Reconstructia ecologica a unui ecosistem afectat de suprapasunat

 Notiuni generale privind pasunatul si suprapasunatul

Păşunatul se practică în mod tradiţional, în special în zonele lipsite de vegetaţie forestieră.
Păşunatul raţional are efect benefic mărind productivitatea unei pajişti, stimulând creşterea
plantelor perene, realizând o fertilizare prin aport de nutrienţi din materiile fecale şi urină.
Suprapășunatul este un fenomen de distrugere a covorului vegetal dintr-un ecosistem ca
urmare a procesului de pășunare intensivă de către animalele erbivore.
Suprapășunatul poate fi definit ca o pașterea a unui număr mare de animalele erbivore
(domestice sau sălbatice) pentru o perioadă lungă de timp pe un teren incapabil de a
reconstitui vegetația sa, sau pașterea animalelor erbivore pe terenuri (de ex. pante) care nu
sunt adaptate pentru pășunat, din cauza unor parametri fizici.

 Starea initiala a ecosistemului

In satul Tibucani din judetul Neamt se afla ferma “Dulhan”. Ferma se confrunta cu o
problema majora si anume suprapasunatul. Din totalul de 8 ha de teren pentru pasunat ,
aproximativ 95 % a fost afectat de pasunatul excesiv. Acest fenomen a dus la o cheltuiala
destul de mare a fermei, fiind necesara cumpararea hranei, deoarece din cauza numarului
mare de animale stratul vegetal s-a distrus.

 Conditii de biotop
Biotopul- reprezinta suprafata geografica ce contine resursele de materie si energie
necesare desfasurarii vietii biocenozei.
Caracteristici:
Clima: temperat continentala cu veri scurte racoroase, toamne lungi, ierni scurte, fara geruri
mari
Relieful: este variat alcatuit din dealuri si campii
Precipitatii:Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad vara, între 38 şi 46% din totalul anual,
iar cele mai mici iarna, între 9 şi 18% din totalul anual
Temperatura medie anuala variaza intre 3 si 11 grade Celsius
  Conditii de biocenoza
Biocenoza- reprezinta totalitatea organismelor vegetale si animale care populeaza un
anumit biotop, cu conditii de existent mai mult sau mai putin uniforme, create in mod
natural sau artificial( pe cale antropica).
Plante prezente: iarba grasa, coada soricelului, papadie, firuta, ghizdei
Animale: - Nevertebrate: Viermi, insecte
Vertebrate: Pasari, cartita, soarece de camp

 Impactul antropic asupra biotopului si biocenozei

In cazul animalelor domestice, care raman in afara factorilor ecologici si se supun factorului
antropic, apare suprapopularea pasiunilor si o desgolire accentuata a biotopului, care isi
pierde posibilitatile de regenerare.

Animalele domestice tinute pe suprafete limitate, prin calcarea solului, duc la tasarea
acestuia si strivirea invelisului vegetal. Astfel vegetatia dispare progresiv de pe anumite
suprafete care sunt supuse treptat eroziunii si degradarii.

Exemple

Spre exemplu, insula Sf Elena, in care portughezii au introdus capre in anul 1513, in anul
1909 flora era complet distrusa. Aceeasi situatie cu solurile erodate, aride cu reliefuri
accidentale si vegetatie distrusa se intalneste in zona Apeninilor – Italia, platoul Castiliei –
Spania, Orientul Apropiat – Siria, Iran si America de Nord.

In pampasul argentinian capacitatea limita pe pasunile naturale se cifreaza la 14.000 kg

vite/km2. In preeria din Texas de 11.000 kg vite/km2, iar in savana din Kenya numai de 3500
kg vite/km2.

Daca aceste limite sunt depasite, in populatiile animalelor salbatice apare autoreglarea,
adica se intesifica activitatea pradatorilor, creste frecventa bolilor si parazitilor, deoarece
populatiile de insecte fitofage se gasesc in echilibrul relativ cu mediul, suferind oscilatii in
functie de fluctuatiile acestuia.
  Solutii pentru remediere

In prezent pe glob exista o preocupare generala de salvare a vegetatiei de la suprapasunare.

 Reinoirea pasunii
 Asteptarea unei perioade de 1-2 ani pentru ca vegetatia sa isi revina
 Reducerea numarului de animale
 Cumpararea hranei pe o perioada de timp pana la salvarea vegetatiei

Concluzii

Natura se gaseste in mod evident, in fata unui declin ecologic, in care factorul antropic a
avut rolul determinant, ca factor de deteriorare prin mijloace directe-indireste, multiple si
complexe, apropiate sau indepartate in timp.

Păşunatul se practică în mod tradiţional, în special în zonele lipsite de vegetaţie forestieră.

Păşunatul raţional are efect benefic mărind productivitatea unei pajişti, stimulând creşterea
plantelor perene, realizând o fertilizare prin aport de nutrienţi din materiile fecale şi urină.
Suprapăşunatul, în schimb, conduce iniţial la schimbări majore în comunităţile vegetale
concretizate prin reducerea diversităţii specifice urmată de distrugerea covorului vegetal
prin tasarea solului din cauza copitelor.