COLEGIUL NAŢIONAL “ALEXANDRU IOAN

CUZA” MUNICIPIUL PLOIEŞTI

Disciplina: FIZICĂ

Tema:
Determinarea căldurii specifice a unui corp şi
identificarea materialului din care este
confecţionat corpul

Elev:
COVALENCU I. Alin Florin Sebastian
Clasa a VIII – a A
 Materiale şi dispozitive folosite

- Calorimetru din Aluminiu (1), (4)

- Termometru cu mercur (2)
- Un obiect pentru agitarea compusului (3)
- Corpul metalic de studiat (o piesă metalică) (5)
- Apă (6)
- Închizător ermetic (7)
7

Mod de lucru

1. Se pune în calorimetru un volum de apă de 500 ml

2. Se măsoară temperatura iniţială
3. Se încălzeşte corpul şi se notează temperatura acestuia
4. Se introduce corpul în calorimetru şi se lasă sistemul să ajungă la echilibru
5. Se notează temperatura sistemului la echilibru
6. Se calculează căldura specifică conform formulei

2
 Date experimentale

Caldura specifică
Corp mcorp Vapa mcorp tcorp ti tf
capa cAl ccorp
Fe 130g 500ml 130g 61 C 12 C 18 C 4186 900 x

În experiment s-au folosit următoarele valori transformate în S.I:

3
Vapa=500ml=5*10-4 m3
mcalorimetru=150 g=15*10-2 kg
mcorp=130g=13*10-2 kg
ti= 12 C =285 K
tf= 18 C =291 K
tcorp= 61 C= 334 K
 apa= 1000 kg/m3
J
capa= 4186 kg  K

J
cAl=900 kg  K
 Pornim de la definitia caldurii specifice: marime fizica scalara numeric egala cu caldura
absorbita sau cedata de 1 kg, de substanta respectiva, atunci cand temperatura lui variaza cu un K .
Experimentul are la baza mai multe principii care stau la baza functionarii lui:
a) Principiul echilibrului termic: Mai multe corpuri cu temperaturi diferite formând un
sistem izolat, dacă sunt puse în contact, după un timp oarecare, vor ajunge toate la aceeaşi
temperatură.
b) Principiul egalităţii schimbului de căldură: Când se efectuează un schimb de căldură între
două sisteme de corpuri, există totdeauna egalitate între căldura cedată de un sistem de corpuri şi
căldura primită de
celălalt sistem.
c) Principiul egalităţii cantităţilor de căldură ce intervin în fenomenele inverse: Când un
fenomen se petrece într-un sens cu absorbţia unei cantităţi de căldură, la fenomenul invers se va
degaja aceeaşi cantitate de căldură. Adică încălzind un corp cu un număr de grade, el va absorbi o
cantitate de căldură egală cu aceea pe care o degajă când se răceşte cu acelaşi număr de grade.

Q
c  fffffffffffffffffffff
m B t

Qprimit apa + Qprimit calorimetru = Qcedat corp

Qprimit apa =mapa*capa*  t=Vapa*  apa* capa(tf-ti)

Qprimit calorimetru =mcalorimetru*cAl*  t= mcalorimetru*cAl *(tf - ti)

Qcedat corp=mcorp*ccorp*  t= mcorp*ccorp* (tcorp-tf)

ti=temperatura initiala a apei si a calorimetrului

tf=temperatura finala a apei si a calorimetrului

mcorp*ccorp* (tcorp-tf)= Vapa*  apa* capa(tf-ti) + mcalorimetru*cAl *(tf - ti)→

mcorp*ccorp* (tcorp-tf)= (tf-ti)( Vapa*  apa* capa + mcalorimetru*cAl) →

ccorp= [( Vapa*  apa* capa + mcalorimetru*cAl)/ mcorp]* (tf-ti)/ (tcorp-tf) →

ccorp=[(5*10-4 *1000*4186 + 15*10-2 *900)/ 13*10-2]*

*(291-285)/(334-291) → ccorp=[(2093 + 135)*102 /13]*6/43

5
 J
→ ccorp=2391.4133 kg  K

Observăm: căldura specifică a corpului este aproximativ egală cu media celorlalte 2

călduri specifice.

6
 Concluzii şi erori

J
Conform calculelor făcute, căldura specifică a metalului studiat este de 2391.4133 kg  K .

Nu putem avea o marja de eroare exacta deoarece noi am efectuat experimentul doar o
singura data.
Pentru a avea o valoare mai exacta a caldurii specifice experimentul trebuie repetat de 3-4
ori.
Pentru a efectua un calcul cat mai apropiat de valoarea reala si cat mai corect trebuie sa
respectam urmatoarele reguli :
1. Să scriem valorile cu toate zecimalele existente;
2. Neefectuarea de aproximări;
3. Citirea corectă a valorii indicate de termometru;
4. Umplerea cilindrului gradat cu o cantitate de lichid cât mai apropiată de cantitatea dorită;
5. Punerea corpului în calorimetru într-un interval de timp cât mai scurt pentru a nu ceda
căldură mediului.
6. Citirea corectă de pe termometru a temperaturii corpului de studiat;
7. Trebuie să ne asigurăm că sistemul a ajuns la echilibru termic (îl lăsăm mai mult timp, nu
prea mult pentru ca va începe să cedeze din căldura mediului);
8. Eventual putem agita calorimetrul pentru ca echilibrul termic să se stabilească mai repede şi
în tot compusul.
9. Transformarea tuturor valorilor în sistem internaţional.