Sunteți pe pagina 1din 55

Cuprins

INTRODUCERE...............................................................................................................................3
1. CONCEPTE, DEFINIII, PUNCTE DE VEDERE PRIVIND....................................................4
TURISMUL BALNEAR I STAIUNILE BALNEARE DIN........................................................4
UNGARIA........................................................................................................................................4
1.1. Locul si rolul turismului n economia Ungariei......................................................................5
1.2. Aspecte generale privind turismul balnear in Ungaria...........................................................9
1.2.1. Scurt istoric al apariiei si dezvoltrii turismului balnear..............................................11
1.2.2. Factorii favorizanti ai dezvoltrii turismului balnear.....................................................12
1.3. Statiuni balneare in Ungaria.................................................................................................13
1.4. Fluxuri turistice in sectorul balnear in Ungaria...................................................................15
2. TURISMUL BALNEAR N UNGARIA ANALIZA S.W.O.T................................................17
2.1.Punctele tari ale turismului balnear.......................................................................................17
2.2. Punctele slabe ale turismului balnear...................................................................................17
2.3. Oportunitile turismului balnear..........................................................................................17
2.4. Limitele turismului balnear..................................................................................................17
3. UNGARIA - FACTORII TERAPEUTICI DIN STATIUNILE BALNEOCLIMATERICE.......18
3.1. Fondul turistic hidromineral.................................................................................................18
3.1.1. Apele termale.................................................................................................................21
3.1.2. Apele minerale...............................................................................................................22
3.1.3. Nmolurile terapeutice...................................................................................................23
3.1.4. Bioclima staiunilor balneare.........................................................................................24
4. INFRASTRUCTURA TURISTIC N STAIUNILE..............................................................25
BALNEARE....................................................................................................................................25
4.1. Structurile pentru cazare.......................................................................................................25
4.2. Structuri de primire turistice cu funcii de agrement............................................................27
4.3. Baza de tratament a statiunilor balneare in Ungaria.............................................................28
5. STUDIU DE CAZ: STATIUNEA BALNEOCLIMATERIC...................................................30
HAJDUSZOBOSZLO.....................................................................................................................30
5.1. Scurt istoric al statiunii Hajduszoboszlo - Mecca reumaticilor.......................................31
5.1.1. Hajduszoboszlo- de la inaugurare pn astzi...............................................................32
2

5.1.2. Atracii turistice:.............................................................................................................33


5.3. Structuri de primire turistice cu functii de cazare.................................................................37
5.4. Circulaia turistic in scop balneo climateric in Hajduszoboszlo.........................................40
5.4.1. Evoluia numrului de turisti.........................................................................................41
5.4.2. Numrul nnoptrilor si durata medie a sejurului..........................................................44
5.4. Analiza S.W.O.T. a statiunii Hajduszoboszlo.......................................................................46
5.4.1. Puncte forte....................................................................................................................46
5.4.2. Puncte slabe...................................................................................................................46
5.4.3. Oportunitti....................................................................................................................46
5.4.4. Amenintri......................................................................................................................47
5.5. Cerine privind dezvoltarea de perspectiv a turismului balnear n contextual dezvoltrii
durabile a statiunii Hajduszoboszlo.............................................................................................47
CONCLUZII I PROPUNERI.......................................................................................................50
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................50

INTRODUCERE
Turismul pentru tratament sau cur balneomedical este o form specific a turismului de
(sejur) odihn, practicat de persoanele care se deplaseaz n staiunile balneare pentru ngrijirea
sntii sau prevenirea unor boli.
Ungaria este una din rile cu cele mai bogate i mai variate resurse turistice i un
important potenial economico-social. Datorita izvoarelor cu apa termala Turismul reprezint
unul din sectoarele capabile s asigure o dezvoltare economic semnificativ. n condiiile n care
Ungaria dispune de un potenial balnear de excepie, caracterizat nu numai prin faptul c deine o
treime din apele minerale existente n Europa, dar i prin cea mai mare diversitate de factori
naturali de cur ntre care unii cu valoare de unicat sau puin rspndii n Europa, a devenit un
pilon de baz al turismului maghiar.
Aceasta presupune ns un proces profund, o restructurare a turismului maghiar care a
durat ani de zile , o regndire a acestuia pornind de la cerinele pieei interne i internaionale, de
la cerinele pe care le au consumatorii acestui turism in urma caruia s-a format un turism balnear
de calitate. Pentru aceasta au fost impuse direcii clare de valorificare a potenialului turistic
precum i aplicarea, n cadrul acestora, a unor msuri, soluii bine etapizate i tiinific
fundamentate n toate subsistemele turistice.
In prezent turismul balnear ocupa un rol primordial atat in economia statului dar si un mod
de viata atat pentru turistii locali cat si internationali , deoarece practicarea sttiunilor
balneoclimaterice este mai mult dect vindecarea bolilor sau a defectelor fizice. Wellness
nseamn vitalitate, sntate, putere de munc, atitudine pozitiv, optimist fa de via, energie,
frumusee, bucuria de a tri, ncetinirea fenomenului de mbtrnire. Este extraordinar s fii tnr
i activ pn la o vrst naintat, s te trezeti dimineaa simindu-te minunat fr s fie necesar
s iei medicamente. Wellness reprezint posibilitatea de a-i asigura o sntate bun pe termen
lung, de a te simi i de a arta bine.
Lucrarea de fa este structurat n 5 capitole i ncearc s cuprind aspectele cele mai
importante ale turismului balnear din Ungaria. n primul capitol am prezentat aspecte teoretice,
definitii si concepte cu referire la turismul balneardin Ungaria, rolul acestui sector in economia
statuui cat si o prezentare a statiunilor balneoclimaterice.In capitolul 2 si 3 am realizat analiza
SWOT al turismului balnear din Ungaria , respectiv factorii terapeutici din statiunile
balneoclimaterice . In capitolul 4 am vorbit despre infrastructura statiunilor balneare si structurile
de cazare , iar capitoul 5 consta in prezentarea unei statiuni balneare , respectiv statiunea
Hajduszoboszlo, prezentand posibilele directii de valorificare a turismului balnear in cadrul
acesteia.

1. CONCEPTE, DEFINIII, PUNCTE DE VEDERE PRIVIND


TURISMUL BALNEAR I STAIUNILE BALNEARE DIN
UNGARIA
Ungaria este un stat situat n Sud-Estul Europei Centrale, in Campia Panonica si la
Poalele sudice ale Carpatilor Occidentali Interiori, la o distant egala de Oceanul Pacific, Muntii
Ural, respectiv de Marea Mediterana si Marea Nordului. Pe teritoriul ei este situate aproape toata
suprafata Campiei Panonice , din care face parte Parcul National Hortobagy, inscris pe lista
patrimoniului Unesco. Statul maghiar se invecineaza la Vest cu Austria, la Nord cu Slovacia, la
Est cu Ucraina i Romnia, iar la Sud cu Serbia, Croaia i Slovenia.
Ungaria este o republica parlamentara. Capitala tarii , Budapesta , este sic el mai mare oras
al ei si al saptelea oras din Uniunea Europeana dupa populatie (1,7, milioane locuitori). In 2010,
orasul Pecs a fost ales Capitala Europeana a culturii.
Ungaria este incarcata de cultura, aceasta regasindu-se in fiecare oras si sat. Aici,
majoritatea obiectivelor turistice dateaza din secolele XVIII-XIX, multe biserici si castele vechi
fiind devastate de mongoli si de turci in secolul XIII.
Desi nu dispune de relief montan inalt, Ungaria este o tara care intruneste majoritatea
cerintelor turistilor. Ofera o viata agitata in Budapesta, una linistita in paduri si in satele
traditionale si deasemenea ofera placerea unei bai relaxante in apele termale in jurul carora s-au
construit bai si hoteluri, muzee, iar Lacul Balaton nlocuiete cu succes lipsa deschiderii la mare.
Ungaria face parte din NATO si a devenit in mai 2004 membra a Uniunii Europene.
Aceasta continua sa fie pe un trend ascendent de crestere economica, in calitatea sa de membru
nou al Uniunii Europene. Sectorul privat genereaza aproximativ 80% din PIB-ul tarii. Statul
maghiar asimileaza circa o treime din totalul investitiilor straine in Europa Centrala. Din 1989
investitiile straine cumuleaza peste 23 miliarde de dolari.
Ungaria este impartita in 19 comitate si 23 de orase cu drept de comitat , printre care se
numara : Debrecen, Eger, Sopron, Szolnok, Szeged si altele.
In ultimii ani , cresterea interesului pentru imbunatatirea nivelului de trai si mai ales a
sanatatii, a generat o dezvoltare de mare amploare in industria turismului de SPA si Wellness.
Acest tip de turisti, calatoresc in anumite locatii , pentru a-si regenera nivelul sanatatii , sau de a
participa la diferite activitati in scopul mentinerii sanatatii.
Majoritatea destinatiilor de spa si wellness, includ tratamente bazate pe ape termale si
minerale. Astfel, putem afirma ca Ungaria prezinta un mare avantaj fata de alte tari datorita unui
numar mare de izvoare cu efect curativ , dar si de o bogata traditie in domeniul SPA.
.

1.1. Locul si rolul turismului n economia Ungariei


Teritoriul tarii se constituie intr-o proportie de 50% din campie: Marea Campie - Alfld ocupa intreaga parte estica a tarii, iar Campia Mica se intinde pe parcursul hotarului nord-vestic al
tarii. Datorita asezarii geografice si structurii geologice complexe a scoartei pamantului,Ungaria
dispune de o mare bogatie de factori naturali de ape mineral si termale, namoluri, lacuri
terapeutice - raspandite cu generozitate pe aproape intreaga suprafata a tarii.
Marea rezerva de ape termale de suprafata o situeaza pe locul 2, dupa Islanda, in topul
tarilor renumite pentru izvoarele lor tamaduitoare 1 , care inca din antichitate a pus baza unei
viitoare economii balneologice.
Balneologia i climatologia, sunt tiine tradiionale care studiaz si valorific remediile
oferite de natur (ape minerale, climat, nmoluri, etc) n scopul prevenirii i tratrii unei serii largi
de afeciuni, ndeosebi cronice.
Turismul balneomedical reprezint una din formele cele mai constante de activitate
turistic i un factor multiplicator important al dezvoltrii economiei naionale.
Serviciile prestate n cadrul acestei forme de turism sunt diversificate, la cele de cazare i
alimentaie adugndu-se cele legate de tratament i agrement specific, fapt ce ar justifica grija
pentru amplificarea acestei forme de turism.
Turismul balnear, aa cum declara dl Guy Ebrard preedintele Federaiei Internaionale a
Termalismului i Climatologiei FITEC nu are numai valene medicale, profilactice, de
recuperare i readaptare funcional, dar i un potenial economic major. Aspectul economic reiese
att din activitatea specific de turism, generatoare de capital, ct i de un nivel mult mai puin
vizibil cuantificabil, ca generator de importante economii n cadrul bugetului social, prin
reducerea semnificativ a cheltuielilor de spitalizare, consumului de medicamente i a numrului
total al zilelor de boal.
Conform datelor din Organizatia Mondiala a Turismului (WTO- World Tourism
Organization) , in anul 2002, Ungaria ocupa locul 13 in clasificarea internationala a tarilor cu cei
mai multi turisti straini , iar in 2001, aceasta a fost plasata tocmai pe locul 31.
Una din clasificarile bazate pe indicatori statistici , care ar evidentia rolul sectorului
turistic in economia tarii este Contributia sectorului touristic la PIB-ul Ungariei. Astfel, conform
Consiliului Mondial de Calatorii si Turism (WTTC- World Travel and Tourism Council),
contributia in 2003 a fost de 7,5 milioane EUR, sau 10,4%, ceea ce rezulta ca fiecare al 10-lea job
este in sectorul turismului.2

1 ***-Ungaria , http://www.eximtur.ro/vacante-ungaria/oferte-ungaria.html (accesat pe


10/06/2012)
2 Mihaly Szabo- Research on tourism trends in Hungary and their transfer into tourism
education ,Trends and skills needs in tourism,(PANORAMA, CEDEFOP) , pag 111
6

14.0%

12.0%

10.0%

8.0%

6.0%

4.0%

2.0%

0.0%

1998

2002

2003

2004

Contributia Turismului la PIB-ul tarii (%)

2006

2007

2009

2011

Ocuparea pop. in sectorul turismului

Sursa: HCSO, Anuarul de statistica in Turism (Yearbook of Tourism Statistics)


Fig. I-1.

Rolul Turismului in economia Ungariei

In urma unei analize detaliate a fig. 1.1. puteam observa unele modificari mai mult sau
mai putin semnificative. De exemplu, contributia turismului la PIB-ul tarii in 2003 de 10.5% se
modifica descrescator cu doar 0,1% fata de anul 2004 cand se inregistreaza o contributie de
10,4%. Desi din 2002 pana in 2004 aceasta contributie se mentine pe o axa constanta de evolutie,
nu putem spune acelasi lucru si de ocuparea populatiei in sectorul turismului care in 2004 scade
cu 2,3% fata de anul precedent. Insa in urmatorii doi ani, se observa o evolutie importanta in acest
sector, cresterea ponderii ocuparii populatiei in sectorul turismului fiind de 4,4%. In urmatorul an
, in 2007, criza economica a reusit sa-si lase o amprenta destul de importanta , deoarece se
observa iar o descrestere in ocuparea populatiei de pana la 8,4%. Insa in Ungaria criza economica
s-a simtit nu atat de puternic, mai ales in sectorul turismului , drept urmare in 2009 , ocuparea
populatiei in turism revine la cifrele inregistrate cu 3 ani in urma, observandu-se cresterea de pana
la 12,6%. La contributia turismului la PIB-ul tarii , criza economica a avut o influienta mai mare ,
aceasta revenindu-si la cifrele inregistrate din 2004 abia in 2011.
Referitor la locurile de munca din sectorul turismului in Ungaria, cel mai mult se fac
angajari la Hoteluri si Restaurante. Numarul acestora a variat intre circa 144 si 162 de mii de
personae, iar numarul maxim a fost atins in trimestrul III in anul 2006 , cand a fost inregistrata o
pondere de 3,83% din totalul angajarilor.
Cifrele pozitive si influenta slaba a crizei economice se datoreaza in mare parte fluxului
mare de turisti straini care aleg Ungaria ca destinatie turistica. De exemplu in anul 2009, Ungaria
7

a inregistrat cca 42,5 milioane de turisti straini, ceea ce reprezinta o crestere de 15% fata de anul
2004 cand s-au inregistrat 36,6 milioane de turisti veniti din alte tari.3
Gradul de ocupare a U.T. in Ungaria

cetateni HU; 30%


cetateni UE; 70%

Fig. I-2. Gradul

de ocupare a unitatilor turistice in Ungaria.

In Ungaria, practic 97,7% din turisti provin din Europa, dintre care 81,2% sunt cetateni ai
tarilor Uniunii Europene. Doua treimi din cetatenii UE isi petrec vacantele tot in UE, ducand la
cresterea veniturilor in turism in intreaga Uniune Europeana cu cca 50%. Si turistii maghiari in
proportii de cca 50% prefera ca destinatie turistica alte state member UE .4
Conform WTO (World Tourism Organization) Ungaria s-a clasificat in anul 2000 pe locul
13 la categoria Top 15 destinatii 2000, iar in 2002 pe locul 12 la categoria cea mai vizitata tara
din lume. 5

EUR 120
EUR 90

Investitii in sectorul balnear (mln)

EUR 60
EUR 30
EUR 0

1998

2002

3 Torok Lajos Pk. D. Tourism the big chance of Hungary March 26-27 2009 , Debrecen,
Hungary
4 Torok Lajos Pk. D. Tourism the big chance of HungaryMarch 26-27 2009 , Debrecen,
Hungary
5 idem
8

Fig. 1-3.

Evolutia investitiilor facute in sectorul balnear in Ungaria

Deoarece sectorul turistic in Ungaria are un rol primordial pentru economia tarii, statul
maghiar face anul mari investitii in acest domeniu. De exemplu in 1998, s-a facut o investitie de
22,5 mil EUR, iar 2002 , investitia a crescut pana la 115 mil EUR, dintre acestea, o mare parte a
investitiilor sunt facute in sectorul balnear.6
Potentialul sectorului balnear din industria turismului existent in Ungaria, inregistreaza
periodic cresterea incasarilor , si mai ales incasarile de valuta straina. Acest fapt explica rolul
investitiilor destul de mari in comparatie cu alte tari. Anualele investitii sunt facute pentru
modernizarea bazei tehnico-materiale, a unitatilor de cazare si de agrement , aspectul placut al
statiunilor etc. Drept urmare, turistii prefera sa stea mai multe zile , sa cheltuie mai multi bani pe
servicii si cel mai important sa revina la aceleasi statiuni.

1.2. Aspecte generale privind turismul balnear in Ungaria.


Turismul balnear este acel tip de turism , in care motivatia principala a calatorului este de
a-si imbunatati starea sanatatii. In Ungaria, turismul de sanatate poate fi impartit in doua categorii:
vacante traditionale cu efect curativ si vacantele wellness. Prima categorie este caracteristica
pentru generatia varstei a treia , respectiv cea de-a doua categorie este populara in randul tinerilor.
Apa termala si medicinala poate fi gasita in cca. 80% din intregul teritoriu al tarii.
Valoarea gradientului geotermal este de aproximativ 1,5 mai mare decat madia la nivel mondial,
cu temperatura in crestere in medie cu 5 % la fiecare 100 de metri . Gradientul este mai mare in
sudul Dunarii si pe Marile Campii din Ungaria decat in restul tarii , si este mai mica in Kisalfld
i n regiunile deluroase.
In Ungaria , orice apa care curge din pamant si are o temperatura de peste 30 grade
Celsius este considerata apa termala. Din punct de vedere al turismului, valoarea principala in
procesul intrebuintarii apelor termice in Ungaria consta in exploatarea balneologica , unde
substantele minerale joaca un rol extrem de important. Un exemplu elocvent ar servi Lacul Heviz
care este un fenomen natural si unic in Europa.
n prezent, exist 1289 de izvoare termale nmatriculate n Ungaria, care produc mai mult
de 4 miliarde de litri de ap pe zi , dintre care 270 sunt utilizate pentru scldat. n 2001, un total
de 49 de hoteluri termice au fost n funciune n ntreaga ar, i 39 de localiti au avut uniti
care au fost evaluate ca fiind atins standardul de bi termale.
Lacul Sarat Balaton, supranumit si "Marea Ungara" - fiind un rest al marii ce a ocupat
candva Campia Panonica, inconjurat de statiuni balneo-climaterice ca: Siofok, Balatonszarszo,
Fonyod, s.a; Peninsula Tihany - cu monumente istorice si arhitectonice, curiozitati naturale; Lacul
si statiunea balneoclimaterica Heviz - a doua ca importanta; Lacul Velencei cu statiunile ce-l
6 ***-Council Regulation, 1999 , citat in- Mihaly Szabo, op.cit., pag.112
9

inconjoara; statiunea balneo-climaterica Hajduszonoszlo, cetatea si statiunea Visegrad; orasele


istorice Vac si Matra, cu multe statiuni balneare si de odihna.
Tratamentul balnear complet a fost dezvoltat in timp ca un fel unic de ingrijire medicala,
care se bazeaza pe trei principii: efectul curativ natural al apei, ingrijirea medicala profesionala si
diagnosticul medical corect in urma procedurilor.
Dezvoltarea economic i evoluia condiiilor de via ale omului modern aduc, pe lng
beneficiile cunoscute, i unele aspecte negative cum ar fi: creterea polurii, ce are consecine
semnificative asupra sntii organismului uman, intensificarea muncii ( mai ales intelectuale) i
a stresului, dezechilibrele alimentare cantitative i calitative. Toi aceti factori l determin pe
om, n calitatea sa de turist s aleag ca destinaie de vacan staiunile balneare, cu scopul de a-i
mbunti starea fizic i psihic.
Apele termale din Ungaria pot fi utilizate n urmtoarele tratamente de boli:
tulburri locomotorii i de reabilitare,
afeciuni cutanate (n primul rnd psoriazis),
plngeri ginecologice,
boli circulatorii i
ca terapie suplimentar pentru tulburari ale tractului digestiv.
n scopul prevenirii si combaterii poluarii statiunilor balneare, climatice si
balneoclimatice si a factorilor naturali terapeutici, precum si a efectelor daunatoare ale
fenomenelor entropice sau naturale Ministerul Sanatatii instituie perimetre de protectie
sanitara pentru fiecare statiune balneara, climatica si balneoclimatica si pentru sursele de
factori naturali terapeutici. n cazul statiunilor nou nfiintate instituirea perimetrelor de
protectie sanitara este obligatorie odata cu intrarea n functiune a surselor, constructiilorsi
instalatiilor.

1.2.1. Scurt istoric al apariiei si dezvoltrii turismului balnear


Ungaria este o tara a campiilor impanzite de ape,a dealurilor si bineinteles a vinurilor. De
la nord la sud si de la est la vest, Ungaria ofera peisaje incantatoare, castele si palate de o
frumusete si o valoare deosebita ,nenumarate izvoare termale cu propietati curative certe,in jurul
carora s-au construit bai si hoteluri .
Ungaria a experimentat o asa-numita forma de turism inca din sec.9 i.Hr., pe timpul
ocupatiei romane, atunci cand se remarca imbunatatiri in transport, in cresterea economiei, si o
traditie puternica de petrecere a timpului liber.

10

Dupa Evul Mediu, turismul si calatoriile au reaparut, si mai exact in timpul secolelor 16 si
19 , unde s-au facut remarcate alte noi imbunatatiri ale modului de viata. Ungaria, in special a
reusit sa se afirme printr-o dezvoltare puternica in domeniul SPA si a bailor termale in multe orase
precum Heviz, Eger sau Budapesta, care devin destinatii proeminente pentru cei care cauta
beneficii pentru sanatate.
Dupa caderea Cortinei de Fier in 1989, tarile socialiste au trecut la o economie capitalista.
Ca urmare,Ungaria a intregistrat un flux puternic de turisti , ceea ce semnifica un flux de bani
puternic, care a ajutat in consecinta la cresterea economiei Ungariei. Aceasta a pus bazele cresterii
continuie a turismului, drept exemplu elocvent pentru a demonstra acest fapt este ca in 2001,
WTTC a inregistrat in Ungaria 10,9 la suta din ocuparea fortei de munca , in turism.
Dar, conform numeroaselor date istorice, aici exist o cultur a bilor veche de dou
milenii. Spturile arheologice au descoperit ruinele a peste 20 de bi cu fresce i mozaicuri ce
dovedesc, c romanii au descoperit i au folosit izvoarele geotermale. Bile construite de turci n
secolul al XVI-lea funcioneaz i azi n Budapesta i Eger. Din cele aproximativ 1300 de izvoare
termale n prezent inregistrate, aproape 300 sunt folosite pentru scopuri medicale i nu mai puin
dect o zecime, adic 130 de izvoare se afl n capitala rii! n jurul acestor izvoare s-au construit
i se construiesc n continuare bi, tranduri i hoteluri cu o bogat ofert de servicii.7

1.2.2. Factorii favorizanti ai dezvoltrii turismului balnear.


Natura este cea care vindec bolile noastre, a declarat Marele Hipocrate.
Se pare ca natura a fost foarte generoasa cu Ungaria deoarece oriunde se fac foraje, apar
izvoare cu ap termal cu temperaturi de peste 30C sau izvoare cu ape curative bogate n sruri i
substane minerale.
Pentru dezvoltarea turismului balnear , am putea spune ca Ungaria este locul perfect, drept
demonstratie putem evidentia o serie de factori care favorizeaza dezvoltarea turismului balnear :
Pe o suprafata de 93.034 km2, livrarea zilnic a apelor termale este de 70 mln de litri cu
temperaturi de 21-78 grade C , practic, apele cu efect curativ pot fi gasite in cca 80%
din teritoriul tarii;
7 ***- Spa si Wellness - http://www.ungaria.info.ro/spa-si-wellness/spa-wellness?
objectParentFolderId=145801 , (accesat la 07/10/2012)
11

Din cele aproximativ 1300 de izvoare termale n prezent inregistrate, cca 300 sunt folosite
in scopuri medicale i nu mai puin dect 1/10, adic 130 de izvoare se afl n capitala
rii. n jurul acestor izvoare s-au construit i se construiesc n continuare bi, tranduri i
hoteluri cu o bogat ofert de servicii;
Cultura bailor termale este veche , de aproximativ 2 milenii. Spturile arheologice au
descoperit ruinele cldirilor de bi, fresce i mozaicuri ce dovedesc, c romanii au
descoperit i au folosit izvoarele geotermale. Bile construite de turci n secolul al XVI-lea
funcioneaz i azi n Budapesta i Eger;
Referitor la sezonalitate, se evidentiaza un mare avantaj, deoarece majoritatea statiunilor
balneare sunt deschise pe tot parcursul anului;
Preturile pentru serviciile prestate sunt accesibile atat pentru turistii cu venituri mari cat si
pentru cei cu venituri mici. In medie , un bilet pentru o zi la un strand cu apa termala este
de 6 Euro. Unele Statiuni balneoclimaterice ofera reduceri studentilor , elevilor sau
familiilor, precum si abonamente pentru o saptamana, luna sau an;
Practicarea turismului balnear este foarte popular si in randul populatiei locale , acestea
preferand sa cheltuie bani in tara decat inafara tarii , ceea ce reprezinta un mare beneficiu
dar si un aport semnificativ pentru economia tarii;
Numarul mare de statiuni balneoclimaterice ofera un numar mare de locuri de munca.
Conform Consiliului Mondial de Calatorii si Turism (WTTC- World Travel and Tourism
Council) fiecare al 10-lea job este in turism (in 2003);
Anual , statul face anumite investitii in sectorul Turismului , care cresc de la an la an. De
exemplu in 1998, s-a facut o investitie de 22,5 mil EUR, iar 2002 , investitia a crescut
pana la 115 mil EUR, dintre acestea, o mare parte a investitiilor sunt facute in sectorul
balnear.
Ungaria detine 8 Situri declarate parti ale patrimoniului UNESCO printer care se numara
cel mai mare Lac cu apa calda medicinal din Europa situat in Heviz si Pestera Aggtelek ,
unde se gasesc cele mai lungi stalactite din Europa Centrala;
Lacul Balaton care reuseste sa inlocuiasca cu success lipsa iesirii la mare;
Capitala Budapesta- numita si Regina Dunarii sau Orasul SPA unde se gasesc circa
130 de izvoare cu apa termala sau mineral si 12 centre SPA , una dintre acestea fiind Baia
termala Szchenyi - una dintre cele mai mari complexe spa din Europa.
Investitii majore in publicitate cum ar fi :

panouri publicitare in aeroporturile din Ungaria cat si din alte tari;

promovarea pe net dar si la televiziuneatat locala cat si internationala;

promovarea motto-ului pe diferite cai ale publicitatii Hungary keeps the world
healthy.
12

Scopul primordial al Guvernului Maghiar este sa devina un important Centru SPA in


intreaga lume, iar luand in consideratie toti factorii enumerati mai sus, putem spune ca ar fi foarte
posibil ca acest lucru va avea loc in viitorul apropiat.

1.3. Statiuni balneare in Ungaria


Dupa cum se poate observa din figura I-4, putem spune ca partea cea mai aglomerata
pentru turismul balneaoclimateric se concentreaza in partea Vestica , unde se gasesc cele mai

Sursa: Hungarian Geographical Bulletin 59 (2) (2010) pag.143

Fig. I-4. Prezentarea pe harta a amplasarii statiunilor balneare in Ungaria

multe statiuni balneare mari si medii precum: Sopron, Buk, Heviz, Peks s.a. Iar in partea de Est ,
se gasesc mai multe statiuni mici printre care se numara : Guyla, Siofok, Morahalom etc.
Aglomeratia din partea de Vest a Ungaria se datoreaza in mare parte nu cantitatii de volum
de ape termale si minerale dar nivelului de trai mai inalt al populatiei , respectiv si veniturilor mai
mari din tarile vecine . avand posibilitatea de avea mai multi turisti , de-a lungul anilor statiunile
existente s-au extins si altele noi si-au facut loc.
Lista principalelor orase statiuni balneo-climaterice:

Balatonfoldvar
Balatonfured
Budapesta
Buk
Debrecen

Eger
Egerszalok
Esztergom
Gyor
Gyula

13

Hajduszoboszlo
Harkany
Heviz
Kecskemet
Keszthely

Lacul Balaton
Miskolc-Tapolca
Morahalom
Oroshaza
Pecs

Szeged

Szekesfehervar

Sarvar
Siofok
Sopron

Szentendre
Szirak
Tiszafured
Visegrad
Zalakaros

1.4. Fluxuri turistice in sectorul balnear in Ungaria

Gama de servicii si facilitati in domeniul turismului balnear in Ungaria este


foarte mare si diversificata. Acesta, dar si alte aspecte , determina o anumita raspandire
teritoriala a turistilor straini in Campia Maghiara.

14

Sursa: Hungarian Geographical Bulletin 59 (2) (2010) pag.143

Fig. I- 5. Fluxul turistilor straini in sectorul turismului balnear in perioada anilor 2001- 2006 in Ungaria.

Anual, Ungaria ca destinatie balneara, este vizitata de milioane de turisti


straini. Budapesta este vizitata in marea majoritate de irlandezi (28,9%), britanici (10,9%),
nemti(9,2%), romani (6,4%), americani(5,1%)si altii. Comparativ cu Budapesta celelalte
centre spa sunt vizitate de: nemti (29,6%), austrieci (16,8%), romani (11,9%), sarbi
(5,1%), americani (5,0%) si olandezi (4,1%). In graphic, mai sunt prezentate si orasele
unde statiunile au fost ocupate peste 50% de o singura nationalitate cum ar fi : nemti in
Gardony, Heviz, Igal, Harkany s.a, sau austrieci in Sopron, Moson-magyarovar.

Aglomeratii de turisti straini de diferite nationalitati sunt prezentate in


Debrecen, Pecs, Szeged, Pecs etc. Preferintele strainilor se contureaza astfel: S-V este
preferat de catre austrieni, N-V de catre germani, estul de catre romani , iar N-E de sarbi.
Alte nationalitati care aleg Ungaria ca destinatie balneara sunt: francezi, belgieni,
ucraineni, norvegieni, elvetieni etc

Motivatia majoritatea turistilor este de a-si imbunatati sanatatea prin


diverse tratamente. Insa pe langa aceasta , mai pot fi adaugate si altele precum: relaxare,
divertisment si odihna. In Ungaria, 70% din turistii care calatoresc in scop balneologic au
peste 50 de ani, iar 80 % vin pentru anumite tratamente. 50% dintre turisti cheltuiesc mai
putin de 100 de euro pentru intreg sejurul.

15

Turismul balnear in Ungaria


180000

2000
1880
18121811
1800
1720
153125
16061569
1600
143506
135586
1472
1400
1360124359

160000
140000
120000

cheltuielile
turistilor straini (mln HUF)
100000
88344
Milioane HUF
82693
80000
77661
77432

1200
Total turisti straini (mii)
1000 Mii turisti
800

60000

600

40000

400

20000
0
2002

200
2004

2006

2008

2010

0
2012

Sursa: Anuarul de statistica in Turism (Yearbook of Tourism Statistics)

Fig. I- 6. Evolutia numarului de turisti straini in Ungaria si cheltuielile acestora in tara.

Conform graficului din fig. 1.4.b. observam o crestere semnificativa


incepand cu anul 2007 a numarului de turisti straini, respectiv si a cheltuielilor acestora pe
teritoriul maghiar. Aceste cifre, sunt inca o dovada ca efectul crizei economice s-a simtit
foarte putin pentru turismul Ungariei. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca in
Ungaria se practica preturi mici pentru prestarea serviciilor de inalta calitate. Alt motiv
pentru care turistii aleg Ungaria ca destinatie turistica ar fi varietatea de servicii prestate.

Fluxurile turistice in marea majoritatea sunt reprezentate de turistii tarilor


vecine precum : Germania, Austria, Romania, Serbia s.a. , dar si de tari mai indepartate
cum ar fi Israel sau SUA. Pentru a atrage cat mai multi turisti din intreaga lume , Statul
maghiar investeste anual sume importante de bani pentru publicitate. Astfel , reclame cu
motto-ul Hungary Keeps the World Healthy sunt incluse atat in televiziunea locala , dar
mai ales in cea internationala. Periodic se publica articole despre turismul balnear in
reviste internationale cum ar fi CNN Traveller Magazine. In urma acestora , Guvernul a
realizat ca procesul de advertising a avut un mare succes, insa acet lucru nu a favorizat
cresterea numarului de turistii non-europeni. In prezent, cea mai importanta concurenta o
reprezinta statiunile balneoclimaterice din Bazinul Mediteranean.

Deci, pentru a creste numarul de turistii , statul maghiar va continua sa


inregistreze periodic sume importante in publicitate dar si in dezvoltare, toate acestea
pentru a se evidentia ca o Mecca a turismului balnear.
16

2. TURISMUL BALNEAR N UNGARIA ANALIZA S.W.O.T.

Dupa analiza detailata a situatiei, urmeaza o analiza SWOT, care prin punctele
forte si punctele slabe listate ne arata pe de o parte problemele si resursele existente, iar pe de
alta parte prin oportunitati si amenintari ne sugereaza directiile de dezvoltare si amenintarile
externe posibile, care se deschid n viitor:

2.1.Punctele tari ale turismului balnear


-

Existena unor resurse naturale unice n Europa de apa termala si minerala. In Ungaria, ,
livrarea zilnic a apelor termale este de 70 mln de litri cu temperaturi de 21-78 oC. Iar
din cele aproximativ 1300 de izvoare termale n prezent inregistrate, cca 300 sunt folosite
in scopuri medicale ;
Nivel ridicat de profesionalism al personalului medical;
Varietatea de proceduri de tratament;
Preuri mici comparativ cu alte ri ;
Infrastructura puternic dezvoltata (cai de acces, utilitati);
Cazare i faciliti de tratare de inalta calitate;
Furnizarea de servicii de calitate de divertisment, n aceste staiuni;
Prezenta spatiilor verzi in cadrul statiunilor balneare (parcuri etc.).

2.2. Punctele slabe ale turismului balnear


-

Exploatarea intensiv a substanelor minerale i a resurselor


Concurenta mondiala (Cehia, Franta etc.)
Invechirea bazei tehnico materiale.

2.3. Oportunitile turismului balnear


-

Creterea cererii pe piaa internaional i naional pentru tratamente balneare


Tendin de mbtrnire a populaiei lumii
Creterea dobnzilor pentru tratamentele tradiionale
Creterea de faciliti de wellness i de tratament
Creterea numrului de tour-operatori specializai n turism balnear
Accesul la fonduri internaionale de asisten

2.4. Limitele turismului balnear

Scderea puterii de cumprare


Ofert similar de destinaii tradiionale - Ungaria, Republica Ceh
Creterea concurenei n regiune prin apariia de noi destinaii
Aparitia de noi oportunitati in sectorul turismului;
Incalzirea globala.

3. UNGARIA - FACTORII TERAPEUTICI DIN STATIUNILE


BALNEOCLIMATERICE

17

Turismul balnear poate fi cosiderat cel mai vechi tip de practicare a

activitatilor turistice. Necesitatile legate de refacere si de tratament au determinat oamenii


sa caute efectele binefacatoare, tamaduitoare ale apelor termale si minerale, ale namolului
si ale curei heliomarine, inca din antichitate. In continuare vor fi prezentate aceste resurse
naturale.

3.1. Fondul turistic hidromineral

O legenda spune c Hercule ar fi descopeirt i folosit primul apele termale

sulfuroase de la Termopile, refcndu-i astfel forele. Primele mrturii scrise despre


apele minerale i termale s-au pstrat din antichitate (Herodot, Hipocrate, Pausanias).

Primele statiuni, unde s-a pus in valoare efectul terapeutic al apelor au fost

constrite de catre civilizatia Imperiului Roman. Cateva din vechile statiuni construite in
antichitate pot fi vizitate si astazi cum ar fi de exemplu Baia Romai din Budapesta. Aici
putem aminti si baile construite in cei 145 ani de dominatie a Imperiului Otoman , unele
dntre acestea functioneaza si astazi , cum e Baia Rudas din Budapesta si unele bai din
Eger.

Luand in consideratie resursele naturale prezente pe teritoriul Ungariei de-

a lungul multor ani, si anume cele ce se refera segmentului turistic balnear , valoarea si
volumul acestora evidentiaza o serie importanta de oportunitati pentru turisti. Fondul
turistic hidrotermal in Ungaria este prezentat in mare parte de apele termale si cele
minerale cu efect terapeutic.

Romanii sunt primii care au folosit cu precdere apele minerale i termale att
pentru cura intern ct i pentru cea extern n staiuni balneare. In prezent , aceste ape
prezinta practic cea mai buna solutie de vindecare si tratament. De-a lungul timpului ,
oamenii au realizat efectul terapeutic al apelor, iar oamenii de stiinta au reusit sa
stabileasca, prin intermediul numeroaselor analize si teste , la ce folosesc substantele ce se
gasesc in apele respective.

Localizarea pe teritoriul Ungariei a cateva tipuri de apa si efectul terapeutic al


acestora este prezentat in tabelul de mai jos.

18

Tabel nr. III- 1. Localizarea i efectul apelor medicinale pe teritoriul Ungariei

Denum
ire

Localizarea

Ape

Ape

Podisul

radiaia numita radon.Oapa, ca s fie


radioactiva ,trebuie sa aibaminimum80
u/1.

Ajuta la calmarea sistemului nervos si

influenteaza producerea de acid

gastric.
Se ntalnesc sub forma combinaiilor
(ape alcalinoteroase cu Mg, Ca),
alcaline, clorurosodice, carbo
gazoase,sulfuroase,sulfatate,
feruginoase. Ele suntfolosite n cura
interna, ndeosebi in afeciunile
digestive, hepatobiliare. n cura
externa se folosesc n inhalaii i
pulverizaii (n afeciuni ale cilor
respiratorii). n ceea ce privete butul
apei, acesta este bine s se

Szeged, Bkscsaba,Ki
skunhalas,
Sikonda, Kaposvr, Zal
akaros,
Bkkszk

alcalin
e

Sunt ape care conin elemente


radioactive ce emit radiaii a (alfa), b
(beta), g (gama): (radiu, uraniu,
thoriu). Cel mai important este radiul,
care emite

Balaton, Csopak,
rmul Lacului
Balaton, Balf, Bk,
Pardfrd.

radioac
tive

Efectul terapeutic

fac prin sorbiturisau cu paiul, pentru


a se nclzi n gur. Se incepe cu circa
50ml la fiecare

Ape
sulfuro
ase

Harkny, Hvz, Balf,


Csisztapuszta, Bogcs,
blues,
Luca i bi
termale Rudas
19

mas i, n funcie de toleran, se

cresc dozele.
Sulful este un element cu importante
roluri n

organism. El intra n compoziia


acizilor aminai, indispensabili
organismului (cisteina, arginina etc).

n Budapesta

Ape
carbogazoas
e

Ape

Majoritatea izvoarelor

ferugin
oase

indicate att n cura interna (boli


digestive, cronice, cu hiposecretie
gastrica), ct i n cura extern (n
bolile cardiovasculare i
hipertensiunea arteriala, arterite, boala
Raynaud, acrocianoze, sechele

din Budapesta,Miskolc,
Esztergom, Parad

Ape

postflebitice, insuficiene venoase etc).


e (10 g la mie fier). Sunt ntotdeauna

i carbogazoase, dar mai pot fi srate,


alcaline, calcice etc. Fierul are rol
important n organism. Apele
feruginoase se administreaz, n cura
interna, numai din izvor, n timpul
meselor, pentru c altfel fierul n
contact cu aerul devine inactiv. Numai
fierul bivalent este activ, fiind resorbit
n prezena HC1 i a vitaminei C.
Indicaiile apelor feruginoase sunt
anemiile feriprive, achilia astric ,
stomacul operat etc
Foarte numeroase, se folosesc n cura

Budapesta,

Nagyigmnd, Tiszajen

Budapest, Debrecen,
20

De aici i importana apelor


sulfuroase n leziunile cronice ale
mucoaselor (bronite, rinite cronice).
Apoi, sulful este elementul care intr
n constituia esutului conjunctiv.
Boala reumatismala, fiind considerat
o colagenoza, este una dintre
indicaiile majore ale apelor
sulfuroase. Sulful intr n constituia
insulinei de aici indicaia apelor
sulfuroase n diabetul zaharat. n fine,
sulful mai are i un rol
desensibilizant, antialergic, avnd
indicaii n astmul bronic i n unele
dermatoze.
(1 g la mie bioxid de carbon) sunt

interna,

litru, n bolile digestive (gastrite


hipoacide etc.), n bronite
cronice,rinite cronice; n cura externa,
atunci cand concentraia lor depete
15 g la mie (poate ajunge pana la 250
g), sunt indicate n bolile reumatice.
(1 mg la mie iod). Iodul, al crui

Hajdszoboszl

Ape

metabolism este controlat de glanda


tiroid, a fost utilizat de multa vreme
n tratamentul reumatismului cronic,
atero

Hajdszoboszl,
Tiszafldvr,

iodurat
e

Karcag, Trkeve,
Sshartynele

daca au concentraia pn la 15 g la

Srvr, Igal,

cloruro
- sodice

Gellrt si Baile Rudas

Ape

sclerozei, hipertensiunii arteriale etc.

Aceste ape se folosesc n cura interna


i extern.
Impotriva dilatarii vaselor sanguine, a

din Budapesta, Eger,


Miskolctapolca,

radon

hipertensiunii; ele mai sunt utilizate in


caz de diabet zaharat si guta.

Lake Hvz

litru, fiind utilizate terapeutic in


tratamentul
aniacodepresiei. Srurile de litiu i
au dovedit eficiena n tratamentul
tulburrii bipolare, formal cunoscut
ca boala maniacodepresiv. Aa cum
o arat i numele, persoanele care
sufer de tulburare bipolar
traverseaz schimbri afective severe,
de la fericiremaxim la o depresie
extrem. ntre 0.4 i 1.6 % din
populaie sufer de aceast

Ape
litinifie
re

In imprejurimile
Lacului Balaton

Sunt ape ce conin peste 3 mg litiu la

condiie psihiatric.

Sursa: Ungaria in cifre (Hungary in numbers), 2010, pag.42

Desigur, acestea sunt doar cateva tipuri de apa medicinala. In urmatoarele


subcapitolele, vor fi prezentate informatii despre apele termale si minerale mai detaliat, de
21

unde vom afla mai multe despre rolul sau si despre efectele terapeutice pentru care sunt
folosite inca din antichitate.

3.1.1. Apele termale

Izvorul termal, ca notiune, se explica a fi un izvor natural, cu temperatura apei ce


depete temperatura medie a locului geografic fiind unul din rezultatele
proceselor vulcanismului. De regul, temperatura acestei ape variaz ntre 20 i 63 de
grade C. Aceste ape termale i-au natere la diferite adncimi n regiunile cu
activitate vulcanic, unde apa nclzit i mbogit cu sruri minerale ajunge la
suprafa.

De-a lungul timpului, in legatura cu apele termale s-au facut numeroase


presupuneri , si mai ales ceea ce se refera la geneza si originea lor. In 1887 A.Daubree
considera apele termale de origine exclusiv vulcanic. In 1899 A.de Launey a demonstrat
c mineralizarea i temperatura apelor termale se poate explica prin circulaia apelor
subterane (vadoase) la diferite adncimi. iar in 1903 si 1905 , E. Suess respectiv
A.Gautier, admit originea mixt, meteoric i juvenil a apelor termale.

Ipoteza originii meteorice a apelor minerale i termale presupune c apele


provenite din precipitaii atmosferice, sub influena gravitaiei, se infiltraz prin porii i
fisurile rocilor n scoara terestr. ncrcate cu gaze i acizi, substane preluate din
atmosfer i din sol, apele de infiltraie dizolv sruri minerale. Cnd aceste ape ntlnesc
linii de fracturi deschise sau falii, sub aciunea presiunii piezometrice se ridic spre
suprafa i pot aprea sub form de emergene.
Ascensiunea apei spre suprafa este impulsionat frecvent de emulsii de CO2, la
care se adaug i vapori de ap, dac n circulaia lor, apele au atins adncimi mari.
De reinut este faptul c CO2 i vaporii de ap mresc capacitatea apelor de a dizolva
mineralele din roci, ridicnd astfel gradul de mineralizare a apelor minerale i termale.

In Ungaria , orice apa care curge din pamant si are o temperatura de peste 30 C
este considerata apa termala. Din punct de vedere al turismului , valoarea principala a
apelor termice din Ungaria consta in exploatarea balneologica a acestora.

n prezent, exist 1289 de izvoare termale nmatriculate n Ungaria, care


produc mai mult de 4 miliarde de litri de ap pe zi. In urma efectuarii numeroaselor teste si
analize au fost stabilite fantanile cu apa tamaduitoare. Fiecarui izvor is-a acordat un nume
si destinatia tamaduitoare . Astfel, apele termale din fantnile D6, D7 au o temperatura de
96C si sunt folosite n scopuri medicale, cea din fantna ZK 9 are o temperatura de 47C
folosita pentru tratamente cum ar fi : hidroterapie, tratamente medicale speciale, masaj,
electroterapie.

Majoritatea apelor termale din Ungaria sunt folosite pentru tratamentul


afeciunilor locomotorii, dar exist i izvoare cu ap ideal n tratarea bolilor sistemului
digestiv, a afeciunilor ginecologice sau dermatologice. Tratamentele naturale nu au efecte
secundare neplcute, totui, nu sunt recomandate tuturor, pot exista i contraindicaii. De
aceea, o consultaie medical prealabil este obligatorie.

22


Apele termale din Ungaria pot fi utilizate n tratamentul de urmtoarele
boli: tulburri locomotorii i de reabilitare, afeciuni cutanate, probleme ginecologice,
boli circulatorii, tulburari ale tractului digestive etc.

3.1.2. Apele minerale

Apele minerale sunt apele provenite dintr-o sursa naturala (izvor), sau
forata artificial (sonda) si care prin structura lor fizica si compozitia chimica de obicei
complexa- pot exercita efecte terapeutice. Ele au o compozitie chimica constanta,
raportata la fluctuatiile anuale.

Apele minerale si termale au rezultat fie din dezvoltarea masiva sarurilor


din masivele de sare sau diverse orizonturi sau depozite cuaternale, fie prin spalarea , in
drumul apelor spre suprafata terestra a unor roci cu mineralizatii diferite. O apa pentru a fi
considerata minerala, ea trebuie sa contina cel putin 1 gr. de saruri minerale dizolvate la 1l
de apa, elemente chimice sau gaze cu actiune farmaco-dinamica sau sa aiba la izvor o
temperatura de minimum + 20C si sa posede o actiune curative stiintific recunoscuta.

Apele minerale reprezint soluii naturale cu o compoziie chimic extrem


de complex, i care posed proprieti fizice, chimice i terapeutice ce exercit efecte
pozitive asupra organismului uman. Pliniu cel Btrn (sec I.d.Hr.) face prima clasificare a
apelor minerale, menionnd apele fierbini, reci i calde, sulfuroase, aluminoase,
bituminoase, gazoase, feruginoase etc.

Lipsa de informaii a fcut ca majoritatea cercettorilor s afirme c n Evul Mediu


folosirea apelor minerale era interzisa de biseric i prezenta un grav pericol din cauza
apariiei bolilor contagioase Totui din puinele informaii de care se dispune, apar unele
care atest nfiinarea unor noi staiuni i aezri balneare prin descoperirea unor surse de
ape minerale i termale necunoscute nainte ( Buda n Ungaria etc). Progresele nregistrate
n chimie i fizic n secolul al XVIII-lea au permis studierea tiinific a calitii i
proprietilor curative ale apelor minerale.

Secolul al XIX-lea reprezint veacul de aur n folosirea apelor minerale. n


aceast perioad se modernizeaz aproape toate staiunile balneare cunoscute n prezent.
Sunt studiate tiinific majoritatea apelor minerale i balneo-fizioterapia se detaeaz ca o
ramur distinct a tiinelor medicale. In secolul al XX-lea aceast aciune continu i
ncep s apar preocupri i cercetri tiinifice n domeniul captrii i transportului apelor
minerale i termale i valorificarii pe scar larg a acestora. Proprietile chimice ale
apelor minerale sunt asemntoare proprietilor chimice ale apelor subterane obinuite,
iar temperatura lor rar depete 45-500C.

n functie de compozitia chimica si de concentratia n substante minerale


apele minerale terapeutice sunt utilizate n urmatoarele moduri:

a) cura interna pentru baut crenoterapie, aerosolisi inhalatii;

b) administrare parenterala sub forma injectabila;16

23


c) cura externa sub forma de bai n cazi individuale, n bazine de balneatie,
n bazine de
kinetoterapie, n piscine sisolarii, precumsisub forma de
irigatiimedicinale;

d) pentru extragere de sarurisau gaze pentru cura sau pentru industrializare.

3.1.3. Nmolurile terapeutice

Namolurile terapeutice (peloidele de la grecescu pelos = mal) se formeaza


in conditii specifice naturale, in urma proceselor geologice si biologice si sunt folosite in
terapie dupa o prealabila pregatire prin amestecarea, macinare, incalzire sau imbogatire cu
ape minerale. Namolurile terapeutice pot fi de tip sapropelic, de turba sau mineral.
Utilizarea namolurilor in terapie isi are debutul in a doua jumatate a sec. XIX-lea,
extinzandu-se in timp la terapia practicata in diferite statiuni balneo-climaterice. .

Namolurileminerale care potfi utilizate n terapeutica sunt urmatoarele:


a) namoluri minerale care provin din decantarea apelor minerale debitate de sonde n
rezervoarele de acumulare;
b) namoluri minerale care provin din depozite argiloase naturale;
c) namoluri minerale care provin din aluviuni ale apelor curgatoare.

Namolurile minerale provenite din depozite argiloase naturale si din


aluviuni ale
apelor curgatoare devin utilizabile n scopuriterapeutice numai dupa o prealabila
pregatire
malaxare cu apeminerale concentrate clorurosodice sisulfuroase.
Recoltarea namolurilor minerale se efectueaza de obicei manual,tinnduse seama
de conditiile de zacamnt care nu permit utilizarea unormijloacemecanice.
Pregatirea namolurilor minerale se efectueaza n malaxoare obisnuite sau manual
n mici rezervoare deschise n care masa namoloasa se amesteca cu apa minerala
terapeutica, rece sau calda, pna cnd aceasta se transforma ntro pasta moale potrivita
pentru efectuarea procedurii, ncalzirea la temperatura uzuala ntre 40 si 45 grade C,
fiind
efectuata ca si cea a namolurilorsapropelice.

Depozitarea namolurilor minerale se efectueaza n rezervoare construite din

beton,
compartimentate, nchise, cu posibilitati de vizitare si dotate cu instalatii pentru alimentare
cu apa minerala ca strat de protectie mpotriva degradarii prin uscare, avnduse n vedere
24

ca este contraindicata utilizarea namolurilor argiloase reconditionate de la starea uscata.

Namolurile minerale se utilizeaza n terapeutica pentru tratamente balneare


prin
aplicatii si mpachetari calde si mai rar pentru actiuni n aer liber. Consumul n scopuri
terapeutice de namol mineral este de aproximativ 5 kg pentru o mpachetare generala.

Evacuarea namolurilor minerale utilizate se efectueaza avnduse n vedere


posibilitatea reutilizarii acestora dupa recuperare si pregatire prealabila conform
tehnologiei
specifice. Avnduse n vedere posibilitatea recuperarii si reutilizarii namolurilor minerale,
bazele de tratament trebuie sa fie dotate cu rezervoare pentru redepozitare, avnd
deasupra un strat de apaminerala de preferinta clorurosodica concentrata.

3.1.4. Bioclima staiunilor balneare

Factorul clim influeneaz funcionarea organismelor vii prin diversele


sale componente, denumite parametrii climatici: radiaia solar, temperatura atmosferic,
durata de strlucire a soarelui, presiune atmosferic, curenii de aer, umezeal relative
medie. Relaia dintre clim i organismul uman se reflect n dinamica reaciilor de
homeostazie pe diferite niveluri de integrare i reglare. Cel mai la ndemn exemplu l
reprezint homeostazia termoreglarii.

Bioclimatul este un factor terapeutic natural dependent de conditiile locale


de relief, altitudine, parametri climatici si vegetatie. Factorii terapeutici bioclimaticise pot
asocia cu helioterapie, hidroterapie si crenoterapie.

Indicatiile terapeutice ale bioclimatului depind de:


a) caracteristicile climatice: temperatura aerului, umiditatea aerului, durata de stralucire a
soarelui, dinamica atmosferica si presiunea aerului, presiunea partiala a oxigenului;
b) indicii bioclimatici: conforttermic,stres bioclimatic;
c) caracteristicile fizicochimice: aeroionizarea, absenta poluarii chimice si
microbiologice.

In Ungaria predomina bioclima de campie, ce presupune complexul de


factori climatici cu aciune biologic terapeutic este format din valorimedii diurne
crescute ziua ale temperaturii aerului, umiditate relativ a aerului redus,
calmatmosferic i nsorire abundent..

Indicatiile sunt pentru bioclima de campie sunt:


profilactice: persoanele sntoase cu predispozitie pentru mbolnaviri pe teren
25

constituional, deficiene funcionale i organice ale aparatului locomotor pe fond nervos


hiporeactiv,meteorosensibilitate, potenial alergic,tulburrimetabolice.
curative: afeciuni ORL repetate, rahitism, osteoporoz, boli reumatologice
degenerative articulare i abarticulare, sechele posttraumatice ale aparatului locomotor,
sechele datorit leziunii UMP (unitii motorii periferice), ginecopatii inflamatorii cronice,
astm bronsic, bronit, broniectazii n stadiu iniial, TBC extrapulmonar (ganglionar,
osteoarticular)stabilizat,rezorbia exudatelor

In statiunile din Ungaria, se mai practica si climatoterapia. Climatoterapia


reprezinta folosirea aciunii diverselor tipuri de climat n scop profilactic i curativ.
Aceasta are efecte asupra creterii rezistenei organismului la infecii i stres, n tratarea
astmului bronic alergic, a tuberculozei, a hipertensiunii arteriale oscilante, a nevrozelor,
afeciuni endocrine.

Curele n peteri sunt recomandate celor care sufer de boli respiratorii.


Efectul curativ se datoreaz aerului curat i a umiditii relativ ridicate n multe din aceste
peteri. Mofeta (o gaur n scoara pmntului) gsit n partea nordic a Ungariei este un
fenomen neobinuit n tiina medical. n cazul acestei aa numite bi uscate este folosit
dioxidul de carbon de origine vulcanic aa cum se gsete n natur. Cura este
recomandat n cazul bolilor cardiace i circulatorii, pentru hipo- sau hipertensiune, boli
dermatologice i pentru tratament recuperator.

Exist cinci pesteri termice certificate n Ungaria, iar acestea sunt folosite
pentru tratarea persoanelor care sufera de probleme respiratorii cum ar fi astm sau diferite
alergii. In Tapolcza de exemplu ,o statiune balneo-climaterica aflata n suburbiile orasului
Miskolc, se fac terapii in pestera. Parametrii microclimei pesterii sunt constante, fara
factori daunatori de dinafara. Aerul este lipsit de poleni si temperatura este constanta (1416C).

4. INFRASTRUCTURA TURISTIC N STAIUNILE

BALNEARE

4.1. Structurile pentru cazare

In Ungaria, pe zcmintele de ap au fost construite peste 50 de hoteluri


balneare i wellness. n majoritatea hotelurilor oaspeii care doresc s fac o baie nici nu
au nevoie s ias din incinta hotelului, fiindc apa curativ a fost introdus n cldire. i
nu trebuie neaprat s suferim de o boal ca s ne bucurm de acest rsf. Centrele
balneare i wellness asigur n acelai timp modaliti multiple de recreere i prevenire a
bolilor, oferind oaspeilor tratamente de balneoterapie, aromaterapie, detoxifiere i
tratamente cosmetice, diferite tipuri de masaj, posibiliti variate de a face sport, toate
acestea combinate cu sfaturi de la nutriioniti i diete speciale.

Industria HWT a vzut deja o dezvoltare semnificativ. Numr de nopi


petrecute n hoteluri spa i wellness, au crescut cu 5,7 la sut i 18,8 la sut, respectiv, n
26

2004 i 2005. ("Turism: ianuarie-decembrie 2005," p.6). Pentru a continua cu o cerere n


cretere, Ungaria a extins industria de infrastructur respectiv numarul de hoteluri a
crescut semnificativ. O analiza a mai ampla a unitatilor de cazare poate fi explicata de
graficul ce urmeaza.

Unitati turistice balneoclimaterice in perioada 1960-2011


1200
1000
800
600
400
200
0

Unitati turistice balneoclimaterice

Total unitati turistice

Sursa: Oficiul Central de Statistica din Ungaria (Hungarian Central Statistical Office)

Fig. IV- 1. Evolutia numarului unitatilor turistice in perioada anilor 1960-2011 in Ungaria.

Incepand cu anii 1960 , se evidentia cu doar 24 de unitati turistice


balneoclimaterice din totalul de 240 de unitati turistice pe intreg teritoriul maghiar. Pana
in anii 1990, observam o activitate practic constanta a numarului de unitati de cazare, dupa
care urmeaza o crestere atat al numarului total de unitati turistice cat si a celor
balneoclimaterice. Astfel, mentionam ca , in 2000 Ungaria avea 76 unitati
balneoclimaterice din totalul de 718 unitati, oferind o varietate larg de servicii , iar
numarul continua sa creasca, inregistrand astfel un numar de 89 de unitati balneare in anul
2010 din totalul de 900 de unitati de cazare.

Odata cu cresterea numarului locurilor de cazare , drept urmare a crescut


numarul de turisti , respectiv si cel al innoptarilor. Evolutia acestora poate fi observata in
figura de mai jos.

27

Oficiul National de Turism si Asociatia de Wellness din Ungaria au stabilit un sir de

Turis mul in Ungaria 1960 -2011


D ate oficiale inre gis trate in unitatile de cazare din Ungaria
140,000
120,000
100,000
80,000
locuri cazare (bucati)

turisti straini (mii turisti)

60,000
40,000
20,000
0

28

unitati turistice(axa dreapta) (bucat

caracteristici la care trebuie sa corespunda orice hotel ce activeaza in domeniul Wellness


din tara. Aceste criterii sunt stabilite in conformitate cu necesitatile consumatorilor si care
garanteaza calitatea serviciilor.

Conform paragrafului 6, Art. 54/2003 (VIII.29) Hotararea Ministerului de


Economie si Transport8, a fost stabilit cum se defineste un hotel balnear. In primul rand ,
aceasta trebuie sa cuprinda toate caracteristicile unui hotel de trei stele, cu personal bine
instruit si calificat, si care presupune o nutritie sanatoasa. Pe langa acestea mai trebuie sa
includa urmatoarele criterii:
1. Minim 1 piscina interioara;
2. Minim 2 tipuri de sauna sau bai (de exemplu: turceasca);
3. Minim 4 tipuri de servicii de infrumusetare , cum ar fi de exemplu: tratamente
pentru fata si corp, manechiura si pedichiura, frizer sau coafor etc;
4. Cel putin 6 tipuri de masaj. De exemplu: de relaxare, de tonifiere, anticelulitic s.a.;
5. Gastronomie traditionala dintr-o anumita zona sau specifica maghiara, deasemenea
si preparate si bauti=uri pentru vegetarieni;
6. Centru fitness bine dotat, echipat cu aparate cardio, instructor de fitness si
instructor sportiv personal;
7. Cel utin 4 tipuri de activitati in aer liber sau cel putin 1 program de aerobica.
8. Cel putin 3 tipuri de programe sociale , culturale , muzicale sau artistice;
9. Cel putin un angajat calificat in domeniul balnear.
Sursa: Oficiul Central de Statistica din Ungaria (Hungarian Central Statistical Office)

Fig. IV- 2. Evolutia numarului de turisti straini, a innoptarilor si a locurilor de cazare in


perioada anilor 1960-2011 in Ungaria.

4.2. Structuri de primire turistice cu funcii de agrement

Serviciile de agrement acceptate ca prestatii de baza numai de catre o parte


a specialistilor sunt concepute sa asigure petrecerea placuta, agreabila a timpului de
vacanta. Ele sunt alcatuite dintro paleta larga de activitati avand caracter distractiv
recreati, in concordanta cu specificul fiecarei forme de turism sau forma de sejur.
Serviciile de agreement reprezinta elemental fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor
modalitatea de concretizare a motivatiilor deplasarii si capata un rol tot mai important in
structura consumurilor turistice.
In continuare, voi prezenta cateva dintre cele mai populare statiuni sau localitati cu
character balnear , unde predomina functiile de agrement

Aquapark i Aqua-Palace din Hajdszoboszl. Pe o suprafata de mii de hectare, turistii


se pot bucura de numeroase piscine cu tematici deosebite, tobogane cu diferite niveluri de
8 Medvene dr.Szabad K. Wellness and Spa tourism in Hungary now and in the future 2010
pag.22
29

dificultate, precum si o mare varietate de activitati sportive precum terenuri de sport,


minigolf, tenis etc.
Complexul SPA - "Napfnyfrdo Aquapolis Szeged, care se afla in orasul Szeged.
Acesta poate gazdui 3000 de personae si a fost de curand renovat. Complexul reprezinta
un loc pentru vindecare, intretinere, distractii si spa a fost construit oferind fiecarui grup
de varsta o suprafata cu apa de 4400 mp pentru recuperare (spital pe timp de zi), relaxare
(intretinere discreta), regenerare (camere cu masaj, saune), distractii (piscine) si odihna
activa (cel mai lung tobogan cu apa din Europa care va sta la dispozitie pe tot parcursul
anului).
Strandul Bailor Cetatii din orasul Gyula. Acesta este considerat cel mai frumos dintre
strandurile cu bai termale din sudul Ungariei. Intins pe o suprafata de 8,5 hectare, acesta
este amplasat intr-un parc secular ocrotit de lege, in apropierea unui castel medieval,
Castelul Almssy , si pune la dispozitia turistilor nu mai putin de 19 bazine termale si
wellness, cu valuri artificiale si jacuzzi, dar si un bazin olimpic de innot agreat si pentru
cantonamente.
AQUAWORLD din Budapesta. Se considera unul dintre cele mai mari parcuri de
distractii acvatice din Europa, care ofera distractie tot anul pentru toate varstele. Centrul
de distractii acvatice are un diametru de 72 metri si este acoperita de o cupola gigantica cu
naltime de 5 etaje. Aceasta cupola este atat de lata, ncat o ntreaga familie de balene
albastre ar ncapea confortabil aici. O spectaculoasa atractie constituie cladirea centrala n
forma unui templu-Angkor mbratisat de podurile suspendate, turnuri si piscine. Imperiul
statuilor zambitoare armonizeaza perfect cu conceptul Aquaworld, al carui obiectiv este
sa ofere oaspetilor distractie prin solutiile unice arhitecturale si tehnice.

Alaturi de serviciile de baza, o contributie in crestere la succesul actiunilor


turistice revine
serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate sa sporeasca confortul vacantei,sa
stimuleze
odihna activa, recreerea, fara a se substitui serviciilor de agrement. In general, ele au o
pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar. Cu toate
acestea,serviciile suplimentare reprezinta o sursa deloc de neglijat de crestere a incasarilor.

4.3. Baza de tratament a statiunilor balneare in Ungaria

Bazele de tratament sunt unitati complexe n care sunt utilizati n scopuri


terapeutice diferiti factori naturali terapeutici ape minerale, namoluri terapeutice, gaze
terapeutice, asociati cu diferite proceduri care utilizeaza agenti fizici kinetoterapie,
terapia cailor respiratorii, aerosolarii, stranduri terapeutice.

Marimea zonei dotarilor de tratament balneoclimatic este determinata de


specificul regiunii, capacitatea si rezervele de factori naturali curativi izvoare naturale,
30

sonde forate de apa minerala, lacuri terapeutice, apa de mare, plaje, gaze mofetariene,
climatsimicroclimat, cadru natural peisagistic, precumsi de profilulmedical alstatiunii.

Amenajarea spatiilor verzi trebuie sa fie efectuata n urmatoarele scopuri:


a) asigurarea n zona statiunii a unui cadru optimdin punct de vedere peisagistic si curativ;
b) protejarea factorilor naturali zacaminte de apa din subsol, oglinzi de apa,microclimat;
c)tratamentsi odihna spatii verzi cu specific organizate n zonele de cazare sitratament;
d) agrement parcuri publice.

Suprafata spatiilor verzi trebuie sa ocupe 2/3 din teritoriul cuprins n


perimetrul
statiunii, fiind dimensionat dupa norma de 50 150 mp pentru un vizitator sau un locuitor
permanent.
Statiunile balneare, climatice si balneoclimatice trebuie sa fie asigurate, la nivelul
importantei si a gradului de confortrespectiv, cu dotari referitoare la:
a) alimentare cu apa potabila aprox. 350 700 l/min.;
b) canalizare pentru apele reziduale simeteorice;
c)furnizarea energiei calorice;
d)furnizarea energiei electrice;
e)reteaua de telecomunicatii.
Criterii unitare pentru definirea si autorizarea functionarii statiunilor balneare,
climatice si balneoclimatice permanente si pentru definirea localitatilor balneare, climatice
si
balneoclimatice si autorizarea functionarii acestora ca statiunisezoniere sunt urmatoarele:

a) existenta n cantitati corespunzatoare a surselor terapeutice si a factorilor


naturali terapeutici recunoscuti stiintific ca eficienti ape minerale terapeutice, lacuri si
namoluriterapeutice, gaze naturale terapeutice;

b) existenta de unitati sanitare organizate n conformitate cu dispozitiile


legale n
vigoare, prin care sa fie acordata asistenta medicala balneara profilactica, terapeutica si,
dupa caz, de recuperare, n functie de profilulstatiunii;

c) existenta instalatiilor balneotehnice necesare captarii, transportuluisi


utilizarii
terapeutice a factorilor naturali, adecvate metodologiilor n vigoare de aplicare terapeutica
acestorfactori;

d) existenta unui complex de instalatii si dotari de medicina fizica adaptate


profilurilor patologiei care se trateaza n statiunea respectiva: hidrokinetoterapie,
kinetoterapie, termomasoterapie, electroterapie, pneumoterapie, terapie ocupationala si
altele asemenea;

e) existenta posibili itatii de asigurare a regimurilor alimentare adaptate


bolilor
tratate n statiunea respectiva;

31

f) existenta dotarilor necesare pentru asigurarea asistentei medicale de


urgenta
n regim de continuitate: camera de garda dotata corespunzator, medic de garda,
autosanitara, precumsi punct de terapie intensiva n statiunile cu profil cardiorespirator;

g) existenta dotarilor minimale pentru efectuarea de investigatii adaptate


profiluluistatiunii, pentru stabilirea diagnosticuluisi urmarirea efectelorterapeutice;

h) existenta personalului medicosanitar instruit n patologia specifica


statiuniisi
nmetodologia utilizarii eficiente a factorilor naturaliterapeutici;

i) existenta unuimicroclimat nepoluat;

j) realizarea conditiilor unei urbanistici moderne: retea de apa potabila si de


canalizare, iluminat electric, cai de accessi drumuri asfaltate sau pavate, constructiisalubre,
neaglomerate si cu arhitectura corespunzatoare, predominanta spatiilor verzi;

k) stabilirea perimetrului de protectie sanitara a surselor de factori naturali


terapeutici, n scopul evitarii elementelor care ar putea polua microclimatul si factorii
naturali terapeuticisau ar putea produce poluare fonica sau estetica n perimetrulstatiunii
constructii, industrii, ateliere, crescatorii animale si altele asemenea;

l) existenta posibilitatilor de relaxare,sport, culturalizare.

Criteriile pentru definirea si autorizarea statiunilor climatice cu caracter


permanent
sunt urmatoarele:

a) existenta unui bioclimat cu efecte favorabile, diferentiate, asupra


organismului uman sanatossau bolnav, care este bine definit n sensul cunoasterii tuturor
factorilor care l compun temperaturi, regim pluviometric, miscare a aerului, ionizare a
aerului, ncarcare cu aerosoli naturali a aerului si altele asemenea ca si a factorilor conecsi
altitudinea, structura solului, configuratia reliefului, oglinzile de apa, cadrul peisagistic
general, spatiul verde arboricol si floricol si altele asemenea;

b) existenta unui punct dotat si ncadrat de observatie si urmarire a


factorilor
climatic si microclimatici din statiune;

c) existenta conditiilor pentru reconfortarea si ntarirea sanatatii si a


capacitatii de munca, prin instalatii si amenajari care sa asigure utilizarea corecta a
factorilor bioclimatici ai statiunii: plaje, solarii, stranduri, terenuri de sport si agrement n
aer liber, trasee marcate pentru cura de teren,terase, umbrare, parcuri pentru aeroterapie,
bazine de not, piscine,sali de gimnastica si altele asemenea;

d)stabilirea si respectarea zonei de protectie sanitara a statiunii n scopul


evitarii poluarii;

e)realizarea conditiilor unei urbanistici moderne;

f) existenta unormijloace variate de relaxare si agrement;

g) asigurarea asistentei medicale inclusiv a climatoterapiei.

32

5. STUDIU DE CAZ: STATIUNEA BALNEOCLIMATERIC

HAJDUSZOBOSZLO

Hajdszoboszl este un oras in judetul Hajdu-Bihar in Ungaria. Este situat


in partea de Nord- Est a Marii Campii Ungare, la 200 de km de Budapesta si la 20 km la
Sud de Debretin.

Orasul Hajduszoboszlo este considerat una dintre cele mai mari statiuni
balneare ale tarii. Apele termale cu proprietati curative , baile termale, complexul balnear
cu strand si parc acvatic sunt cateva dintre principalele atractii. Orasul are si o lunga
istorie, primele asezari fiind atestate prin 3500 i.Hr. Pe langa tratamente si relaxare, turistii
gasesc in Hajduszoboszlo monumente istorice.
Hajdszoboszl mai este
numita si "Mecca bolnavilor de

reumatism", si este cea mai ndrgit


staiune de tratatment i agrement din
estul Ungariei.
Sursa: www.hajduszoboszlo.hu
Sursa: http://www.hartaungaria.ro/

Fig V- 1. Reprezentarea pe harta a Judetului HaiduBihar

Fig V-2. Traseul Bucuresti-Hajduszoboszlo

Localizarea rutier i geografic a oraului este foarte avantajoas, fiind la 20 km


sud de Debrecen, 60 km de Oradea, 120 km de Satu Mare i 200 km de Budapesta.

33

Dinspre Budapesta i Debrecen se poate accesa pe oseaua naional nr 4,


ori pe autostrada M3 i oseaua 33. De asemenea i pe calea ferat se poate ajunge la
Hajdszoboszl cltorind pe magistrala Budapest - Szolnok- Debrecen - Nyregyhza Zhony.

5.1. Scurt istoric al statiunii Hajduszoboszlo - Mecca reumaticilor

Cele patru porunci din Hajdszoboszl: Vindeca-te, Odihneste-te, Fa sport, Distreazate!

Orasul este atestat documentar in anul 975 cu numele de Szoboszlo, cand


Regele Geza I a donat domeniul regalSzoboszlo. Staiunea balneoclimateric i are
nceputurile n anul 1925, cnd a fost descoperit apa termal ("aurul fierbinte") de 73C
n urma forrilor la 1091 m adancime efectuate de geologul Pvai Vajna Ferenc, dar totusi
orasul Sursa: http://voiaj.info/ro/hajduszoboszlo.htm
si-a pastrat si
specificul
Fig. V-3 Reprezentarea Or. Hajduszoboszlo pe harta rutiera
agriculturii. n
aceasta zona se
ntlnesc trei diferite regiuni: Hajdht, Hortobgy, si regiunea Srrt-Beretty, iar pe
langa apele termale, o alta resursa naturala este gazul.

Data de 26 octombrie 1925 este supranumita ziua de nastere a


orasului Hajdszoboszl, deoarece n acesta zi a fost descoperit aurul fluid, tezaurul, apa
termala, promitnd orasului un viitor grandios. n aceasta zi de toamna, n urma a mai
multor foraje, de la adncime s-a srnit un jet de apa de 15 metri, nsotita de aburi si gaz
metan. Era apa termala de 73C! Aceasta zi a ramas in istoria orasului cao legenda.
34

Apa, darul de la Dumnezeu cu miros uleios, fierbinte a curs n continuu, iar gospodinele
istete au spalat haine cu ea, iar barbatii si copii au facut baie n ea. Si s-a ntmplat un
miracol! Peste cteva saptamni durerea de spate si de genunchi a spalatoreselor a trecut.
Acest fapt a strnit si interesul savantilor, si au nceput analize chimice minutioase.
Parerea unanima a geologilor, chimiotilor, balneologilor, medicilor, era ca au gasit un
tezaur inapreciabil, apa termala cu efect terapeutic. Acest tezaur este apa marii triasice
intercarpatice, care se gaseste n adncimi n cantitati mari, neexprimabil n numere, care
si dupa 76 de ani pare nesecabila, vesnica. Compozitia chimica este att de complexa,
ncat aproape nu exista boala, asupra careia sa nu aiba efect curativ, reda sanatatea
pierduta partial sau chiar si cea total pierduta

5.1.1. Hajduszoboszlo- de la inaugurare pn astzi

Prima cldire a trandului ce poate fi vizitat i n zilele noastre i-a deschis


porile pentru oaspei n data de 26 iulie 1927. Iniial, cldirea a oferit doar posibilitatea
scldrii, ns a fost inaugurat facilitatea care a pus bazele viitoare ale tratamentelor
terapeutice efectuate sub supraveghere medical. Initial , baia era numita fveny
(traducere: nisip) deoarece fundul piscinei era acoperit cu nisip de rau. Aceasta a
functionat timp de o luna si a fost vizitata de cca 28 de mii de persoane. Acest numar i-a
convins pe cei de la conducerea orasului ,ca o eventuala investitie ar aduce un mare profit
pentru bugetul orasul, drept urmare, in martie 1928 au inceput lucrarile de constructie si
extindere a baii.

In anul 1932, apele termale au fost clasificate la categoria apelor


medicinale, iar mai apoi, in 1934, domeniul spa din zilele astea era numit de sanatate.
Cea mai mare realizare facuta in 1935 , a fost instalarea unei pompe ce permitea folosirea
apei pentru consum. Drept urmare , apa a fost folosita pentru cure de consum de apa
termala pentru a vindeca boli de stomac.

In 1938 a fost permisa imbutelierea apei in sticle , cu denumirea Apa


medicinala din Hajduszoboszlo. In 1949, partea orasului inconjurata de ape termale a
primit denumirea de statiune de odihna si relaxare, iar mai tarziu- statiune balneara de
sanatate.

Dupa mai multe incercari , cultura Spa se evidentiaza mai profund in anul
1946. In 1960 , au inceput sa se faca investitii in sectorul hotelier. Primul hotel balnear a
fost Beke, care si-a inceput activitatea in 1963,si care functioneaza si in prezent. In
componenta cladirii exista un cinematograf, un teatru, si o librarie, piscine interioare si
exterioare.

Pana in anii 1970, odata cu dezvoltarea turismului, s-au dezvoltat si


sectorul economic si social al orasului. Turismul a devenit primordial in economia
orasului, urmate de industrie pe locul doi si agricultura pe locul 3. In urmatoarele decenii,
35

indicii economici au coninuat sa creasca drept consecinta a activitatii numeroasele hoteluri


si stransuri care s-au construit dupa 1970. n opinia unor cercetatori renumii, apa
oraului Hajdszoboszli poate fi considerat unic n felul su, nu se cunoate nicio ap
cu o compoziie i temperatur similar acesteia afirm Dr. Bodnr Jnos (1889-1953)
profesor chimist, iar Dr. Dalmady Zoltn (1880-1934) crede c Apa de la Hajduszoboszlo
nu este altceva dect spiritul mrilor din tritacic i are o concentraie de sare de cinci ori
mai mare dect apa mrii.

5.1.2. Atracii turistice:

Pe langa efectul terapeutic al apelor termale si medicinale, statiunea


Hajduszoboszlo este renumita pentru serviciile de agrement prestate. Printre atractiile
turistice se numara:

Complexul Aqua-park

Este primul Aqua-Park deschis n anul 2000, situat la captul trandului


termal.Intrarea n Aqua-Park se poate realiza din zona trandului prin achiziionarea unei
banderole i se poate cumpra bilet pentru dou ore sau pe o zi ntreag.

Aceast latur a complexului balnear este destinata att pentru aduli, ct


i pentru copii, din luna mai pn la sfritul lunii septembrie. Parcul de tobogane este
accesibil turistilor numai in perioada de sezon. In perioada de presezon accesul la
Aquapark se poate face doar de grupuri organizate si in prealabil anuntate.

Din punct de vedere al agrementului, acetsa este foarte dotat. Aquaparcul


pune la dispoziia doritorilor un numr de 9 piste, acestea avnd punctul de pornire la o
nlime mai mare de 10 metri, oferind o experien aparte n ceea ce privete plonjatul n
ap. Interesul pentru toboganele montate nc de la deschiderea parcului (tobogane cu 4
piste, kamikaze,toboganul n spiral, gaura neagr, rul nebun, toboganul uria) a fost att
de mare, nct a fost luat n considerare ideea unei extinderi.cel mai mare tobogan are o
lungime de 113 metri. Avnd n vedere succesul deosebit al serviciilor Aquaparc,
deoarece acesta s-a dovedit a fi prea mic, n anul 2002 i s-a dublat capacitatea cu un teren
de nc 1 hectar i s-au construit tobogane noi, pentru a veni n ntmpinarea doritorilor de
senzaii tari. Noile piste au fost denumite gaura neagr (101 metri), toboganele n spiral
Twister i Niagara. Pentru copiii cu varsta de sub 14 ani, toboganele nu sunt recomandate.
accesul coiilor cu varsta intre 10-12 ani este permis numai cu acordul scris al parintilor.

In incinta Aquapark, exista la fiecare tobogan persoane calificate pentru


supravegherea activitatilor care se desfasoara pe diferitele "aparate de adrenalina".
Persoanele de supraveghere au dreptul sa limiteze accesul unor persoane la anumite
36

tobogane sau in cazuri extreme de interzicerea utilizarii serviciilor pentru cei care incalca
regulamentul obiectivului turistic.

n vederea relaxrii i scldatului, trandul pune la dispoziia oaspeilor de


toate vrstele 3 bazine obinuite i 1 bazin cu valuri artificiale. Pentru asigurarea
distraciei celor mici s-au amenajat tobogane pentru copii, o cetate de ap i un parc din
lemn natural. Animalele realistice aflate n incinta trandului pot fi ntlnite i n bazinele
Aquaparcului, ele rmnnd nu doar n amintirea copiilor, ci i n cea a adulilor, ca simbol
al experienelor plcute trite n acest loc.
Aqua

Palace Hajduszoboszlo

Pe data de 18 martie 2010 a fost inaugurat in mod oficial cel mau=i nou
complex aquatic AQUA PALACE Hajduszoboszlo. Complexul se compune din doua
cladiri, care ofera conditii deosebite de relaxare si odihna. Pentru cei care prefera odihna
activa se recomanda bazinul pentru Surf. Aqua Palace se afla situata la cca 100 m de la
intrarea in Strandul Termal, la inceputul strazii Damjanich. Aqua Palace este un parc
aquatic acoperit ce se intinde pe o suprafata de 15.000 metri patrati, avand o suprafata a
apei de 1600 m2. Cladirea poate gazdui un numar maxim de 1000 persoane. Pentru copii
mici si mamici exista bazine speciale. Micutii, alturi de mamici au posibilitatea de a
participa la activitati speciale.

Printre serviciile prestate la Aqua Palace se numara :


- posibilitati multiple de relaxare in bazinele tematice ;
- distractie si recreere pentru familii cu copii in bazine special amenajate pentru copii.
Exista programe speciale pentru mame si copii precum : inot pentru bebelusi si masaj
pentru bebelusi;
- posibilitatea de a practica surfing, relaxare in sala de forta, sqash , biliard, tenis, fotbal de
masa
- Programe de fitness precum yoga, spinning, pilates, kangoo jump, aerobic, fitness pentru
copii etc.;
- Printre serviciile wellness se numara: masaj reflexogen plantar cu crema/ulei, masaj
Shiatsu, masaj Ayurvediccu ulei, masaj Bambus, masaj Thai, masaj cu piatra vulcanica ,
Aqua-fitness etc.;
- bazin pentru scufundari;

Strandul

Arpad

Strandul Arpad este situat in spatele strandului de vara si a Aquapark-ului si


langa Aeroport. Pe langa bazinul de inot este conform cu standardele international de 50
de metri, aici fiind organizate in fiecare an concursuri, mai exista si 2 bazine terapeutice, 1
bazin pentru copii si un bazin exterior cu apa termala. Aceasta locatie este locul preferat
pentru familiile cu copii, care au la dispozitie bazine cu apa termala si bazine pt copii. In
37

anotimpul rece, cei dornici de relaxare au la dispozitie un bazin exterior cu apa termala
naturala la o temperatura de 38 grade celsius (deschis din luna octombrie pana in luna
aprilie).

Serviciile prestate sunt urmatoarele:


- bazin de inot cu 8 piste
- 2 bazine cu apa termala
- bazin pentru copii
- sauna, solar
- bazin exterior cu apa termala (iarna)
- sala de fitness pentru femei si barbati
- bufet

Strand-ul

de vara

Strandul din Hajduszoboszlo este situat aproape de centrul orasului. Intrarile in


strand sunt pozitionate de jur imprejurul obiectivului turistic.
Strandul de vara este obiectivul turistic principal al statiunii Hajduszoboszlo, fiind
renumit in Europa si lume. Piscina mediteraneana cu o suprafata de 6200 mp este
considerata cea mai mare piscina construita din Europa Centrala. Datorita suprafetei mari
pe care se intinte strandul de vara, cca 30 hectare, accesul se poate face prin intrarea
principala, din Parcul - Szent Istvn si alte 3 intrari secundare, aflate de jur imprejurul
strandului.
Turistii care platesc biletul de intrare la Strandul de vara au acces din incinta
strandului la Centrul de tratament si Spa aflat langa Strandul de vara. In incinta strandului
exista toate dotarile si serviciile de care pot avea turistii pentru a putea sa petreaca intreaga
zi in conditii placute si civilizate. Exista restaurante, terase, cofetarii, chioscuri cu obiecte
de strand. Strandul de vara este deschis doar in perioada de vara. In fiecare an, odata cu
deschiderea sezonului estival, se redeschide si strandul si este la dispozitia turistilor pana
in luna septembrie, in functie de starea vremi.

Printre serviciile de la Strand se numara:


- bazine si topogane pentru adulti si copii si un bazin cu apa termala
- Piscina "Plaja mediterianieana" cu un un vapor pirat, far si palmieri
- bazin cu valuri artifiviale, jacuzzi
- restaurante si puburi
- cafenea internet
- zona de agrement cu hidrobiciclete si barcute
- terenuri de sport

38

Centrul

de tratament si SPA Hajduszoboszlo

Strand-ul Termal din Hajduszoboszlo este situat aproape de centrul orasului langa
Autogara. Centru Spa dispune de 3 bazine acoperite si 4 bazine in aer liber toate cu apa
termala naturala. Bazat pe apa termala naturala, doritorii pot beneficia de peste 40 de
proceduri terapeutice, sub atenta supraveghere al specialistilor si medicilor. Centru de
tratament este deschis tot anul, indiferent de anotimp intre orele 07 - 19.

Servicii prestate la Centrul de tratament si Spa sunt urmatoarele:


- bazine cu apa termala naturala
- 2 saune finlandeze
- sala fitnes
- solar vertical si orizontal
- tratament asistat de specialisti

Cateva din procedurile terapeutice si de intretinere care se pot efectua la Strandul Termal :
- balneoterapie
- hidroterapie
- mecanoterapie
- electroterapie
- hidro-electro terapie
- sauna
- masaj- acupunctura etc.

Alte obiective turistice:


Statuia lui Vajna Ferenc - numit printele apei termale;
Casa de clopot unde este expus o colecie special de clopote ( 46 ) a artitilor
decoratori Oborzil Edit i a soului ei Jeney Tibor

Biseric reformat Klvin cu temelia din secolul al XV.-lea;


Expoziiile de istorie a oraului, de etnografie i de arte decorative din strada Bocskai
(nr. 12, 14 i 21) ale Muzeului Istvn Bocskai;
Casa Olarului cu obiecte de ceramic din Ndudvar ( str. Adz nr.2 )

5.2. Factorii naturali de cur

Statiunea Hajduszoboszlo mai este numita si Perla apelor termale. Apa


termala de aici este recunoscuta pe plan mondial pentru efectele curative.

Serviciile de wellness ale turismului balnear, reacreativ i activ au ca


element de baz apa termal. Bazndu-se pe aceast premis i ca urmare a dezvoltrii
continue, trandul cu plaja de nisip a reuit s devin un centru balnear complex. Ca
rezultat al celor mai recente progrese, n anul 2010 s-a inaugurat parcul acvatic
acoperit Aqua Palace care, completnd serviciile oferite detrand, de Aquapark, i bile
balneare, venind n ntmpinarea celor care viziteaz oraul cu posibiliti de recreere
pentru toate vrstele.
39


Vindecarea remarcat pe parcursul utilizrii apei din Hajdszoboszl se
datoreaz compoziiei acesteia. Conine n cea mai mare msur clorur de sodiu,
cunoscut i sub numele de sare de buctrie i clorur de amoniu, altfel spus sare de
amoniu. Concluzia chimistilor si a doctorilor este ca "apa de la Hajduszoboszlo nu este
altceva dect spiritul marilor din tritacic si are o concentratie de sare de cinci ori mai mare
dect apa marii. Pe lng acestea apa mai conine i brom, iod, precum i carbonai,
nitrai i alte elemente chimice cum ar fi litiul, fierul i magneziul. Cele mai renumite
tratamente sunt curele de baie, tratamentele cu namol, baia cu greutati, masajul subacvatic
cu jet de apa.

Denumita si "Mecca vindecarii" ofera tratamente pentru urmatoarele


afectiuni: reumatism, afectiuni cronice ale articulatiilor, afectiuni neurologice si ale
sistemului nervos central, recuperarea paraliziilor si a traumelor fizice, afectiuni
ginecologice - sterilitate.

n complexul balnear din Hajdszoboszl,pe lng curele de baie, oaspeii


mai pot pot opta pentru aproximativ 40 de tipuri de tratamente, care i exercit efectele
benefice mai ales prin combinarea acestora. Cele mai renumite tratamente sunt curele de
baie, tratamentele cu nmol, baia cu greuti, masajul subacvatic cu jet de ap. Tehnica de
masaj utilizat de ctre maseuri sporete gradul de eficien a tratamentelor menionate
anterior.

Apa termala bogata n bromuri, ioduri si alte saruri minerale din


Hajdszoboszl poate vindeca diferite boli sau atenua simptomele acestora.

Efectul terapeutic al apei termale este sigur n cazul urmatoarelor boli:


artrite cronice, boli articulare degenerative, boli inflamatorii cronice si degenerative ale
coloanei vertebrale, neuralgii, nevrite cronice, reabilitare dupa: boala Heine-Medin ,
paralizii datorite accidentelor vasculare cerebrale, operatiilor pe creier sau alte paralizii,
dureri musculare cronice, tratamente dupa leziuni, leziuni sportive. n cazul fracturilor
osoase cu vindecare prelungita ajuta productia de calus. n unele forme de ateroscleroza
obliterativa periferica, boli ginecologice cronice, sterilitate, boli dermatologice cronice etc.
ajuta foarte mult.

Baia n apa termala este contraindicata n urmatoarele cazuri: boli


inflamatorii acute; boli canceroase, tumori maligne; insuficienta cardio-vasculara;
hipertensiune maligna; tuberculoza; boli severe ale sistemului nervos central; boli
infectioase; boli dermato-venerice; sarcina.

Cele 40 de tratamente pe baza de apa termala de calitate garanteaza efect terapeutic


si rezultate uimitoare vindecarea multor boli , insa orice program terapeutic cu apa termala
se va efectua cu ajutorul medicului specialist.

5.3. Structuri de primire turistice cu functii de cazare

40


Efectele terapeutice demonstrate ale apei din oraul Hajdszoboszl au
drept rezultat un numr de vizitatori n continu cretere. Aceast tendin a oferit o baz
solid pentru dezvoltarea calitii serviciilor de cazare cazare i mas. Datorit serviciilor
oferite, toat lumea poate avea parte de uniti de cazare i mas adecvate propriilor
exigene.

Privit n corelaie cu ansamblul economiei naionale, turismul acioneaz ca


un element dinamizator al sistemului global. Desfurarea turismului presupune o cerere
specific de bunuri i servicii, cerere care antreneaz o cretere n sfera produciei
acestora. Cererea turistic determin o adaptare a ofertei ce se materializeaz, ntre altele,
n dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, i indirect, n stimularea produciei
ramurilor participante la construirea i echiparea spaiilor de cazare i alimentaie,
modernizarea reelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalaii de

Sursa: Oficiul Central de Statistica din Ungaria, 2011


Fig. V-4. Numarul de locuri in unitatile de cazare in Hajduszoboszlo, luna iulie.

agrement etc.

Hajdszoboszl este un ora cu mari tradiii i condiii excelente de


dezvoltare n domeniul turismului balnear. Importana sa este remarcabila la nivel
national, drept dovada ne
arat faptul c n anul 2010 a fost al doilea n clasament, dup Budapesta, n ceea ce
privete numarul de nopi turistice petrecute de ctre turisti locali n uniti de cazare
publice, si al patrulea, dup capital, Hvz i Bk n ceea ce privete numarul de nopi
petrecute de catre turistii internationali.

n 2009, oraul a avut venituri de 300 de milioane HUF din taxa de


staiune, numai Budapesta i Sifok au realizat o sum mai mare dect aceasta.

n iulie 2010, un total de 67 de uniti de cazare publice functionau n


Hajdszoboszl, dintre care 49 au fost tip hotel i 18 au fost clasificate ca alte locuri de
cazare. Printre localitile din Nordul Marii Cmpii, Hajdszoboszl a avut cele mai multe
uniti de cazare publice avand un numar de 7146 de locuri. Fa de anul 2000, numrul de
41

locuri de cazare n unitatile publice a crescut cu 18%. Numrul de locuri n bungalouri a


crescut, de asemenea, n timp ce in alte tipuri de cazare a sczut fa de anul 2000.

Extinderea reelei Hoteliere n ora a nceput deja n 1990. ntre 1990 i


2000, numrul de hoteluri a crescut de la 3 la 15. Prin continuarea investiiilor, n 2010
numrul de hoteluri a ajuns la 29. Dintre acestea, 1 hotel era clasificat la 1 stea, 18 la trei
stele i 10 la categoria de patru stele. 58% din numarul total de 3983 de locuri de cazare
sunt exploatate la trei stele, 39% in patru stele i 3% n hoteluri de o stea. Aceasta arat
importanta capacitatii hoteliere de cazare a oraului, unde mai mult de 40% din numarul
total de locuri de cazare in Nordul Marii Campii pot fi gasite in Hajduszoboszlo.

In 2010, au existat 12 hoteluri spa, iar numarul locurilor de cazare au


reprezentat 74% din capacitatea de ocupare a locurilor de cazare in toate unitatile de
cazare din intreg orasul. Majoritatea hotelurilor balneare din oras au obtinut dreptul la
clasificarea de hotel Spa in urma indeplinirii unei serii de cerinte obligatorii.

iulie 2010

Tabel.V-1. Capacitatea de cazare in unitatile turistice in Hajduszoboszlo,

Unitatate de
cazare

Hotel:
1*
3*
4*
Hotel Spa
HotelWellness
Pensiune
Hostel
Vila,
Apartamente
Camping
Total:

Numarul de
unitati de
cazare
29
1
18
10
12
4
20
1

Numarul de
camere

15

2
67

Numarul de
locuri

1853
40
1086
727
1408
118
314
54

3983
107
2307
1569
2928
272
700
216

295

997

2516

1250
7146

Sursa: Oficiul Central de Statistica din Ungaria, 2011

Pe langa Hajduszoboszlo , in partea de Nord a Ungariei , hoteluri balneare


se mai gasesc in orase precum Berekfrd, Debrecen, Pspkladny si Szolnok. Insa si
aici Hajduszobszlo obtine intaietate , avand capacitatea de cazare de cca 84% din totalul
de locuri din intreaga regiune. Pe langa hoteluri , in 2010 activau un total de 20 de
pensiuni,dupa cum putem observa din Tabelul 5.3. ,care la randul lor reprezenta 10% din
totalul de locuri de cazare in oras.

In ultimii ani (pana in 2009) , cererea turistica pentru unitatile de cazare


private a crescut continuu, atat pentru turistii locali cat si pentru cei straini. Chiar daca
unitatile de cazare publice ofera mai multe servicii si conditii mai calitative, se considera
42

ca in urmatorii ani situatia va ramane aceiasi. Acest lucru poate fi explicat datorita mai
multor avantaje pentru turisti. Aici putem aminte preturile mai mici, iar atmosfera ca
acasa de care se bucura turistii in unitatile de cazare private , ii indeamna sa se intoarca si
in urmatorul an. Ritmul de crestere a cererii pentru aceste unitati in perioada anilor 20002010, a impulsionat procesul de extindere si dezvoltare. Drept dovada, mentionam faptul
ca in raport cu anul 2000, in 2010 unitatile de cazare private au crescut cu 36%, iar
numarul de locuri in cadrul acestora cu 56%.

5.4. Circulaia turistic in scop balneo climateric in Hajduszoboszlo

Condiiile i serviciile favorabile pe care oraul le pune la dispoziia


oaspeilor pe tot parcursul anului creeaz att posibilitatea unei recreeri active, ct i a
uneia pasive. Pe lng recreerea n apele trandurilor, restaurantele, hotelurile i oraul
Hajdszoboszl, ofer vizitatorilor i o gam larg de programe. Staiunea ntreinut
excelent i amenajat cu parcuri minunate constituie locul perfect pentru familiile i
persoanele care doresc att vindecare, ct i relaxare total.

Efectele terapeutice demonstrate ale apei din oraul Hajdszoboszl au


drept rezultat un numr de vizitatori n continu cretere.

Fluxuri turistice in Hajduszoboszlo in perioada 1990- 2006


Germani; 20%
Altii; 36%

Americani; 9%

Romani; 35%

Fig. V-5. Clasificarea turistilor straini pe nationalitati in perioada anilor 1990- 2006 in Hajduszoboszlo.

Fiind la doar la 70 de km de Oradea, Hajduszoboszlo gazduieste anual


aproximativ 2.000.000 romani, astfel in cele mai multe unitati de cazare se vorbeste limba
romana.

43


Conform datelor statistice a fost stabilit, c Hajdszoboszl, este a 2-a cea
mai vizitat microregiune din Ungaria de ctre turiti romni, dup Budapesta. Motivul
principal pentru care turitii romni au ales staiunea Hajdszoboszl sunt calitatea
superioar a serviciilor i raportul de calitate-pre foarte bun.

Fig. V-6. Harta distributiei teritoriale pe judete a turistilor sositi din Romania la
Hajduszoboszlo.

In figura de mai sus putem observa dinamica fluxurilor de turisti din


Romania care pleaca in Hajduszoboszlo. Aceasta se evidentiaza mult in partea de Nord-Vest
a Romaniei. Numarul maxim de turisti romani provin din judetele situate in apropierea
hotarului dintre Romania si Ungaria, adica Bihor si Cluj. Dupa care urmeaza judetele
precum Satu Mare, Caras-Severin, Alba, Sibiu, Mures cu un numar relative mare de turisti.
In partea Moldovei , se evidentiaza judetele Botosani, Covasna, Galati , Vaslui , Vrancea si
judetul Neamt, dar cu un numar mai mic de turisti. Partea de Sud a Romaniei , adica
Muntenia, Dobrogea si Oltenia inregistreaza cel mai mic numar de turisti care pleaca in
vacante in Hajduszoboszlo.

5.4.1. Evoluia numrului de turisti.

Incepand cu anul 2005 pana in 2012 , numarul de innoptari atat al turistilor


locali , cat si a celor straini , prezinta o evolutie constanta , dupa cum putem observa in
graficul din figura 5.4.1. in aceasta perioada, numarul turistilor locali oscileaza intre 405
mii cifra inregistrata in 2005 si 539 de mii de turisti in 2007. Evolutia poate fi numita
constanta, deoarece in ultimul an din perioada analizata, numarul de turisti locali ramane
in intervalul de ani analizat, si mai exact 464 mii de persoane. numarul de turistii straini
veniti in Hajduszoboszlo a evoluat un pic diferit comparativ cu numarul turistilor locali.
Datele inregistrate in aceasta perioada, contureaza o descrestere semnificativa, dupa cum
putem observa si in grafic. In 2005, numarul acestora este de 285 de mii, iar in 2012,
numarul scade pana la 252 de mii de turisti din afara Ungariei.
44

De mentionat este faptul ca in aceasta perioada, numarul maxim de 310 mii de


persoane este atins in anul 2007, adica la inceputul crizei economice, si continua sa scada
pana in 2012, ceea ce difera de numarul turistilor locali , care a atins cifra maxima in
acelasi an, dar , chiar daca numarul a scazut semnificativ, nu a fost inregistrata o cifra mai
mica ca la inceputul perioadei , adica in 2005. Acest lucru , demonstreaza ca in Ungaria,
desi criza a persistat ca si peste tot in lume, populatia nu a renuntat la vacantele balneare,
cum s-a petrecut in randul turistilor straini. Drept explicatie pot servi preturile mici, sau
mai bine zis accesibile la statiunile din oras. Tot aici , putem aminti cresterea cererii pentru
locurile de cazare la unitatile private care sunt mai ieftine. Deci, putem spune ca, turistii
locali au preferat sa aleaga sejururi mai ieftine sau mai scurte, decat
900
800
700
600
500
turisti locali

400

turisti straini

total

300
200
100
0

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

sa nu profite de serviciile balneare deloc.

Pentru a intelege mai bine cum a evoluat numarul turistilor in

Hajduszoboszlo, vom analiza o perioada de timp mai mare, si mai exact din 2000 pana in
2010. Astfel, dupa cum se observa in grafic, cifra maxima este atinsa in anul 2007,care
reprezinta de doua ori mai multi turisti ca la inceputul perioadei, adica in anul 2000.
Paradoxal este faptul ca numarul total de turisti in Hajduszoboszlo, a cunoscut o crestere
masiva odata cu inceputul crizei economice. Inevitabil, se cer prezentate argumentele
necesare pentru a explica aceasta evolutie.

Sursa: Turism in Hungary anual statistics edition 2005- 2012

Fig. V-7. Evolutia numarului de turisti in Hajdszoboszl (mii persoane) in perioada anilor 2005-2012

45

Sursa: Oficiul Central de Statistica din Ungaria

Figure V- 8. Evolutia numarului de turisti si a innoptarilor in unitatile de cazare in Hajduszoboszlo

2012

In primul rand, putem aminti faptul ca, economia globala nu a afectat in

nici intr-un fel volumul de resurse naturale prezente de ani de zile pe acest teritoriu. Avand
o resursa nesecabila de ape termale, o mare parte a investitiilor s-au facut anume in
sectorul respectiv. Atat la nivel de stat , cat si la nivel judetean, balneologia a ocupat un loc
primordial pentru a face fata crizei economice. In aceasta perioada, odata cu scaderea
veniturilor turistilor , in special a turistilor straini, sejururile la preturi mai mici au fost
binevenite. Tot in aceasta perioada, putem spune ca a crescut nivelul de stres, atat la
persoanele angajate cat si in randul somerilor. Acesta, dar si alte motive precum poluarea,
oboseala s.a. , au determinat turistii de a alege destinatii turistice in sectorul balnear.

Avand numeroase avantaje la acest capitol, statul maghiar a cautat sa faca

fata concurentei din domeniul balnear , si mai exact unor tari precum Cehia,
Franta,Romania, pentru a atrage turistii in Ungaria. Acestea au apelat la strategii precum
prezentarea de oferte , dupa parerea mea perfecte pentru turisti in perioada crizei , in care
pentru preturi mai mici se ofera servicii de calitate. Dupa cum s-au conturat axele evolutiei
indicilor statistici din sectorul balnear, putem afirma ca, proiectele de publicitate a meritat
investitiile. Astel, in doar cativa ani, statul a reusit sa prezinte Ungaria ca o destinatie
must visit pentru intreaga lume. Drept dovada poate fi motto-ul care apare aproximativ
in toate sursele publicitare, si anume Hungary keeps the world healthy (Ungaria
mentine lumea sanatoasa).

Cert este faptul ca Hajduszoboszlo si-a creat reputatia pe care o are acum ,

cu multi ani in urma. Denumirea de Mecca reumaticilor a fost mai tarziu inlocuita in
Perla apelor medicinale. Vazand un mare potential pentru acest oras, investitorii au
reusit sa dezvolte o infrastructura puternica inca de la inceput. In prezent, dezvoltarea
statiunii ramane unul din obiectivele principale, ceea ce explica investitiile facute de pana
acum dar si care vor urma. De altfel, drept consecinta , in prezent statiunea
Hajduszoboszlo este situata printre primele locuri in mai multe clasificari.
46

Dupa cum se observa in tabelul de mai jos, centrul SPA din Hajdszoboszl s-a
plasat pe locul I cu cea mai mare capacitate medie. Zilnic, aceasta poate primi in jur de 26
de mii de persoane. Este urmata de alte 5 Bai din Ungaria cu capacitate de peste 10 mii de
persoane pe zi, pe locul III fiind urmata de Centrul Spa din Debrecen , adica din acelasi
judet.

Tabel V-1. Baile cu cea mai mare capacitate (mii persoane)

Denumire

HUNGAROSP
A,
Hajdszoboszl
Harkny Spa
and Bath,
Harkny

Debrecen Spa,
Debrecen

Capac
itatea
maxi
ma
zilnica
26

Lo

15

11

47

Denumire

Gyula Castle
Spa,
Gyula
Rba-Quelle
Thermal
Bath and Spa,
Gyr
Jonatherml
Medical
and
Adventure
Bath,
Kiskunmajsa

Capac
itatea
maxi
ma
zilnica
11

11

11

Sursa: Oficiul Central de statisticadin Ungaria, 2011

5.4.2. Numrul nnoptrilor si durata medie a sejurului

Anual, in statiunea Hajduszoboszlo se fac cca 2 milioane de intrari , cu


mici diferente de la an la an, iar durata medie a sejurului este 3,6 zile , dintre care turistii
romani inregistreaza o medie de 3 zile iar germanii de 5 zile.

Hajduszoboszlo detine 85% din locurile de cazare al Judetului HajduBihar, care evident, anual, inregistreaza cele mai multe innoptari turistice, cum s-a
intamplat de exemplu in anul 2007 inregistrand o cifra de cca 32.230 de innoptari.

Tot in aceasta statiune se inregistreaza cele mai multe locuri de cazare


private , care sunt de regula intreprinderi familiale cu capital mic dupa cum am mentionat

in capitolul anterior.

Deoarece numarul de innoptari turistice, depinde intr-o oarecare masura de


numarul turistilor inregistrati in aceeasi perioada de analiza, putem usor deduce motivele
evolutiei curbei statistice. Folosind graficul de mai jos din Fig. V-9 , vom mentiona
faptul ,ca axele ce reprezinta evolutia indicatorilor analizati , desi sunt in crestere, ritmul
de crestere dintre acestea este diferit.

Numarul turistilor dupa anul 2005 cunoaste o crestere relativ brusca, pe


cand curba evolutiei numarului de innoptari contureaza o crestere semnificativa. de aici
Sursa: Oficiul Central de Statistica din Ungaria

Fig. V-9. Prezentarea numarului de turisti si al innoptrilor in Hajduszoboszlo in perioada 2000-2010

48

rezulta ca desi numarul de turisti a continuat sa creasca, acestea au preferat sejururi mai
scurte decat pana la criza economica.

Analizele pe intervale de timp scurte , pot demonstra influientele multor


facori asupra evolutiei unuor indicatori statistici fie pozitivi sau negativi. In cazul analizei
anterioare s-a observat influienta crizei economice asupra numarului de inoptari.

In graficul urmator , putem face o analiza pe o perioada mult mai mare si


anume o perioada de 16 ani, 1990-2006 , pana la manifestarea crizei economice. In primul
rand, vom mentiona ca pana la criza economica, numarul de turisti straini in statiune il
intrece pe cel al numarului de turisti locali. Motivul acestei diferente, in nici intr-un caz nu
poate fi interesul scazut al populatiei locale pentru turismul intern, acestia conturand pe
parcursul mai multor ani o axa aprope constanta a evolutiei. In schimb, axa evolutiei
numarului de turisti straini creste intr-un ritm surprinzator pana in 2006-2007.

mii turisti

Turisti locali

Turisti straini

Sursa: Hungarian Geographical Bulletin 59(2) (2010) pag.137

Fig. V-10. Situatia innoptarilor in perioada anilor 1990- 2006 in Hajduszoboszlo.

O explicatie ar fi piata ofertelor de sejururi in Hajduszoboszlo, ce ofera


conditii de calitate la preturi avantajoase. Si luand in consideratie veniturile turistilor
straini , putem deduce usor unul dintre motivele primordiale pentru care acestia aleg sa-si
petreaca concediile la aceasta statiune , si mai ales de a se reintoarce pentru o eventuala
vacanta.

5.4. Analiza S.W.O.T. a statiunii Hajduszoboszlo

49


Dupa analiza detailata a indicatorilor economici a statiunii balneoclimaterice
Hajduszoboszlo , urmeaza o analiza SWOT.Prin punctele forte si punctele slabe listate , voi
arata pe de o parte problemele si resursele existente, iar pe de alta parte prin oportunitati si
amenintari voi prezenta reactiile de dezvoltare si respectiv amenintarile externe posibile, care
ar putea sa apara n viitor:

5.4.1. Puncte forte


Hajduszoboszlo este cea mai mare statiune din centrul Europei de Est;
Mediu cu efect terapeutic;
statut de statiune de interes national;
Hajduszoboszlo detine 85% din locurile de cazare al Jud. Hajdu- Bihar;
Hajduszoboszlo este printre primele 10 destinatii tuistice interne din Ungaria (dupa
numarul innoptarilor )
Oferta bogata pe care o prezinta orasul : bai termale, Aqua Palace, vara strand si
Aquapark, festivalul mancarilor pregatite pe gratar si festivalul berii, festivalul mancarilor
bio si festivalul vinului;
Hajduszoboszlo face parte din triunghiul Hajdu (Aur) ( Parcul National HortobagyDebrecen- Hajduszoboszlo) oferta turistica foarte importanta in Jud. Hajdu-Bihar pentru
turismul Euroregiunii Cmpia de Nord;
Centrul termal din Hajduszoboszlo este considerat Element unic in turismul jud. HajduBihar;
Turismul de sanatate este principala atractie a judetului;
Aquapark-ul deschis n anul 2000, construit dupa model spaniol, este un centru de bai si
de agrement unic n Ungaria!
Baia Termala din Hajdszoboszl este deschisa pe tot parcursul anului;
Volum foarte mare de resurse naturale.

5.4.2. Puncte slabe


Nu sunt atractii suficiente pentru un sejur mai lung;
Ritmul lent de dezvoltare a statiunii;
Sejururi scurte;
Activitate intreprinzatoare scazuta;
Nu exist mrci turistice bine definite;
Cunostintele de limbi straine ale populatiei locale sunt necorespunzatoare;
Nivelul de remuneraie i puterea de cumprare a populaiei este sczut.

5.4.3. Oportunitti
balneologia este un proiect de importanta majora n Noul Plan Szecheny;
valorificarea turistic a comorilor naturale protejate;
creterea cererii pentru turismul de sntate, termal, de conferine i pentru turism activ;
Sntatea pe termen lung este un trend internaional;
intensificarea cererii pentru turism n general (nivel de trai ridicat, timp liber, creterea veniturilor
populaiei);
cererea intern pentru turismul de sntate intern se dezvolt (card de recreaie);
cooperri transfrontaliere cu un ritm de dezvoltare rapid (romno maghiar);

50

cladirea sistematica a imaginii de oras haiducesc;


cresterea segmentului specific al populatiei care are probleme generale de sanatate
Ucraina, un client cu potential de trimitere ridicata;

5.4.4. Amenintri
Procesul de dezvoltare al tehnologiei medicale utilizate n tratamente, duce la uzura
moral rapid a echipamentelor folosite n prezent;
Schimbarea continua a preferintelor turistilor;
Hajduszoboszlo face parte din judetul care reprezinta o zona afectata de calamitatile
naturale: inundatii;
concuren mare ntre zonele turistice din estul Ungariei (lacul Tisza);
imaginea judeului se nrutete;
deteriorarea mediului natural din cauza lipsei unei concepii ecologice (apele, solul,
pdurile;
probleme demografice;
incalzire globala;
pericolul poluarii apelor termale si minerale.

5.5. Cerine privind dezvoltarea de perspectiv a turismului balnear n


contextual dezvoltrii durabile a statiunii Hajduszoboszlo.

nainte de a proiecta directiile concrete de dezvoltare, este nevoie de o viziune pe


termen lung a orasului, mai precis a turismului din orasul Hajduszoboszlo, ramura care va
determina bunastarea generala a orasului. Foarte scurt se poate rezuma ca turismul din
Hajduszoboszlo nu-si va pierde caracterul balnear, adica cel de tratament, dar pe lnga acest
caracter deja cunoscut si detailat va trebui sa adauge unul nou, modern, cel de wellness, cel
profilactic, care va constitui un ntreg turistic de succes. plecand de la aceasta idee , putem
afirma ca orasul respeciv este practic in procesul de dezvoltare, afirmare si diversificare fapt
dotarat constructiei Aqua Parcului in 2000 situat la capatul strandului termal si Aqua Palacedeschis in martie 2010.
Obiectivul de baz al dezvoltrii este dublu: s atragem veniturile populaiei din
alte regiuni prin servicii turistice ct se poate de variate, deoarece acest lucru asigur
creterea economiei .Pe de alt parte, s avem n vedere posibiliti de recreere pentru
populaia din zon.
Din studiul de caz privind dezvoltarea turismului i oferta respectiv formele de
promovare turistic in staiunea Hajdszoboszl s-a ajuns la urmtoarele concluzii:

51

- promovarea se realizeaz n special pe internet. . In primul rand toate serviciile sunt


prezentate pe site-ul official http://www.hajduszoboszlo.hu , dar si pe alte site-uri cu
profil turistic si mai ales balnear, unde sunt prezentate serviciile statiunii dar si locuri de
cazare, obiective turistice locale si alte informatii necesare;

- pe locul doi se afl ageniile de turism;


In cazul staiunii Hajdszoboszl este nevoie de o implicare mai accentuat din
partea autoritilor locale, necesitatea diversificrii serviciilor i promovarea acestora prin
companii specializate iar promovarea trebuie s se axeze pe apa termal respectiv
serviciile de wellness i tratamentele conexe;

La ora actuala aceasta statiune inregistreaza statistici remarcabile . printre care:

Hajduszoboszlo este printre primele 10 destinatii tuistice interne din Ungaria (dupa
numarul innoptarilor );
Hajduszoboszlo detine 85% din locurile de cazare al Jud. Hajdu- Bihar;
Hajduszoboszlo este cea mai mare statiune din centrul Europei de Est;
Centrul termal din Hajduszoboszlo este considerat Element unic in turismul jud. HajduBihar;
Aquapark-ul deschis n anul 2000, construit dupa model spaniol, este un centru de bai si
de agrement unic n Ungaria!

Incontestabil este faptul ca in urma studiului de caz au fost remarcate


anumite puncte slabe care pe viitor ar putea contura anumite amenintari si mai ales
economice. Cateva dintre punctele slabe , considerate cele mai grave ar putea fi :

Nu sunt atractii suficiente pentru un sejur mai lung;


Ritmul lent de dezvoltare a statiunii;
Sejururi scurte;
Activitate intreprinzatoare scazuta;
Nu exist mrci turistice bine definite;
Cunostintele de limbi straine ale populatiei locale sunt necorespunzatoare;
Luand in considerare toate cele expuse mai devreme , tin sa mentionez importanta
implicarii statului in dezvoltarea sectorului balnear in Ungaria care au pus in aplicare timp
de 2 decenii importante proiecte de dezvoltare si promovare a apelor termale si alte
proiecte care urmeaza a fi puse in aplicare. Problemele sunt clar expuse si obiectivele bine
determinate.
Astfel , printre cerintele privind dezvoltarea de perspectiv a turismului balnear n
contextul dezvoltrii durabile a statiunii Hajduszoboszlo sunt:

Mediatizare mai complexa;


Implimentarea unui marketing mai solid ( Segmentarea ofertelor, combinarea acestor
produse si pormovarea intensiva a acestora, programe de marketing unice n tarile vecine,
ghiduri turistice n mai multe limbi de circulatie internationala);
52

Expunerea profunda a ideii ca statiunea nu inseamna exclusiv turism de sanatate pentru


varsta a treia (idee ce vine de la denumirea meca reumaticilor), ci si celorlalte grupe de
consumatori (pentru sport, conferinte, ecologie);
Sa se faca mai cunoscuta zona , mai ales pe pietele mai indepartate, ceea ce ar duce la
cresterea numarului de turisti de origine vestica (in prezent cel mai mare nr de turisti
straini este de origine romana);
Schimbarea continua a preferintelor turistilor si ritmul de dezvoltare rapid al tehnologiei
medicale utilizate pentru tratamente necesita investitii in modernizarea utilajelor,
imbunatatirea si mentinerea calitatii serviciilor si diversificarea acestora;
Rezolvarea problemei de comunicatii intrajudetene, implimentarea unui marketing
centralizat si cooperarea transfrontaliera (romano-maghiara) mai eficienta;
Sprijinirea iniiativelor de pstrare a tradiiilor si cladirea sistematica a imaginii de oras
haiducesc plecand de la faptul ca Centrul termal din Hajduszoboszlo este considerat
Element unic in turismul jud. Hajdu-Bihar;
Investitii n infrastructura si turism, modernizarea drumurilor, restaurarea cladirilor,
monumentelor, infrumusetare urbanistica, realizarea cailor de acces la obiectivele
turistice, piste pentru biciclisti.

Printre urmarile implimentarii acestor cerinte, se asteapta cresterea


numarului de turisti atat locali cat si straini, inregistararea mai multor sejururi de lunga
durata ,care in present este de 3-4 zile , cresterea incasarilor etc.

In concluzie, putem afirma faptul, ca statiunea Hajdszoboszl are de


castigat in fata altor statiuni si nu numai din Ungaria, prin faptul cert al existentei unui
volum foarte mare de ape termale existente pe teritoriul respectiv de cateva decenii. In
special , luand in considerare proiectele la nivel atat judetean cat si de stat, pentru viitorul
apropiat , care prezinta balneologia ca obiectiv economic de importanta majora. Iar prin
investiitii eficiente de modernizare si punere in valoare a anumitor elemente , statiunea va
contura inevitabil o dezvoltare durabila.

53

CONCLUZII I PROPUNERI

Ungaria, in special a reusit sa se afirme printr-o dezvoltare puternica in


domeniul SPA si a bailor termale, bazele careia au fost puse in antichitate. Primele bai au
fost construite in Epoca Romana (baia Romai), iar bile construite de turci n cei 145 ani
de dominatie funcioneaz i azi n Budapesta (baia Rudas) i Eger.

De mentionat , dar si de apreciat este faptul ca poporul maghiar a stiut sa puna in


valoare resursele de care dispun de secole si anume apele termale. Valorificarea
teritoriilor unde au fost descoperite izvoare termale , construind bai, stranduri si hoteluri a
constituit o importanta incontestabila pentru economia tarii. Pastrarea , dar si renovarea
bailor termale construite cu secole in urma chiar si de straini, a contribuit semnificativ la
imbogatirea culturii acestui popor.

In prezent statul efectueaza mari investitii in domeniul balnear(renovari, constructii


noi, modernizarea echipamentelor si utilajelor, publicitate atat in tara cat si in strainatate),
fapt ce justifica situarea Ungariei printre primele cinci n topul rilor renumite pentru
izvoarele lor tmduitoare sau denumirea de Orasul SPA acordat capitalei Budapesta, iar
ca sector al economiei, turismul balnear inregistreaza de cateva decenii o crestere
continua, si care se contureaza si in viitorul apropiat.

n cazul n care interesul la nivel mondial, n HWT continua s creasc,


Ungaria are oportunitatea de a se distinge n acest sector lucrativ de turism. Cu toate
acestea, in viitorul apropiat , tendina de sntate i wellness este incert.

54

BIBLIOGRAFIE

Realizat in cadrul proiectului cu titlul


Realizarea programelor turistice comune inovative prin prisma
judetelor Bihor si Hajdu Bihar

Autori
Dr. Knyves Erika vezet
o szakrto specialist coordonator
Dr. Bujdos Zoltn
Dr. Patks Csaba
Dr. Radics Zsolt
Dr. Ambrus Attila
Bnt Zs. Norbert
Kirly Csaba

http://www.hajduszoboszlo.hu [14.04.2013] Pagina oficial a staiunii Hajdszoboszl

http://kovasznafejlesztesiterv.blogspot.ro/2008/02/strategia-de-dezvoltare-statiuniiCovasna.html [accesat la 14.04.2013]

http://www.hajduszoboszlo.cazare-in.eu/cazare.php [accesat la 14.03.2013]

http://voiaj.info/ro/hajduszoboszlo.htm [accesat la 5.03.2013]

http://ro.hungarospa.hu [accesat la 5.03.2013]

55

http://www.familytravel.ro/Blog/puterile-tamaduitoare-ale-apei-termale-din-ungariahajduszoboszlo/ [accesat la 5.03.2013]

http://hajduszoboszlo-cazare.ro/statiune.html [accesat la 5.04.2013]

http://arhivawww.uoradea.ro/attachment/791672704232e82e41d0a31a6bc16159/1013f3116792c0101b
926e8a0b494c60/Banto-Zsolt-Norbert-rezumat.pdf [accesat la 14.04.2013]

http://www.pensionhotel.co.uk/city--13875-hotels-hajduszoboszlo [accesat la 14.04.2013]

http://www.ungaria.info.ro/turism-activ

http://tourinform.hu/english/spas-and-wellness

http://visit-hungary.com/market-intelligence/tourism-in-hungary

http://turism.acasa.ro/destinatii-de-vacanta-28/statiuni-balneare-de-succeshajduszoboszlo-ungaria-152730.html#ixzz2YHZ6GT3l

56

[accesat la 14.04.2013]