Civilizatia greaca n epocile arhaica si clasica

Francois Chamoux

click pe foto pt carte

ia greaca n epocile arhaica si clasica de Francois Chamoux este cel de al doilea volum al seriei Mari civilizatii" , Inaugurata n chip stralucit de editura

licarea Civilizatiei romane a lui Pierre G rimai. Lucrarile, facn-du-si reciproc pereche, mbogatesc ambele cunostintele noastre despre lumea antica. Se

nsa de ndata o deosebire n modul conceperii si tratarii subiectelor. Destinul Romei si al lumii romane a fost cuprins n ansamblu, ntr-o singura carte; ai

i expunerea privesc, ncepnd cu Micene, Grecia vremurilor arhaice si clasice. Creta nu figureaza, iar lumea elenistica va forma obiectul unui nou studiu, u

rari. E nevoie de o lamurire.

m se obisnuia a fi privite mpreuna civilizatiile asa-zise preelenice, cele ale Cretei si Micenei, care formeaza un fel de stralucita prefata a istoriei poporul

ucced imediat n timp, iar Micene a primit n foarte mare masura mostenirea lumii cretane. Iata nsa ca o descoperire capitala, nendoielnic cea mai impor

sta jumatate de veac, a permis descifrarea scrierii miceniene, numita si linearul B, care ne-a dezvaluit faptul ca micenienii vorbeau un dialect grecesc de

ca ei cunosteau si adorau marile divinitati ale panteonului elenic. n consecinta, civilizatia miceniana intra n chip ne-tagaduibil n cadrul lumii grecesti. S

buie sa ra'm'na n afara lui caci, cu toate ca silabarul ei e nca nedescifrat, mu ne putem ndoi ca el transcrie o limba negreceasca, cretanii repre-zentnd o

e mediteraneana ce merita pe drept cuvnt numele de preelenica. Studierea Cretei va figura deci n volumul acestei colectii care va fi consacrat protoistorie

ui Apropiat.

ste taietura de la nceputul epocii elenistice, ea si afla explicatia n natura evenimentelor si realitatilor. Civilizatia Romei, n ciuda ntinderii ei

, pastreaza un profund si faptic caracter unitar. Nu acelasi lucru se n-tmpl si cu civilizatia greaca. Exista n ea o taietura foarte adnca, cea care

cuceririle lui Alexandru. Cu acel prilej ntreaga viata ele-nica se transforma sub ochii nostri. Micile cetati cu teritorii restrnse ale Greciei propriu-zise s

tunci nainte dominate de vaste state cu populatii considerabile, cu mari bogatii, preponderent orientale prin situarea si caracterul lor. Pozitia, rolul

lui, care fusese covrsitor, fun-damental n cadrul cetatii grecesti, se diminueaza, se sterge. Din cetatean devine supus al statelor monarhice n care su

eaza n persoana sa toate puterile, toate drepturile, n acelasi timp se rastoarna si centrul de gravitate al religiei, cultul suveranului atrage multimile ntr

une cu totul straina mentalitatii vechii Grecii. Istoria si-a schimbat deci cursul, iar lumea elenistica merita o cercetare aparte.

a de fata urmeaza planul obisnuit al cartilor acestei colectii, cuprinznd un expozeu istoric, apoi o fresca a civilizatiei nsasi, n fine un indice detaliat, un fe

r lesnicios la consultare, precum si tabele cronologice. Indicele si tabelele au fost elaborate cu ajutorul d-rei Viviane Regnot, membra a Scolii franceze de

O bogata ilustratie nsoteste expunerea.

primele pagini, Fransois Chamoux ne dezvaluie intentia sa de a oferi cititorului un fel de meditatie asupra principalelor aspecte ale elenismului arhaic si

var, o lunga inti- 8 mitate cu tara si poporul grec, o adnca simpatie pentru civilizatia de care attea legaturi ne apropie capata expresie de-a lungul expune

brietate si eleganta snt pe deplin demne de lumea la care se refera. O vasta si sigura informatie literara, epigrafica si arheologica, rezultat al cerc

peririlor proprii, sustine si ali-menteaza ntruna tesatura lucrarii, conferindu-i un caracter bogat, precis si concret. Asa se explica ceea ce ne izbeste cel m

pul n care, ca printr-un fel de fireasca necesitate, consideratiile si ideile generale iau nastere din cunoasterea directa a locurilor, a persoanelor, a obiecte

unerea evenimentelor se degaja impresia ca Grecia, tara extrem de farrnitata, a fost teatrul unor razboaie si lupte nencetate. Particularismul politic a prod

ea, slabiciunea si n cele din urma aservirea. Adevarul este ca grecul a avut drept cadru fundamental de viata cadrul cetatii; cetate cu populatie si teritoriu

-mina nsa ntreaga existenta. El. lupta pentru ea, acolo-si cinsteste zeii pe care si-i simte aproape si cu care ntretine un dialog zilnic, participnd direct l

rirea si conducerea ei. Astfel a stiut grecul sa defineasca limpede raporturile dintre stat si individ si sa propuna ca ideal al oricarei vieti politice armonia di ntru respectarea legilor.

acestea, dincolo de frontierele cetatilor, cu prea multa gelozie nchise unele fata de altele, sentimentul solidaritatii a stiut deseori sa ridice ntregul

mpotriva invadatorului. Atare sentiment se ntemeia pe comunitatea de limba si de credinte religioase. Dar, mai mult dedt oricare altele, poporul grec, n

dreptate Francois Chamoux, a avut nevoie de pro-pria-i literatura si arta pentru a deveni pe deplin constient de sine. n aceste doua domenii, nzestrari de

e si necontenite reusite au afirmat de timpuriu unitata lui spirituala. Extremei frumuseti a tarii, claritatii luminii ei le-a corespuns stra-9 lucirea crea

ui si a operelor de arta.

ntregeste sub ochii nostri tabloul viu pe care Francois Chamoux a stiut sa-1 faca unuia dintre momentele istoriei umanitatii catre care se ndreapta cel ma

e si atasamentul nostru.