Proiect la agrotehnica:

Sistemul de lucrare si fertilizare

a solului la asolamentul:
Borceag de toamna- Orz de toamna-Cartof

Intocmit:
Grupa:
Facultatea: Agricultura
Indrumator:
 Sistemul de lucrare si fertilizare a solului la asolamentul:

Borceag de toamna- Orz de toamna-Cartof

1. Conditii pedoclimatice din zona Piatra-Neamt

Piatra Neamț este municipiul de reședință al județului Neamț, Moldova,

România. Municipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, pe malurile râului Bistrița,
mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuejdiu. Este amplasat
parția la altitudinea de 310 m, într-un bazin intramontan străjuit de culmile Pietricica la
sud-est, Cozla la nord, Cernegura la sud-vest, Cârloman la nord-vest și Bâtca Doamnei la
sud-vest și, parțial extramontan în zona subcarpatică spre est, pe o parte dintre terasele
Bistriței și din Depresiunea Cracău-Bistrița.

Clima:

Orașul se bucură de câteva avantaje, o climă temperat continentală cu veri scurte

răcoroase, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari. Beneficiind de un cadru natural
avantajos și de legături ușoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al
municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. Temperatura medie
anuala este de 8-9 C.

Precipitatiile:

Precipitatiile anuale au o medie de 600 mm. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii
cad vara, între 38 şi 46% din totalul anual, iar cele mai mici iarna, între 9 şi 18% din totalul
anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 90 şi 107.

Solul:

Solul este specific zonei de silvostepa si anume cernoziom cambic. Acesta are o
textura mijlocie, bine dezvoltata, ce permite patrunderea usoara a apei sia aerului.
Humusul este de o buna calitate buna cu o saturatie in baze de peste 85% si reacia
solului este slab acida cu un pH de 6-7.

Ecosistemul:

Pădurile din jur sunt formate în general din conifere: brad, molid și pin; și din
foioase: fag, mesteacăn, carpen, stejar, plop; dar și din arbuști: corn, măceș, alun, etc.

Alături de conifere, foioase și arbuști mai sunt prezente și numeroase specii de

graminee, flori și plante caracteristice stepei.
 Sistemul de lucrare a solului într-un asolament de 3 ani pe un
cernoziom cambic din zona de silvostepa

Nr.Sola Planta Planta Lucrarile solului si utilajele Timpul când se

Cultivata premergătoare folosite executa
I Aratura 20-22 cm -Dupa recoltarea
plantei
premergatoare, numai
daca solul este
suficiet de umed
Borceag de Cartof GDU+GCR -In conditii de seceta,
toamna o mobilizare usoara la
8-10 cm
Combinator - In preziua
semanatului

Semanat SUP-29 - 1-10 septembrie

II Aratura 20-25 cm -Dupa recoltarea

plantei premergatoare
Orz de Borceag de GDU+GCR -In conditii de seceta
toamna toamna
Combinator -In preziua
semanatului
Semanat SUP-29 -20 sept-1oct

III Arat 25-30 cm -Dupa recoltarea

plantei premergatoare
GDU+GCR -La aparitia
buruienilor
Cartof Orz de toamna Combinator -In preziua
semantului
Plantarea tuberculior -1-20 aprilie
Rebilonarea -Dupa 10-15 zile de la
plantare
 Sistemul de fertilizare în cadrul asolamentului Borceag de
toamna-orz de toamna-cartof

Stablirea dozelor de N si P la asolamentul asolamentului Borceag de toamna-orz

de toamna-cartof, IN=3, fertilizat cu gunoi de grajd 20 de tone ,precipitatii normale.
potasiu solubil 234 mg/kg, fosfor solubil 23 mg/kg,continutul de humus 4%.

Productii obtinute la: Borceag de toamna =1,5 tone pe hectar, suprafata

cultivata 30 ha

Orz de toamna= 5 tone pe hectar, suprafata cultivata 30ha

Cartof= 16 tone pe hectar, suprafata 30ha

a)Stabilirea dozelor de ingrasaminte cu azot:

Doze de ingrasaminte cu azot se stabileste cu relatia:

D=Rp x Cs x c; in care:
D=doza de azot,kg/ha substanta active;
Rp=recolta planificata,in t/ha;
Cs=consumul specific de azot (N) pe tona de produs principal si a cantitatii
corespunzatoare de produs secundar.
c=coefficient de corectie in functie de gradul de aprovizionare al solului in elemente
nutritive;
Borceag de toamna
D=1,5 x 30 x 1=45 kg/ha

Orz de toamna
D=5 x 21,5 x 1=107,5 kg/ha

Cartof
D=16 x 5,8 x 1=92,8 kg/ha

Aplicarea gunoiului de grajd:

Daca s-a aplicat gunoi de drajd semifermentat,doze se reduce pentru fiecare tona de
gunoi dupa cum urmeaza:
Borceag de toamna- Nu s-a aplicat
Orz de toamna=107,5-(1 x 30)=77,5 kg/ha
Cartof=92,8-(1 x 30)= 62,8 kg/ha
In functie de cantitatea de paie:

La cultura de cartof, paiele ramase de la orz fac doza de azot sa se majoreze cu 60 kg/ha

62,8+60=122,8 kg/ha

In functie de planta premergatoare:

Modificarea dozei de azot in functie de planta premergatoare se modifica doar borceagul de

toamna cu 10 kg/ha deoarece a avut ca planta premergatoare cultura de cartof.

Conditiile climatice:
Deoarece precipitaiile sunt in limitele normale nu se impune modificarea dozei de
azot.
Dozele de azot folosite vor fi:
Borceag de toamna=55 kg/ha
Orz de toamna=75,5 kg/ha
Cartof =122,8 kg/ha

b)Stabilirea dozelor de ingrasaminte cu fosfor:

Doza de ingrasaminte cu fosfor se stabileste cu relatia:

D=Rp x Cs x c;
Borceag de toamna

D=1,5 x 30 x 1,4 =63 Kg/ha

Orz de toamna

D=5 x 11.5 x 1.4 =80,5 kg/ha

Catof
D=16 x 3,3 x 1.4 =73,92 kg/ha

In cazul folosirii gunoiului de grajd: semifermentat,doza se reduce pentru fiecare

tona de gunoi astfel:
Borceag de toamna – Nu s-a aplicat
Orz de toamna= 80,5-( 30 x 1,5)=35,5 kg/ha
Cartof= 73,92-(30 x 1,5)=28,92 kg/ha
 Concluzii si recomandari:

Pentru o dezvoltare mai buna a plantelor si pentru cresterea productiei se recomanda

sa se aplice ingrasaminte organice cat si ingrasaminte minerale. Avand un sol cernoziom
cambic, in timp ce aplicam gunoiul de grajd se optimizeaza necesarul de potasiu, astfel nu
mai este nevoie alta aplicare cu ingrasaminte cu potasiu. Pentru eficienta productiei se
recomanda o rotatie a culturilor.

Bibliografie:
Aglaia Mogarzan- Fitotehnie

Gerard Jitareanu-Agrotehnica, Vol I

https://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam%C8%9B

http://www.ijsunt.ro/pub/doc/analiza%20riscurilor%20-%20extras.pdf