Teoria și Metodologia Evaluării

Teme de control obligatorii

Tema de control 1
Analizați secvența de verificare a cunoștințelor anterioare dintr-un proiect
didactic pentru o lecție mixtă (elaborat de dvs., de către un coleg, de către un cadru
didactic), concentrându-vă atenția asupra calității întrebărilor. Încercați să
corectați eventualele erori în proiectarea întrebărilor.

Sursa proiect didactic – www.didactic.ro

PROIECT DE LECŢIE

DATA : ...
CLASA : a IV-a
PROPUNĂTOARE : înv. ...
OBIECTUL : Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Fapte şi atitudini
SUBIECTUL : Compunere după un plan propriu de idei
TIPUL LECŢIEI : mixtă

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ :
2.1. să construiască pe baza planului de idei propriu un text oral scurt ;
3.3. să citească conştient , corect , fluent şi expresiv texte cunoscute ;
4.3. să redacteze diverse texte de mică întindere adaptându-le destinaţiei şi scopului
comunicării ;
4.5. să aşeze corect în pagină textele scrise , respectând scrierea cu alineate pentru a
marca trecerea de la o idee la alta ;
4.6. să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri de texte ;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
O 1 – să comunice informaţii despre schimbările ce au loc primăvara ;
O 2 – să obţină expresii artistice şi să le utilizeze în compunerea proprie ;
O 3 – să elaboreze un plan pentru compunerea proprie ;
O 4 – să realizeze o compunere ţinând cont de regulile de construcţie şi de redactare ale
acesteia ;
 O 5 – să-şi exprime propriile păreri , raportându-se la anumite criterii date .
RESURSE :
a) PROCEDURALE :
-metode şi procedee : explicaţia , brainstorming , exerciţiul , citirea explicativă ,
conversaţia , audiţia muzicală , analiza gramaticală ;
-forme de organizare : frontal , individual , pe grupe ;
b) MATERIALE : fişe de lucru , planşe , casetofon , casetă audio ;
FORME DE EVALUARE :
- aprecierea verbală , analiza răspunsurilor şi acţiunii elevilor , evaluare scrisă ;
BIBLIOGRAFIE :
1) ,,Programe şcolare pentru clasa a IV-a’’, OMEC nr. 3919 din 20.04.2005
2) ,,Metodica predării limbii române în clasele primare’’(vol. II) , Silvia Nuţă , Ed.
Aramis , Bucureşti , 2000 ;

Etapele Durata Ob CONŢINUTUL INSTRUCTIV –

lecţiei . EDUCATIV RESURSE
Op ACTIVITATEA ACTIVITATEA
. PROPUNĂTOAREI ELEVILOR
II. 1’ Despre ce am învăţat -este solicitat câte conversaţia
Verificarea în ora anterioară ? un elev pentru a frontal
cunoştinţelo La ce întrebare răspunde la individual
r anterioare răspunde predicatul ? fiecare întrebare
Ce rol poate avea
predicatul în
propoziție?
4’ Muncă independentă - -rezolvă sarcinile explicaţia
explică sarcinile din date exerciţiul
fişa de lucru (anexa analiza
nr. 1) gramaticală
frontal
individual
fişă de
lucru
2’ Se verifică -sunt solicitaţi conversaţia
corectitudinea elevii care doresc frontal
rezolvării să răspundă individual
aprecierea
verbală
 ANEXA NR. 1
FIŞĂ DE LUCRU
Se dau propoziţiile :
1) Noi vom merge la pădure .
2) Mircea construieşte o casă din cuburi .
3) Mărul din grădina lui Costel a înflorit .
CERINŢE :
-subliniaţi verbele cu o culoare ;
-găsiţi întrebarea la care răspunde fiecare cuvânt ;
-spuneţi ce rol are fiecare dintre verbe ;
-analizaţi verbele , completând şi celelalte două coloane cu persoana , numărul şi timpul
verbului .

Verbul Întrebarea la care Rolul în Persoana şi Timpul

răspunde propoziţie numărul

Verificarea orală curentă (ascultarea) constituie substanța secvenței de „verificare

a cunoștințelor anterioare” din fiecare lecție mixtă, alături de verificarea temei pentru
acasă. Ea constă în chestionarea elevilor din conținutul lecției de zi, nefiind recomandată
verificarea cunoștințelor anterioare dintr-un set de lecții anterioare.
O secvența de chestionare dintr-o lecție mixtă trebuie sa se încadreze în limitele
temporale specifice (15-25 minute), ceea ce permite evaluarea unui număr mic de elevi,
de la 3-5 elevi în cazul diciplinelor socio-umane, până la 6-8 elevi în cadrul disciplinelor
reale. Ascultarea începe, de regulă, printr-o conversație frontală de scurtă durată, care se
încheie cu prezentarea conținuturilor și a comportamentelor ce vor fi evaluate și
desemnarea elevilor care vor fi ascultați. Restul elevilor din clasă participă la evaluare,
fie prin implicare directă, fie prin autoevaluarea propriilor achiziții în comparație cu cele
ale colegilor evaluați.
 În proiectul didactic ales, se observă faptul că întrebările adresate de căte cadrul
didactic (evaluator) fac trimitere la cunoștințele dobândite ora anterioară. Acest lucru nu
este permis, întrucât in lecția propusă se va aborda un alt subiect (aici-compunere după
un plan propriu de idei) decât cel amintit în întrebări (întrebările au ca subiect predicatul).
De asemenea, exercițiul din fișa de lucru are același subiect
Pentru ca această etapă a lecției să fie corectă, în fișa de lucru se poate alege o
scurtă compunere după un plan de idei dat (subiect care ar fi trebuit abordat anterior, fie
în altă lecție, fie într-un an anterior), pastrându-se aceleași cerințe.
Tema de control 2
Construiţi un set de exemple de itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi
(câte două exemple pentru fiecare tip de item, adaptate la specificul învățământului
preșcolar și primar).
1. Itemii obiectivi
a) Itemi cu alegere duală
Exemplul 1: Poezia „Gândăcelul” este scrisă de Mihai Eminescu? (Colorați
căsuța corespunzătoare răspunsului corect)
Da Nu
Exemplul 2: Povestea „Ursul păcălit de vulpe” este scrisă de Ion Creangă
Adevărat Fals
b) Itemi cu alegere multiplă
Exemplul 1: Câte silabe are cuvântul „carte”? (Încercuiți răspunsul corect.
Doar un singur răspuns din cele menționate mai jos este corect)
a. O silabă
b. Două silabe
c. Trei silabe
Exemplul 2: Dacă suma numerelor 51 și 34 este egală 85, diferența lor este egală
cu:
a. 14
b. 30
c. 17
c) Itemi de asociere
 Exemlul 1: Unește cu o linie cuvintele din coloana A cu pluralul acestora din
coloana B.
A B
Câine mese
Carte scaune
Masă câini
Scaun păsări
Pasăre cărți
Exemplul 2: Legați, printr-o linie, imaginea de numărul de silabe și litere
corespunzător obiectului din imagine

2. Itemii semiobiectivi
a. Itemi cu răspuns scurt
Exemplul 1: Definiți verbul.
Exemplul 2: Calculați 28 + 15.
b. Itemi de completare
Exemplul 1: Scrieți o ecuație care să aibă ca rezultat numărul din fața liniei
punctate.
 20 ..................................................................
15 ..................................................................
68 ..................................................................
Exemplul 2: Scrieți, pe linia punctată, genul și numărul următoarelor
substantive:
Copil ...............................................................
Creion .............................................................
Oaie ................................................................

c. Întrebări structurate
Exemplul 1: Citește cu atenție următorul text, apoi răspunde la cerințele de
mai jos:
„Tigrii intrau în arenă unul cîte unul.
Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet.
Nu ridicau nici în dreapta, nici în stînga ochii lor galbeni ca de sticlă.
După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi
de nerăbdare.
Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. Nu merita
nici o privire. Pentru dînşii, acum o singură făptură omenească era: femeia din mijlocul
arenei, înfăşurată în rochia cu solzi aurii şi cu pietre scînteietoare.
Ochii ei luceau tot aşa de arzători ca ochii tigrilor. Numai că ochii verzi ai
femeii erau poruncitori şi neînduraţi, pe cînd în ochii fiarelor se citea o mare şi istovită
supunere.
Privirile lor se căutau, se aşteptau, se întîlneau. Era destul atît ca să se
înţeleagă.
Ochii femeii străpungeau; ochii fiarelor coborau în pămînt. În mîna întinsă se
legăna un bici cu canaf de mătase. Vîrful biciului arăta locul fiecăruia:
— Tu aci!... Tu dincoace!... Tu dincolo!...
Iar tigrii îşi luau fiecare locul ştiut, fără împotrivire, înaintînd cu paşii lor de
gumă, balansîndu-şi cozile grele şi lungi.”
(„Fram, ursul polar”, de Cezar Petrescu – fragment)
1. Autorul acestui fragment este:
a)Tudor Arghezi b)Cezar Petrescu c)Mihai Eminescu d)Hans Christian Andersen
2. Ce culoare aveau ochii femeii?
a) albaștri b)negri c)verzi d)căprui
3. Câte cuvinte sunt în a doua propoziție din acest fragment?
a)6 cuvinte b)10 cuvinte c)3 cuvinte d)4 cuvinte
 4. Sinonimul cuvântului subliniat din text este:
a)predecesor b)frumos c)ușor d)grațios
Exemplul 2: Prezentați două cerințe care trebuie respectate în elaborarea unei
compuneri
3. Itemi subiectivi
a. Itemi de tip rezolvare de probleme
Exemplul 1: Mama Anei are 46 ani. Ana are jumătate din vârsta mamei sale.
Cați ani va avea Ana peste 8 ani?
Exemplul 2: Bunicul a plantat în grădină 46 de răsaduri de roșii, cu 6 mai
puține răsaduri de ardei și 14 răsaduri de vinete. Câte răsaduri a plantat bunicul în total?
b. Itemi de tip eseu structurat/scurt
Exemplul 1: Realizați o compunere despre toamnă care sa aibă între 5 și 7
enunțuri.
Exemplul 2: Realizați o scurta compunere de 6 rânduri intitulată „La mare”, in
care să fii personajul principal.
c. Itemi de tip eseu liber
Exemplul 1: Povestește în 5 rânduri experiența ta la teatrul de păpuși. Ce
personaj ti-a plăcut cel mai mult și de ce?
Exemplul 2: Dintre poveștile auzite la clasă la ora de Limba și literatura
română, care ți-a plăcut cel mai mult? Ce părere ai despre personajele bune? Dar despre
personajele rele?
Tema de control 3
Elaboraţi un test docimologic pentru învățământul primar (proiectat după
regulile prezentate în curs, însoțit de schema de corectare și de notare și de
descriptori de performanță).

TEST DOCIMOLOGIC
Test de evaluare formativă

Clasa a III-a
Aria curriculară: Matematică și Științe ale naturii
Disciplina: Matematică
Unitatea de învățare: Fracțiile

1. Scrie fracţiile corespunzătoare:

- o treime - șase optimi
- o doime - patru pătrimi
- un sfert - o jumătate
- o zecime - un întreg
- doua treimi - trei sesimi
2. Scrie fiecare fracţie în coloana corespunzătoare din tabel:
1 2 3 4 5 6 7 4 7 34 6 23 18 9 1
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; .
3 3 3 2 2 6 3 9 7 34 12 10 18 2 2
FRACTII SUBUNITARE FRACTII ECHIUNITARE FRACTII SUPRAUNITARE

3. Scrie o fracție egală cu fracția dată:

1 3 10 2 35
2
= ; 4
= ; 10
= ; 5
= ; 40
= .

4. Ordonează fracţiile:
1 3 9 2 6 8 4 7 5 11
a) crescător: 5 , 5 , 5 , 5 , 5 , 5 , 5 , 5 , 5 , 5 ;

9 9 9 9 9
b) descrescător: 2 , 5 , 8 , 4 , 6 ;

5. Reprezintă prin desen fracţiile:

5 1 2 6 4
a¿ ; b¿ ; c¿ ; d¿ ; e¿ .
7 2 8 9 5

6. Colorați din primul dreptunghi 5/9, din al doilea dreptunghi 4/8, din pătrat 7/16,
iar din cerc 4/4.
 7. Efectuați calculele:
2 3 4 19 8 4 8 3
+ =¿
7 7
; + + =¿
32 32 32
; + (−
15 15 15
=)
40 27 8 2 35 17 4
− − =¿
99 99 99 (
; 39 + 39 − 39 + 39 =¿) .

8. Comparati fractiile folosind semnele “<”, “>”, “=”:

15 13 32 8 8 33
a) 5 5 b) 8 8 c) 11 9 d) 7 7

9. Am citit trei sferturi dintr-o carte și mai am de citit 28 de pagini. Câte pagini are
cartea?
……………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………......
……………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………..
1 punct din oficiu

Obiectivele testului:
O1 – Să scrie grafic fracțiile date;
O2 – Să identifice fracțiile subunitare dintr-un șir de fracții dat;
O3 – Să identifice fracțiile echiunitare dintr-un șir de fracții dat;
O4 – Să identifice fracțiile supraunitare dintr-un șir de fracții dat;
O5 – Să scrie fracții egale cu cele date;
O6 – Să ordoneze crescător si descrescător fracțiile date;
O7 – Să reprezinte grafic fracțiile date;
O8 – Să efectueze calcule cu fracții;
O9 – Să compare fracții folosind semnele grafice “<”, “>”, “=”.
O10 – Să rezolve probleme cu fracții;
BAREMUL DE NOTARE
1. Scrie fracţiile corespunzătoare:
 1 6
- o treime 3
- șase optimi 8
1 4
- o doime 2
- patru pătrimi 4
1 1
- un sfert 4
- o jumătate 2
1 1
- o zecime 10
- un întreg 1
2 3
- doua treimi 3
- trei sesimi 6

I1 – Scrierea corecta a unei fractii din 10 – 0,1 pct. (10 corecte – 1 pct.)

2. Scrie fiecare fracţie în coloana corespunzătoare din tabel:

1 2 3 4 5 6 7 4 7 34 6 23 18 9 1
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; .
3 3 3 2 2 6 3 9 7 34 12 10 18 2 2

FRACTII SUBUNITARE FRACTII ECHIUNITARE FRACTII SUPRAUNITARE

1 2 4 6 1 3 6 7 34 18 4 5 7 23 9
, , , , , , , , , , , ,
3 3 9 12 2 3 6 7 34 18 2 2 3 10 2
I2 – Identificarea fractiilor subunitare din sir – 5 fractii x 0,08 pct. fiecare – 0,4 pct.
I3 – Identificarea fractiilor echiunitare din sir – 5 fractii x 0,04 pct. fiecare – 0,2 pct.
I4 – Identificarea fractiilor supraunitare din sir – 5 fractii x 0,08 pct. fiecare – 0,4 pct.
3. Scrie o fracție egală cu fracția dată:
1 3 10 2 35
2
= ; 4
= ; 10
= ; 5
= ; 40
= .

I5 – Scrierea corecta a unei fractii conform cerintei din 5 – 0,2 pct. (5 corecte – 1 pct.)
4. Ordonează fracţiile:
1 3 9 2 6 8 4 7 5
a) crescător: 5 , 5 , 5 , 5 , 5 , 5 , 5 , 5 , 5 ;

9 9 9 9 9
b) descrescător: 2 , 5 , 8 , 4 , 6 ;
 I6 – Ordonarea crescatoare a fractiilor din sirul a) – 0,5 pct.
I7 – Ordonarea descrescatoare a fractiilor din sirul b) – 0,5 pct.
5. Reprezintă prin desen fracţiile:
5 1 2 6 4
a¿ ; b¿ ; c¿ ; d¿ ; e¿ .
7 2 8 9 5

I8 – Reprezentarea grafica corecta a unei fractii din 5 – 0,2 pct. (5 corecte – 1pct.)
6. Colorați din primul dreptunghi 5/9, din al doilea dreptunghi 4/8, din pătrat 7/16,
iar din cerc 4/4.

I9 – Colorarea corecta a spatiilor corespunzatoare instructiunilor date – 1 pct. (4

imagini x 0,25 pct. fiecare)
7. Efectuați calculele:
2 3 5 4 19 8 23 8 31 4 8 3 4 5 9
+ =¿
7 7 7
; + + =¿
32 32 32
+ =
32 32 32
; +( −
15 15 15 )
= 15 + 15 = 15 ;

40 27 8 13 8 5 2 35 17 4 2 18 4 2 22 24
− − =¿
99 99 99
− = ; + − +
99 99 99 39 39 39 39
=¿ (
+ +
39 39 39 )
=¿ + =
39 39 39
.( )
I10 – Efectuarea corecta a unui exercitiu din 5 – 0,2 pct. (5 corecte – 1 pct.)
 8. Comparati fractiile folosind semnele “<”, “>”, “=”:
15 13 3 2 8 8 3 3
a) 5 > 5 b) 8 > 8 c) 11 < 9 d) 7 = 7

I11 – Scrierea semnului grafic corespunzator la un exercitiu din 4 – 0,25 pct. (4

corecte – 1 pct.)
9. Am citit trei sferturi dintr-o carte și mai am de citit 28 de pagini. Câte pagini are
cartea?

4 3 4 3 1
Cartea are pagini . Am citit pagini=¿ mai am – = pagini , careinseamna 28 pagini .28 x 4=112 pagini are ca
4 4 4 4 4

I12 - Identificarea fractiilor din problema – 0, 25 pct.

Nr. Nume si Itemi / Obiective Total
Crt prenume O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9 O10
. I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I1 I11 I12 I13
0
1. A.B. 1 0,4 0,2 0,4 0 0,5 0,5 1 1 1 0,5 0,2 0,75 8,5
5
2. C.D. 1 0,4 0,2 0,4 0, 0,5 0 1 1 0,8 1 0,2 0,75 8,5
2 5
3. E.F. 1 0,4 0,2 0,4 1 0,5 0,5 1 1 1 1 0,2 0,75 10
5
4. G.H. 1 0,2 0,2 0,1 0, 0 0 1 1 0,6 0,5 0 0 6,3
4 6 6
5. I.J. 1 0,4 0,2 0,4 1 0,5 0,5 1 1 1 1 0,2 0,75 10
5
6. L.M 1 0,4 0,2 0,4 0 0,5 0,5 1 1 1 0,75 0,2 0 8
5
7. N.O. 1 0,2 0,2 0,2 0, 0,5 0,5 1 1 0,6 1 0 0 8,68
4 4 4
8. P.R 0, 0,1 0,12 0,2 0, 0 0,5 1 1 0,4 0,5 0 0 5,92
8 6 4 2
9. S.T. 1 0,4 0,2 0,4 1 0,5 0,5 1 1 1 1 0,2 0,75 10
5
10. U.V 1 0,4 0,2 0,4 0, 0 0,5 1 1 0,4 0,5 0,2 0,75 8
6 5
I13 - Rezolvarea problemei si aflarea rezultatului final – 0,75 pct
 FB – 9 - 10 puncte
B – 7 – 8 puncte
S – 4 – 6 puncte
I – 1 – 3 puncte
Conform tabelului, sunt 3 calificative FB, ceea ce reprezinta 30 % din totalul
elevilor, 5 calificative B, ceea ce reprezinta 50 % din totalul elevilor, 2 calificative S,
ceea ce reprezinta 20% din totalul elevilor si nici un calificativ I. De asemenea, putem
spune ca gradul de reusita este de 83,9 %, ceea ce inseamna reusita totala si se impune
trecerea la urmatoarea unitate de invatare.
Tema de control 4
Redactați un eseu în care să comparați metodele tradiționale și
complementare (alternative) de verificare, consultând cel puțin două
lucrări de specialitate relevante.
Metodele tradiționale de verificare sunt probele de evaluare orale,
scrise și practice. Unii autori preferă utilizarea conceptelor de verificare orală,
scrisă și practică pentru a diferenția aceste metode de examen, care este
considerat o formă specială a probelor de verificare tradiționale
Metodele de verificare orală sunt utilizate în mod frecvent în
evaluarea la clasă și pot îmbrăca două forme: ascultarea sau chestionarea în
fiecare lecție mixtă și verificarea orală în lecții special organizate (lecții de
evaluare).
„Examinarea orală se realizează mai ales prin întrebări – răspunsuri și
prin îndeplinirea unor sarcini de lucru, oral sau scris (de obicei la tablă), sub
directa supraveghere a profesorului. Este folosită cu precădere ca verificare
curentă sau parțială, pe parcursul programului de instruire, ca și în cadrul
examenelor. Mai mult decât oricare altă metodă de evaluare, examinarea orală
se întrepătrunde cu demersurile de instruire și cu activitatea de învățare într-atât
încât, de multe ori, funcția de instruire/învățare și cea de evaluare sunt
indisociabile. În contextual examenelor este utilizată mai cu seamă în
examenele de certificare (de absolvire) și mai puțin – din motive aratate mai
departe – în examenele concurs (de admitere).
Examinarea orală constă, în toate cazurile, în probe la care
răspunsurile sunt date oral. Întrebările sunt, de regulă, tot orale, în unele cazuri
fiind solicitate și în scris sau prin intermediul prezentării unor fenomene sau a
imaginilor acestora.”1
Metodele de verificare în scris sunt impuse cu necesitate de varietatea
de obiective și de conținuturi implicate în activitatea didactică; în funcție de
nivelul de generalitate al obiectivelor și de volumul de cunoștințe vizat, probele
scrise poat fi:
-probe scrise curente (lucrarea de control în învățământul primar și
extemporalul în învățământul gimnazial și liceal);
-lucrări de control la sfârșitul unui capitol sau al unei unități de învățare;
-lucrări scrise semestriale ( care pot îmbrăca și forma tezelor în gimnaziu și
liceu ) care sunt precedate de elcții de recapitulare și sistematizare.
 „Ca și examinările orale, probele scrise sunt mijloace de evaluare
utilizate la toate nivelurile de școlaritate și la marea majoritate a disciplinelor de
învățământ.
După dimensiunea ariei conținutului a cărui asimilare este evaluate,
precum și după funcția dominant îndeplinită, probele scrise se prezintă în trei
tipuri:
a) Probe curente, cu durată scurtă (extemporale), care cuprind arii
restrânse de conținut, de obicei conținuturile curente;
b) Probe de evaluare periodică – au o arie de cuprindere mai mare și
îndeplinec precumpănitor o funcție diagostică. De regulă, sunt applicate după
parcurgerea unor unități mai mari de conținut (capitole);
c) Teze semestriale (de bilanț), care cuprind o arie de conținut mai
mare decât cele periodice și îndeplinesc funcția diagnostică și prognostică.
În același timp, aceste probe constituie un mijloc de autoevaluare
pentru elevi, informându-i la ce distanță se află performanțele lor față de ceea ce
se așteaptă de la ei ș ice este necesar să întreprindă pentru aceasta; au, deci, o
valoare formative. În alte cuvinte, asigură relația elevului față de sine ca subiect
al acțiunii.”2
Metodele de verificare practică sunt utilizate pentru a evalua achiziții
în contextual unor discipline precum educația fizică, educația plastic, educația
muzicală, etc., dar și în situațiile în care sunt vizate deprinderi și capacități
complexe în domenii dierse precum matematica, științele, studul limbilor
străine, etc. Profesorii cad adesea în eroarea de a privy probele practice în
asociere restrânsă doar cu anumite discipline, ignorând posibilitățile de utilizare
a acestora în domenii pentru care sunt „rezervate” probele scrise și cele orale
(de exemplu, limba și literature română sau matematica). Mai mult decât atât,
datorită dificultăților în a distinge și a aprecia contribuțiile individuale, se pierde
adesea din vedere faptul ca probele practice pot fi realizate și în grup.
Metodele de examinare complementare (alternative) – pentru
învățământul preșcolar și primar – pot fi: portofoliul, proiectul, investigația,
observația sistematică a activității și comportamentului elevului, autoevaluarea
și interevaluarea.
Portofoliul poate fi definit ca o „colecție de produse ale activității
elevului, care sunt reunite pentru a documenta, fie achiziții ale elevului, fie
progresul sau dezvoltarea acestuia.”3Realizarea unui portofoliu presupune
stabilirea unui scop clar pentru care sunt colectate lucrările și produsele
elevului.
Proiectul este o metodă de verificare complex, care presupune
realizarea de către elev a unui model, a unui obiect functional, a unui raport, a
unei colecții de material diverse, etc., prin apelul de cunoștințe, deprinderi,
abilități variate.
În funcție de obiectivele și de conținuturile vizate, proiectele pot fi
individuale, collective și combinate. Proiectele individuale sunt cele mai
recomandate pentru evaluări summative finalizate prin notare și presupun
activarea unui set de cunoștințe, deprinderi, etc. complexe pentru realizarea unui
produs finalcarre trebuie să fie prezentat în fața clasei.
Proiectele de grup sau colective se folosesc în evaluare doar atunci
când vizăm deprinderile de lucru în echipă și, de regulă, nu se încheie prin
notare decât dacă se poate documenta cu suficientă precizie contribuția iecări
membru al grupului la realizarea produsului final.
Proiectele combinate presupun alternarea sarcinilor individuale si a
celor de grup în realizarea unui produs final.
Invetigația poate consta în experimente sau aplicații de mica
amploare, pe care elevii trebuie să le planifice, să le realizeze, să le interpreteze
și să le comunice adecvat. În ciuda percepției commune care plasează
investigația în sfera științelor, se pot imagina asemenea situații evaluative și în
cadrul științelor socio-umane.
Ca și proiectul, investigația se poate realiza fie individual, fie în grup,
dar spre deosebire de acesta și de portofoliu, nu este recomandat pentru evaluări
summative care să se finalizeze prin notare. Investigația este o metodă de
verificare potrivită pentru evaluarea formative, pentru că are avantajul de a
putea fi concepută în condiții natural sau în condiții de laborator, pentru mai
toate disciplinele de învățământ și permite profesorului să surprindă atât
volumul de cunoștințe asimilat, cât și nivelul altor achiziții de tipul deprindrilor,
atitudinilor, etc.
Observația sistematică a activității și a comportamentului elevului constă
în înregistrarea unor date relevante sau considerate importante de căttre
profesori cu privire la achiziții și reacții ale elevului, care nu se pot măsura,
investiga cu ușurință prin alte metode de evaluare. Această metodă
complementară de evaluare se poate realiza prin apelul la trei tipuri de
instrumente, care se diferențiază între ele prin natura observațiilor și prin gradul
de structurare al acestora: fișa de evaliare, lista de control și scala de clasificare.
Fișa de evaluare este un instrument observațional simplu, care presupune
înregistrarea de către profesor a unor incidente, evenimente sau comportamente
considerate relevante, sub forma unor descrieri factuale care trebuie realizate la
scurt timp după consumarea situației prezentate. Pentru a putea fi utilizate
ulterior, fișele de evaluare trebuie să includă observații despre locul și data la
care s-a înregistrat evenimentul observat, clasa și numele elevului.
 Lista de control este un element observațional pe baza căruia
comportamentul unui copil poate fi evaluat ca adecvat sau inadecvat, pozitiv sau
negativ, prezent sau absent. O listă de control include două secțiuni: o secțiune
în care sunt prezentate comportamentele ce urmează a fi observate și o secțiune
în care se notează dacă acel comportament este adecvat sau inadecvate, prezent
sau absent, etc.
Scara de clasificare nu este nimic altceva decât o listă de control în care
comportamentele sau produsele activității sunt evaluate utilizând o scală cu un
număr variabil de trepte (de obicei se utilizează o scală Likert în cinci trepte, dar
se poate opta și pentru alte variante). Ea se aplică atunci când evaluatorul
vizează obținerea unor informații mai complexe despre comportamente sau
produse ale copiilor.
„Comparativ cu evaluarea tradițională, care este centrată pe cunoștințe și
care oferă informații doar despre cunoștințele dobândite de către elev la
finalizarea unei unități de învățare sau a unui an școlar, evaluarea modernă ține
să informeze și personalul didactic asupra punctelor tari și punctelor slabe ale
eforturilor depuse, asupra eficienței activității didactice. De asemenea, în
evaluarea tradițională, nota sau calificativul sancționa învățarea, care se finaliza
cu ierarhizarea elevilor (evaluare comparativă), iar evaluarea modernă este
asociată grijii față de măsurarea ți aprecierea rezultatelor.
Evaluarea modernă nu este un scop în sine, un simplu control (asemenea
evaluării tradiționale), ci se realizează în vederea adoptării unor decizii și
măsuri ameliorative și pune accent pe problemele de valoare și pe emiterea
judecății de valoare.
Evaluarea tradițională este sinonimă cu aprecierea clasică, cu notația sau
corecția, cu controlul continuu al învățării școlare și selectează și exclude
anumite domenii ale învățării mai greu de evaluat, precum atitudinile,
comportamentele, trăsăturile de personalitate, etc.; astfel, este total opusă de
evaluarea modernă, care dezvoltă tot timpul o funcție de feed-back pentru elev
și nu exclude evaluarea atitudinilor, comportamentelor, etc.”4

1, 2 – Ion T. Radu – „Evaluarea în procesul didactic”

3 – Norman E. Grondlund & Robert L. Linn – „Measurement and evaluation in teaching”
4 – Constanti Cucoș – „Teoria și metodologia evaluării”