PRESIUNI ANTROPICE EXERCITATE

ASUPRA BIODIVERSITĂŢII
JUDEŢULUI ARGEŞ
 Argument

Lucrarea de faţă „Presiuni antropice

exercitate asupra biodiversităţii judeţului
Argeş” îşi propune analiza presiunilor
antropice exercitate asupra biodiversităţii din
judeţul Argeş şi conştientizarea, mobilizarea
colectivă şi atragerea atenţiei asupra măsurilor
necesare pentru conservarea biodiversităţii.
 Judeţul Argeş este situat în partea central-
sudică a Romaniei, reprezentând, cu o suprafaţă
de 6826,3 km², aproape 3% din întreaga suprafaţă
a ţării.
Argeşul, judeţ în care se regăsesc
bioregiunile continentală şi alpină, cuprinde
habitate naturale cu o stare de conservare bună.
Însă transformarile suferite de regimul
proprietăţii se pot considera ameninţări la adresa
lor în măsura în care retrocedările funciare şi
extinderea terenului intravilan al localităţilor
montane se desfăşoară la limita cadrului
legislativ.
• Toate organismele vii, prin activităţile pe care le
desfăşoară, duc la modificarea mediului de viaţă, iar specia
umană nu face excepţie. Odată cu creşterea efectivelor
populaţiei umane şi a dezvoltării tehnologice, natura şi
amplitudinea modificărilor antropice a crescut. Extinderea
în spaţiu a sistemului socio-economic uman a făcut ca
impactul activităţilor sale să se manifeste la nivelul întregii
ecosfere. Dacă până recent, termenul de ecosisteme
dominate de specia umană se rezumă în principal la
agroecosisteme, ecosisteme rurale şi urbane, în prezent
termenul se poate aplica, într-o măsură mai mare sau mai
mică, tuturor sistemelor ecologice.
• Presiunile antropice se referă la exploatări forestiere,
achiziţie şi recoltare specii de plante şi animale din flora şi
fauna sălbatică, exploatări petroliere, păşunat iraţional,
turism necontrolat.
 Turismul necontrolat este generator a numeroase
aspecte negative cu impact asupra patrimoniului
natural cum ar fi:
•  generează deşeuri în zonele turistice mai des
frecventate ;
•  nerespectarea traseelor conduce deseori la
accidente ;
•  sunt recoltate plante dintre care multe sunt
specii protejate ;
•  sunt aprinse focuri care constituie un
permanent pericol de incendiu ;
•  camparea se face la întâmplare, uneori pe
perioade lungi de timp, iar concentrarea în
anumite zone afectează mediul din toate punctele
de vedere.
 La nivel teoretic, se scriu multe despre
poluare, se fac estimări, se prezintă calcule,
dar la nivel practic planeta este tot mai
poluată, iar zonele "curate" au ajuns să fie
rarităţi.
La nivel practic, adesea impactul poluării
ne deranjează, dar alteori, nu ne dăm seama
de el decât atunci când ieşim în weekend la
munte şi ne izbeşte un aer curat, despre care
am şi uitat ca există.
În judeţul Argeş există următoarele tendinţe:

•  Pajiştile seminaturale reprezintă cele mai

valoroase ecosisteme din categoria terenurilor
agricole, dar renunţarea în unele zone la
activităţile agricole tradiţionale (cosit, păşunat)
conduce la degradarea habitatelor şi la modificări
de peisaj. Cu deosebire, în zona montană există o
tendinţă de abandonare a activităţilor agricole,
mai ales în cazul pajiştilor semi-naturale. Pajiştile
sunt ameninţate de intensivizarea agriculturii şi
practicarea acesteia pe suprafeţe compacte si
largi, exercitându-se astfel presiune asupra
componentelor de mediu, în special asupra
biodiversităţii
• În general, se poate spune că populaţiile de
speciilor sălbatice al căror habitat îl constituie
terenurile agricole şi forestiere înregistrează o
stare favorabilă de conservare şi nu există
presiuni majore asupra lor sau factori de risc.
• În particular, există şi areale asupra cărora
presiunea exercitată de către activităţile antropice
s-a resimţit printr-o evoluţie nefavorabilă asupra
stării de conservare a speciilor sălbatice;
• În ceea ce priveşte relaţia dintre păduri şi
managementul biodiversităţii, Judeţul Argeş este
una dintre puţinele zone care încă deţine păduri
virgine, prezente în cea mai mare parte în zona
montană.;
Măsuri cu caracter general privind biodiversitatea
judeţului Argeş
• Întreţinerea periodică a vegetaţiei din spaţiile
publice verzi şi stradale şi aplicarea de tratamente
fitosanitare pentru combaterea dăunătorilor şi
bolilor plantelor, doar atunci când se impune;
• monitorizarea permanentă a ariilor protejate şi a
zonelor învecinate pentru depistarea precoce a
prezenţei oricărei specii invazive;
• Interzicerea pescuitului în apele judeţului Argeş a
speciilor de peşti protejate prin lege, sau a celor
cu statut de specie „periclitată”, declarate de către
Cartea Roşie a Vertebratelor din România
 Concluzii

În concluzie creşterea populaţiei, eroziunea solului,

defrişările, amenajarea litoralului pe distanţe mari, ploile
acide, poluarea, toate se corelează şi cu dispariţia de
specii de plante şi animale, milioane de specii de plante şi
animale, microorganisme, rezultatul adaptării ţi evoluţiei
timp de 3,5 miliarde de ani.
Constituirea băncilor de gene, conservarea speciilor
de plante şi animale ,, in situ,,/,,ex situ,, constituie o
măsură imperios necesară de a fi aplicată pentru a putea
conserva mediul, pentru a creşte şi întări biodivesitatea
speciilor pe o planetă încercată în ultima vreme de
diverse şi multiple metode de poluare care încet dar sigur
duc la extincţia unui număr însemnat de plante şi
animale.
 Bibliografie

• Barnea N. - „Poluarea şi protecţia

mediului“, Bucureşti, 1982;
• Bocioacă M. - „Studiul hidrografic al
împrejurimilor oraşului Piteşti“,
Comunicare prezentată la I.G.G., 1969;
• Ciplea L. - „Poluarea mediului ambiant“,
Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,1971;
• Mănescu S. - „Chimia sanitară a mediului”,
Ed. Medicală, Bucureşti, 1994;
• Trâmbiţaşu E. - „Fizico-chimia mediului –
Factorii de mediu şi poluanţii lor”, Ed.
Universitatea din Ploieşti, 2002;