Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE...............................................................................................................................3
1. CONCEPTE, DEFINIII, PUNCTE DE VEDERE PRIVIND....................................................4
TURISMUL BALNEAR I STAIUNILE BALNEARE DIN........................................................4
UNGARIA........................................................................................................................................4
1.1. Locul si rolul turismului n economia Ungariei......................................................................5
1.2. Aspecte generale privind turismul balnear in Ungaria...........................................................9
1.2.1. Scurt istoric al apariiei si dezvoltrii turismului balnear..............................................11
1.2.2. Factorii favorizanti ai dezvoltrii turismului balnear.....................................................12
1.3. Statiuni balneare in Ungaria.................................................................................................13
1.4. Fluxuri turistice in sectorul balnear in Ungaria...................................................................15
2. TURISMUL BALNEAR N UNGARIA ANALIZA S.W.O.T................................................17
2.1.Punctele tari ale turismului balnear.......................................................................................17
2.2. Punctele slabe ale turismului balnear...................................................................................17
2.3. Oportunitile turismului balnear..........................................................................................17
2.4. Limitele turismului balnear..................................................................................................17
3. UNGARIA - FACTORII TERAPEUTICI DIN STATIUNILE BALNEOCLIMATERICE.......18
3.1. Fondul turistic hidromineral.................................................................................................18
3.1.1. Apele termale.................................................................................................................21
3.1.2. Apele minerale...............................................................................................................22
3.1.3. Nmolurile terapeutice...................................................................................................23
3.1.4. Bioclima staiunilor balneare.........................................................................................24
4. INFRASTRUCTURA TURISTIC N STAIUNILE..............................................................25
BALNEARE....................................................................................................................................25
4.1. Structurile pentru cazare.......................................................................................................25
4.2. Structuri de primire turistice cu funcii de agrement............................................................27
4.3. Baza de tratament a statiunilor balneare in Ungaria.............................................................28
5. STUDIU DE CAZ: STATIUNEA BALNEOCLIMATERIC...................................................30
HAJDUSZOBOSZLO.....................................................................................................................30
5.1. Scurt istoric al statiunii Hajduszoboszlo - Mecca reumaticilor.......................................31
5.1.1. Hajduszoboszlo- de la inaugurare pn astzi...............................................................32
2
INTRODUCERE
Turismul pentru tratament sau cur balneomedical este o form specific a turismului de
(sejur) odihn, practicat de persoanele care se deplaseaz n staiunile balneare pentru ngrijirea
sntii sau prevenirea unor boli.
Ungaria este una din rile cu cele mai bogate i mai variate resurse turistice i un
important potenial economico-social. Datorita izvoarelor cu apa termala Turismul reprezint
unul din sectoarele capabile s asigure o dezvoltare economic semnificativ. n condiiile n care
Ungaria dispune de un potenial balnear de excepie, caracterizat nu numai prin faptul c deine o
treime din apele minerale existente n Europa, dar i prin cea mai mare diversitate de factori
naturali de cur ntre care unii cu valoare de unicat sau puin rspndii n Europa, a devenit un
pilon de baz al turismului maghiar.
Aceasta presupune ns un proces profund, o restructurare a turismului maghiar care a
durat ani de zile , o regndire a acestuia pornind de la cerinele pieei interne i internaionale, de
la cerinele pe care le au consumatorii acestui turism in urma caruia s-a format un turism balnear
de calitate. Pentru aceasta au fost impuse direcii clare de valorificare a potenialului turistic
precum i aplicarea, n cadrul acestora, a unor msuri, soluii bine etapizate i tiinific
fundamentate n toate subsistemele turistice.
In prezent turismul balnear ocupa un rol primordial atat in economia statului dar si un mod
de viata atat pentru turistii locali cat si internationali , deoarece practicarea sttiunilor
balneoclimaterice este mai mult dect vindecarea bolilor sau a defectelor fizice. Wellness
nseamn vitalitate, sntate, putere de munc, atitudine pozitiv, optimist fa de via, energie,
frumusee, bucuria de a tri, ncetinirea fenomenului de mbtrnire. Este extraordinar s fii tnr
i activ pn la o vrst naintat, s te trezeti dimineaa simindu-te minunat fr s fie necesar
s iei medicamente. Wellness reprezint posibilitatea de a-i asigura o sntate bun pe termen
lung, de a te simi i de a arta bine.
Lucrarea de fa este structurat n 5 capitole i ncearc s cuprind aspectele cele mai
importante ale turismului balnear din Ungaria. n primul capitol am prezentat aspecte teoretice,
definitii si concepte cu referire la turismul balneardin Ungaria, rolul acestui sector in economia
statuui cat si o prezentare a statiunilor balneoclimaterice.In capitolul 2 si 3 am realizat analiza
SWOT al turismului balnear din Ungaria , respectiv factorii terapeutici din statiunile
balneoclimaterice . In capitolul 4 am vorbit despre infrastructura statiunilor balneare si structurile
de cazare , iar capitoul 5 consta in prezentarea unei statiuni balneare , respectiv statiunea
Hajduszoboszlo, prezentand posibilele directii de valorificare a turismului balnear in cadrul
acesteia.
14.0%
12.0%
10.0%
8.0%
6.0%
4.0%
2.0%
0.0%
1998
2002
2003
2004
2006
2007
2009
2011
In urma unei analize detaliate a fig. 1.1. puteam observa unele modificari mai mult sau
mai putin semnificative. De exemplu, contributia turismului la PIB-ul tarii in 2003 de 10.5% se
modifica descrescator cu doar 0,1% fata de anul 2004 cand se inregistreaza o contributie de
10,4%. Desi din 2002 pana in 2004 aceasta contributie se mentine pe o axa constanta de evolutie,
nu putem spune acelasi lucru si de ocuparea populatiei in sectorul turismului care in 2004 scade
cu 2,3% fata de anul precedent. Insa in urmatorii doi ani, se observa o evolutie importanta in acest
sector, cresterea ponderii ocuparii populatiei in sectorul turismului fiind de 4,4%. In urmatorul an
, in 2007, criza economica a reusit sa-si lase o amprenta destul de importanta , deoarece se
observa iar o descrestere in ocuparea populatiei de pana la 8,4%. Insa in Ungaria criza economica
s-a simtit nu atat de puternic, mai ales in sectorul turismului , drept urmare in 2009 , ocuparea
populatiei in turism revine la cifrele inregistrate cu 3 ani in urma, observandu-se cresterea de pana
la 12,6%. La contributia turismului la PIB-ul tarii , criza economica a avut o influienta mai mare ,
aceasta revenindu-si la cifrele inregistrate din 2004 abia in 2011.
Referitor la locurile de munca din sectorul turismului in Ungaria, cel mai mult se fac
angajari la Hoteluri si Restaurante. Numarul acestora a variat intre circa 144 si 162 de mii de
personae, iar numarul maxim a fost atins in trimestrul III in anul 2006 , cand a fost inregistrata o
pondere de 3,83% din totalul angajarilor.
Cifrele pozitive si influenta slaba a crizei economice se datoreaza in mare parte fluxului
mare de turisti straini care aleg Ungaria ca destinatie turistica. De exemplu in anul 2009, Ungaria
7
a inregistrat cca 42,5 milioane de turisti straini, ceea ce reprezinta o crestere de 15% fata de anul
2004 cand s-au inregistrat 36,6 milioane de turisti veniti din alte tari.3
Gradul de ocupare a U.T. in Ungaria
In Ungaria, practic 97,7% din turisti provin din Europa, dintre care 81,2% sunt cetateni ai
tarilor Uniunii Europene. Doua treimi din cetatenii UE isi petrec vacantele tot in UE, ducand la
cresterea veniturilor in turism in intreaga Uniune Europeana cu cca 50%. Si turistii maghiari in
proportii de cca 50% prefera ca destinatie turistica alte state member UE .4
Conform WTO (World Tourism Organization) Ungaria s-a clasificat in anul 2000 pe locul
13 la categoria Top 15 destinatii 2000, iar in 2002 pe locul 12 la categoria cea mai vizitata tara
din lume. 5
EUR 120
EUR 90
EUR 60
EUR 30
EUR 0
1998
2002
3 Torok Lajos Pk. D. Tourism the big chance of Hungary March 26-27 2009 , Debrecen,
Hungary
4 Torok Lajos Pk. D. Tourism the big chance of HungaryMarch 26-27 2009 , Debrecen,
Hungary
5 idem
8
Fig. 1-3.
Deoarece sectorul turistic in Ungaria are un rol primordial pentru economia tarii, statul
maghiar face anul mari investitii in acest domeniu. De exemplu in 1998, s-a facut o investitie de
22,5 mil EUR, iar 2002 , investitia a crescut pana la 115 mil EUR, dintre acestea, o mare parte a
investitiilor sunt facute in sectorul balnear.6
Potentialul sectorului balnear din industria turismului existent in Ungaria, inregistreaza
periodic cresterea incasarilor , si mai ales incasarile de valuta straina. Acest fapt explica rolul
investitiilor destul de mari in comparatie cu alte tari. Anualele investitii sunt facute pentru
modernizarea bazei tehnico-materiale, a unitatilor de cazare si de agrement , aspectul placut al
statiunilor etc. Drept urmare, turistii prefera sa stea mai multe zile , sa cheltuie mai multi bani pe
servicii si cel mai important sa revina la aceleasi statiuni.
10
Dupa Evul Mediu, turismul si calatoriile au reaparut, si mai exact in timpul secolelor 16 si
19 , unde s-au facut remarcate alte noi imbunatatiri ale modului de viata. Ungaria, in special a
reusit sa se afirme printr-o dezvoltare puternica in domeniul SPA si a bailor termale in multe orase
precum Heviz, Eger sau Budapesta, care devin destinatii proeminente pentru cei care cauta
beneficii pentru sanatate.
Dupa caderea Cortinei de Fier in 1989, tarile socialiste au trecut la o economie capitalista.
Ca urmare,Ungaria a intregistrat un flux puternic de turisti , ceea ce semnifica un flux de bani
puternic, care a ajutat in consecinta la cresterea economiei Ungariei. Aceasta a pus bazele cresterii
continuie a turismului, drept exemplu elocvent pentru a demonstra acest fapt este ca in 2001,
WTTC a inregistrat in Ungaria 10,9 la suta din ocuparea fortei de munca , in turism.
Dar, conform numeroaselor date istorice, aici exist o cultur a bilor veche de dou
milenii. Spturile arheologice au descoperit ruinele a peste 20 de bi cu fresce i mozaicuri ce
dovedesc, c romanii au descoperit i au folosit izvoarele geotermale. Bile construite de turci n
secolul al XVI-lea funcioneaz i azi n Budapesta i Eger. Din cele aproximativ 1300 de izvoare
termale n prezent inregistrate, aproape 300 sunt folosite pentru scopuri medicale i nu mai puin
dect o zecime, adic 130 de izvoare se afl n capitala rii! n jurul acestor izvoare s-au construit
i se construiesc n continuare bi, tranduri i hoteluri cu o bogat ofert de servicii.7
Din cele aproximativ 1300 de izvoare termale n prezent inregistrate, cca 300 sunt folosite
in scopuri medicale i nu mai puin dect 1/10, adic 130 de izvoare se afl n capitala
rii. n jurul acestor izvoare s-au construit i se construiesc n continuare bi, tranduri i
hoteluri cu o bogat ofert de servicii;
Cultura bailor termale este veche , de aproximativ 2 milenii. Spturile arheologice au
descoperit ruinele cldirilor de bi, fresce i mozaicuri ce dovedesc, c romanii au
descoperit i au folosit izvoarele geotermale. Bile construite de turci n secolul al XVI-lea
funcioneaz i azi n Budapesta i Eger;
Referitor la sezonalitate, se evidentiaza un mare avantaj, deoarece majoritatea statiunilor
balneare sunt deschise pe tot parcursul anului;
Preturile pentru serviciile prestate sunt accesibile atat pentru turistii cu venituri mari cat si
pentru cei cu venituri mici. In medie , un bilet pentru o zi la un strand cu apa termala este
de 6 Euro. Unele Statiuni balneoclimaterice ofera reduceri studentilor , elevilor sau
familiilor, precum si abonamente pentru o saptamana, luna sau an;
Practicarea turismului balnear este foarte popular si in randul populatiei locale , acestea
preferand sa cheltuie bani in tara decat inafara tarii , ceea ce reprezinta un mare beneficiu
dar si un aport semnificativ pentru economia tarii;
Numarul mare de statiuni balneoclimaterice ofera un numar mare de locuri de munca.
Conform Consiliului Mondial de Calatorii si Turism (WTTC- World Travel and Tourism
Council) fiecare al 10-lea job este in turism (in 2003);
Anual , statul face anumite investitii in sectorul Turismului , care cresc de la an la an. De
exemplu in 1998, s-a facut o investitie de 22,5 mil EUR, iar 2002 , investitia a crescut
pana la 115 mil EUR, dintre acestea, o mare parte a investitiilor sunt facute in sectorul
balnear.
Ungaria detine 8 Situri declarate parti ale patrimoniului UNESCO printer care se numara
cel mai mare Lac cu apa calda medicinal din Europa situat in Heviz si Pestera Aggtelek ,
unde se gasesc cele mai lungi stalactite din Europa Centrala;
Lacul Balaton care reuseste sa inlocuiasca cu success lipsa iesirii la mare;
Capitala Budapesta- numita si Regina Dunarii sau Orasul SPA unde se gasesc circa
130 de izvoare cu apa termala sau mineral si 12 centre SPA , una dintre acestea fiind Baia
termala Szchenyi - una dintre cele mai mari complexe spa din Europa.
Investitii majore in publicitate cum ar fi :
promovarea motto-ului pe diferite cai ale publicitatii Hungary keeps the world
healthy.
12
multe statiuni balneare mari si medii precum: Sopron, Buk, Heviz, Peks s.a. Iar in partea de Est ,
se gasesc mai multe statiuni mici printre care se numara : Guyla, Siofok, Morahalom etc.
Aglomeratia din partea de Vest a Ungaria se datoreaza in mare parte nu cantitatii de volum
de ape termale si minerale dar nivelului de trai mai inalt al populatiei , respectiv si veniturilor mai
mari din tarile vecine . avand posibilitatea de avea mai multi turisti , de-a lungul anilor statiunile
existente s-au extins si altele noi si-au facut loc.
Lista principalelor orase statiuni balneo-climaterice:
Balatonfoldvar
Balatonfured
Budapesta
Buk
Debrecen
Eger
Egerszalok
Esztergom
Gyor
Gyula
13
Hajduszoboszlo
Harkany
Heviz
Kecskemet
Keszthely
Lacul Balaton
Miskolc-Tapolca
Morahalom
Oroshaza
Pecs
Szeged
Szekesfehervar
Sarvar
Siofok
Sopron
Szentendre
Szirak
Tiszafured
Visegrad
Zalakaros
14
Fig. I- 5. Fluxul turistilor straini in sectorul turismului balnear in perioada anilor 2001- 2006 in Ungaria.
15
2000
1880
18121811
1800
1720
153125
16061569
1600
143506
135586
1472
1400
1360124359
160000
140000
120000
cheltuielile
turistilor straini (mln HUF)
100000
88344
Milioane HUF
82693
80000
77661
77432
1200
Total turisti straini (mii)
1000 Mii turisti
800
60000
600
40000
400
20000
0
2002
200
2004
2006
2008
2010
0
2012
Dupa analiza detailata a situatiei, urmeaza o analiza SWOT, care prin punctele
forte si punctele slabe listate ne arata pe de o parte problemele si resursele existente, iar pe de
alta parte prin oportunitati si amenintari ne sugereaza directiile de dezvoltare si amenintarile
externe posibile, care se deschid n viitor:
Existena unor resurse naturale unice n Europa de apa termala si minerala. In Ungaria, ,
livrarea zilnic a apelor termale este de 70 mln de litri cu temperaturi de 21-78 oC. Iar
din cele aproximativ 1300 de izvoare termale n prezent inregistrate, cca 300 sunt folosite
in scopuri medicale ;
Nivel ridicat de profesionalism al personalului medical;
Varietatea de proceduri de tratament;
Preuri mici comparativ cu alte ri ;
Infrastructura puternic dezvoltata (cai de acces, utilitati);
Cazare i faciliti de tratare de inalta calitate;
Furnizarea de servicii de calitate de divertisment, n aceste staiuni;
Prezenta spatiilor verzi in cadrul statiunilor balneare (parcuri etc.).
17
Primele statiuni, unde s-a pus in valoare efectul terapeutic al apelor au fost
constrite de catre civilizatia Imperiului Roman. Cateva din vechile statiuni construite in
antichitate pot fi vizitate si astazi cum ar fi de exemplu Baia Romai din Budapesta. Aici
putem aminti si baile construite in cei 145 ani de dominatie a Imperiului Otoman , unele
dntre acestea functioneaza si astazi , cum e Baia Rudas din Budapesta si unele bai din
Eger.
a lungul multor ani, si anume cele ce se refera segmentului turistic balnear , valoarea si
volumul acestora evidentiaza o serie importanta de oportunitati pentru turisti. Fondul
turistic hidrotermal in Ungaria este prezentat in mare parte de apele termale si cele
minerale cu efect terapeutic.
Romanii sunt primii care au folosit cu precdere apele minerale i termale att
pentru cura intern ct i pentru cea extern n staiuni balneare. In prezent , aceste ape
prezinta practic cea mai buna solutie de vindecare si tratament. De-a lungul timpului ,
oamenii au realizat efectul terapeutic al apelor, iar oamenii de stiinta au reusit sa
stabileasca, prin intermediul numeroaselor analize si teste , la ce folosesc substantele ce se
gasesc in apele respective.
18
Denum
ire
Localizarea
Ape
Ape
Podisul
gastric.
Se ntalnesc sub forma combinaiilor
(ape alcalinoteroase cu Mg, Ca),
alcaline, clorurosodice, carbo
gazoase,sulfuroase,sulfatate,
feruginoase. Ele suntfolosite n cura
interna, ndeosebi in afeciunile
digestive, hepatobiliare. n cura
externa se folosesc n inhalaii i
pulverizaii (n afeciuni ale cilor
respiratorii). n ceea ce privete butul
apei, acesta este bine s se
Szeged, Bkscsaba,Ki
skunhalas,
Sikonda, Kaposvr, Zal
akaros,
Bkkszk
alcalin
e
Balaton, Csopak,
rmul Lacului
Balaton, Balf, Bk,
Pardfrd.
radioac
tive
Efectul terapeutic
Ape
sulfuro
ase
cresc dozele.
Sulful este un element cu importante
roluri n
n Budapesta
Ape
carbogazoas
e
Ape
Majoritatea izvoarelor
ferugin
oase
din Budapesta,Miskolc,
Esztergom, Parad
Ape
Budapesta,
Nagyigmnd, Tiszajen
Budapest, Debrecen,
20
interna,
Hajdszoboszl
Ape
Hajdszoboszl,
Tiszafldvr,
iodurat
e
Karcag, Trkeve,
Sshartynele
daca au concentraia pn la 15 g la
Srvr, Igal,
cloruro
- sodice
Ape
radon
Lake Hvz
Ape
litinifie
re
In imprejurimile
Lacului Balaton
condiie psihiatric.
unde vom afla mai multe despre rolul sau si despre efectele terapeutice pentru care sunt
folosite inca din antichitate.
In Ungaria , orice apa care curge din pamant si are o temperatura de peste 30 C
este considerata apa termala. Din punct de vedere al turismului , valoarea principala a
apelor termice din Ungaria consta in exploatarea balneologica a acestora.
22
Apele termale din Ungaria pot fi utilizate n tratamentul de urmtoarele
boli: tulburri locomotorii i de reabilitare, afeciuni cutanate, probleme ginecologice,
boli circulatorii, tulburari ale tractului digestive etc.
Apele minerale sunt apele provenite dintr-o sursa naturala (izvor), sau
forata artificial (sonda) si care prin structura lor fizica si compozitia chimica de obicei
complexa- pot exercita efecte terapeutice. Ele au o compozitie chimica constanta,
raportata la fluctuatiile anuale.
23
c) cura externa sub forma de bai n cazi individuale, n bazine de balneatie,
n bazine de
kinetoterapie, n piscine sisolarii, precumsisub forma de
irigatiimedicinale;
beton,
compartimentate, nchise, cu posibilitati de vizitare si dotate cu instalatii pentru alimentare
cu apa minerala ca strat de protectie mpotriva degradarii prin uscare, avnduse n vedere
24
Exist cinci pesteri termice certificate n Ungaria, iar acestea sunt folosite
pentru tratarea persoanelor care sufera de probleme respiratorii cum ar fi astm sau diferite
alergii. In Tapolcza de exemplu ,o statiune balneo-climaterica aflata n suburbiile orasului
Miskolc, se fac terapii in pestera. Parametrii microclimei pesterii sunt constante, fara
factori daunatori de dinafara. Aerul este lipsit de poleni si temperatura este constanta (1416C).
BALNEARE
Sursa: Oficiul Central de Statistica din Ungaria (Hungarian Central Statistical Office)
Fig. IV- 1. Evolutia numarului unitatilor turistice in perioada anilor 1960-2011 in Ungaria.
27
60,000
40,000
20,000
0
28
sonde forate de apa minerala, lacuri terapeutice, apa de mare, plaje, gaze mofetariene,
climatsimicroclimat, cadru natural peisagistic, precumsi de profilulmedical alstatiunii.
31
32
HAJDUSZOBOSZLO
Orasul Hajduszoboszlo este considerat una dintre cele mai mari statiuni
balneare ale tarii. Apele termale cu proprietati curative , baile termale, complexul balnear
cu strand si parc acvatic sunt cateva dintre principalele atractii. Orasul are si o lunga
istorie, primele asezari fiind atestate prin 3500 i.Hr. Pe langa tratamente si relaxare, turistii
gasesc in Hajduszoboszlo monumente istorice.
Hajdszoboszl mai este
numita si "Mecca bolnavilor de
33
Apa, darul de la Dumnezeu cu miros uleios, fierbinte a curs n continuu, iar gospodinele
istete au spalat haine cu ea, iar barbatii si copii au facut baie n ea. Si s-a ntmplat un
miracol! Peste cteva saptamni durerea de spate si de genunchi a spalatoreselor a trecut.
Acest fapt a strnit si interesul savantilor, si au nceput analize chimice minutioase.
Parerea unanima a geologilor, chimiotilor, balneologilor, medicilor, era ca au gasit un
tezaur inapreciabil, apa termala cu efect terapeutic. Acest tezaur este apa marii triasice
intercarpatice, care se gaseste n adncimi n cantitati mari, neexprimabil n numere, care
si dupa 76 de ani pare nesecabila, vesnica. Compozitia chimica este att de complexa,
ncat aproape nu exista boala, asupra careia sa nu aiba efect curativ, reda sanatatea
pierduta partial sau chiar si cea total pierduta
Dupa mai multe incercari , cultura Spa se evidentiaza mai profund in anul
1946. In 1960 , au inceput sa se faca investitii in sectorul hotelier. Primul hotel balnear a
fost Beke, care si-a inceput activitatea in 1963,si care functioneaza si in prezent. In
componenta cladirii exista un cinematograf, un teatru, si o librarie, piscine interioare si
exterioare.
Complexul Aqua-park
tobogane sau in cazuri extreme de interzicerea utilizarii serviciilor pentru cei care incalca
regulamentul obiectivului turistic.
Palace Hajduszoboszlo
Pe data de 18 martie 2010 a fost inaugurat in mod oficial cel mau=i nou
complex aquatic AQUA PALACE Hajduszoboszlo. Complexul se compune din doua
cladiri, care ofera conditii deosebite de relaxare si odihna. Pentru cei care prefera odihna
activa se recomanda bazinul pentru Surf. Aqua Palace se afla situata la cca 100 m de la
intrarea in Strandul Termal, la inceputul strazii Damjanich. Aqua Palace este un parc
aquatic acoperit ce se intinde pe o suprafata de 15.000 metri patrati, avand o suprafata a
apei de 1600 m2. Cladirea poate gazdui un numar maxim de 1000 persoane. Pentru copii
mici si mamici exista bazine speciale. Micutii, alturi de mamici au posibilitatea de a
participa la activitati speciale.
Strandul
Arpad
anotimpul rece, cei dornici de relaxare au la dispozitie un bazin exterior cu apa termala
naturala la o temperatura de 38 grade celsius (deschis din luna octombrie pana in luna
aprilie).
Strand-ul
de vara
38
Centrul
Strand-ul Termal din Hajduszoboszlo este situat aproape de centrul orasului langa
Autogara. Centru Spa dispune de 3 bazine acoperite si 4 bazine in aer liber toate cu apa
termala naturala. Bazat pe apa termala naturala, doritorii pot beneficia de peste 40 de
proceduri terapeutice, sub atenta supraveghere al specialistilor si medicilor. Centru de
tratament este deschis tot anul, indiferent de anotimp intre orele 07 - 19.
Cateva din procedurile terapeutice si de intretinere care se pot efectua la Strandul Termal :
- balneoterapie
- hidroterapie
- mecanoterapie
- electroterapie
- hidro-electro terapie
- sauna
- masaj- acupunctura etc.
Vindecarea remarcat pe parcursul utilizrii apei din Hajdszoboszl se
datoreaz compoziiei acesteia. Conine n cea mai mare msur clorur de sodiu,
cunoscut i sub numele de sare de buctrie i clorur de amoniu, altfel spus sare de
amoniu. Concluzia chimistilor si a doctorilor este ca "apa de la Hajduszoboszlo nu este
altceva dect spiritul marilor din tritacic si are o concentratie de sare de cinci ori mai mare
dect apa marii. Pe lng acestea apa mai conine i brom, iod, precum i carbonai,
nitrai i alte elemente chimice cum ar fi litiul, fierul i magneziul. Cele mai renumite
tratamente sunt curele de baie, tratamentele cu namol, baia cu greutati, masajul subacvatic
cu jet de apa.
40
Efectele terapeutice demonstrate ale apei din oraul Hajdszoboszl au
drept rezultat un numr de vizitatori n continu cretere. Aceast tendin a oferit o baz
solid pentru dezvoltarea calitii serviciilor de cazare cazare i mas. Datorit serviciilor
oferite, toat lumea poate avea parte de uniti de cazare i mas adecvate propriilor
exigene.
agrement etc.
iulie 2010
Unitatate de
cazare
Hotel:
1*
3*
4*
Hotel Spa
HotelWellness
Pensiune
Hostel
Vila,
Apartamente
Camping
Total:
Numarul de
unitati de
cazare
29
1
18
10
12
4
20
1
Numarul de
camere
15
2
67
Numarul de
locuri
1853
40
1086
727
1408
118
314
54
3983
107
2307
1569
2928
272
700
216
295
997
2516
1250
7146
ca in urmatorii ani situatia va ramane aceiasi. Acest lucru poate fi explicat datorita mai
multor avantaje pentru turisti. Aici putem aminte preturile mai mici, iar atmosfera ca
acasa de care se bucura turistii in unitatile de cazare private , ii indeamna sa se intoarca si
in urmatorul an. Ritmul de crestere a cererii pentru aceste unitati in perioada anilor 20002010, a impulsionat procesul de extindere si dezvoltare. Drept dovada, mentionam faptul
ca in raport cu anul 2000, in 2010 unitatile de cazare private au crescut cu 36%, iar
numarul de locuri in cadrul acestora cu 56%.
Americani; 9%
Romani; 35%
Fig. V-5. Clasificarea turistilor straini pe nationalitati in perioada anilor 1990- 2006 in Hajduszoboszlo.
43
Conform datelor statistice a fost stabilit, c Hajdszoboszl, este a 2-a cea
mai vizitat microregiune din Ungaria de ctre turiti romni, dup Budapesta. Motivul
principal pentru care turitii romni au ales staiunea Hajdszoboszl sunt calitatea
superioar a serviciilor i raportul de calitate-pre foarte bun.
Fig. V-6. Harta distributiei teritoriale pe judete a turistilor sositi din Romania la
Hajduszoboszlo.
400
turisti straini
total
300
200
100
0
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
Hajduszoboszlo, vom analiza o perioada de timp mai mare, si mai exact din 2000 pana in
2010. Astfel, dupa cum se observa in grafic, cifra maxima este atinsa in anul 2007,care
reprezinta de doua ori mai multi turisti ca la inceputul perioadei, adica in anul 2000.
Paradoxal este faptul ca numarul total de turisti in Hajduszoboszlo, a cunoscut o crestere
masiva odata cu inceputul crizei economice. Inevitabil, se cer prezentate argumentele
necesare pentru a explica aceasta evolutie.
Fig. V-7. Evolutia numarului de turisti in Hajdszoboszl (mii persoane) in perioada anilor 2005-2012
45
2012
nici intr-un fel volumul de resurse naturale prezente de ani de zile pe acest teritoriu. Avand
o resursa nesecabila de ape termale, o mare parte a investitiilor s-au facut anume in
sectorul respectiv. Atat la nivel de stat , cat si la nivel judetean, balneologia a ocupat un loc
primordial pentru a face fata crizei economice. In aceasta perioada, odata cu scaderea
veniturilor turistilor , in special a turistilor straini, sejururile la preturi mai mici au fost
binevenite. Tot in aceasta perioada, putem spune ca a crescut nivelul de stres, atat la
persoanele angajate cat si in randul somerilor. Acesta, dar si alte motive precum poluarea,
oboseala s.a. , au determinat turistii de a alege destinatii turistice in sectorul balnear.
fata concurentei din domeniul balnear , si mai exact unor tari precum Cehia,
Franta,Romania, pentru a atrage turistii in Ungaria. Acestea au apelat la strategii precum
prezentarea de oferte , dupa parerea mea perfecte pentru turisti in perioada crizei , in care
pentru preturi mai mici se ofera servicii de calitate. Dupa cum s-au conturat axele evolutiei
indicilor statistici din sectorul balnear, putem afirma ca, proiectele de publicitate a meritat
investitiile. Astel, in doar cativa ani, statul a reusit sa prezinte Ungaria ca o destinatie
must visit pentru intreaga lume. Drept dovada poate fi motto-ul care apare aproximativ
in toate sursele publicitare, si anume Hungary keeps the world healthy (Ungaria
mentine lumea sanatoasa).
Cert este faptul ca Hajduszoboszlo si-a creat reputatia pe care o are acum ,
cu multi ani in urma. Denumirea de Mecca reumaticilor a fost mai tarziu inlocuita in
Perla apelor medicinale. Vazand un mare potential pentru acest oras, investitorii au
reusit sa dezvolte o infrastructura puternica inca de la inceput. In prezent, dezvoltarea
statiunii ramane unul din obiectivele principale, ceea ce explica investitiile facute de pana
acum dar si care vor urma. De altfel, drept consecinta , in prezent statiunea
Hajduszoboszlo este situata printre primele locuri in mai multe clasificari.
46
Dupa cum se observa in tabelul de mai jos, centrul SPA din Hajdszoboszl s-a
plasat pe locul I cu cea mai mare capacitate medie. Zilnic, aceasta poate primi in jur de 26
de mii de persoane. Este urmata de alte 5 Bai din Ungaria cu capacitate de peste 10 mii de
persoane pe zi, pe locul III fiind urmata de Centrul Spa din Debrecen , adica din acelasi
judet.
Denumire
HUNGAROSP
A,
Hajdszoboszl
Harkny Spa
and Bath,
Harkny
Debrecen Spa,
Debrecen
Capac
itatea
maxi
ma
zilnica
26
Lo
15
11
47
Denumire
Gyula Castle
Spa,
Gyula
Rba-Quelle
Thermal
Bath and Spa,
Gyr
Jonatherml
Medical
and
Adventure
Bath,
Kiskunmajsa
Capac
itatea
maxi
ma
zilnica
11
11
11
Hajduszoboszlo detine 85% din locurile de cazare al Judetului HajduBihar, care evident, anual, inregistreaza cele mai multe innoptari turistice, cum s-a
intamplat de exemplu in anul 2007 inregistrand o cifra de cca 32.230 de innoptari.
in capitolul anterior.
48
rezulta ca desi numarul de turisti a continuat sa creasca, acestea au preferat sejururi mai
scurte decat pana la criza economica.
mii turisti
Turisti locali
Turisti straini
49
Dupa analiza detailata a indicatorilor economici a statiunii balneoclimaterice
Hajduszoboszlo , urmeaza o analiza SWOT.Prin punctele forte si punctele slabe listate , voi
arata pe de o parte problemele si resursele existente, iar pe de alta parte prin oportunitati si
amenintari voi prezenta reactiile de dezvoltare si respectiv amenintarile externe posibile, care
ar putea sa apara n viitor:
5.4.3. Oportunitti
balneologia este un proiect de importanta majora n Noul Plan Szecheny;
valorificarea turistic a comorilor naturale protejate;
creterea cererii pentru turismul de sntate, termal, de conferine i pentru turism activ;
Sntatea pe termen lung este un trend internaional;
intensificarea cererii pentru turism n general (nivel de trai ridicat, timp liber, creterea veniturilor
populaiei);
cererea intern pentru turismul de sntate intern se dezvolt (card de recreaie);
cooperri transfrontaliere cu un ritm de dezvoltare rapid (romno maghiar);
50
5.4.4. Amenintri
Procesul de dezvoltare al tehnologiei medicale utilizate n tratamente, duce la uzura
moral rapid a echipamentelor folosite n prezent;
Schimbarea continua a preferintelor turistilor;
Hajduszoboszlo face parte din judetul care reprezinta o zona afectata de calamitatile
naturale: inundatii;
concuren mare ntre zonele turistice din estul Ungariei (lacul Tisza);
imaginea judeului se nrutete;
deteriorarea mediului natural din cauza lipsei unei concepii ecologice (apele, solul,
pdurile;
probleme demografice;
incalzire globala;
pericolul poluarii apelor termale si minerale.
51
Hajduszoboszlo este printre primele 10 destinatii tuistice interne din Ungaria (dupa
numarul innoptarilor );
Hajduszoboszlo detine 85% din locurile de cazare al Jud. Hajdu- Bihar;
Hajduszoboszlo este cea mai mare statiune din centrul Europei de Est;
Centrul termal din Hajduszoboszlo este considerat Element unic in turismul jud. HajduBihar;
Aquapark-ul deschis n anul 2000, construit dupa model spaniol, este un centru de bai si
de agrement unic n Ungaria!
53
CONCLUZII I PROPUNERI
54
BIBLIOGRAFIE
Autori
Dr. Knyves Erika vezet
o szakrto specialist coordonator
Dr. Bujdos Zoltn
Dr. Patks Csaba
Dr. Radics Zsolt
Dr. Ambrus Attila
Bnt Zs. Norbert
Kirly Csaba
55
http://arhivawww.uoradea.ro/attachment/791672704232e82e41d0a31a6bc16159/1013f3116792c0101b
926e8a0b494c60/Banto-Zsolt-Norbert-rezumat.pdf [accesat la 14.04.2013]
http://www.ungaria.info.ro/turism-activ
http://tourinform.hu/english/spas-and-wellness
http://visit-hungary.com/market-intelligence/tourism-in-hungary
http://turism.acasa.ro/destinatii-de-vacanta-28/statiuni-balneare-de-succeshajduszoboszlo-ungaria-152730.html#ixzz2YHZ6GT3l
56
[accesat la 14.04.2013]