Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem.

Tema 1
1. Elaboraţi câte două obiective operaţionale pentru fiecare element de competență din programa școlară pentru disciplina
Matematică, la clasele a III-a și a IV-a.
Clasa a III-a
1.Identificarea unor relaţii, regularităţi din mediul apropiat.
1.1.Observarea unor modele/regularităţi din cotidian,pentru crearea de raţionamente proprii
O1.Să identifice regula de construcţie a unui şir de numere;
O2. Să identifice în imagini elemente repetitive.
1.2.Aplicarea unei reguli pentru continuarea unor modele repetitive
O1.Să ordoneze folosind modele repetitive elemente de diferite mărimi şi culori.
O2.Sa aplice formule de calcul pentru descoperirea unui număr necunoscut dintr-un exerciţiu.
2.Utilizarea numerelor în calcule
2.1.Recunoaşterea numerelor naturale din concentrul 0-10000 şi a fracţiilor subunitare sau echiunitare, cu numitori mai mici sau egali cu
10
O1.Să explice rolul numitorului dintr-o fracţie.
O2.Să distingă cifrelor romane.
2.2.Compararea numerelor natural în concentrul 0-10000, respective a fracţiilor subunitare sau echiunitare care au acelaşi numitor, mai
mic sau egal cu 10.
O1.Să compare numere din concentrul 0-10000.
O2.Să compare fracţii cu acelaşi numitor.
2.3.Ordonarea numerelor natural în concetrul 0-10000 şi respectiv a fracţiilor subunitare sau echiunitare care au acelaşi numitor , mai mic
sau egal cu 10.

1
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

O1.Să ordoneze crescător fracţii cu acelaşi numitor.

O2.Să ordoneze crescător numere din concentrul 0-10000.
2.4.Efectuarea de adunări şi scăderi de numere natural în control 0-10000 sau cu fracţii cu acelaşi numitor.
O1.Să efectueze adunări cu fracţii cu acelaşi numitor.
O2.Să efectueze proba operaţiei de adunare.
2.5.Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0-10000 şi de împărţiri folosind tabla înmulţirii, respectiv table împărţirii.
O1.Să efectueze proba operaţiei de înmulţire.
O2.Să efectueze operaţii de înmulţire .

3.Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat

3.1.Localizarea unor obiecte în spaţiu şi în reprezentări , în situaţii familiar.
O1.Să identifice poziţia obiectelor din fişa de lucru.
O2.Să numească poziţia obiectelor din jurul locuinţei personale.
3.2.Explorarea caracteristicilor simple ale figurilor şi ale corpurilor geometrice în context familiar.
O1.Să denumească câte 3 obiecte care au forme plane învăţate.
O2.Să enumescă 3 obiecte care au formă de cilindru.
4.Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
4.1.Utilizarea unor instrumente şi unităti de măsură standardizate , în situaţii concrete.
O1.Să măsoare lungimea caietului de matematică folosind instrumente adecvate.
O2.Să efectueze măsurători folosind unităti de măsurare a greutăţii.
4.2.Operarea cu unităţi de măsură standardizate, fără transformări.
O1.Să efectueze calcule monetare în funcţie de preţul unor obiecte.

2
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

O2.Să ilustreze date calendaristice pe axa numerelor în funcţie de derularea lor în timp.
5.Rezolvarea de probleme în situaţii familiar
5.1.Utilizarea terminologiei specifice şi a unor şimboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme cu raţionamente
simple
O1.Să identifice fracţii folosind felii de portocală.
O2.Să distingă momente ale zilei în funcţie de timpul afişat de un ceas analogic.
5.2.Înregistrarea în tabele a unor date observate din cotidian
O1.Să realizeze un grafic cu bare pe baza unor date cunoscute.
O2.Să înregistreze în table temperaturi observate anterior.
5.3.Rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0-10000
O1.Să rezolve probleme utilizând metoda grafică.
O2.Să rezolve probleme cu fracţii subunitare.
Clasa a IV-a
1.Identificarea unor relaţii, regularităţi din mediul apropiat.
1.1.Observarea unor modele/regularităţi din cotidian,pentru crearea de raţionamente proprii
O1.Să identifice regula unui şir de numere.
O2.Să explice regula unui şir de numere.
1.2.Aplicarea unei reguli pentru continuarea unor modele repetitive
O1.Să rezolve exerciţii respectând ordinea operaţiilor.
O2.Să utilizeze formule învăţate anterior.
2.Utilizarea numerator în calcule

3
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

2.1.Recunoaşterea numerelor naturale din concentrul 0-1000000 şi a fracţiilor subunitare sau echiunitare, cu numitori mai mici sau egali
cu 10, respective egali cu 100.
O1.Să numească numere în concentrul 0-1000000.
O2.Să utilizeze cifre romane în situaţii date.
2.2.Compararea numerelor natural în concentrul 0-10000, respective a fracţiilor subunitare sau echiunitare care au acelaşi numitor, mai
mic sau egal cu 10.
O1.Să compare numere mai mici decât 1000000.
O2.Să completeze cu semnul <,>,=.
2.3.Ordonarea numerelor natural în concetrul 0-10000 şi respectiv a fracţiilor subunitare sau echiunitare care au acelaşi numitor , mai mic
sau egal cu 10.
O1.Să precizeze succesorul unui număr mai mic de 1000000.
O2.Să rotunjească valori numerice la zeci.
2.4.Efectuarea de adunări şi scăderi de numere natural în control 0-1000000 sau cu fracţii cu acelaşi numitor.
O1.Să efectueze adunări cu trecere peste ordin.
O2.Să efectueze proba adunării şi scăderii.
2.5.Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0-1000000 şi de împărţiri folosind tabla înmulţirii, respective table împărţirii.
O1.Să efectueze înmulţiri cu factori cu trei cifre.
O2.Să scrie un număr ca produs de doi sau mai mulţi factori.

3.Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat

3.1.Localizarea unor obiecte în spaţiu şi în reprezentări , în situaţii familiar.
O1.Să realizeze tabele cu rânduri şi coloane.

4
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

O2. Să completeze tabele pe rânduri şi coloane.

3.2.Explorarea caracteristicilor simple ale figurilor şi ale corpurilor geometrice în context familiar.
O1.Să denumească componentele unei figure plane.
O2.să compare volumele unor corpuri geometrice.
4.Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
4.1.Utilizarea unor instrumente şi unităti de măsură standardizate , în situaţii concrete.
O1. Să discrimineze aria unei suprafeţe dintr-o reprezentare ,folosind ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm.
O2Să determine volume pentru cubul din reprezentare folosind cubul cu latura de 1 cm.
4.2.Operarea cu unităţi de măsură standardizate, folosind transformări.
O1.Să efectueze calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime.
O2.Să identifice o data folosind un calendar.
5.Rezolvarea de probleme în situaţii familiar
5.1.Utilizarea terminologiei specific şi a unor şimboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea de problem cu raţionamente simple
O1. Să afle un termen necunoscut folosind metode cunoscute.
O2. Să utilizeze terminologia matematică în situaţii cotidiene.
5.2.Înregistrarea în tabele a unor date observate din cotidian
O1.Să grupeze numere după mai multe criteria.
O2.Să sorteze numere dintr-un table pe baza unor criteria date .
5.3.Rezolvarea de problem cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0-1000000
O1.Să rezolve problem folosind simboluri grafice.
O2.Să identifice situaţii concrete care se pot transpune în limbaj mathematic.

5
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

2. Realizați, la alegere, câte un proiect al unei unități de învățare pentru disciplina Matematică și explorarea mediului la clasa
pregătitoare și la clasa I.

Proiectarea unităţilor de învăţare

Unitatea de învăţare: Toamnă mândră, darnică
Aria curriculară: Matematică şi explorarea mediului
Clasa: pregătitoare
Caiet de lucru clasa pregătitoare - Matematică şi explorarea mediului, Alexandra Manea, Liliana Ioan, Editura Delta Cart Educaţional
– Călineşti 2018
Nr. ore: 8
Perioada: săptămâna III-IV

Nr. Detalieri de conţinut O.R Activităţi de învăţare Resurse Nr. Evaluare Observaţii
crt. ore
Data
Săpt.
1. Sortarea şi clasificarea 1.1 -numărarea elementelor -explicaţia, 2 -observarea
obiectelor / simbolurilor 4.1 unei mulţimi ; exerciţiul, 28.09 sistemică
/conceptelor 5.1 -recunoaşterea elementelor problematiza 29.09 -probă orală
unei mulţimi: re, jocul S III -probă de lucru
-numărarea înainte şi înapoi didactic, în clasă
din 1 în 1 cu manipulare de trusa Dienes,

6
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

obiecte; fişe de lucru.

-reprezentarea numerelor cu
ajutorul obiectelor sau
semnelor;
-executarea unor
instrucţiuni care folosesc
operatori logici;
-gruparea obiectelor după
un anumit criteriu ;
-sortarea pe diverse
categorii;
-identificarea categoriri
căreia îi aparţine un anumit
element.
2. Compararea numărului de 1.1 -numărarea elementelor --explicaţia, 2 -observarea
elemente 4.1 unei mulţimi ; exerciţiul, 30.09 sistemică
5.1 -reprezentarea numerelor cu problematiza 01.10 -probă orală
ajutorul obiectelor sau re, jocul S III -probă de lucru
semnelor; didactic, în clasă
-gruparea obiectelor după trusa Dienes,
un anumit criteriu ; fişe de lucru.

7
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

-sortarea pe diverse
categorii.
3. Igiena corpului 3.2 -realizarea unor desene -explicaţia, 1 -observarea
având ca tematică corpul exerciţiul, 2.10 sistemică
uman; problematiza S III -probă orală
-realizarea unor colaje care re, jocul -probă de lucru
să prezinte norme de didactic, în clasă
comportament civilizat. planşe
didactice,
fişe de lucru.
4. Numărul şi cifra 1 1.1 -numărarea elementelor -explicaţia, 2 -observarea
unei mulţimi ; exerciţiul, 5.10 sistemică
-recunoaşterea elementelor problematiza 6.10 -probă orală
unei mulţimi: re, jocul S IV -probă de lucru
-numărarea înainte şi înapoi didactic, în clasă
din 1 în 1 cu manipulare de trusa Dienes,
obiecte; fişe de lucru.
-reprezentarea numerelor cu
ajutorul obiectelor sau
semnelor.

8
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

5. Igiena alimentaţiei 3.2 -participarea la acţiuni care -explicaţia, 1 -observarea

implică un mediu curat şi exerciţiul, 7.10 sistemică
prietenos în cadrul clasei; problematiza S IV -probă orală
-realizarea unor postere re, jocul -probă de lucru
referitaore la regulile de didactic, în clasă
igienă colectivă. planşe
didactice,
fişe de lucru.

Proiectarea unităţilor de învăţare

Unitatea de învăţare: Universul
Clasa: a I-a
Manual pentru clasa I - Matematică şi explorarea mediului, Tudora Piţilă, Cleopatra Mihailescu, Editura Didactică ş Pedagogică S.A.
Nr. de ore alocat: 8
Perioada : III-IV
Nr. Detalieri de conţinut O.R. Activităţi de învăţare Resurse Nr. Evaluare Obse
crt. Ore rvaţii
Data
Săpt.
1. Soarele , sursă de 4.2 - realizarea de asociaţii între -explicaţia, , 1 -observarea
căldură planşe

9
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

fenomene şi cauzele posibile; didactice,de 28.09 sistemică

-- recunoaşterea rolului monstraţia, S III -probă orală
Soarelui ca sursă de lumină şi jocul -probă de lucru
căldură şi importanţa acestuia didactic, în clasă
în menţinerea vieţii; problematiz
- identificarea efectelor area, fişe de
pozitive/negative ale Soarelui lucru
asupra Pământului;
- organizarea unor jocuri de
tip „Ce s-ar întâmpla
dacă…?” .
2. Electricitatea 4.2 - identificarea unui şir de -explicaţia, , 1 -observarea
efecte ale unei pene de curent planşe 29.09 sistemică
şi recunoaşterea nevoii de didactice,de SIII -probă orală
surse alternative de energie; monstraţia, -probă de lucru
- identificarea căilor de jocul în clasă
economisire a energiei didactic,
electrice şi recunoaşterea problematiz
caracterului limitat al area, fişe de
energiilor convenţionale; lucru
- organizarea unor jocuri de
tip „Ce s-ar întâmpla

10
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

dacă…?” .
3. Poziţii ale unui obiect: 2.1 - identificarea poziţiei pe care -explicaţia, 1 -observarea
vertical, orizontală, o ocupă diverse obiecte în demonstraţi 30.09 sistemică
oblică, interior, exterior desene/realitatea imediată, în a,exerciţiul, S III -probă orală
raport cu alte obiecte jocul -probă de lucru
precizate; didactic, în clasă
- jocuri de poziţionare a problematiz
obiectelor în spaţiu, în raport area, fişe de
cu alte obiecte precizate; lucru
- identificarea unor
obiecte/persoane în funcţie de
poziţia lor spaţială;
- identificarea poziţiei
verticală, orizontală sau
oblică a unor obiecte din
realitatea imediată sau în
cadrul unor desene;
- jocuri de construcţii cu
obiecte cu formă geometrică,
din diferite material.
4. Recunoaşterea, 1.1 - reprezentarea prin obiecte -explicaţia, 2 -observarea
formarea, citirea şi (beţişoare, bile etc)a demonstraţi

11
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

scrierea numerelor numerelor din intervalul 0 - a,exerciţiul, 01.10 sistemică

natural de la 0 la 31 100; jocul 02.10 -probă orală
- reprezentarea zecilor prin didactic, S III -probă de lucru
mănunchiuri de câte 10 problematiz în clasă
beţişoare; area, fişe de
- citirea numerelor de la 0 la lucru
100;
- scrierea numerelor de la 0 la
100, pe reţeaua
caietului de matematică;
5. Compararea şi 1.1 - compararea unor grupuri de - explicaţia, 1 -observarea
ordonarea numerelor 1.2 obiecte prin punerea demonstraţi 05.10 sistemică
natural de la 0 la31 1.3 elementelor unele sub altele, a,exerciţiul, S IV -probă orală
1.6 încercuirea părţilor comune, jocul -probă de lucru
punerea în corespondenţă; didactic, în clasă
- scrierea rezultatelor obţinute problematiz
prin comparare, utilizând area, fişe de
semnele <, >, =; lucru
- ordonarea crescătoare
/descrescătoare a unor
numere naturale prin
compararea acestora două

12
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

câte două;
- formularea şi rezolvarea
unor probleme pornind de la
o tematică dată/de la numere
date, de la imagini.
6. Numere pare, numere 1.2 - identificarea numerelor pare - explicaţia, 1 -observarea
impare /impare dintr-un şir dat. demonstraţi 06.10 sistemică
a,exerciţiul, S IV -probă orală
jocul -probă de lucru
didactic, în clasă
problematiz
area, fişe de
lucru
7. Recapitulare/Evaluare -rezolvare unor probleme şi -explicaţia, 1 -probă de lucru
sumativă/Pot mai mult! exerciţii cu noţiunile învăţate; demonstraţi 07.10 în clasă
-compunerea unor probleme a,exerciţiul, S IV
şi exerciţii cu noţiunile jocul
învăţate; didactic,
-rezolvarea unor probleme şi problematiz
exerciţii cu un grad mai mare area, fişe de
de dificulate. lucru

13
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

3. Realizați un proiect didactic cu subiectul: „Predarea numărului și cifrei 5”, la clasa pregătitoare, în care să fie prezente activități
diferențiate cu copiii.

Proiect didactic
Data:
Prof. înv. primar:
Clasa: pregătitoare
Unitatea de învăţământ: Numerele natural 0-10
Disciplina: Matematică şi explorarea mediului
Unitatea tematică: Iarna-anotimpul schimbărilor
Subiectul lecţiei: Predarea numărului şi cifrei 5
Forma de realizare: frontal,individual
Tipul lecţiei: predare-învăţare
Competeţe generale:
1. Înţelegerea numărului 5, ca simbol al mulţimii care are 5 elemente
2. Sesizarea semnificatiei unui mesaj vizual , exprimat prin colaj care reflectă un context familiar.
Competenţe specific:
1.1.Deprinderea de a recunoaşte cifra 5
1.2. Compararea a două mulţimi cu acelaşi număr de elemente
Obiective operaţionale:
O1. să identifice mulţimea cu 5 elemente pe baza mulţimii cu trei elemente;

14
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

O2. să reprezinte prin desene mulţimea cu 5 elemente;

O3.să raporteze numarul la cantitate;
O4.să realizeze corespondenta intre elementele a doua multimi in vederea compararii acestora.
1.Metodologice
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia,problematizarea, jocul didactic;
Forme de organizare: frontală, individuală
Material didactic: panou , jetoane cu cifre şi fulgi şi imagini cu fulgi, planşe didactice ( predarea numerelor 1,2,3,4,5) .
2.Temporale: 35 minute
3.Umane: copii şi învăţător
4.Bibliografice:
Mihaik Rosu ,Didactica matematicii în învăţământul primar , 2006
Stefania Antonovici , Cornelia Jalba ,Gabriela Nicu ,Jocuri didactice pentru activităţile matematice;
Caiet metodic pentru învăţămaântul preşcolar. Bucuresti 1977.

15
 Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

STRATEGII DIDACTICE
Ob
ETAPELE Metode si Resurse Forme de
. CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL AL LECŢIEI EVALUARE
LECŢIEI procedee material organizare
op.
e
1. Moment  Crearea conditiilor necesare unei bune desfasurari a activitatii: Conversaţia Frontală Observaţia
organizatoric - aerisirea salii de clasa; sistematică
- amenajarea spatiului de defasurare a activitatii;
- pregatirea materialului didactic
2. Captarea Captarea atentiei se realizeaza prin povestiea unei intamplari . Conversaţia Frontală Observarea
atenţiei Dragii mei , aseară când privem pe geam am observant primii fulgi sistemică
de nea, iar pe pervazul îngheţat s-au aşezat fix cinci fulgi, mari şi
strălucitori. Erau atât de frumoşi încât mi-a venit ideea să învâţăm
împreună despre această cifră magică.
3.Reactualizarea O1 Învăţătoarea așează pe un panou mulțimea formata dintr-un Conversaţia Observarea
cunoştinţelor obiect ,cerându-le copiilor să spună ce a facut. Am format o grupă sistemică
cu 1 obiect (un fulg).Un copil a așezat-o la panou . Copiii au Jetoane Frontală
numărat câte obiecte sunt (precizând și aratând prin gest de Exerciţiul cu cifre Orală
încercuire că este un singur obiect ); Un copil a amplasat numărul şi
sub sirul format dintr-un singur obiect. imagini
Am format împreuna cu copiii ,prin punere în de fulgi
O2 perechi ,alta grupa (grupa îngerilor) care sa aiba tot atâtea obiecte Demonstartia
ca prima grupa ;Am determinat ce ar însemna diferența cu un
obiect mai mult (prin adaugare );
Am numărat obiectele (aratând prin gest de încercuire că Individuală
O5 toate sunt 2 ),iar prin comparare am stabilit că grupa cu2 obiecte Problematizarea
are cu un obiect mai mult decât grupa cu un obiect .
Am construit mai multe grupe cu 2 obiecte ,dispuse in
perechi ,pentru a observa cu copii faptul ca indiferent de forma

16
 Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

obiectelor ,de pozitia spatiala cantitatea rămâne aceeași (sunt tot 2

obiecte )
Am asociat verbal grupul de 2 obiecte cu numarul 2 și un
copil a asezat sub sirul format din 2 obiecte jetonul cu numarul 2;
Am determinat ce ar insemna diferenta cu un obiect mai
mult (prin adăugare ); am construit o mulţime de 3 elemente. am
numărat obiectele (aratând prin gest de încercuire că toate sunt
3 ,iar prin comparare am stabilit că grupa cu 3 obiecte are cu un
obiect mai mult decât grupa cu 2 obiecte;am construit mai multe
grupe cu 3 obiecte ,stabilind că sunt tot atâtea obiecte câte au fost
în mulţimea precedentă ;am asociat verbal grupul de 3 obiecte cu
numărul 3 și un copil l-a asezat sub șirul format din 3 obiecte. Am
construit o multime de 4 elemente. am numărat obiectele (aratând
prin gest de încercuire că toate sunt 4 ,iar prin comparare am
stabilit ca grupa cu 4 obiecte are cu un obiect mai mult decât
grupa cu 3 obiecte;am construit mai multe grupe cu 4
obiecte ,stabilind că sunt tot atâtea obiecte câte au fost în mulţimea
precedentă; am asociat verbal grupul de 4 obiecte cu numărul 4 și
un copil l-a asezat sub șirul formt din 4 obiecte
4.Anunţarea Astăzi, la ora de Matematică şi Explorarea Mediului ne vom Conversatia Frontală Observarea
temei şi a reaminti să numărăm până la 4 şi vom învăţa despre numărul şi sistemică
obiectivelor cifra 5 .Vom realiza muţimi , vom raporta numărul la cantitate şi
vom face corespondenţe între mulţimi.

5. Dirijarea O3 • Însuşirea noului conţinut: Frontală

învăţării O4 Învăţătoarea ia de pe măsuță mulţimea fulgilor ,pe care îi așează Explicatia
la panou , astfel încât această mulțime să aibă cu 1 element mai Conversatia Individuală

17
 Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

mult decă mulțimea celor 4 fulgi. Aceasta se realizează prin Exerciţiul

formare de perechi : un fulg - un fulg . Operațiunea se repetă până Demonstraţia
la formarea de patru perechi identice .Se mai adaugă un fulg .Se Problematizarea
numără mulțimea fulgilor .Se observă că sunt 5 fulgi .Se asociază
acestei mulțimi cifra 5.
Am determinat ce ar insemna diferența cu un obiect mai mult (prin
adăugare).Am numărat obiectele (precizând și arătând prin gest de
încercuire că toate sunt 5),iar prin comparare am stabilit,impreună,
că grupa cu 5 obiecte are cu un obiect mai mult decât grupa cu 4
obiecte..Am construit mai multe grupe cu 5 obiecte ,dispuse in
perechi .Am asociat verbal grupul de 5 obiecte cu numărul 5, pe
care l-am prezentat copiilor..Am amplasat numărul în succesiunea
corespunzătoare numerelor naturale: 1,2,3,4, 5, asociindu-l șirului
corespunzător.
6.Obtinerea Însuşirea noului conţinut se realizează printr-un joc didactic: Explicatia
performanţelor “Dansul fulgilor”. Jetoane Frontală
Copiii trebuie să ordoneze pe măsuţă tot atâţia fulgi cât indică Demonstraţia cu fulgi Individuală
jetonul învăţătoarei sau câte bătăi a auzit .Răspunde copilul care-
și aude numele în versuri: Exerciţiul
• Toată lumea a lucrat
• Ionel câte ai asezat? Joc didactic
După aşezarea pe masă a fulgilor,copiii trebuie sa motiveze
acțiunea:”Eu am așezat 5 fulgi pentru ca pe jeton era numărul 5”.

7. Încheierea Fac aprecieri pozitive generale, îi felicit pentru tot ajutorul dat în
activităţii vederea realizarii sarcinilor, reamintind copiilor tema activitatii de Conversatia
matematică .

18
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

Tema 3
1. Concepeți un proiect de lecție, în care jocul didactic logico-matematic să fie formă de realizare a activității (Jocul: ”Spune-mi
unde pot locui”, joc logico-matematic, de determinare a apartenenței unei piese la mai multe mulțimi, în funcție de proprietatea aleasă)
(clasa pregătitoare, consolidarea noțiunilor referitoare la caracteristicilor principale ale pieselor geometrice: formă, culoare, mărime,
grosime).

Proiect de lecție
Data:
Prof. înv. primar:
Clasa: pregătitoare
Unitatea de învăţământ:
Disciplina: Matematică şi explorarea mediului
Unitatea tematică: Anotimpurile
Subiectul lecţiei: Figuri geometrice
Forma de realizare: Joc didactic Spune-mi unde pot locui!
Obiectivele operaționale:
O1. Să grupeze formele baloanele după culoare și mărime.
O2. Să formeze perechi.
O3. Să aprecieze cantitatea comparând mulțimile.
O4. Să fie atenţi la capcanele din joc.
Strategii didactice
Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul, învăţarea practică prin joc.

19
 Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

Mijloace de învăţământ: sala de clasă, baloane umflate de diferite forme și culori, cutii mari, buline colorate.
Forme de organizare:frontal, individual, echipe.
Resurse umane: educatorul, colectivul grupei
Resurse temporale:30-35 minute
Bibliografie:
-Jocuri didactice integrate pentru învăţământul preşcolar, Florica Mitu, Ştefania Antonovici, Editura Humanitas Educaţional
-Didactica matematicii în învăţământul primar, suport curs, Geanina Hăvârneanu
Regulile jocului:
 copiii vor fi împărțiți în două grupe;
 vor trebui să identifice baloanele umflate mai întâi după culoare, apoi după mărime, apoi vor trebui să formeze perechi pentru a putea
observa unde sunt mai multe;
 jocul se desfășoară în trei etape;
 pentru fiecare reușită copiii sunt recompensați cu buline colorate;
 câștigă echipa care adună cele mai multe buline până la final.

Evenimentul Ob. Conținutul instructiv- educativ Metode și Mijloace de Forme de organizare Evaluarea
didactic Op. procedee realizare
Moment Sala de clasă este aerisită, mobilierul Sala de clasă
organizatoric este așezat, corespunzător pentru a
face spațiu, pentru desfășurarea jocului
Introducerea Captez atenția copii și îi motivez Explicația Piese geometrice Frontal Răspunsurilor la
în activitate pentru a răspunde pozitiv și cu interes Conversația colorate întrebările
cerințelor activității. educatoarei

20
 Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

Le prezint baloanele umflate așezate Atenției la

pe masă, iau în mână un balon galben mesajele
și întreb ce culoare are, primesc transmise oral
răspuns și aleg un balon albastru ,
aceeași întrebare primesc răspuns.
Întreb ce alte baloanesunt pe masă,
care sunt culorile lor și dacă au aceeași
mărime.
Anunțarea Azi ne vom juca un joc numit:„Spune- Conversația Frontal
temei și a mi unde pot locui!”Vom așeza fiecare
obiectivelor figură de pe masă ,în funcție de o
caracteristică a sa în căsuța ei.
Reactualizar Întreb ce alte culori recunosc în sală, Conversația Baloane colorate , Frontal Capacităţii de
ea dacă au aceeași mărime. Enumerăm masă, cutii mari concentrare la
conținutului toate mărimile baloanelor de pe masă, sarcini
mic,mijlociu, mare.
Apoi enumerăm
culorile :roșu ,galben ,albastru
Apoi întreb de câte feluri sunt
baloanele: sunt baloane mari
roşii,mijlocii roşii și baloane mici
roşii, baloane mari galbene, mijlocii
galbene şi mici galbene, baloane
marialbastre, mijlocii albastre şi mici
albastre.
Ilustrarea Prezentarea regulilor de joc Conversația Frontal
jocului Copiii sunt împărțiți în două grupe: explicația Individual
echipa căţeilor şi pisicuţelor. Echipe
Runda 1. câte unul pe rând din fiecare
grupă va lua de pe masă câte un balon

21
 Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

de câte o mărime și îl va pune în cutia

din care aparține. Fiecare mutare Recompense
corectă va fi punctată de educatoare pe Demonstrația buline
tablă, iar la sfârșitul rundei vor fi Exercițiul
recompensați.
Jocul de probă: se face o simulare a
jocului pentru a vedea dacă au înteles
cerința primei etape.Nu trebuie să țină
cont decât de mărimea baloanelor,
astfel baloanele mari ajung toate în
cutia cu baloane mari, cele mijlocii în
cutia potrivită şi cele mici în cutia
potrivită.
Desfășurarea O1 Spune-mi unde voi locui după Conversația Cutiile de pe masă Frontal
jocului mărime? Individual
Copiii vor împărți baloanele colorate
în cele trei categorii
(mic,mijlociu,mare).
Eventualele greșeli sunt corectate, și Jocul
sunt punctate reușitele. Răspunsurilor
Jocul decurge frumos până sunt orale
împărțite toate piesele Efecuării
O2 Runda a II a: baloanele colorate sunt corecte a
amestecate din nou acum vor trebui să sarcinilor de
le separe în funcție de culoare: lucru şi a
O3 -baloane mici,mijlocii şi mari roşii respectării
-baloane mici,mijlocii şi mari galbene regulilor
-baloane mici, mijlocii şi mari albastre
Se face un joc de probă, doamna dă
exemplu cu ce au de făcut apoi se

22
 Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

începe jocul
Pe rând câte un copil ia un balon îl
așează în cutia lui și continuă cealaltă
echipă Trebuie să fie atenți pentru a
corecta eventualele greșeli
Complicarea O4 Sarcina III
jocului Jocul se complică se aleg doar
baloanele formând înşiruiri logice de
mărimi şi culori. Conversația Baloane colorate Frontal Apreciere
Baloanele se amestecă din nou iar de Exercițiul individual verbală
data aceasta se urmărește amplasarea Învățarea
în cutii a câte trei baloane mic practică prin
albastru, mijlociu galben şi mare roşu. joc
Astfel copiii vor trebui să fie atenţi şi
la mărime dar şi la culoare. Conversația
La sfârșitul probei sunt rugați să spună
care a fost ordine urmărită în sortarea
baloanelor.
Încheierea Jocul se încheie, punctele sunt adunate Aprecieri Buline Frontal Aprecieri
activității și se recompensează echipa globale și verbale
câstigătoare individuale Evaluare verbală
Activitatea se termină printr-un joc
liber cu baloanele

23
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

Tema 4
1. Elaborați o probă de evaluare predictivă pentru o unitate de învățare la alegere pentru clasa a IV-a. Precizați baremul de
notare. Simulați aplicarea lui și precizați soluția pedagogică aleasă în urma analizei rezultatelor obținute.

Unitatea de învăţare: Din cartea vacanţei - Recapitulare

Forma de evaluare: fişe individuale
Obiective operationale:
O1 să scrie corect cu cifre numerele scrise în litere;
O2 să ordoneze crescător şi descrescător un şir de numere;
O3 să compare un şir de numere;
O4 sa identifice numărul mai mic/mare;
O5 să scrie predecesorul/succesorul unui număr.

Evaluare predictivă - clasa a IV-a

1. Scrie cu cifre numerele: a. zece mii trei sute patru zeci;

b. trei mii trei;
c. nouăsprezece mii două sute treizeci şi doi.

2. Se dau numerele 5 412, 2 385, 7 541, 8 254, 3 659, 7 215, 2 365, 2 381.

24
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

a. Ordonează crescător numerele;

b. Ordonează descrescător numerele mai mari de 2 000;
c. Scrie cu cât este mai mic cel mai mic număr din serie faţă de cel mai mare număr din serie.

3. Observă apoi scrie semnul potrivit (<, >, =) în căsuţa liberă:

2 987 2 789 5 478 1 5 623 9 235 7 5 214 1 456 2 632
5 987 6 142 6 128 32 145 5 142 5 142 5 214 5 326

4. Rotunjeşte la mii următoarele numere: 5 324, 4 326, 6 296, 5 555,86 123, 6 256, 8 179, 8 958, 6 452.

5. Scrie predecesorul şi succesorul fiecărui număr: 2 569, 6 458, 1 895, 8 326, 8 362, 9 145, 6 297, 7 617, 6 498, 1 852, 3 479, 7 624,
6 589, 9 236, 5 263, 3 159, 5 369, 1 159, 5 319, 9 267.

Barem şi descriptori de performanţă

N Itemi Cerinte Barem Descriptori de performanta
r S D A
cr
t
1 Item de Scrie cu cifre numerele a. zece mii trei sute patru Un răspuns Două răspunsuri Toate răspunsurile
zeci;
tip corect corecte corecte
b. trei mii trei;
întrebări c.nouăsprezece mii două
sute treizeci şi doi.
structurate

25
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

2 Item de Se dau numerele 5 412, 2 385, 7 a.Ordonează crescător Un răspuns Două răspunsuri Toate răspunsurile
tip 541, 8 254, 3 659, 7 215, 2 365, 2 numerele; corect corecte corecte
rezolvare 381. b.Ordonează descrescător
de numerele mai mari de 2
probleme 000;
c.Scrie cu cât este mai mic
cel mai mic număr din
serie faţă de cel mai mare
număr din serie.
3 Item cu Observă apoi scrie semnul 2 răspunsuri 4 răspunsuri corecte Scrie correct semnul
răspuns potrivit (<, >, =) în căsuţa liberă: corecte din 8 din 8 la toate
scurt
4 Item de Rotunjeşte la mii următoarele 200>100 3 răspunsuri 6 răspunsuri corecte Toate răspunsurile
tip numere: 5 324, 4 326, 6 296, 5 corecte din 9 din 9 corecte
rezolvare 555,86 123, 6 256, 8 179, 8 958,
de 6 452
probleme
5 Item de Scrie predecesorul şi succesorul 5 răspunsuri 10 răspunsuri 17 răspunsuri corecte
tip fiecărui număr: 2 569, 6 458, 1 corecte din 20 corecte din 20 din 20
intrebari 895, 8 326, 8 362, 9 145, 6 297, 7
structurate 617, 6 498, 1 852, 3 479, 7 624, 6

26
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

589, 9 236, 5 263, 3 159, 5 369, 1

159, 5 319, 9 267.

Tabel sinoptic privind nivelul de rezolvare a itemilor

Nr Nume si Obiective operationale Total
crt prenume O1 O2 O3 O4 O5
I1 I2 I4 I4 I3 I5 I2
1 A FB FB FB FB FB FB FB 100,00%
2 B FB FB FB FB FB FB B 97,14%
3 C FB FB FB FB FB FB FB 100,00%
4 D FB FB FB FB FB B FB 97,14%
5 E FB FB FB B FB FB FB 97,14%
6 F FB FB FB FB FB B B 94,29%
7 G FB B B FB FB FB FB 94,29%
8 H FB FB FB FB FB FB B 97,14%
Nivel de rezolvare 100% 97,5% 97,5% 97,5% 100% 95% 92,5%

Grad de reusită totală: 97,14%

Solutia pedagogica aleasă: Trecerea la următoarea situaţie de învăţare

27
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

2. Elaborați o probă de evaluare formativă pentru învățarea fracțiilor ordinare. Precizați baremul de notare. Simulați aplicarea lui
și precizați soluția pedagogică aleasă în urma analizei rezultatelor obținute.

Unitatea de învăţare: Fracţii/ Compararea şi ordonarea fracţiilor cu acelaşi numitor

Forma de evaluare: fise individuale
Obiective operaţionale:
O1 :să identifice numărătorul şi numitorul dintr-o fracţie data;
O2 :să scrie corect un enunţ sub formă de exerciţiu utilizând fracţii;
O3 :să compare doua fracţii cu acelaşi numitor, completând cu semnul de relaţie corespunzător;
O4: să scrie fracţia corespunzatoare părtilor colorate dintr-un desen.
Evaluare formativă – clasa a III-a

1) Care este numărătorul din fracţiile de mai jos:

5/10 2/3 20/40

2) Care este numitorul din fracţiile de mai jos:

3/10 2/9 40/200

3) Scrie enunţul sub forma unui exerciţiu, utilizând fracţii şi calculează rezultatul obţinut:

28
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

O jumătate din numărul copiilor din clasa a III-a au plecat la Grădina Botanică. Ştiind că în total în clasa a III-a sunt 24 de copii, aflaţi
câţi copii au plecat la Grădina Botanică?

4) Compară fracţiile de mai jos şi scrie în semnul de relaţie corespunzător (<,> sau =):

7/8 5/8 3/7 6/7 9/20 10/20

5) Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din desen:

Barem şi descriptori de performanţă

Nr Itemi Cerinţe Barem Descriptori de performanţă
crt S D A
1 Item cu răspuns Care este numărătorul a)5 1 răspuns 2 răspunsuri Toate răspunsurile
scurt din fracţiile date b)2 corect corecte corecte
c)20

29
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

2 Item cu răspuns Care este numitorul a) 10 1 răspuns 2 răspunsuri Toate răspunsurile

scurt din fracţiile date b) 9 corect corecte corecte
c) 200

3 Item de tip rezolvare Scrie enunţul sub 1/2x24 Scrisă corect Scris corect Scris corect
de probleme forma unui exercitiu, 24:2=12 doar fractia exercitiul, dar exerciţiul şi
utilizând fracţii şi greşit rezultatul rezultatul
calculează rezultatul
obţinut
4 Item cu răspuns Compara fracţiile de > 1 răspus 2 răspunsuri Toate raspunsurile
scurt mai jos şi scrie în < corect corecte corecte
căsuţă semnul de <
relaţie corespunzator
(<,> sau =)
5 Item cu răspuns Scrie fracţia 2/6 1 răspuns 2 răspunsuri Toate raspunsurile
scurt corespunzătoare parţii 5/8 corect corecte corecte
colorate din desen 4/9

Tabel sinoptic privind nivelul de rezolvare a itemilor

Nr crt. Nume şi Obiective operaţionale Total

30
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

prenume
O1 O2 O3 O4 O5
I1 I2 I3 I4 I5 I2
1 A FB FB FB FB FB FB 100,00%
2 B FB FB FB FB FB B 96,60%
3 C FB FB FB FB FB FB 100,00%
4 D FB FB FB FB B FB 96,60%
5 E FB FB B FB FB FB 96,60%
6 F FB FB FB FB B B 93,33%
7 G FB B FB FB FB FB 96,60%
8 H FB FB FB FB FB B 96,60%
Nivel de 100% 97,5% 97,5% 100% 95 92,5%
rezolvare %

Grad de reusită totală: 97,08%

Solutia pedagogica aleasă: Trecerea la următoarea situaţie de învăţare.
3. Elaborați o probă de evaluare sumativă pentru învățarea ordinii efectuării operațiilor, la sfârșitul clasei a II-a. Precizați baremul
de notare. Simulați aplicarea lui și precizați soluția pedagogică aleasă în urma analizei rezultatelor obținute.

Unitatea de învățare: Ordinea efectuării operațiilor

Forma de evaluare: fise individuale

31
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

Obiective operaţionale:
O1 :să efectueze corect operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire în concentrul 0-1 000 respectând ordinea efectuării operaţiilor;
O2 :să compare două rezultate, completând cu semnul de relaţie corespunzător;
O3 :să scrie corect un enunţ sub formă de exercitiu;
O4 :să identifice un număr necunoscut dintr-o ecuatie, prin calcule succesive ;
O5 :să completeze o ecuaţie dată cu paranteze pentru a obtine rezultatul solicitat.

Probă de evaluare sumativă

1) Calculează:
45+6x7-7=
105-3x5+10=
9x2+1x5=

2) Calculează şi verifică egalităţile şi scrie în căsuţe dacă sunt adevărate (A) sau false (F):
7x5+3x6=5x4+33
5x9-4x4=5x2+3x6

3) Scrie enunţul sub forma unui exercitiu, apoi calculează:

Pe o piatră stau la soare 3 broscuţe. Pe o altă piatră stau la soare de 2 ori mai multe broscuţe. Câte broscuţe sunt în total?

32
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

4) Calculează, apoi compară rezultatele şi scrie în semnul de relaţie corespunzător (<,> sau =):

5x2x3 8x3+4

7x3-5 2x2x3

6x8x2 3x5x6

5) Determină valoarea lui a din egalitatea:

a+7x3-2x4 = 20

6) Într-un lac erau 2 grupuri de câte 3 peşti aurii şi 3 grupuri de câte 6 peşti roşii. Un pescar a prins în undiţă 5 peşti aurii şi 4 peşti roşii. Câţi
peşti au rămas neprinşi?

Barem şi descriptori de performanţă

N Itemi Cerinţe Barem Descriptori de performanţă
r S D A
cr
t
1 Item cu Rezolvă corect operaţiile a)80 1 răspuns corect 2 răspunsuri corecte Toate răspunsurile corecte
răspuns b)100
scurt c)23

33
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

2 Item cu Calculează şi verifică egalitătile a) A 1 răspuns corect/cel 1 răspuns corect, Ambele răspunsuri corecte
alegere şi scrie în căsuţe dacă sunt b) F puţin 50% din unul greşit, dar
duală adevărate (A) sau false (F) calcule efectuate calculele efectuate
corect dar ales greşit corect
răspunsul

3 Item de Scrie enunţul sub forma unui 3+2x3 Scris corect Scris corect Scris corect exerciţiul şi
tip exerciţiu, apoi calculează 9 exerciţiul doar exerciţiul, dar greşit rezultatul
întrebări partial rezultatul
structurate
4 Item cu Calculează, apoi compară 30>28 1 răspuns corect 2 răspunsuri corecte Toate răspunsurile corecte
răspuns rezultatele şi scrie în căsuţă 16>12
scurt semnul de relaţie corespunzator 96>90
(<,> sau =):
5 Item de Determina valoarea lui a din 7x3=21 2 calcule corecte 3calcule corecte Toate calculele corecte.
tip egalitatea 2x4=8
întrebări 7x3-2x4=13
structurate A=20-13=7
6 Item de Într-un lac erau 2 grupuri de 2x3=6 2 sau 3 calcule 4 calcule efectuate Efectuează corect cerinţa.
tip câte 3 peşti aurii şi 3 grupuri de 3x6=18 efectuate corect corect
rezolvare cate 6 peşti roşii. Un pescar a

34
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

de prins in undita 5 peşti aurii si 4 6-5=1

probleme peşti roşii. Câti peşti au rămas 18-4=12
neprinşi? 1+12=13

Tabel sinoptic privind nivelul de rezolvare a itemilor

Nr Nume şi Obiective operaţionale Total
crt prenume O1 O2 O3 O4 O5
I1 I2 I4 I4 I3 I5 I6
1 A FB FB FB FB FB FB FB 100,00%
2 B FB FB FB FB FB FB B 97,14%
3 C FB FB FB FB FB FB FB 100,00%
4 D FB FB FB FB FB B FB 97,14%
5 E FB FB FB B FB FB FB 97,14%
6 F FB FB FB FB FB B B 94,29%
7 G FB B B FB FB FB FB 94,29%
8 H FB FB FB FB FB FB B 97,14%
Nivel de rezolvare 100% 97,5% 97,5% 97,5% 100% 95% 92,5%

Grad de reusită totală: 97,14%

Soluţia pedagogică aleasă: Trecerea la următoarea situaţie de învăţare

35
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

Tema 5
1. Concepeți o secvență didactică ce ilustrează traseul metodic de predare a operației de adunare în concentrul 0-31, la clasa
pregătitoare.
Traseul metodologic al predarii operatiei de adunare cu 1-5 unitati in concentrul 0-31 –clasa pregatitoare
I. Faza de familiarizare
Rezolvare: Astăzi dragi copii vom învăța să efectuăm adunarea cu o unitate de la 1 la 3
Etapa concretă:
Exersarea operațiilor de adunare:
1. Cu ajutorul obiectelor vom efectua diverse operații
Vom forma o mulțime cu 2 jucării de plus (scot din cutia de jucării 2 ursuleţi). Cei doi ursuleţi doresc să aibă noi prieteni și se mai aduce
un iepuraş. (adăugăm iepuraşul adus grupei deja formate). Câte jucării de pluş avem acum? (Răspuns: Doi ursuleţi și cu un iepuraş, fac 3
jucării de pluş).
Cum scriem matematic? (R: 2+1=3)
Cum citim? (R: doi plus unu egal trei)
Cum facem proba? (R: 1+2=3)
2. Vă rog să formați o mulțime cu două piese de lego, pentru asta o rugăm pe colega voastră Maria să vină să mă ajute(Maria vine,
ia doua piese de lego le ţine într-o mână). Am mai găsit o piesă pe masă și o adăugăm celor din mâna colegului vostru. . Câte piese de
lego sunt în total?(R: două piese și cu încă o piesă fac trei).
Cum scriem matematic? (R: 2+1=3)
Cum citim? (R: doi plus unu egal trei)
Cum facem proba? (R: 1+2=3)
II: Faza de structurare noțională

36
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

Etapa semiabstractă:
Acum să vedem ce alte exemple mai putem face. Luăm două pensoane, mai adăugăm încă unul, câte pensoane vom avea? Îmi puteți da
exemple și voi? Ne folosim de ce vedem în clasă jucării, cărți, tablouri, bucăți de cretă pentru a crea noi exemple de exerciții.
Etapa abstractă:
Să completăm următoarea schemă:
Cum scriem matematic? (R: 2+1=3)
Cum citim? (R: doi plus unu egal trei)
Cum facem proba? (R: 1+2=3)

Tema 6
1. Concepeți o secvență didactică ce ilustrează traseul metodic de predare a operației de înmulțire, în concentrul 0-100, la clasa a
II-a.
Se verifica cunostintele despre adunare, insistand pe adunarea de termeni egali, pe proprietatile adunarii (comutativitatea si
asociativitatea), pe modul de formare a numerelor naturale si descompunerea lor in suma de termeni egali, adunarea repetata, pe modul de
formare, scriere si citire a numerelor naturale. Se explica copiilor cu ajutorul unor probleme sensurile inmultirii :
-adunare repetata ca actiune repetata (un sportiv alearga 2 km pe zi. Cati km alearga intr-o saptamana? Cum se scrie? scriu pe tabla cifra 2 de 7
ori si pun semnul + intre ele. 2+2+2+2+2+2+2 Cum putem spune altfel? R: 2 luat de 7 ori fac 14.
- reuniune repetata: Mama a pregatit patru prajituri.Ea pune pe fiecare cate 3 bomboane. De cate bomboane are nevoie? R: cate 3 de 4 ori. 3 luat
de 4 ori fac 12.
Ex.: 3+3+3+3, se citeste 3 luat de 4 ori sau de 4 ori 3; 3+3+3+3.
Se explica si indica elevilor ca, pentru adunarile repetate se mai foloseste si o alta scriere: 2+ 2+2+2+2+2+2=2x7 (care se citeste 2 ori 7
sau de 7 ori 2) si, respectiv, 3+3+3+3=3x4 (adica de 4 ori 3 sau 4 ori 3).

37
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

Prin efectuarea unor astfel de exercitii se face trecerea de la adunarea repetata la inmultire, trecere care constituie momentul cel mai
important in predarea inmultirii. In acest moment, elevii identifica operatia de adunare repetata cu operatia de inmultire si substituie o operatie
prin alta. Scrierea unei adunari repetate sub o forma simplificata, ca inmultire, se face cu ajutorul simbolului operatiei de inmultire, care este „X”
sau „·”. Simbolul operatiei de inmultire se introduce odata cu scrierea primei operatii de inmultire.
Trecerea de la adunarea repetata la inmultire se poate realiza astfel: se stabileste rezultatul adunarii repetate, se solicita elevilor sa
exprime prin cuvinte aceasta operatie de adunare repetata, urmata de scrierea sub cele 2 forme a operatiei de inmultire:
   Ex.: - Cate creioane sunt in patru grupe de cate 3 creioane ?    
Cum ati calculat ?
2+2+2+2+2=10
Cum putem spune altfel ?
(2 luat de 5 ori fac 10)
Cum scriem ?
2+2+2+2+2=5x2
Dupa efectuarea unui numar suficient de exercitii, elevii vor sesiza semnificatia operatiei de inmultire, legatura dintre adunare si
inmultire.
Prin inmultirea a doua numere naturale, a si b se obtine un alt numar natural, axb, numit produs. Produsul axb se obtine adunand numarul a de b
ori.
Precizam terminologia. Numerele care se inmultesc se numesc factori. Primul factor arata de cate ori se repeta al doilea factor (in
adunarea repetata), iar al doilea factor este numarul care se repeta sau invers; rezultatul inmultirii se numeste produs (P). Simbolul operaratiei de
inmultire este "X" sau "." si se citeste ori. Formula inmultirii este F1 x F2 = P. Mai precizam si demonstram ca adunarea este comutativa. Elevii
observa ca indiferent de ordinea factorilor se obtine acelasi rezultat.Se ia ca exemplu o inmultire in care unul din factori este 0. Ex: 0 x 4 =
0+0+0+0=0. Se concluzioneaza ca daca intr-o inmultire unul dintre factori este 0, atunci produsul este 0.

38
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

Tema 7
1. Proiectați o secvență de instruire în care să prezentați demersul didactic implicat într-o activitate de compunere și rezolvare de
probleme, după un exercițiu dat,în concentrul 0-1000000, la clasa a IV-a.
Bunicii Mariei au rate, gaste si curcani, in total 72 de pasari de curte. Cate pasari de fiecare fel sunt, daca rate sunt de doua ori mai multe
decat curcani, iar gaste cat curcani si rate la un loc?
Cunoasterea enuntului problemei
Citirea, memorarea si repetarea enuntului
Citesc enuntul problemei.
Solicit cativa elevi sa repete enuntul problemei, pentru a asigura memorarea acestuia.
Intelegerea enuntului problemei
Ghidarea prin intrebari pentru a intelege textul problemei
Cate pasari de curte au bunicii Mariei in total? (Bunicii Mariei au 72 de pasari de curte).
Ce fel de pasari sunt? Sunt doar de un fel, sau mai multe feluri? R: 3 feluri:rate, gaste si curcani
Ce stim despre numarul ratelor? Ca sunt de doua ori mai multe decat curcanii
Ce stim despre numarul gastelor? Ca sunt cat curcanii si ratele la un loc.
Daca gastele sunt cat curcanii si ratele la un loc, ce inseamna, ce operatie facem? Adunare
Ce ne cere problema? Sa aflam cate pasari de fiecare fel sunt.
Analiza problemei si intocmirea planului logic
Transpunerea in limbaj mathematic a datelor problemei (modelarea matematica a problemei) si schitarea, notarea datelor problemei
Cum putem nota matematic numarul gastelor? Putem nota cu litera g.
Cum putem nota matematic numarul curcanilor? Putem nota cu litera c
Cum putem nota matematic numarul ratelor? Putem nota cu litera r.

39
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

Cum putem nota mathematic faptul ca sunt 72 de pasari in total? Am aflat mai devreme ca aceste pasari sunt de 3 feluri: rate, gaste si curcani.
Cum putem nota mathematic acest lucru, folosind modul de notare despre care am discutat mai devreme?
g+c+r=72
Ce stim despre rate? Sunt de doua ori mai multe decat curcani. Cum putem scrie mathematic?
r=2xc
Ce stim despre gaste? Ca sunt cat curcani si rate la un loc (am discutat ca aceasta inseamna operatia de adunare). Cum putem scrie mathematic?
g=c+r
Ce ne cere problema? Sa aflam cate pasari de fiecare fel sunt. Cum notam mathematic?
g=?; c=?; r=?
Organizarea si redactarea intregii rezolvari a problemei
Realizarea desenului problemei
g+c+r=72
r=2c
g=c+r____________
g=? r=? c=?
_________________
Construirea planului logico-operational (rezolvarea scrisa)
Ce putem afla prima data? Stim ca r=2c, si g=c+r.
Avem in acest moment 3 necunoscute, pe care trebuie sa le aflam. Putem face in asa fel incat sa ajungem la un numar mai mic de necunoscute,
inlocuind una din ele cu cee ace ne da problema?
Da, putem inlocui r cu 2c. Avem:
g+c+2c=72 => g+3c=72

40
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

g=c+2c =>g=3c
Acum avem doar 2 necunoscute. Putem sa ajungem doar la o necunoscuta? Da, putem inlocui g cu 3c. Avem:
3c+3c=72 => 6c=72 => c=72:6=> c=12
Ce reprezinta c? Numarul curcanilor. Ce putem afala daca am aflat numarul curcanilor? Putem afla numarul gastelor: g=3c => g=3x12=36, si
numarul ratelor: r=2c => r=2x12=24
Deci care este raspunsul la problema? Bunicii au 12 curcani, 24 rate si 36 gaste.
Activitati suplimentare
Verificarea raspunsului
Cum verificam ca am rezolvat corect?
Putem aduna numarul gastelor, ratelor si curcanilor, sa vedem daca ne da 72:
12+24+36=72 Corect!
Este numarul ratelor de doua ori cat numarul curcanilor? 12x2=24 Da.
Este numarul gastelor cat al ratelor si curcanilor la un loc? 36=12+24 Da.
Rezolvarea problemei prin alte metode (cand este posibil)
Putem rezolva aceasta problema prin alta metoda? Da, prin metoda grafica:
curcani
rate total 72
gaste
Cate parti avem care formeaza numarul 72? 1+2+3=6
Deci fiecare parte reprezinta 72:6=12 unitati.
Atunci putem spune ca sunt 12 curcani, 2x12=24 rate si 3*12=36 gaste.
Redactarea raspunsului

41
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

R: 12 curcani, 24 rate si 36 gaste

Compunere de probleme dupa acelasi exercitiu, dar schimband contextul.
Exemplu: Intr-o gradina sunt 72 de flori: lalele, narcise si zambile. Cate flori de fiecare fel sunt, daca lalele sunt de doua ori mai multe decat
zambile, iar narcise cat lalele si zambile la un loc?
l+n+z=72
l=2z
n=l+z
l,n,z=?
Se rezolva pe modelul de mai sus.
Compunere de probleme dupa acelasi context cu cel initial, dar schimband numerele
Bunicii Mariei au rate, gaste si curcani, in total 128 de pasari de curte. Cate pasari de fiecare fel sunt, daca rate sunt de trei ori mai multe decat
curcani, iar gaste cat curcani si rate la un loc?
Se rezolva problema pe modelul de mai sus.
2. Proiectați o secvență de instruire în care să prezentați demersul didactic implicat într-o activitate de rezolvare de probleme prin
metoda figurativă, în concentrul 0-100000, la clasa a III-a.
Metoda figurativa de tipul suma si diferenta
Un biciciclist parcurge drumul Iasi-Bacau in 2 zile. In prima zi parcurge cu 20km mai mult decat in a doua zi. Cati km parcurge in fiecare zi,
daca in total a mers 130km?
Transpunerea in limbaj matematic
Notam cu:
a numarul de km parcursi in prima zi
b numarul de km parcursi a doua zi

42
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

a+b=130
a=b+20 (sau a-b=20)

a,b=?

Realizarea desenului problemei, stabilirea tipului de metoda

20 (diferenta)
a
130 (suma)
b

Segmentul care il reprezinta pe b se cuprinde o singura data in segmental care-l reprezinta pe a (C=1)
Planul logico-operational
Egalam partile:
-prin adunare (metoda 1)

20
a
20 130 +20
b+20

43
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

1. Care este dublul numărului mai mare? 130+20=150 (2a=de două ori numărul mai mare)
2. Care este numărul mai mare? a= 150:2=75
3. Care este numărul mai mic?
A. 130-75=55 Verificare: 75-55=20
B. 75-20=55 Verificare: 75+55=130
Răspuns: a=75, b=55
Scrierea în exercitiu:
I. 130-75=130-(150:2)=130-(130+20):2
Exerciţiul problemei este: 130-(130+20):2
II. (130+20):2-20
Generalizarea: Notăm S=130, D=14, C=1
I. S-(S+D):(C+1)
II. (S+D): (C+1)-D

-metoda prin scădere

Sumă Diferenţă
a-20
130 -20
b

44
Hârţan Raluca Andra (căs. Avasilcăi),UAIC, PIPP, ID, an II, sem. 2

Planul logico-operaţional:
a+b=130
a=b+20
1. Care este dublul numărului mai mic? 2b=130-20=110
2. Care este numărul mai mic? B=110:2=55
3. Care este numărul mai mare?
I. 130-55=75 Verificare: 75=55+20
II. 55+20=75 Verificare: 75+55=130
Răspuns: a=75, b=55
Scrierea în exerciţiu:
i. 130-(130-20):2
ii. (130-20):2+20
Generalizarea:
S-(S-D):(C+1)
(S-D):(C+1)+D
Compunerea de probleme dupa acelaşi exerciţiu: 130-(130-20):2
Într-o scoală sunt 130 copii. Luni au lipsit de la scoală 20 copii. La jumătate din numărul copiilor prezenţi s-au încheiat mediile. Câti copii din
scoală au rămas cu mediile neîncheiate?
Compunerea de probleme după acelaşi context: Un biciciclist parcurge drumul Piatra Neamţ-Iaşi în 2 zile. În prima zi parcurge cu 20km
mai mult decat în a doua zi. Câti km parcurge în fiecare zi, dacă în total a mers 130km?

45