Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
PROF.DR. IACOB BORZA
STUDENT
BARABAŞ ALEXANDRU ŞTEFAN
2011
1
CUPRINS
pg.
1. RESURSELE NATURALE 3
1.1. Definiţia resurselor naturale 3
1.2. Clasificarea resurselor naturale 3
1.3. Resursele naturale ale localităţii Agăş 4
1.3.1. Resursa climatică 4
1.3.2. Formele de relief 4
1.3.3. Resursele de apă (de suprafaţă, subterane) 4
1.3.4. Resursele de sol (tipurile de sol) 6
1.3.5. Pădurile 6
1.3.6. Fauna (speciile de animale sălbatice) 7
2. GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE 8
2.1. Utilizarea apei în scop potabil, în agricultură, industrie, turistic 8
2.2. Utilizarea terenului (categoriile de folosinţă ale terenului) 9
2.3. Funcţiile pădurii 9
2.4. Vânatul şi pescuitul 10
3. POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 11
3.1. Definiţia mediului înconjurător şi a poluării 11
3.2. Sursele de poluare a mediului şi poluanţii 12
3.3. Sursele locale de poluare a mediului 13
3.3.1. Sursele de poluare a apelor 13
3.3.2. Sursele de poluare a solului 14
3.3.3. Sursele de poluare a aerului 14
3.4. Mijloacele de reducere a poluării în localitatea Agăş 15
BIBLIOGRAFIE 15
2
1. RESURSELE NATURALE
3
1.3. Resursele naturale ale localităţii Agăş
Temperatura medie normală este cuprinsă între 4-6 oC. Temperaturile extreme
înregistrate în această zonă, variază între 38 oC în luna Iulie, iar în timpul iernii,
temperatura poate coborî până la -27 oC. Datele provin de la Staţia meteo Toaca din
Ceahlău, situată la 1.904 metri altitudine şi sunt centralizate la Centrul de Prevedere
Bacău.
4
Figura 1. Harta culmilor muntoase din bazinul Trotuşului
(după Milea, 1998)
5
cu principiile Directivei Cadru a Apei 2000/60/EEC (DCA) şi a Directivei Apelor
Subterane 2006/118/CE (DAS). Conform acestor Directive, resursa este diminuată
faţă de abordarea iniţială estimându-se pentru bazinul Trotuş o resursă de apă
subterană de 949,9 l/s.
Atât munţii Ciucului cât şi Tarcăului sunt formaţi în special din gresie de Tarcău
şi prundişuri. În zonă predomină podzolurile acide. În această zonă nu s-au efectuat
studii pedologice şi agrochimice.
1.3.5. Pădurile
6
Ca o prelungire a colecţiei din arboretumul Dofteana, întâlnim aici speciile:
Pinus strobus L., Pinus Jeffreyi G. et B., Pinus ponderosa Laws, Pinus wallichiana
A.B. Jacks., Pinus resinosa, Pinus banksiana, Pinus contorta, Pinus monticola, Larix
decidua, Larix kaempferi, Picea orientalis, Picea omorica, Picea obovata, Picea
Engelmanni Parry, Pseudotsuga menziensii, Chamaecyparis lawsoniana.
Agăşul cuprinde de ambele părţi ale râului Trotuş peste 23 de habitate naturale
specifice subgrupelor de munţi Ciuc şi Tarcău, dintre care peste jumătate, conform
Directivei (CE) Habitate, sunt reprezentate de tipuri de habitate naturale de interes
comunitar a căror conservare necesită desemnarea de Arii Speciale de Conservare
(A.S.C.).
Animalele sălbatice din componenţa faunei localităţii Agăş sunt:
* Cerbul (Cervus elaphus): Longevitate: 20 ani; Greutate: 170-315 kg; Lungime: 240-
250 cm; Inălţime la greabăn: 152-155 cm; în pădurile de mare întindere.
* Mistreţul (Sus scrofa): Longevitate: 20 ani; Greutate: 250-300 kg; în pădurile de
foioase, terenuri agricole;
* Cocos de munte (Tetrao urogalus): Lungime: 60-87 cm; Anvergura aripilor: 87 - 125
cm; Longevitate: 10 ani; Greutate: Femela: 1.500-2.000 g; Masculul: 3.400-3.600 g; în
păduri de molid şi amestec de răşinoase şi foioase, la peste 1.200 m;
* Fazan (Phasianus colchicus): Lungime: 53-90 cm; Greutate: 900-1.400 g; Anvergura
aripilor: 70-90 cm; Longevitate: 8 ani max.
* Iepurele (Lepus europaeus): Longevitate: 8-12 ani; Greutate: 4-5 kg; în zona
dealurilor la altitudine 200-250 m, până la 300- 400 m;
* Căpriorul (Capreolus capreolus): Longevitate:16-17 ani, până la 20 ani; Greutate: 22-
31 kg; Lungime: 95-135 cm; Inălţime la greabăn: 65-75 cm; pe terenuri cu trupuri mici
de pădure;
* Ursul (Ursus arctos): Greutate: 268-440 kg; în păduri întinse şi liniştite, stâncării,
arborete.
* Lupul (Canis lupus); Greutate: 25-50 kg. Mediu de viata: Păduri întinse şi liniştite,
stâncării.
7
2. GESTIUNEA RESURSELOR NATURALE
8
transmise prin apă. La nivelul localităţii Agăş, nu s-a înregistrat, până în prezent, vreun
deces datorat infecţiilor cu provenienţa acvatică.
9
Figura 3. Piciorul Grohotişului şi Muntele Felţuianu
văzute de sub Muntele Cotumbet - se observă gradul de despădurire;
în spate, Muntele Cărunta (după Milea, 1998)
10
* Ursul (Ursus arctos): Sezon de vânătoare: Se stabileşte cu aprobarea ministerului
de resort.
* Lupul (Canis lupus); Sezon de vânătoare: Lupul nu se mai vânează pe teritoriul
României conform Convenţiei de la Berna din 1979 şi a legii nr. 103/23.09.1996
modificată şi actualizată.
Prohibiţia pescuitului pentru anul 2011 a fost instituită în perioada 04 aprilie -
02 iunie 2011. In această perioadă se poate pescui doar ştiuca, cu momeli artificiale.
În afara perioadei de prohibiţie se poate pescui pe Trotuş pe o lungime de 25
km, cu afluenţii şi bălţile aferente. Speciile prezente sunt: crap, caras, clean, şalău,
somn, ştiucă, biban, plătică.
Lacul Motoşeni se află situat la 14 KM distanţă de Podu Turcului spre Bacău.
Drum asfaltat foarte bun. Se poate ajunge şi pe ploaie fără probleme, iar balta arată
excelent. Se prinde crap mic 0,2 până la 2 kg şi caras. Momeala cea mai eficienta:
ariciul cu mămăligă! Nu a existat partidă cu mai puţin de 4 kg prinse.
11
3.2. Sursele de poluare a mediului şi poluanţii
12
scăderea concentraţiei oxigenului dizolvat în apă, fenomene însoţite de dispariţia
faunei acvatice şi, în final, poate duce la formarea unei mlaştini), generează smog şi
ozon. Provin din aceleaşi surse ca şi oxizii de sulf.
* Hidrogenul sulfurat are efect methemoglobinizant şi provine din arderea
combustibililor fosili şi industria chimică
* Metalele grele (Plumb, Mercur) au efect methemoglobinizant şi au ca sursă arderea
combustibililor fosili, vulcanismul, industria chimică şi eroziunea eoliană
* Amoniacul şi derivaţii amoniacali generează boli respiratorii şi eutrofizarea apelor şi
are ca sursă agricultura şi industria chimică
* Siliciul provoacă silicoza şi provine din activităţile miniere
* Metanul are efect methemoglobinizant şi provine din zăcămintele naturale
* Aldehidele, în special acroleina au efect iritant pentru căile respiratorii şi provin din
arderea deşeurilor şi combustibililor
* Azotaţi şi fosfaţi generează eutrofizarea apelor şi are ca sursă agricultura şi
industria chimică
* Azbestul este cancerigen şi provine din construcţii
* Radonul este cancerigen şi provine din deşeuri, ape uzate şi depuneri radioactive
* Pulberi sedimentabile şi în suspensie, aerosoli, fum produc boli respiratorii şi reduc
capacitatea plantelor de a depolua atmosfera. Provin din arderea combustibililor fosili,
a deşeurilor şi construcţii.
Apele din zona localităţii Agăş sunt expuse la trei surse majore de poluare:
* prin ape meteorice (ploi acide);
* prin ape din evacuările menajere neepurate;
* prin ape agricole provenite din unitatea zootehnică, din viiturile încarcate cu erbicide
şi pesticide precum şi din greşelile de aplicare a îngrăşămintelor chimice.
13
Aclimatizarea unor specii exotice de peşti în bazinul hidrografic al Trotuşului,
fără studii ecologice şi economice, este considerată tot ca o poluare, uneori cu
implicaţii mai mari şi de lungă durată faţă de poluarea clasică.
Temperatura ridicată a apei se poate comporta de asemenea ca un factor
poluant, într-o zonă în acre temperatura medie anuală a aerului este sub 10 oC.
Poluarea chimică şi amenajările hidrotehnice insuficient documentate şi
incomplete constituie alţi factori perturbatori în arealul Agăş.
Pentru evitarea poluării afluenţilor Trotuşului este necesară utilizarea de
tehnologii care să economisească apa, modernizarea staţiilor de epurare a apelor
uzate comunale şi zootehnice, amplasarea staţiilor de reproducere artificială, a
păstrăvăriilor în amonte de localitate, de rampele pentru încărcarea buştenilor,
evitarea amplasării zonelor turistice în apropierea fondurilor piscicole, combaterea
braconajului.
14
Despăduririle necontrolate au dus la scăderea factorului verde depoluant,
pădurile. Numai în ultimul an au fost despădurite ilegal peste 350 ha de pădure din
arealul Agăş.
Cele mai la îndemână mijloace sunt controlul tăierilor de copaci din pădurile
limitrofe, amenajarea unei gropi de gunoi ecologice şi construirea unei staţii de
epurare a apelor uzate provenite de la unitatea zootehnică.
Este de dorit utilizarea pesticidelor prietenoase cu mediul înconjurător,
sistemice, care lasă cât mai puţine reziduuri şi intră în metabolismul plantelor, cum
sunt strobilurinele sau cloronicotinilele.
BIBLIOGRAFIE
1. Borza, I.; Coste, I., Ecologie şi Protecţia Mediului, Timişoara, Curs Universitar
2. Chirilă-Neculau, Geanina, Resursele de apă din bazinul râului Trotuş, Studiu de
Hidrologie şi Calitatea apelor, Teză de Doctorat, Bucureşti, 2009
3. Ivanof, P., Piscicultura în zona montană şi submontană a României, Academia
Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice, Institutul de Economie Agrară,
Anul 2, nr.7, 2005
4. Milea, S.A., Conservarea biodiversităţii în habitatele naturale din zona comunei
Agăş, USAMV Bucureşti, 1998
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Resurse_naturale
6. http://www.referat-e.ro/Referat-Protectia_mediului-9164.html
7. http://www.foraqua.ro/index.php?link=2&id_hidrologie=28
8. http://www.rnpdsbacau.ro
9. http://www.ajvpsbc.ro/hartaspecii.html
10.http://www.gazetadeagricultura.info/pesti.html
11. http://agas.madaerodog.com/istoric.html
15