Sunteți pe pagina 1din 19

Facultatea de Antreprenoriat Ingineria si Managementul Afacerilor, Universitatea Politehnica

Bucuresti

CONSTRUIREA I TESTAREA UNUI


PROTOTIP

TRIBISCUITS

MASTERAND: Teodora Radu


Anul II, Grupa 2

Bucuresti
2016

ETAPA 1 : Identificarea nevoii,

propunerea idei de produs i stabilirea preliminar a


specificailor int

Pentru identificarea nevoilor conumatorilor in ceea ce priveste ideea mea de


produs, am ales sa folosesc metoda chestionarului pentru a identifica nevoile si
preferintele clientilor din diferite zone ale tarii.
Deoarece nu am avut timp fizic pentru a chestiona populatia din mai multe regiuni
ale tarii, am apelat la ajutorul unei firme specializate in acest sens, rezultand
urmatorul chestionar :
ESANTIONUL
_ 1091 respondenti cu varsta intre 18-64 ani
_ Rezidenti din mediul urban (orase peste 50.000 mii locuitori)
_ Tip de esantion: stratificat, probabilistic conform cu regiunile geografice si
marimea localitatii
_ Nivel de incredere: 95%
_ Eroare maxima de esantionare pentru total 1091 respondenti: 3%
CULEGEREA DATELOR:
_ PERIOADA: 01 Decembrie 31 Decembrie 2015
_ METODA DE CULEGERE A DATELOR: interviuri fata in fata asistate de calculator
(F2F CAPI) pe baza de
chestionar. Chestionarul a fost proiectat de ISRA Center.
OBIECTIVELE CERCETARII:
_Frecventa de consum si cumparare a urmatoarelor tipuri de biscuiti: simpli, tip
sandvis, cu
crema/ gem in interior, cu fulgi de ciocolata, cu cereale/ fibre, cu glazura, cu jeleu si
ciocolata;
_Obiceiuri de consum si achizitie;
_Cunoasterea marcilor de biscuiti;
_Indicatori de consum.

Intrebarile cheie adresate consumatorilor au fost urmatoarele :


1. Va rog sa imi spuneti cat de des consumati urmatoarele tipuri de produse: zilnic,
de 4-5 ori pe saptamana, de 2-3 ori pe saptamana, o data pe saptamana, o data la
doua
saptamani, mai rar de atat, niciodata.
2. Va rog imi spuneti in ce moment al zilei consumati cel mai mult urmatoarele
tipuri de produse. Alegeti pentru fiecare tip de produs consumat momentul in care il
consumati mai
des dintre cele de mai jos.

3. Care sunt motivele pentru care consumati fiecare tip urmatoarele tipuri de
produse. Alegeti pentru fiecare dintre categoriile pe care le consumati 3 motive
pentru care o
consumati.
4. Va rog sa imi spuneti cat de des cumparati fiecare din aceste produse: zilnic, de
4-5 ori pe saptamana, de 2-3 ori pe saptamana, o data pe saptamana, o data la
doua
saptamanai, mai rar de atat, niciodata.
5. De unde cumparati cel mai des urmatoarele cateogii de produse? Cumparati din
magazinul traditional, din hipermarket, din supermarket, din magazin de tip
discount.
6. Va rog sa-mi spuneti care este prima marca ce va vine in minte atunci cand va
ganditi in general la biscuiti?
7. Ce alte marci de biscuiti mai cunoasteti? . Va voi arata acum
o lista cu marci de biscuiti si va voi ruga sa imi spuneti pe care le cunoasteti,
indiferent daca le-ati consumat sau nu? Va rog sa-mi spuneti toate marcile, chiar
daca le-ati mai
mentionat inainte.
7. Va rog sa-mi spuneti care este prima marca ce va vine in minte atunci cand va
ganditi in general la biscuiti?
8. Va voi arata acum o lista cu marci de biscuiti si va voi ruga sa imi spuneti pe care
le cunoasteti, indiferent daca le-ati consumat sau nu? Va rog sa-mi spuneti toate
marcile,chiar daca le-ati mai mentionat inainte.
9. Pe care dintre aceste marci de biscuiti le luati in considerare pentru a le
cumpara, chiar daca le-ati cumparat pana acum sau nu?
10. Pe care dintre aceste marci de biscuiti le-ati consumat cel putin o data in
ultimele 12 luni, indiferent daca le mai consumati in prezent sau nu?
11. Si pe care dintre aceste marci de biscuiti le-ati consumat in ultima luna?
12. Care este marca de biscuiti pe care o consumati cel mai des?
In urma aplicarii chestionarului, au rezultat urmatorele informatii :

In urma rezultatelor obtinute, putem trage urmatoarele concluzii :


-Pe piata din Romania, asistam la un consum de biscuiti mediu. Oamenii
considerand-ul adesea un rafat atunci cand isi doresc ceva dulce, sau pur si simplu
o gustare delicioasa intre mese.
De aceea, consideram ca este neceara o inovatie in acest sens, un produs nou,
cu o forma inedita, si un gust special , care sa indemne consumatorul sa il prefere
in locul oricarui alt desert.

De aceea, am decis sa lansam o inovatie in domeniu si


anume TRIBICUITELE .
n limba italian Biscotti se traduce ceva copt de dou ori. Cuvntul
biscotto deriv de la termenii bis (de dou ori)si cotto (copt). Alte ri au propria lor

versiune de biscuii, de exemplu n Olanda se numesc rusk, n Frana biscotte, iar n


Germania zwieback.
Una din dovezile cele mai timpurii dateaz din secolul II n Roma.
Termenul biscuit provine de la cuvntul latinesc bis coctum care reprezint ceva
copt de dou ori. n aceast perioad biscuiii erau nedospii, tari, ca nite
napolitane subiri, care aveau un coninut sczut de ap. Avnd ouiditate sczut
reprezentau alimentul ideal pentru conservare, deoarece nu se nvecheau niciodat
prea repede.
n America, un biscuit era descris ca fiind o prajitur subire, dulce i de
obicei de dimensiuni reduse. Fiecare ar are propriul su cuvnt pentru aceast
prjitur. Aceste dulciuri, n Anglia i Australia sunt numite biscuii, n Spania
galletas, germanii le denumesc keks sau kels, iar n Italia exist mai multe denumiri
care identifica diverse forme de biscuii printre care amaretti i biscotti. n
conformitate cu istoricii culinari, prima dovad nregistrat a biscuiilor a fost aceea
prin care o mic parte de aluat pentru prjituri era coapt pentru a verifica
temperatura cuptorului. Cea mai veche variant de prjitur se crede c ar data din
secolul 7 n Persia (acum Iran), una din primele ri care au cultivat zahr. n
conformitate cu istoricii, zahrul i are originea fie din prile joase ale bengalului,
fie n mprejurimile sud-estice ale Asiei. Zahrul s-a rspndit n Persia i apoi n
zona est mediteraneean. Odat cu invazia mulsulmanilor n Spania, apoi a
cruciadelor i dezvoltarea comerului cu mirodenii, arta gastronomic i
ingredientele specifice arabiei s-au rspndit n zona nordic a Europei. n
momentul n care oamenii au nceput s exploreze lumea, biscuiii marinreti au
dovedit un aliment ideal pentru cltorii, deoarece rmneau proaspei timp
ndelungat.
n secolele 17 i 18 n Europa, gastronomia a fost o profesie minuios
controlat, prin intermediul unei serii de Bresle sau asociaii profesionale. Prin
extensia acestor asociaii profesionale, autoritile puteau controla cu uutin
cantitatea i calitatea produselor fabricate. Pe msur ce tehnologia s-a dezvoltat n
perioada Revoluiei Industriale din secolul 19, s-a dezvoltat i miestria buctarilor
de a fabrica o gam larg de dulciurii biscuii savuroi destinai consumului
comercial.

Productorii de biscuii din Romnia sunt:


Vel Pitar S.A
Vel Pitar S.A s-a format n decembrie 2001 prin fuziunea a patru fabrici
din industria de morrit i panificaie: Mopariv Rmnicu Vlcea, Berceni Bucureti,
Mopariv Cluj Napoca i Granpan Tecuci. n octombrie 2002 Vel Pitar S.A fuzioneaz
prin abosorie cu compania Spicul Arge Piteti, deinnd la momentul respectiv
peste 2000 de angajai. n 2003 procesul de extindere a continuatcu preluarea altor
dou companii:Pangran iai i Gorjpan Trgu Jiu, iar n 2004 Vel Pitar a achiizionat o

unitate de producie in Bal. Anul 2005 a marcat marirea grupului, prin fuziunea cu
societile postvarul din Braov i Panam din Giurgiu.
n prezent Vel Pitar deine centre de producie n 10 judee ale rii
(Vlcea, Bucureti, Arge, Braov, Cluj, Galai, Iai, Giurgiu, Gorj i Olt) i un
partener de grup n Bucureti (Libertatea)- aceasta avnd acelai acionar
majoritar ca i Vel Pitar S.A.
Principalele activiti ale companiei sunt n industriile de panificaie i
de morrit, Vel Pitar fiind liderul pieei romneti a produselor de panificaie i un
juctor important n domeniul produciei i distribuiei de specialiti, biscuii i
napolitane, paste finoase, specialiti de cofetrie i patiserie i produse de
morrit.
S.C. Vel Pitar S.A. Rm. Vlcea cu sediul n strada Timi nr.22 a realizat o
cifr de afaceri n anul 2004 de 85 milioane de euro.Compania opereaz un numr
de 11 fabrici de panificaie, 7 mori i peste 174 de magazine localizate n 10
orae.Compania are o gam de peste 500 de produse pentru piaa intern i circa
3000 de puncte de vnzare.
Vel Pitar produce lunar o cantitate de 7500 de tone de panificaie, circa
300 de tone de biscuii, 10 tone de napolitane i aproximativ 120 de tone paste
finoase. De asemenea, compania dispune de capaciti de morrit, cantitatea de
gru mcinat depind 12000 tone/lun.
Vel Pitar deine la produsele de panificaie o cota de piaa de 5% la
nivel naional, de 5,6% la biscuii i 0,5% la napolitane.
Reeaua de magazine: n Rmnicu Vlcea, n Bucureti, n Cluj, n
Tecuci, n Piteti, n Giurgiu, n Tg. Jiu, n Iasi.
Sucursale: n Rmnicu Vlcea, n Braov, n Cluj, n Tecuci, n Piteti, n
Giurgiu, n Tg. Jiu, n Iasi.
Parteneri: Bucureti.
Principalii competitori:Loulis, Boromir, Racova Com Agro Pan Vaslui,
Pangram Reia, Pan Group Craiova.
Dobrogea Grup
n prezent grupul de firme Dobrogea deine patru filiale cu profil de
producie, distribuie, comer i transporturi. n cele 12 uniti de producie,
amplasate pe dou platforme industriale n Constana i n alte orae ale judeului,
lucreaz 1250 de salariai, care produc peste 300 de produse de cea mai bun
calitate.

Principalele produse prin care Dobrogea este prezent pe piaa


romneasc sunt:fina, malai i gri- Dobrogea, biscuii- Eugenia, Digesta, PetitBurre i Salza, paste fainoase- Pasta Magic, cereale pentru micul dejun- Captain
Crantz, Matina, Funky Mix, Funky Chocko i Diet, produse de panificaie i patiserie
congelate- Fresh i pine i specialiti de panificaie- neptun, Litoral, Dieta.
n anul 2004 Dobrogea Grup a realizat o cifra de afaceri de peste
72milioane euro. Produce 20 de tone de biscuiti pe zi.

Bega Pam Timioara


Societatea comercial Bega Pam S.A. are ca obiect de activitate
fabricarea i comercializarea produselor de panificaie proaspete i congelate,
biscuii, napolitane, specialiti, prestri servicii, operaiuni de import-export n
activitate poprie, comercializarea produselor agroalimentare, comer en gros i en
detail.
Societatea a luat fiin n anul 1956, ca ntreprindere de industrie
local, cuprinzand 6 ramuri industriale, de la industria alimentar pan la cea
metalurgic. n anul 1960, data fiind dezvoltarea acesteia, i schimb denumirea n
Combinatul de Industrie Local Timioara. n anul 1972, prin msuri de
reorganizare, are loc desprinderea de la Combinatul de Industrie Local a tuturor
unitailor ce nu aveau profil alimentar, prelund n schimb activitatea de pastebiscuii de pe platforma din str.Gh. Lazar nr.26. n anul 1973 se preia la Combinat
activitatea de panificaie i activitatea de morrit din judeul Timi. Din anul 1977 i schimb denumirea din Combinatul de Industrie Local n Intreprinderea de
Morrit, Decorticat, Panificaie i Produse Finoase Timi, denumire pe care i-o
pastreaz pn n anul 1990, cnd se transform n societate comerciala Bega Pam
S.A. Timioara.
Cu o tradiie de peste 40 de ani n producerea i comercializarea de
biscuii, napolitane, specialitai, produse de panificaie, etc, S.C. Bega Pam S.A. se
distinge prin calitatea produselor sale, datorat reetelor tradiionale i grijii
deosebite fa de cerinele consumatorilor.
Pe porile societii Bega Pam ies, lunar, cte 400 tone de pine, 300
tone de biscuii, 80 tone de napolitane i tot attea tone de magdalene. Societatea
se afl n plin proces de extindere. Cota de pia a Bega Pam n ceea ce privete
napolitanele a ajuns la 6% (pe ar). La biscuii, cota de pia pe ar este de 8%,
iar la produsele de panificaie proaspt 15% din piaa judeului Timi. (5 aprilie

2005). S.C. Bega Pam S.A. i desface produsele prin intermediul celor 11 magazine
proprii i prin distribuitorii locali ce acoper toate regiunile arii. Produsele noastre
nu se adreseaza doar consumatorilor din Romania, printre partenerii notrii fiind i
societai din strainatate.
Croco
Fabrica s-a numit iniial Madre Pancom SRL. Marca de biscuii se
numete Croco. La nceputul anului acesta, fabrica a preluat numele mrcii. Damian
Mereu este unicul proprietar al acestei afaceri. Investiia totala n fabrica este de 8
milioane de euro. Fabrica are o capacitate de producie de 100 de tone de biscuii
n 24 de ore. 80% din producie se vinde la intern, iar restul de 20% merge la export
pe pieele din rile nvecinate. Conform declaraiei omului de afaceri Mereu, marca
de biscuii Croco are astzi o cot de pia de 35%. Cifra de afaceri nregistrat n
anul 2004 a fost de 8 milioane de euro.

Ali productori:
1.

ARSLAN PRODIMPEX - biscuiti

Firme din: BUCURESTI


Descriere: productie de biscuiti si napolitane
Adresa: Str. Oltenitei nr. 204

2. BOROMIR - biscuiti
Firme din: RAMNICU VALCEA
Descriere: morarit-panificatie, productie si distributie faina, produse de patiserie
Adresa: Str. Targului nr.2

3.

GALMOPAN - biscuiti

Firme din: GALATI

Descriere: firma produce produse de panificatie, paine, covrigi, foi prajituri,


cereale, biscuiti, faina
Adresa: Str. George Cosbuc nr. 257

4.

LUXOR COMPANY - biscuiti

Firme din: IASI


Descriere: morarit si panificatie
Adresa: Bd. Chmiei nr. 14

5.

MAG COMIMPEX 94 - biscuiti

Firme din: BUCURESTI


Descriere: cuverturi de ciocolata, creme de ciocolata cu lapte si cacao pentru
laboratoare de patiserie, cofetarie, fabrici de napolitane, fursecuri, biscuiti, glazura
de inghetata, bomboane, bomboane de ciocolata
Adresa: Str. Dumbrava Noua, nr 36, bl. P 25, sc. 2, et. 6

6.

RO STAR - biscuiti

Firme din: BRAGADIRU


Descriere: producator biscuiti, napolitane, produse zaharoase
Adresa: Sos. Alexandriei nr. 42

7.

ROMDIL PROD - biscuiti

Firme din: BAIA MARE


Descriere: producator biscuiti simpli, cu crema, prajituri de ciocolata si alune,
bomboane, guma de mestecat
Adresa: Drumul de Centura nr. 2

8.

SPICUL - biscuiti

Firme din: ROSIORI DE VEDE


Descriere: morarit, panificatie
Adresa: Str. Cotelici nr. 18

9.

TRIUMF AG - biscuiti

Firme din: IASI


Descriere: produse de panificatie, cofetarii, morarit
Adresa: Str. Petre tutea nr. 29, bl. 917, sc. C, et. 3, ap. 1

10.

UNITED FOOD INDUSTRIES - biscuiti

Firme din: BUCURESTI


Descriere: producator de produse de panificatie (biscuiti si napolitane)
Adresa: Str. Bratarii nr. 105-115, sect. 3

n Romnia, piaa de biscuii este evaluat, ca volum, la 40.000


de tone anual, iar ca valoare, la aproximativ 50 de milioane de euro. Biscuiii
reprezint un segment de sine stttor al industriei de produse de
panificaie/zaharoase, cu o prezen constant n consumul general al populaiei.

Potrivit statisticilor, biscuiii dulci i cei ambalai formeaz cea mai mare
parte a pieei de profil.
Un studiu Omnibus realizat de compania Synovate, n exclusivitate
pentru revista Capital, arat faptul c 62% din romni, ndeosebi femei, obinuiesc
s consume biscuii. Aceast categorie de produse este preferat ntr-o pondere
mai mare de ctre ardeleni i dobrogeni, comparativ cu locuitorii celorlalte regiuni,
i de ctre persoanele tinere, ntre 25 i 34 de ani. n ceea ce-i privete pe
nonconsumatori, cei mai muli sunt moldoveni i bneni. Se precizeaz c studiul
companiei Synovate a fost realizat n luna decembrie 2004, pe un eantion
reprezentativ la nivel naional, constituit din 1.500 de persoane, cu varsta cuprins
ntre 18 i 64 de ani.
Ca frecvena a consumului, mai mult de jumatate (55%) din
respondeni afirm c mnnc biscuii cel puin o data pe sptmn, iar
ca moment al zilei, cei mai muli (49%) consider c sunt foarte potrivii
ca gustri ntre mese. Alte opiuni indica faptul c aceste produse sunt
consumate ca desert (27%), la cin (27%), la micul dejun (24%) sau n
timpul zilei, fie la serviciu (24%), fie la scoal (8%).

Pentru cei cu venituri mici spre medii, biscuiii sunt considerai


un desert, n timp ce persoanele cu resurse financiare consistente apreciaz c
este vorba de simple gustri ntre mese. n Dobrogea, 17% din consumatori recurg
zilnic la acest tip de alimente.
Potrivit rezultatelor studiului, preferinele romnilor se ndreapt, n proporie de
86%, ctre biscuiii preambalai, pentru cei vrac (vrsai) optnd ndeosebi locuitorii
din Oltenia i familiile numeroase, cu mai mult de cinci membri. Marca favorit este

Petit Beurre (25%), nsa 8% din respondenii care cumpar biscuii preambalai
afirm c nu aleg o marc anume.
Facem meniunea c Petit Beurre este mai degrab un sortiment de biscuii, fiind
fabricat de mai muli producatori. Biskrem este achiziionat cu precdere de ctre
persoanele ntre 18 i 34 de ani, de cei cu venituri mari i de locuitorii din Muntenia.
Oltenii, persoanele cu venituri mici i cele din mediul rural aleg cel mai des Salatini.
Analiznd rezultatele studiului n funcie de tipul de produse consumate,
mai mult de jumatate din respondeni (53%) au indicat, pe primul loc, biscuiii dulci
simpli, far arome. Cei srai simpli au ntrunit 49% din opiuni, n timp ce biscuiii
sandvis (cu crem la mijloc), ca i cei sarai, cu arome (de brnz, de pizza, de
sunc etc.) reprezint alegerea unei treimi din intervievai.

Preponderent, romnii se orienteaz ctre magazinele


alimentare pentru a achiziiona aceste produse (42%), urmatoarele opiuni
reprezentndu-le supermarketurile i chiocurile.

Bucuretenii i bnenii prefer supermarketurile, iar oltenii,


persoanele cu venituri mici i cele din localitile rurale cumpr din magazinele
generale. Cel mai important criteriu de alegere se refera la tipul de biscuii (srai,
dulci, cu crem etc.), acesta ntrunind 89% din opiunile respondenilor. n funcie
de regiune, comportamentul consumatorilor difer semnificativ. n Oltenia, de
exemplu, cumprtorii in cont mai ales de pre i de cantitate, iar n Bucureti,
numele producatorului este un factor important n luarea deciziei de achiziie.

Spre exemplificare sortimentele de biscuii ambalai de la Vel Pitar se


adreseaz n special urmtoarelor segmente de pia:
-copii Clopoel cu vanilie, cacao, cpuni i lmie, Poieni 55gr
-colari 2B+C cu cacao 100g, 2B+C cu lmie 95g
-aduli 5minute 200g, Tabiet Biscuii digestivi 200g, Tabiet Biscuii graham 150g.

Piaa de biscuii este ntr-o continu dezvoltare, aceasta fiind


demonstrat de faptul c:
-

Ulker, cea mai mare companie alimentar din Turcia, a deschis o fabrica de
biscuii lng Bucureti. Grupul Ulker a nregistrat n 2004 profituri din
vnzri de 4 miliarde dolari. Compania turca are peste 21.000 angajai i are
apte fabrici de producie n ase ri, altele dect Turcia. Grupul Ulker are
cel mai mare succes n Kazahstan, unde este lider pe piaa biscuiilor cu o
cota de pia de 30%.

Piaa biscuiilor s-a aglomerat foarte mult n ultimul an, dup ce tot mai
multe companii au intrat pe acest segment fie prin producie proprie Supreme Chocolat (Ulpio), European Drinks (Zoo), Unilever (Rama, produi de
Dobrogea Group) sau prin intermediul importurilor Nestle (Nestle), Parmalat
(Grisbi).

Productorul de cafea Elite Romnia a lansat biscuiii Merlin poziionati ca un


produs de calitate premium, marcheaz un nou nceput n diversificarea
portofoliului companiei Elite i intrarea n segmentul categoriei de produse
alimentare. Biscuiii Merlin sunt disponibili n cinci variante i acoper
sortimentele petit beurre, biscuii sandwich, tipurile glutenoi i zaharoi, cu
crem de cacao i vanilie.

Piaa biscuiilor din Romnia se ridic la circa 55.000 de tone pe an, avnd o
cretere anual de circa 5% i este cifrat la circa 40 milioane de euro.

Dezvoltarea pieei are ca efect creterea continu a cererii i a


ofertei.Consumul de biscuii a crescut n ultimii ani cu 14%.
Avand in vedere aceste considerente, am decis sa crestem vanzarile pe segmentul
biscuit cu crma, avand in vedere o suprasaturatie a pietei in ceea ce priveste
fabricarea si comercializarea de biscuit simpli sau sarati.
De aceea am creat conceptual de TRIBISCUITE, unic in lume, datorita formei
de piramida si a continutului delicios din interior. Perfect atat ca gustare intre mese,
cat si ca desert, TRIBICUITII pot fi consumati cu usurinta chiar si de cei mici, la
scoala sau gradinita, deoarece contin ingredient bio, atent selectionate, fara
coloranti, indulcitori sau alte ingredient daunatoare.
Mizam pe calitate si pe lucrul bine facut !

ETAPA II- Definirea conceptelor de produs

Motivarea alegerii produsului TRIBISCUITI/CUBicuiti


Alegerea fabricrii acestui produs pornete de la dorina realizrii unui sortiment
de biscui, care alturi de cafea sau un pahar cu lapte formeaz o combinaie ideal
pentru un mic dejun sntos i gustos.
In plus, produsul este creat pentru a fi servit si ca desert, sau ca o simpla gustare
rapida intre mese.
Datorita formei innovative, Tribiscuitele poate cu usurinta impresiona oaspetii dvs,
sau poate fi servit in miniatura, cu ocazia onomaticilor sau zilelor de nastere.

Acest produs nu este rspndit n ara noastr si nici in strainatate , de aceea


consider c ar avea un impact benefic asupra cumprtorilor, noutatea elementului
este dat de mbinarea ingredintelor de baz cu forma piramidala unica, cu un
invelis suprinzator si 3 tipuri de sirop cu care se pot obtine 3 tipuri de arome diferite
si combinatii de gust speciale.
Se va incerca si varianta de CUBiscuit, pentru a se testa impactul si usurinta
comercializarii.Daca se dovedeste a fi mai fiabil, se va lua o decizie asupra carei
forme finale sa optam.
Pentru ca produsul notru, TRIBICUITS, sa fie unul de succes, singura metoda prin
care il putem imbunatati inainte de a-l produce, ete aceea de a consulta si publicul,
de a verifica parerile consumatorilor de biscuiti si cat de deschisi ar fi in fata unui
acest nou tip de produs.
De aceea am intocmit urmatorul chestionar, care contine 10 intrebari, aplicate pe
un esantion de 100 persoane, din Bucuresti.
Intrebari :

1. Suntei consumator de biscuii?


o Da
o Nu
o Ocazional
2. Ct de des consumai biscuii?
o Zilnic
o De dou ori pe sptmn
o Sptmnal
o Lunar
o Ocazional
3. Ce cantitate de biscuii consumai, n medie, pe sptmn:
o 50-100 g
o 100-200 g
o 200-300 g
o > 300 g
4. Ce tip de biscuii consumai?
o Simpli
o Cu zahr
o Cu sare
o Cu crem
o Cu glazur
5. Cum vi se pare noul concept de Tribicuite ?
o Foarte bun

o Bun
o Nesatisfacator
6. Cunoasteti pe piata un alt produs similar?
o Da
o Nu
7. Care considerati ca sunt principalele avantaje ale acestui produs in raport cu alte produse
similare?
8. Ce imbunatatiri ati aduce noului produs?
9. Care ar fi pretul pe care l-ati considera rezonabil pentru acest tip de produs?
10. Ati cumpara un asemenea produs?
11. Ce va atrage la acest produs?
12. Daca ar fi sa alegeti, ce produs v-ar placea mai mult: tribiscuite sau cubiscuite?
In urma aplicarii chestionarului s-au obtinut urmatoarele date :

Mai mult de 50% din respondenti consuma biscuiti de cel putin 1 data pe
saptamana.
30% din respondent consuma biscuiti cu crema, 40 % simplii, iar restul de
pana la 100% variaza in functie de preferintele din momentul
achizitionarii.
80% din repondenti au spus ca noul concept de tribicuiti ete foarte bun si
ar trebui comercializat.
100% din repondenti au raspuns NU la intrebarea daca mai cunosc pe
piata un astfel de produs, ceea ce inseamna ca produsul este cu adevarat
unic pe piata.
Principalele avantaje communicate de repondenti au fost : forma,
unicitatea, posibilitatea de a alege intre 3 arome indragite.
90% din respondeti au spus ca ar cumpara un asemenea produs.
Pretul rezonabil ales de respondent se incadreaza intre 5-10 lei/pachet de
3 buc.

Pozitionarea conceptelor de produs in raport cu


concurenta :
Biskrem si Picnic, cei mai consumati biscuit.
Aflat in portofoliul producatorului turc lker, brandul Biskrem a fost prima mentiune spontana a
unui procent de 14% dintre respondentii studiului ISRA Center. Si brandul Belvita, detinut de
Kraft Foods si lansat pe piata abia in 2010, se bucura de aceeasi notorietate, inregistrand la
prima mentionare spontana tot un procent de 14%. Pe langa Biskrem (51%), un grad ridicat de
cunoastere spontana au inregistrat si marcile Belvita (45%), Oreo (42%) si Pepito (36%), toate
trei din portofoliul Kraft. Daca se tine cont insa de cunoasterea asistata (care presupune

recunoasterea unui brand dintr-o lista mai mare de marci), biscuitii Picnic sunt pe primul loc,
fiind recunoscuti de catre 81% dintre romani. Spre comparatie, Biskrem a fost recunoscuta de
catre 80% dintre respondenti.

Picnic este insa atat brand, cat si tip de biscuiti, fiind folosit de mai multi producatori romani. In
ceea ce priveste marcile consumate in ultimele 12 luni, primul loc este detinut de Biskrem (40%),
urmat de Picnic (38%), Belvita (32%), Pepito (32%) si Oreo (29%). Branduri relevante sunt si
RoStar (26%), lker (21%), Ulpio (20%), Milka (19%) si Tempo (17%). In cazul marcilor
consumate in ultima luna, ierarhia se modifica usor, Biskrem (21%) fiind urmat de Belvita
(19%), Picnic (18%), RoStar (16%), Pepito (16%) si Oreo (15%). Ulpio, consumat de numai 5%
dintre romani in ultimele 30 de zile, nu este in Top 10.
Raportat la sexul persoanelor care au consumat biscuiti in ultima luna, Biskrem si lker sunt
mai degraba consumati de catre barbati, in timp ce marcile Belvita, Pepito si Oreo sunt
preferate in special de femei. Persoanele cu venituri scazute (sub 1.500 de lei pe familie)
consuma in special biscuiti Picnic, RoStar si Pepito, in timp ce romanii cu venituri ridicate
(peste 2.700 de lei pe familie) cumpara mai ales biscuiti Biskrem si Belvita.

Avand in vedere concurenta si analizand datele de mai sus, putem aprecia faptul ca
TRIBICUITII se pot bucura de un real success avand in vedere unicitatea si
ingredientele perfect alese, totul pentru realizarea unui produs de succes, pe placul
tuturor.