State și grupări regionale de state

- Statul – teritoriu pe care locuiește un anumit popor

O unitate teritorială delimitată prin granițe
Un spațiu organizat politic care nu poate exista decât pe o bază teritorială bine
precizată d.p. d.v geografic
- Statele diferă între ele prin:
Intindere ( suprafață)
Populație
Poziție geografică
Mod de organizare
Formă de guvernământ
- Elementul comu este suveranitatea asupra propriului teritoriu, ce se manifestă prin:
Forma de organizare
Politica de apărare
Utilizarea resurselor finnciare- inclusiv tipul de monedă
Politica externă
Elemente de natură socială
O capitală
- Statele sunt delimitate prin granițe:
Naturale – vecinătatea cu mări, oceane, fluvii, lacuri, munți
Convenționale – stabilite între părți
- După 1989 harta a suferit modificări , precum :
Dezmembrarea unor state- Iugoslavia, Cehoslovacia, U.R.S.S
Unirea unor state- Germania
Deobândirea independenței unui teritoriu- Namibia, Timorul de Est

*Timorul de Est

- a fost colonia portugheză la 1520. În 1613 Timorul de vest a fost ocupat de către olandezi,
iar în 1860 a fost împărțit între Portugalia și Olanda (Portugalia enclava Oecusiși Timorul de
E și Olanda Timorul de V)

- în 1949 Olanda a renunțat la coloniile sale inclusiv la Timorul de V. Timorul de E. a rămas

sub control portughez până în 1875 cănd și aceștia au renunțat la partea lor

- 1976 Timorul de E își proclamă îndependența dar Indonezia invadează țară și o anexează .
izbucnețte un puternic război de gherilă .

- În 1999 Timorul De E a votat din nou pentru independență

- În spațiu – reprezentarea elementelor care definesc un stat este realizată cu ajutorul

hărții politice
- În prezent există 196 de state independente și peste 70 de teritorii dependente
- Teritoriile de pendente se află în diferite forme de dependență față de o autoritate
statală ( Groenlanda – Danemarca, Ceuta și Melilla- Spania, Gibraltar- Marea
Britania)
- Din considerente istorice și politice există și anumite forme de discontinuități
teritoriale:
Exclava – porțiounea din teritoriul statului A închis într-un teritoriu străin B –
situată la o mică distanță de statul A
Enclava este ecelați teritiu dar văzut însă din statul care o înconjoară ( ex.
Berlinul Occidental situat pe teritoriul U.R.S.S dar legat de RFG prin 3
coridoare feroviare și rutiere , Gibraltar, Ceuta, Melilla, Kaliningrad
Periclava - se referă la părți dintr-un teitoriu național, nedetașate de întreg la
care nu se poate ajunge fără a străbte și teritoriul altui stat – ex. Maine –
inaccesibil din S, acces doar prin Quebec
- State tampon - sun spații care separă doău state concurente și puternice, isr din
influența și contrbalansarea puterilor asupra statelor tampon rezultă un echilibru
regional – Elveția ântre Frnața și Germania

Tipuri de state
- După modul de organizare internă:
State centralizate
State federale – SUA, Germania, Brazilia, Federația Rusă ( puterea divizată
între central și local)
- După forma de guvernare:
Republici – 160
Monarhii
- După întindere ( suprafață )
Continentale – cu peste 6 mil.km² Rusia, Canada- 9,9, China- 9,5, Sua-9,3,
Brazilia-8,6, Australia- 7,7
State foarte mari între 1,2 -6 mil.km²- India , Argentina, Sudan
State mari între 0,5 – 1,2 mil. km²
State mijlocii între 0,2 -0,5 mil. km²
State mici și foarte mici sub 0,2 mil. km²
State foarte foarte mici
Sub 5000 km² - Malta, singapore, Andora, Monaco
- După mărimea demografică
State gigant – cu peste 1 mld. Locuitori – india și China
State foarte mari 100 – 300 mil. locuitori
State mari 50 -100 mil. Locuitori
State mijlocii 20- 50 mil. Locuitori
State mici și foste mici sub 20 mil. Locuitori
Grupări regionale de state

- Statele lumii au posibilitatea de a se asocia în anumite grupări regionale

- Criteriile de grupare pot fi:
Acorduri economice și politice - Uniunea Europeană
Acorduri comerciale – Asociația pentru tarife și comerț GAAT
Asemănări lingvistice și etnice, religioase
Acorduri militare – NATO-1949
Poziția geografică în cadrul unui anumit continent
- În Europa în funcție de poziția geografică a țărilor sunt identificate 5 regiuni:
Europa Mediteraneeană
Europa nordică
Europa estică
Europa vestică
Europa centrală
 Evoluția în timp a hărții politice

și principalele probleme actuale de geografie politică

- Harta politică este rezultatul unei evoluții istorice îndelungate- de la apariția statleor și
până în prezent
- Evoluția în timp a hărții politice a dus fie la apariția unor state fie la dispariția altora
sau la modificarea granițelor
Antichitatea – este marcată de apariția rimelor state în orient și de apariția
staelor din Gracia Antică și a Imperiului Roman
Evul Mediu – formarea regatelor barbare, Imperiul carolinian, Imperiul Romano
– german. Modificarea țărții ca urmare a marilor descoperiri geografice și
formarea primelor imperii coloniale
Epoca modernă - Europa dominată de trei mari Imperii : Rus, Otomna,
Habsburgic. Formarea SUA, Imperiul Colonial Britanic, unificarea teritorială a
Italiei și germaniei, apariția de noi state în America latină
Epoca contemporană – apariția de noi state la sfârșitul primului război mondial,
modificări la sfârșitul celui de-al doilea război mondial ( statul Israel, două
germanii), decolonizare, schimbări după 1989, ( dezmembrarea URSS,
dezmembrarea Iuguslviei, unificarea Germaniei, dezmembrarea Cehoslovaciei,
anexarea Crimeei de către URSS)

Probleme actuale

- În prezent țările lumii se confruntă cu o serie de probleme fie interne fie ce țin de
ralțiile dintre ele. Prin urmare apar:
Confilcte interne , cu cauze multiple: etnice, religioase, regim politc, interese de
grup:
 Ex. Siria – război între susținătorii președinyelui Bashar al Assad și
opozanții săi
 Filipine – conflict religios între catolici și minoritatea musulmană
 Angola – diferite grupăriarmate își dispută administrarea țării
 Ucraina – între separatiștii pro-ruși și administrația centrală
Confilcte externe- între două sau mai multe state- cauze: etnice, religiose,
economice, componenta istorică
 India și Pakistan privind zona Kashmir, Rusia și Ucraina privind
Crimeea, terorismul
Utilizarea resurselor marine se realizează prinintermediul drptului mărilor,
care reglemetează accesul statlor la spațiul maritim și la resursele marine
 Marea teritorială – până la 12 mile marine ( 22 km) depărtare față de
țărm. Aparția statului suveran. 11 satte de pe glob si-au extins apele
teritorilaepână la 200 mile marine – Brazilia, Argentina, Peru, Ecuador,
 Costa Rica, San Salvador, Islanda. Din apele teritoriale fac parte și mările
interioare care sunt delimitate de același stat: Marea Albă, Marea Azov,
Maraea Marmara
 Zona economică exclusivă se referă la extinderea suveranității statelor
pănă la 200 mile marine dincolo de apele teritoriale . ZEE a determinat
reducerea cu 1/3 asuprafețelor totale a mărilor și oceanelor care
reprezintă patrimoniul comun al umanității
 Apele internaționale ( marea liberă) – unde este permis accesul
tuturor( cel puțin teoretic) statelor la suprafețele acvatice
 Reglemetările cu privire la dreptul mării sunt consemnate încă din
Antichitate și aparțin locuitorilor din bazinul Mării mediterane( grecii ,
fenicienii, romanii) sau din Oceanul Pacific ( polinezienii, chinezii)
 1494 tratatul de la Tordesillas- încheiat între Spania și Portugalia
împărțea sfereale de influență maritimă în Ocenul Atlantic. A Fost
completat cu tratatul de la Zaragosa, care reglementa sferele de influență
în O.P.
Utilizarea și accesul la strămtori
 Regimul juridic se referă la acele strâmtori de importanță în navigația
mondială
 Unele au regim de ape teritoriale: Kerci, Bosfor, Dardanele, altele au
regim de ape libere (internaționale ) - chiar dacă se află pe teritoiul uni
stat, Gibraltar, str. Ormuz ( singura cale de acees către O. Indian
 Canalele au regim internațional chiar dacă se află pe teritoiul unui stat:
Canalul Panama, Canalul Suez, Canalul Kiel ( M. Nordului și M.
Baltică), Canalul Corint
Alte probleme ale lumii contemporane
 Deșertificarea
 Schimbările climatice
 Poluarea aerului și a apelor
 Subdezvoltatea
 Dezvoltarea durabilă
 Agricultura și alimentația
 Dezvoltarea urbană