Reabilitarea structurilor din beton armat Ing.

Bentea Mirona

Cmuirea stalpilor cu piese de oel:

1. De regul, cmaa trebuie s mbrace toate laturile stlpului (fig. 1). Dac nu exist acces pe una dintre laturile stlpului i se accept un efect redus al consolidrii pe una din direcii se vor lua msuri de mpiedicare a desprinderii cmii metalice pariale, bazate pe principiile detaliilor din fig. 1b. 2. Cmaa se poate realiza dintr-un tub continuu realizat din dou jumti mbinate prin sudur dup dou generatoare (fig. 1) sau din plcue distanate sudate pe 4 corniere montate n colurile stlpilor (fig. 1c). Forma rotund a tubului ofer i avantajele unei confinri eficiente a betonului comprimat i ale sporirii performanelor nndirilor barelor longitudinale. 3. Spaiul dintre cmaa de oel i faa stlpului existent trebuie umplut bine cu mortar de ciment sau epoxidic, cel mai bine prin presiune. Mortarul trebuie s fie caracterizat de contracii reduse. Dimensiunea rostului trebuie stabilit astfel nct acesta s poate fi umplut cu mortar n bune condiii. Mortarul trebuie s aib o rezisten la compresiune mai bun dect rezistena betonului din stlpul existent, dar cel puin rezistena unui beton de clasa C25/30.

Fig. 1

Reabilitarea structurilor din beton armat Ing. Bentea Mirona 4. n cazul cmuirii continue, tabla de oel trebuie s aib o grosime de cel puin 5mm. Dac se alege o cma cu seciune dreptunghiular, este necesar ca aceasta s fie rotunjit la cele patru coluri cu o raz egal cu triplul grosimii tablei. Se recomand ca prile componente ale cmii s fie fabricate n ateliere specializate, iar la antier s se fac numai asamblarea final. 5. n cazul utilizrii soluiei cu platbande de oel acestea trebuie s aib o lime de aproximativ 100mm. Platbandele situate la un interval de aproximativ 300mm (msurat interax) se sudeaz de profilul cornier de la colurile seciunii. 6. Dac stlpul este adiacent unui perete nestructural se recomand a crea un rost vertical suficient de larg ntre cele dou elemente care s permit efecturarea n bune condiii a lucrrilor de consolidare (fig. 3.4-7). Dup efectuarea acestor lucrri rostul poate fi nchis. 7. n cazul n care stlpul este legat de parapei de beton armat i trebuie mbuntite condiiile de solicitare ale acestuia la fore tietoare se poate proceda ca n cazul cmuirii cu beton armat (fig.2 ). Fig. 2

Reabilitarea structurilor din beton armat Ing. Bentea Mirona In cadrul fostei uzine Tractoru exista hala T39, o fosta hala de productie ce urmeaza a fi transformata in cladire de birouri; hala a fost construita in anii 1930, cand principiul de proiectare era opus celui prezent, in sensul proiectarii de grinzi puternice- stalpi slabi.

In vederea schimbarii de destinatie hala a fost supusa si unui calcul seismic neefectuat anterior, iar, pentru reabilitarea acesteia s-a ales camasuirea cu piese metalice si torcret la o parte din stalpi, utilizandu-se atat pene metalice cat si profile cornier si platbande. Modul de pozitionare a elementelor este similar figurii 3c. cu mentiunea ca in locul mortarului grout se va pozitiona cate o pana metalica intre aripile profilului cornier si coltul stalpului. S-a ales impanarea in locul mortarului pentru faptul ca starea de tensiune create in corsetul metalic si in stalp este superioara in aceasta metoda. Practic corsetul metalic este supus la intindere si stalpul la compresiune triaxiala pe toate directiile.

Reabilitarea structurilor din beton armat Ing. Bentea Mirona Metoda a fost aleasa gratie vitezei de executie si a posibilitatii lucraului pe timp friguros fara a deranja prea tare activitatea din interior.