FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

SISTEME TERITORIALE ȘI PLANIFICARE IN TURISM

Tendințe în evoluția turismului balnear la nivelul stațiunii Călimănești-Căciulata

= CONTEXT ȘTIINȚIFIC =

STUDENT: STANCU ELENA-ROXANA

GRUPA 209

București, 2023
Tendințe în Evoluția Turismului Balnear la Nivelul Stațiunii Călimănești-Căciulata
Introducere Turismul balnear reprezintă o ramură importantă a industriei turismului, cu
un impact semnificativ asupra economiei locale și a bunăstării comunităților. Stațiunea
Călimănești-Căciulata, situată în județul Vâlcea, România, este recunoscută pentru apele
minerale terapeutice și climatul sănătos, atrăgând turiști din țară și din străinătate. În acest
articol, vom explora tendințele în evoluția turismului balnear în stațiunea Călimănești-
Căciulata, evidențiind factorii care au influențat această evoluție și provocările actuale.
De asemenea, vom explora oportunitățile și strategiile viitoare pentru a menține și crește
atractivitatea și competitivitatea stațiunii.
I. Infrastructura turistică modernizată și diversificată O tendință semnificativă în evoluția
turismului balnear la nivelul stațiunii Călimănești-Căciulata este modernizarea și
diversificarea infrastructurii turistice. Investițiile în facilități de cazare, cum ar fi hoteluri
și pensiuni, au dus la creșterea calității serviciilor oferite și a confortului pentru turiști. De
asemenea, există o diversificare a ofertei turistice, prin dezvoltarea de centre spa
moderne, baze de tratament, centre de wellness și centre sportive. Această abordare
holistică a turismului balnear atrage o gamă mai largă de turiști, care caută experiențe
personalizate și servicii de înaltă calitate.
II. Utilizarea tehnologiei în promovarea și gestionarea turismului O altă tendință
importantă este utilizarea tehnologiei în promovarea și gestionarea turismului în stațiunea
Călimănești-Căciulata. În era digitală, turiștii se bazează pe informații online pentru a-și
planifica vacanțele. Prin intermediul site-urilor web, platformelor de rezervări online și a
aplicațiilor mobile, informațiile despre atracțiile turistice, facilitățile de cazare și
serviciile disponibile sunt accesibile în mod facil și rapid. De asemenea, utilizarea
tehnologiei poate spori eficiența gestionării turismului, prin monitorizarea datelor privind
fluxul de turiști, feedback-ul clienților și îmbunătățirea serviciilor oferite.
III. Focus pe turismul de sănătate și wellness În contextul stilului de viață agitat și a
cererii crescute de bunăstare și relaxare, turismul de sănătate și wellness a devenit o
tendință puternică în evoluția stațiunii Călimănești-Căciulata. Această tendință se bazează
pe utilizarea resurselor naturale, cum ar fi apele minerale și climatul sănătos, pentru a
oferi servicii de tratament și relaxare. Centrul balneo-climateric din stațiunea
Călimănești-Căciulata oferă o varietate de terapii și proceduri, cum ar fi băi cu ape
minerale, masaje și terapii naturiste, satisfăcând astfel cerințele turiștilor care doresc să își
îmbunătățească starea de sănătate și să se relaxeze.
IV. Promovarea durabilă a turismului balnear O altă tendință semnificativă în evoluția
turismului balnear este accentul tot mai mare pe promovarea durabilă. Stațiunea
Călimănești-Căciulata se confruntă cu provocări legate de conservarea mediului natural și
gestionarea responsabilă a resurselor. Astfel, s-au întreprins acțiuni pentru reducerea
consumului de energie, gestionarea adecvată a deșeurilor și promovarea mobilității
durabile. Prin adoptarea unor practici de turism durabil, stațiunea poate proteja și
conserva resursele naturale valoroase și poate crea o imagine pozitivă pentru turiști
preocupați de protecția mediului.
 V. Colaborarea între sectorul public și privat În evoluția turismului balnear la nivelul
stațiunii Călimănești-Căciulata, colaborarea între sectorul public și privat este esențială.
Autoritățile locale, operatorii turistici și reprezentanții comunității trebuie să lucreze
împreună pentru a dezvolta strategii de promovare, planuri de dezvoltare și îmbunătățirea
infrastructurii. Parteneriatele public-privat pot facilita investițiile în turism, crearea de noi
locuri de muncă și dezvoltarea durabilă a stațiunii.
Concluzie Tendințele în evoluția turismului balnear la nivelul stațiunii Călimănești-
Căciulata sunt axate pe modernizarea și diversificarea infrastructurii, utilizarea
tehnologiei, turismul de sănătate și wellness, promovarea durabilă și colaborarea între
sectorul public și privat. Aceste tendințe contribuie la creșterea atractivității și
competitivității stațiunii, atrăgând un număr mai mare de turiști și generând beneficii
economice pentru comunitatea locală. Cu o abordare strategică și adaptabilitate la
cerințele în continuă schimbare ale turiștilor, stațiunea Călimănești-Căciulata poate
consolida
Tendințe în Evoluția Turismului Balnear la Nivelul Stațiunii Călimănești-Căciulata

Introducere
Turismul balnear reprezintă una dintre cele mai vechi și mai populare forme de turism, oferind
oamenilor o oportunitate unică de a-și reînnoi sănătatea și a se relaxa într-un mediu natural plin
de resurse terapeutice. Stațiunea Călimănești-Căciulata, situată în județul Vâlcea, România, este
recunoscută pentru izvoarele sale minerale și pentru climatul său blând, care o fac o destinație
ideală pentru turismul balnear. În acest articol, vom explora tendințele în evoluția turismului
balnear în această stațiune, evidențiind schimbările semnificative și perspectivele viitoare.
Pagina 2
1. Diversificarea ofertelor de tratament
Una dintre cele mai importante tendințe în evoluția turismului balnear în Călimănești-Căciulata
este diversificarea ofertelor de tratament. Stațiunea a înțeles nevoile turistilor moderni și a
început să ofere un spectru mai larg de tratamente, adaptate nevoilor individuale ale vizitatorilor.
Pe lângă tratamentele tradiționale, cum ar fi băile minerale și fizioterapia, s-au adăugat terapii
alternative, cum ar fi aromaterapia, masajul terapeutic și reflexologia. Această diversificare a
atras un număr mai mare de turiști, ducând la o creștere semnificativă a cererii pentru serviciile
balneare.

I. IMPORTANȚA TEMEI ALESE

Pentru lucrarea de licență am ales tema “Tendințe în evoluția turismului balnear la nivelul
stațiunii Călimănești-Căciulata”, o temă foarte discutată în ultimii zece ani.

Consider că, evoluția turismului balnear la nivelul stațiunii Călimănești-Căciulata este de o

importanță crucială în contextul sănătății și dezvoltării economice a zonei. Această stațiune se
bucură de o tradiție îndelungată în utilizarea apelor minerale și a tratamentelor balneare, iar
tendințele recente în domeniu subliniază rolul său vital în promovarea sănătății și în creșterea
atractivității turistice.

În primul rând, dezvoltarea turismului balnear în Călimănești-Căciulata are un impact

economic semnificativ. Prin atragerea turiștilor interesați de tratamente balneare și de beneficiile
oferite de apele minerale din zonă, stațiunea contribuie la generarea de venituri și la crearea de
locuri de muncă în industria turismului și a serviciilor conexe. Aceasta stimulează dezvoltarea
economică a comunității locale, prin investiții în infrastructură și diversificarea afacerilor locale.

Pe lângă aspectul economic, evoluția turismului balnear în Călimănești-Căciulata are și o

importanță în promovarea sănătății și a turismului medical. Stațiunea oferă tratamente balneare
personalizate, adaptate nevoilor individuale ale turiștilor. Apele minerale bogate în minerale și
proprietățile terapeutice ale acestora au un efect benefic asupra sănătății, fiind utilizate în tratarea
diferitelor afecțiuni, cum ar fi afecțiuni reumatismale, tulburări digestive sau boli ale sistemului
nervos. Astfel, Călimănești-Căciulata devine un punct de atracție pentru persoanele interesate de
îmbunătățirea sănătății și de relaxare într-un mediu natural și pitoresc.

În concluzie, tendințele în evoluția turismului balnear în stațiunea Călimănești-Căciulata au o

importanță semnificativă, atât din perspectiva dezvoltării economice, cât și a promovării sănătății
și a turismului medical. Aceste tendințe reflectă o direcție pozitivă de creștere și dezvoltare,
contribuind la valorificarea resurselor naturale și la îmbunătățirea calității vieții turiștilor și a
comunității locale.

II. ABORDĂRI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE

Abordarea subiectului ales de mine s-a făcut de-a lungul timpului în numeroase lucrări de
specialitate și articole științifice.

Voi expune în rândurile ce urmează o parte din abordările realizate de cercetători si de

oamenii de știință.
1. În articolul intitulat "The Perception of Inhabitants upon the Economic Development of the
Calimanesti - Caciulata Resort (the Vâlcea County, Romania) through the Balneary Tourism" de
Ana-Maria Roanghes-Mureanu, Elena Bogan, Dana Maria Constantin, Gabriela Dîrloman,
publicat în revista Bucharest, se analizează modul în care locuitorii din zona Vâlcea percepe
dezvoltarea economică a stațiunii balneare Calimanesti-Caciulata prin prisma turismului balnear.
Autorii se concentrează asupra percepțiilor și opiniilor locuitorilor cu privire la impactul
turismului balnear asupra dezvoltării economice locale. Pentru a obține date relevante, au fost
utilizate metode de cercetare, cum ar fi chestionarele și interviurile, adresate rezidenților din
zonă.
Articolul evidențiază importanța turismului balnear pentru dezvoltarea economică a stațiunii
Calimanesti-Caciulata și pentru comunitatea locală. Sunt analizate aspecte precum implicarea
comunității în activitățile turistice, creșterea veniturilor și ocuparea forței de muncă în sectorul
turismului balnear, precum și impactul asupra infrastructurii locale și a mediului înconjurător.
De asemenea, sunt abordate și problemele și provocările cu care se confruntă stațiunea în ceea
ce privește dezvoltarea turismului balnear, cum ar fi necesitatea modernizării facilităților și
infrastructurii, gestionarea durabilă a resurselor naturale și conservarea patrimoniului cultural.
Articolul oferă o perspectivă amplă asupra percepțiilor și atitudinilor locuitorilor din
Calimanesti-Caciulata față de turismul balnear și furnizează informații relevante pentru
autoritățile locale și operatorii din industria turismului în vederea dezvoltării durabile a stațiunii
și maximizării beneficiilor aduse comunității locale.

2. În articolul intitulat "PROSPECTS FOR THE DEVELOPMENT OF SPA TOURISM IN

ROMANIA", autorii Grecu Alexandra, Drăghici Cristian Constantin, Gruia Andreea Karina și
Teodorescu Camelia explorează perspectivele și potențialul dezvoltării turismului balnear în
România.
Articolul începe prin prezentarea contextului actual al turismului balnear în țară și
identificarea principalelor resurse și atracții balneare ale României. Autorii subliniază bogăția și
diversitatea resurselor naturale termale și minerale din țară, precum și tradiția și istoria lungă a
turismului balnear românesc.
În continuare, sunt discutate o serie de aspecte relevante legate de dezvoltarea turismului
balnear în România. Autorii examinează factorii care influențează dezvoltarea acestui segment
de turism, cum ar fi infrastructura turistică, marketingul și promovarea, calitatea serviciilor,
implicarea autorităților și a sectorului privat, precum și aspectele legislative și reglementările din
domeniu.
De asemenea, sunt abordate oportunitățile și provocările întâlnite în dezvoltarea turismului
balnear în România. Autorii evidențiază potențialul de creștere al acestui sector și importanța
colaborării între diferitele părți interesate pentru a promova și dezvolta eficient resursele
balneare.
Articolul analizează, de asemenea, tendințele și perspectivele viitoare ale turismului balnear în
România, luând în considerare evoluția pieței internaționale și cererea în creștere pentru
produsele și serviciile balneare.
În final, autorii concluzionează că turismul balnear are un potențial semnificativ în România și
că dezvoltarea acestui segment poate aduce beneficii economice și sociale considerabile. Ei
subliniază importanța adoptării unor strategii și politici adecvate, a investițiilor în infrastructură
și promovarea eficientă a resurselor balneare pentru a atrage turiști și a maximiza impactul
pozitiv asupra dezvoltării regionale.

3. În articolul intitulat "THE ROLE OF INFRASTRUCTURE IN GENERATING

MULTIPLYING EFFECTS FOR TOURISM DEVELOPMENT. CASE STUDY THE
INFLUENCE AREA OF THE CITY RÂMNICU VÂLCEA", autorii Cristian Constantin
Drăghici, Daniel Peptenatu, Radu Daniel Pintilii, Alina Peptenatu și Daniela Stoian examinează
rolul infrastructurii în generarea efectelor de multiplicare pentru dezvoltarea turismului, folosind
ca studiu de caz zona de influență a orașului Râmnicu Vâlcea din România.
Articolul începe prin prezentarea importanței infrastructurii pentru dezvoltarea turismului și
influența acesteia asupra potențialului turistic al unei regiuni. Autorii subliniază că infrastructura
adecvată, inclusiv drumurile, transportul, energia, apa și comunicațiile, este esențială pentru
creșterea și dezvoltarea turismului balnear.
În continuare, autorii analizează specificul zonei de influență a orașului Râmnicu Vâlcea și
resursele sale turistice, cu accent pe potențialul turismului balnear. Sunt evidențiate resursele
termale și minerale ale regiunii, precum și facilitățile existente pentru tratamente balneare și de
recuperare.
Articolul pune, de asemenea, accentul pe importanța infrastructurii de transport în dezvoltarea
turismului balnear. Autorii examinează accesibilitatea regiunii, conexiunile rutiere și feroviare,
precum și potențialul dezvoltării aeroportuare în zonă.
Un alt aspect discutat în articol este rolul infrastructurii de cazare și servicii în dezvoltarea
turismului balnear. Autorii examinează existența și calitatea facilităților de cazare, precum și
gama de servicii oferite turiștilor.
De asemenea, sunt abordate aspecte legate de infrastructura apei și a energiei în contextul
turismului balnear. Autorii analizează disponibilitatea resurselor de apă, sistemele de alimentare
cu apă și de tratare, precum și infrastructura energetică necesară pentru susținerea activităților
turistice.
În final, autorii concluzionează că infrastructura adecvată este un factor crucial în generarea
efectelor de multiplicare pentru dezvoltarea turismului balnear în zona de influență a orașului
Râmnicu Vâlcea. Ei subliniază necesitatea investițiilor în infrastructură și coordonarea eforturilor
între autorități, sectorul privat și comunitatea locală pentru a crea un mediu propice dezvoltării
turismului balnear și maximizării beneficiilor economice și sociale asociate acestuia.

4. În articolul "PROPOSALS FOR VALUING BALNEOCLIMATIC TOURISM

RESOURCES IN THE VÂLCEA CARPATHIANS", autoarea Ana-Maria Roangheş-Mureanu
analizează în detaliu resursele turismului balneoclimatic din regiunea Carpaților Vâlcii. Autorul
propune strategii și soluții pentru valorificarea acestor resurse într-un mod sustenabil și eficient.
Se explorează potențialul balneoclimatic al zonei, incluzând izvoarele termale, clima favorabilă
și peisajele naturale. Articolul evidențiază importanța promovării acestor resurse în cadrul unei
strategii turistice integrate, care să atragă turiști interesați de beneficiile terapeutice și relaxante
ale turismului balnear.

5. În "Health tourism contribution to the structural dynamics of the territorial systems with
tourism functionality", autorii Cristian Constantin Drăghici, Daniel Diaconu, Camelia
Teodorescu, Radu-Daniel Pintilii și Ana-Maria Ciobotaru explorează contribuția turismului de
sănătate la dezvoltarea structurii teritoriale și a sistemelor turistice. Articolul analizează modul în
care turismul de sănătate poate influența dinamica și transformarea teritoriilor, precum și
impactul asupra economiei locale și a calității vieții comunităților. Se evidențiază importanța
dezvoltării unor facilități și servicii adecvate pentru a atrage și satisface turiștii interesați de
beneficiile terapeutice ale acestui tip de turism.

6. În articolul "Satisfaction of Generations X and Baby Boomers with tourist services in resorts
from the Subcarpathians of Oltenia, in line with sustainable tourism destination development",
autorul Marius-Nicolae Truțescu se concentrează asupra nivelului de satisfacție al generațiilor X
și Baby Boomers cu serviciile turistice oferite în stațiunile din Subcarpații Olteniei. Studiul se
axează pe evaluarea satisfacției turiștilor și identificarea nevoilor specifice ale acestor grupuri de
vârstă. De asemenea, se analizează contribuția dezvoltării durabile a destinațiilor turistice la
creșterea satisfacției și fidelizarea turiștilor din aceste categorii.

7. În articolul "Development opportunities for spa tourism in Vâlcea Subcarpathians: Towards

a single European market" de Ana-Maria Roanghes-Mureanu și Anca Tudoricu, publicat în
revista Human Geographies, se abordează în detaliu turismul balnear în Subcarpații Vâlcii și
posibilitățile de dezvoltare în contextul unei piețe europene integrate. Autorii analizează
caracteristicile geografice, climatice și resursele naturale ale regiunii, evidențiind potențialul
acesteia în atragerea turiștilor interesați de turismul balnear. De asemenea, sunt examinate
facilitățile de cazare și tratament disponibile în stațiunile balneare din zonă, precum și modul în
care acestea se pot adapta și îmbunătăți pentru a răspunde cerințelor pieței europene.
Articolul analizează, de asemenea, avantajele și provocările asociate integrării Subcarpaților
Vâlcii în piața europeană a turismului balnear. Autorii propun strategii și inițiative pentru a spori
competitivitatea regiunii și a valorifica potențialul turistic prin colaborare și parteneriate cu alte
destinații balneare din Europa. În acest sens, se discută despre necesitatea dezvoltării
infrastructurii și a facilităților turistice, precum și a promovării regiunii prin intermediul
marketingului și al cooperării transfrontaliere.

8. În articolul "THE EVOLUTION ACCOMMODATION AND TREATMENT FACILITIES

IN VÂLCEA SUBCARPATHIANS’ SPAS IN ANTICIPATION OF THE EU'S SINGLE
MARKET" de Ana-Maria Roangheș-Mureanu, se analizează evoluția facilităților de cazare și
tratament în stațiunile balneare din Subcarpații Vâlcii în perspectiva integrării în piața unică
europeană. Autorul examinează schimbările și îmbunătățirile aduse infrastructurii turistice
existente, inclusiv a hotelurilor, stațiunilor și facilităților de tratament, pentru a se alinia la
standardele și cerințele europene în domeniul turismului balnear. De asemenea, sunt evidențiate
aspectele legate de reglementările europene și de impactul acestora asupra dezvoltării turismului
balnear în regiune.

9. În articolul intitulat "Can Spa Tourism Enhance Water Resources and Turn Them into a
National Brand? A Theoretical Review about the Romanian Case" de Puiu Nistoreanu și Alina-
Cerasela Aluculesei, autorii analizează potențialul turismului balnear de a valorifica resursele de
apă și de a le transforma într-o marcă națională în contextul României.
 Articolul începe prin prezentarea importanței resurselor de apă în turismul balnear și modul în
care acestea pot fi exploatate în scopul dezvoltării turismului și promovării unui brand național.
Autorii subliniază că România deține o bogată varietate de resurse de apă termală și minerală,
care pot atrage turiști și pot contribui la dezvoltarea economică și turistică a țării.
În continuare, autorii examinează conceptul de "turism balnear" și importanța apei în acest
context. Ei analizează beneficiile pentru sănătate și relaxare oferite de tratamentele balneare,
precum și impactul pozitiv al mediului acvatic asupra stării de bine a turiștilor.
Articolul abordează, de asemenea, aspecte legate de promovarea resurselor de apă în turismul
balnear. Autorii discută despre importanța marketingului și brandingului în crearea unei imagini
puternice și atractivă pentru turismul balnear românesc. Ei subliniază necesitatea unei strategii de
marketing bine gândite, care să evidențieze specificitatea și calitatea resurselor de apă, precum și
avantajele turismului balnear în comparație cu alte destinații turistice.
De asemenea, autorii analizează impactul turismului balnear asupra resurselor de apă și
sustenabilitatea acestuia. Ei subliniază importanța gestionării adecvate a resurselor de apă,
protejarea mediului înconjurător și menținerea unui echilibru între exploatarea turistică și
conservarea resurselor de apă.
În final, autorii concluzionează că turismul balnear are potențialul de a valorifica resursele de
apă și de a le transforma într-un brand național puternic în cazul României. Ei evidențiază
importanța colaborării între autorități, sectorul privat și comunitatea locală pentru dezvoltarea și
promovarea turismului balnear, precum și necesitatea unei gestionări durabile a resurselor de apă
pentru asigurarea viabilității pe termen lung a acestei industrii turistice.

10. In articolul “A Romanian perspective on training for wellness” se subliniază importanța

unei schimbări de atitudine în promovarea programelor de wellness. Aceasta implică integrarea
unei multitudini de variabile, începând de la elementele de context și ajungând la aspectele
individuale, cum ar fi vârsta, sexul, statutul socio-economic, starea de sănătate și atitudinea față
de calitatea vieții.
Articolul sugerează că promovarea programelor de wellness ar trebui să țină cont de aceste
variabile și să se concentreze pe nevoile individuale ale persoanelor, oferindu-le programe
personalizate și adaptate. Prin abordarea integrată a acestor aspecte, se poate îmbunătăți calitatea
vieții și se poate promova sănătatea și bunăstarea generală.

11. Articolul “Journal of Environmental Protection and Ecology “ explorează gestionarea

resurselor naturale și antropice utilizate în dezvoltarea durabilă a turismului în regiunea Oltenia.
Autorii analizează modul în care resursele naturale, cum ar fi ariile protejate, peisajele, apele și
biodiversitatea, precum și resursele antropice, cum ar fi monumentele istorice și culturale, sunt
folosite în promovarea unui turism sustenabil în regiune. De asemenea, sunt abordate aspectele
legate de impactul turismului asupra mediului și modul în care se pot implementa practici de
gestionare eficientă a resurselor pentru a minimiza impactul negativ și a promova dezvoltarea
durabilă a turismului în Oltenia.
12. Idee principală a articolului "The Importance of Balneary Tourism: Case Study Vâlcea
County" este să evidențieze importanța turismului balnear în județul Vâlcea. Articolul se
concentrează pe studiul de caz al acestui județ și analizează rolul și impactul turismului balnear
asupra dezvoltării locale, economice și sociale. Se pune accent pe valorificarea resurselor
naturale și termale din zonă, precum și pe potențialul de atracție al stațiunilor balneare pentru
turiști. Ideea generală este că turismul balnear reprezintă un factor important de dezvoltare și
promovare a județului Vâlcea, aducând beneficii economice și contribuind la îmbunătățirea
calității vieții locuitorilor.

13. În articolul "Comparative Analysis of Călimănești - Căciulata and Techirghiol in Terms of

Tourism Development of Medical Rehabilitation" scris de Manuela Liliana Mureșan, se
abordează turismul balnear în stațiunile Călimănești și Căciulata. Articolul se concentrează pe
analiza și comparația dezvoltării turismului de recuperare medicală în cele două stațiuni,
evidențiind caracteristicile și potențialul lor specific.
Autorul examinează infrastructura și facilitățile medicale oferite în fiecare stațiune, precum și
resursele naturale și terapeutice disponibile, cum ar fi izvoarele minerale și nămolurile
terapeutice. De asemenea, sunt analizate serviciile de tratament și programele de recuperare
medicală oferite în fiecare stațiune.
Articolul evidențiază importanța turismului balnear în promovarea sănătății și recuperarea
medicală, precum și impactul său asupra dezvoltării economice și sociale a regiunii. De
asemenea, sunt discutate aspecte legate de accesibilitatea și promovarea stațiunilor, precum și
provocările și oportunitățile în dezvoltarea turismului balnear în aceste locații.
În concluzie, articolul subliniază importanța turismului balnear în Călimănești și Căciulata ca
resursă valoroasă pentru dezvoltarea turistică și economică a regiunii și evidențiază potențialul
acestor stațiuni în atragerea turiștilor în căutarea tratamentelor de recuperare medicală.

14. Articolul intitulat "The Călimănești-Căciulata Spa, Romania" scris de M. Antics și M.

Roșca, de la Universitatea din Oradea, Facultatea de Inginerie Energetică, se concentrează asupra
stațiunii balneare Călimănești-Căciulata din România.
Autorii explorează această stațiune balneară și își propun să evidențieze potențialul său în ceea
ce privește turismul balnear și impactul acestuia asupra dezvoltării economice și a comunității
locale.
În articol sunt prezentate informații despre caracteristicile geografice și climatice ale stațiunii,
precum și despre resursele naturale și terapeutice disponibile, cum ar fi izvoarele minerale și
nămolurile terapeutice. De asemenea, se abordează aspecte legate de infrastructură, servicii de
tratament și facilități turistice oferite în stațiune.
Autorii subliniază importanța turismului balnear în Călimănești-Căciulata și efectele sale
pozitive asupra sănătății și bunăstării turiștilor. De asemenea, sunt prezentate strategii și inițiative
de dezvoltare turistică și de promovare a stațiunii, în vederea atragerii unui număr mai mare de
turiști și creșterii economice a regiunii.
 În concluzie, articolul evidențiază rolul și potențialul stațiunii balneare Călimănești-Căciulata
în contextul turismului balnear din România, subliniind beneficiile acestuia pentru turiști și
comunitatea locală, precum și necesitatea dezvoltării continue a infrastructurii și a serviciilor
turistice în scopul creșterii atractivității stațiunii.

15. Articolul intitulat "Geological Study about the Hydromineral and Geothermal Deposit
Călimănești-Căciulata" scris de Natalia-Silvia Asimopolos, Violeta Carolina Niculescu,
Laurentiu Asimopolos și Delia Cristina Papp, publicat în revista "Smart Energy and Sustainable
Environment" în 2022, are ca obiectiv principal studiul geologic al depozitului hidromineral și
geotermal din Călimănești-Căciulata.
Autorii se concentrează pe analiza detaliată a caracteristicilor geologice ale acestei zone și a
resurselor hidrominerale și geotermale disponibile. Articolul prezintă rezultatele unui studiu
geologic complet care include analiza structurii geologice, a proprietăților hidrogeologice, a
compoziției chimice a apelor minerale și a potențialului geotermal al zonei.
Autorii subliniază importanța cunoașterii detaliate a caracteristicilor geologice ale depozitului
hidromineral și geotermal din Călimănești-Căciulata în dezvoltarea turismului balnear și a
utilizării durabile a resurselor naturale. De asemenea, sunt evidențiate avantajele acestui depozit
în ceea ce privește terapia balneară și posibilitățile de exploatare eficientă a resurselor
geotermale în scopul producției de energie regenerabilă.
Articolul oferă o perspectivă geologică detaliată asupra depozitului hidromineral și geotermal
din Călimănești-Căciulata, furnizând informații importante pentru cercetători, profesioniști din
domeniul geologiei și turismului balnear, dar și pentru factorii de decizie implicați în dezvoltarea
și gestionarea sustenabilă a acestor resurse naturale.

16. În articolul "Analysis of the Road Risk on the National Road 7 Sector of the Olt River
Gorge, between Talmaciu and Călimănești, for the Years 2011-2018", autorii Lucian Tarnu și
Cristian Deac se concentrează pe analiza riscului rutier în sectorul de drum național 7 din Cheile
Oltului, între Tălmaciu și Călimănești, în perioada 2011-2018.
Acest articol nu abordează direct tema turismului balnear. În schimb, se concentrează pe
evaluarea și analiza riscului rutier pe un anumit traseu de drum. Totuși, cunoașterea riscurilor
rutiere și a condițiilor de siguranță pe acest sector de drum poate fi relevantă pentru turiștii care
vizitează zona și pentru operatorii din industria turismului care desfășoară activități în această
regiune.

17. În articolul "Developments of the Romanian Balneary Tourism at the Beginning of the 21st
Century", autorul Mariana Bălan examinează evoluția turismului balnear din România la
începutul secolului XXI.
Articolul explorează diferite aspecte ale turismului balnear românesc, cum ar fi infrastructura,
facilitățile, serviciile și atracțiile oferite de stațiunile balneare. Autorul analizează, de asemenea,
tendințele și schimbările în industria turismului balnear, precum și impactul acestora asupra
dezvoltării și promovării turismului balnear în România.
 Articolul oferă o perspectivă asupra evoluției și potențialului turismului balnear în România,
evidențiind importanța acestuia în economie și în atragerea turiștilor. De asemenea, sunt
discutate și provocările cu care se confruntă industria turismului balnear și sunt propuse strategii
și măsuri pentru consolidarea și îmbunătățirea acestuia.
În ansamblu, articolul analizează dezvoltările recente din industria turismului balnear
românesc și pune în evidență importanța acestuia ca segment al turismului național, precum și
nevoia de adaptare și inovare pentru a răspunde cerințelor și tendințelor actuale ale pieței
turistice.

18. În articolul "The Efficiency of Balneokinetic Rehabilitation Therapy for the Post-Traumatic
Hip", autorii Carmen Enescu și Furtuna Gheorghe investighează eficiența terapiei de reabilitare
balneokinetică pentru recuperarea post-traumatică a șoldului.
Studiul se concentrează asupra utilizării terapiei balneokinetice în tratamentul pacienților cu
afecțiuni ale șoldului rezultate în urma unor traume. Autorii analizează rezultatele obținute în
urma aplicării terapiei balneokinetice și evaluează impactul acesteia asupra recuperării
funcționale a pacienților.
Articolul prezintă detaliat procedurile și exercițiile specifice utilizate în terapia balneokinetică
și evidențiază beneficiile acestei abordări în tratarea afecțiunilor post-traumatice ale șoldului. De
asemenea, sunt discutate rezultatele obținute în cadrul studiului și implicarea terapiei
balneokinetice în îmbunătățirea mobilității și funcționalității șoldului afectat.
În concluzie, articolul evidențiază eficiența terapiei balneokinetice în reabilitarea post-
traumatică a șoldului și susține utilizarea acestei metode în tratamentul pacienților cu afecțiuni
ale șoldului, oferind beneficii semnificative în procesul de recuperare și restabilire a
funcționalității.

20. În articolul "Romanian Spa Tourism: Growth, Tourism Patterns, Perspectives", autorii
Roxana Aștefănoaiei, Camelia Surugiu, Anca Cristea, Marius Surugiu și Raluca Mazilescu
examinează dezvoltarea turismului balnear în România, modelele de turism existente și
perspectivele acestuia.
Autorii analizează evoluția turismului balnear în România, evidențiind creșterea acestuia în
ultimii ani și impactul asupra economiei locale și regionale. De asemenea, sunt identificate
modelele de turism balnear practicate în țară, precum turismul de wellness, turismul de sănătate
și turismul de relaxare.
Articolul prezintă și perspectivele turismului balnear în România, evidențiind potențialul
neexploatat al resurselor balneare și necesitatea dezvoltării infrastructurii și a serviciilor în acest
domeniu. De asemenea, sunt discutate aspecte legate de promovarea și comercializarea
destinațiilor balneare din România, precum și de cooperarea între diferitele părți interesate în
dezvoltarea turismului balnear.
În concluzie, articolul evidențiază importanța turismului balnear în România, potențialul său
de creștere și nevoia de dezvoltare a acestuia într-un mod sustenabil. Autorii subliniază
necesitatea unei strategii coerente și a investițiilor în infrastructură și promovare pentru a
valorifica în mod optim resursele balneare ale țării și a atrage turiști din întreaga lume.

21. În articolul "Social Insurance System Influence on Spa Tourism: Evidence for Romania",
autorii Camelia Surugiu, Marius-Razvan Surugiu și Raluca Mazilescu explorează influența
sistemului de asigurări sociale asupra turismului balnear în România.
Autorii examinează modul în care sistemul de asigurări sociale din România poate afecta
dezvoltarea și accesibilitatea turismului balnear. Ei analizează impactul asigurărilor sociale
asupra posibilităților financiare ale populației de a accesa serviciile de tratament și relaxare
oferite de stațiunile balneare.
Articolul evidențiază interdependența dintre sistemul de asigurări sociale și turismul balnear,
subliniind importanța unei politici sociale adecvate și a reglementărilor care să faciliteze accesul
persoanelor asigurate la tratamente balneare și servicii de wellness.
De asemenea, autorii aduc în discuție și posibilele soluții și măsuri de îmbunătățire a
sistemului de asigurări sociale în contextul turismului balnear, precum promovarea
parteneriatelor între sectorul privat și cel public, dezvoltarea programelor de asigurare a sănătății
și facilitarea accesului la servicii balneare pentru diverse categorii de asigurați.
În concluzie, articolul evidențiază legătura între sistemul de asigurări sociale și turismul
balnear în România și subliniază necesitatea unor politici și măsuri care să faciliteze accesul
populației la servicii de tratament și relaxare în stațiunile balneare, contribuind astfel la
dezvoltarea și promovarea turismului balnear în țară.

22. În articolul "The Structural Dynamics of the Entrepreneurial Profile in the Spa Resorts
from Romania", autorii Alexandra Grecu, Andreea-Karina Gruia, Adrian-Gabriel Simion și
Roxana-Andreea Radu investighează dinamica structurală a profilului antreprenorial în stațiunile
balneare din România.
Autorii analizează caracteristicile și comportamentele antreprenorilor din industria turismului
balnear și studiază influența acestora asupra dezvoltării și performanței stațiunilor balneare din
România. Ei explorează modul în care antreprenorii din sectorul balnear gestionează afacerile,
implementează inovații și se adaptează la schimbările de pe piață.
Articolul evidențiază importanța antreprenoriatului în sectorul turismului balnear și rolul pe
care îl joacă antreprenorii în dezvoltarea și promovarea acestor stațiuni. Autorii examinează
factorii care influențează structura antreprenorială în aceste stațiuni și identifică tendințele și
dinamica schimbărilor în profilul antreprenorial.
Prin intermediul cercetării lor, autorii oferă o înțelegere mai profundă a mediului
antreprenorial în industria turismului balnear din România și aduc în discuție aspecte legate de
planificarea și dezvoltarea strategică, inovație, calitatea serviciilor și colaborarea între actorii
implicați.
În concluzie, articolul subliniază importanța și rolul antreprenorilor în dezvoltarea și
promovarea turismului balnear din România și evidențiază necesitatea sprijinului și facilităților
oferite antreprenorilor pentru a stimula inovația, competitivitatea și sustenabilitatea în acest
domeniu.

III. NEVOIA DE NOI ABORDĂRI

Dezvoltarea stațiunii Călimănești-Căciulata ca destinație balneară poate fi abordată în mai

multe direcții pentru a atrage un număr mai mare de turiști și pentru a oferi servicii de calitate
superioară.
Aceste noi abordări pot fi motivate de o serie de factori. În primul rând, evoluția preferințelor
și nevoilor turiștilor în ceea ce privește tratamentele balneare poate impune adaptarea serviciilor
și facilităților oferite în stațiune. Astfel, este importantă identificarea și implementarea unor
tratamente inovatoare, bazate pe cercetare științifică actualizată și tehnologii moderne, care să
răspundă cerințelor actuale ale turiștilor și să ofere rezultate terapeutice eficiente.
În al doilea rând, se poate aborda turismul balnear în Călimănești-Căciulata prin diversificarea
ofertei turistice. În afară de tratamentele balneare tradiționale, se pot dezvolta și alte activități și
servicii complementare, cum ar fi wellness-ul, terapiile alternative, activitățile recreative și de
agrement. Astfel, se poate atrage un public mai larg și se poate crește numărul de turiști care
vizitează stațiunea.
De asemenea, abordarea turismului balnear în Călimănești-Căciulata poate implica o mai mare
implicare a comunității locale în dezvoltarea și promovarea destinației. Comunitatea poate fi
implicată în diversificarea ofertei turistice prin dezvoltarea de produse tradiționale și activități
culturale specifice zonei, care să ofere o experiență autentică și să atragă turiști interesați de
cultura și tradițiile locale.
În plus, se poate acorda o atenție sporită marketingului și promovării destinației Călimănești-
Căciulata. Utilizarea canalelor de comunicare moderne, promovarea online și implicarea în
evenimente și târguri de turism pot contribui la creșterea vizibilității stațiunii și atragerea unui
număr mai mare de turiști.
În concluzie, nevoia de noi abordări în contextul turismului balnear în Călimănești-Căciulata
poate fi abordată prin dezvoltarea și implementarea unor strategii inovatoare, diversificarea
ofertei turistice, implicarea comunității locale și o promovare eficientă a destinației. Prin aceste
măsuri, se poate asigura creșterea atractivității și competitivității stațiunii, precum și satisfacția și
fidelizarea turiștilor.
 BIBLIOGRAFIE

THE PERCEPTION OF INHABITANTS UPON THE ECONOMIC DEVELOPMENT OF THE

CALIMANESTI - CACIULATA RESORT (THE VÂLCEA COUNTY, ROMANIA)
THROUGH THE BALNEARY TOURISM
ROANGHES-MUREANU, ANA-MARIA; BOGAN, ELENA; CONSTANTIN, DANA
MARIA(OPREA; DÎRLOMAN, GABRIELA, BUCHAREST VOL. 17, ISS. S3, (JUL 2016):
92-106.

PROSPECTS FOR THE DEVELOPMENT OF SPA TOURISM IN ROMANIA,

INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE GEOBALCANICA 2019, GRECU
ALEXANDRA1,2 DRĂGHICI CRISTIAN CONSTANTIN1,2 GRUIA ANDREEA
KARINA1,2 TEODORESCU CAMELIA1,2 DIMA CRISTINA

THE ROLE OF INFRASTRUCTURE IN GENERATING MULTIPLYING EFFECTSFOR

TOURISM DEVELOPMENT. CASE STUDY THE INFLUENCE AREAOF THE CITY
RÂMNICU VÂLCEA, AUTORI: CRISTIAN CONSTANTIN DRĂGHICI, DANIEL
PEPTENATU,RADU DANIEL PINTILII, ALINA PEPTENATU, DANIELA STOIAN, THE
ANNALS OF VALAHIA UNIVERSITY OF TÂRGOVIŞTE, GEOGRAPHICAL SERIES,
TOME 10 / 2010

PROPOSALS FOR VALUING BALNEOCLIMATIC TOURISM RESOURCES IN THE

VÂLCEA CARPATHIANS, ISSUE:2/2012CITATION STYLE:ANA-MARIA ROANGHEŞ-
MUREANU. GEOPOLITICS, HISTORY, AND INTERNATIONAL RELATIONS 2:363-
366.

HEALTH TOURISM CONTRIBUTION TO THE STRUCTURAL DYNAMICS OF THE

TERRITORIAL SYSTEMS WITH TOURISM FUNCTIONALITY CRISTIAN CONSTANTIN
DRĂGHICIA *, DANIEL DIACONUA , CAMELIA TEODORESCUA , RADU-DANIEL
PINTILII , ANA-MARIA CIOBOTARUA, PROCEDIA ENVIRONMENTAL SCIENCES 32
( 2016 ) 386 – 393

SATISFACTION OF GENERATIONS X AND BABY BOOMERS WITH TOURIST

SERVICES IN RESORTS FROM THE SUBCARPATHIANS OF OLTENIA, IN LINE WITH
SUSTAINABLE TOURISM DESTINATION DEVELOPMENT , AUTOR TRUȚESCU
MARIUS-NICOLAE¹, BALNEO RESEARCH JOURNAL 2020.318 VOL.11, NO.1,
FEBRUARY 2020 P: 64–73

DEVELOPMENT OPPORTUNITIES FOR SPA TOURISM IN VÂLCEA

SUBCARPATHIANS: TOWARDS A SINGLE EUROPEAN MARKET ANA-MARIA
ROANGHES–MUREANU, ANCA TUDORICU*, HUMAN GEOGRAPHIES – JOURNAL OF
STUDIES AND RESEARCH IN HUMAN GEOGRAPHY VOL. 8, NO. 2, NOVEMBER 2014

THE EVOLUTION ACCOMMODATION AND TREATMENT FACILITIES IN VÂLCEA

SUBCARPATHIANS’ SPAS IN ANTICIPATION OF THE EU'S SINGLE MARKET ANA –
MARIA ROANGHEŞ - MUREANU1
CAN SPA TOURISM ENHANCE WATER RESOURCES AND TURN THEM INTO A
NATIONAL BRAND? A THEORETICAL REVIEW ABOUT THE ROMANIAN CASE,
AUTORI: PUIU NISTOREANU 1 AND ALINA-CERASELA ALUCULESEI
CAN SPA TOURISM ENHANCE WATER RESOURCES AND TURN THEM INTO A
NATIONAL BRAND? A THEORETICAL REVIEW ABOUT THE ROMANIAN CASE" DE
PUIU NISTOREANU ȘI ALINA-CERASELA ALUCULESE

CAN SPA TOURISM ENHANCE WATER RESOURCES AND TURN THEM INTO A
NATIONAL BRAND? A THEORETICAL REVIEW ABOUT THE ROMANIAN CASE" DE
PUIU NISTOREANU ȘI ALINA-CERASELA ALUCULESE

A ROMANIAN PERSPECTIVE ON TRAINING FOR WELLNESS

MARIANA IONELA, TUDOR A *, LUMINITA, GEORGESCU B, CRISTINA IOANA,
NECSOI , PROCEDIA - SOCIAL AND BEHAVIORAL SCIENCES 46 ( 2012 ) 4615 – 4619

JOURNAL OF ENVIRONMENTAL PROTECTION AND ECOLOGY 14, NO 1, 303–313

(2013) ENVIRONMENTAL MANAGEMENT NATURAL AND ANTHROPIC RESOURCES
USED INSUSTAINABLE TOURISM DEVELOPMENT IN OLTENIA AUTORII: C.
BARBU*, L. STEFANESCU, L. UNGUREANU, M. A. CONSTA NTINESCU, M.
NEGULESCU, I. V. MATE I, M. GHITA

THE IMPORTANCE OF BALNEARY TOURISM: CASE STUDY VÂLCEA COUNTY

COMPARATIVE ANALYSIS OF CĂLIMĂNEŞTI - CĂCIULATA AND TECHIRGHIOL IN

TERMS OF TOURISM DEVELOPMENT OF MEDICAL REHABILITATION MANUELA
LILIANA MUREŞAN, BALNEO RESEARCH JOURNAL, VOL.6, NO.2, MAI 2015

THE CALIMANESTI-CACIULATA SPA, ROMANIA M. ANTICS, M. ROSCA

UNIVERSITY OF ORADEA, FACULTY OF ENERGY ENGINEERING, 5-9

GEOLOGICAL STUDY ABOUT THE HYDROMINERAL AND GEOTHERMAL DEPOSIT

CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA NATALIA-SILVIA ASIMOPOLOS1 , VIOLETA CAROLINA
NICULESCU2 , LAURENTIU ASIMOPOLOS1* , DELIA CRISTINA PAPP1, SMART
ENERGY AND SUSTAINABLE ENVIRONMENT 2022, 25(2): 5-12.

ANALYSIS OF THE ROAD RISK ON THE NATIONAL ROAD 7 SECTOR OF THE OLT
RIVER GORGE, BETWEEN TALMACIU AND CALIMANESTI, FOR THE YEARS 2011-
2018, AUTORI: LUCIAN TARNU1 , CRISTIAN DEAC1

DEVELOPMENTS OF THE ROMANIAN BALNEARY TOURISM AT THE BEGINNING OF

THE 21ST CENTURY , AUTOR: BĂLAN, MARIANA

THE EFFICIENCY OF BALNEOKINETIC REHABILITATION THERAPY FOR THE POST-

TRAUMATIC HIP, AUTORI: CARMEN ENESCU¹, FURTUNA GHEORGHE¹ 1, SC
CALIMANESTI-CACIULATA SA

ROMANIAN SPA TOURISM: GROWTH, TOURISM PATTERNS, PERSPECTIVES,

AUTORI: ROXANA AȘTEFĂNOAIEI1, CAMELIA SURUGIU1, 2, ANCA CRISTEA3,
MARIUS SURUGIU3, RALUCA MAZILESCU, SCIENTIFIC PAPERS SERIES
MANAGEMENT, ECONOMIC ENGINEERING IN AGRICULTURE AND RURAL
DEVELOPMENT VOL. 20, ISSUE 2
SOCIAL INSURANCE SYSTEM INFLUENCE ON SPA TOURISM: EVIDENCE FOR
ROMANIA AUTORI: CAMELIA SURUGIU, MARIUS-RAZVAN SURUGIU & RALUCA
MAZILESCU

THE STRUCTURAL DYNAMICS OF THE ENTREPRENEURIAL PROFILE IN THE SPA

RESORTS FROM ROMANIA, AUTORI: ALEXANDRA GRECU, ANDREEA-KARINA
GRUIA, ADRIAN-GABRIEL SIMION, ROXANA-ANDREEA RADU