CONVERSIE PROFESIONALĂ_ 8 NOIEMBRIE 2020

METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE ŞI A ACTIVITĂŢILOR DIN

DOMENIUL „LIMBĂ ŞI COMUNICARE”

LUCRARE DE PORTOFOLIU:
PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU O DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREŞCOLAR SAU PRIMAR:
LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU COPII

STRUCTURA-CADRU ŞI CONŢINUTUL OPŢIONALELOR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ

PENTRU COPII

PLAN SIMPLU

o Structura-cadru şi conţinutul opţionalelor de literatură pentru copii:

1. Argument (motivarea importanţei opţionalului, alegerea unui titlu adecvat și inspirat și atractiv pentru
a denumi opționalul propus, integrarea ofertei opţionale în sfera ariei curriculare sau a mai multor arii
curriculare, utilitatea şi interesul pentru beneficiari, noutatea şi atractivitatea tematicii, asigurarea diferenţierii în
activităţile desfăşurate – trasee de formare alternative); criterii de succes: (i) claritatea şi puterea de convingere
a argumentului; (ii) relevanța și atractivitatea denumirii opționalului (puterea de sugestie a titlului ales)
►alegerea unor titluri incitante (inspirate, insolite, provocatoare) pentru opționalele propuse, care să atragă
și să motiveze elevii!
2. Obiectivele sau competenţele vizate (aprofundări, extinderi sau discipline noi); criterii de succes: (i)
corelaţia dintre obiective/ competenţe, exemplele de activităţi de învățare şi conţinuturi; (ii) corelația cu
denumirea opționalului (titlul ales);
3. Lista de conţinuturi literare şi alocări orare aferente temelor propuse (un opţional poate fi proiectat
pentru un semestru, pentru un an sau chiar pentru un ciclu şcolar); criteriu de succes: atractivitatea temelor şi a
conţinuturilor selectate;
4. Standarde curriculare de performanță (obiective-cadru ► standarde, itemi)
5. Modalităţi de evaluare specifice, de monitorizare şi diseminare a rezultatelor; criterii de succes: (i)
calitatea descriptorilor de performanță; (ii) corelaţia dintre formelor de evaluare alese şi modul în care acestea
contribuie la susţinerea performanţelor diferenţiate şi a intereselor specifice de activitate şi de învăţare ale
preşcolarilor şi ale elevilor (prin metoda proiectelor, spre exemplu); (iii) calitatea monitorizării şi a
modalităţilor de diseminare a rezultatelor (grupă, clasă, instituţie de învăţământ, instituţii partenere, colegi,
părinţi, comunitate locală etc.);
6. Bibliografie/ Webografie
7. Planificare calendaristică

BIBLIOGRAFIE
*** http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-prescolar
*** http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-primar
 PROIECTAREA DIDACTICĂ A CURRICULUM-ULUI LA DECIZIA ŞCOLII (CDŞ) ŞI
REGIMUL OFERTELOR CURRICULARE ŞI AL ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE
OPŢIONALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ŞI PRIMAR

1. REPERE METODOLOGICE PRIVIND REGIMUL DISCIPLINELOR OPȚIONALE

 Disciplinele opționale sunt indicate cu titlu orientativ de către Ministerul Educației Naționale (MEN), pentru
fiecare arie curriculară, în cazul Literaturii pentru copii – Aria Limbă și comunicare. De asemenea, unitățile
de învățământ preșcolar și primar pot propune, la rândul lor, discipline opționale (care necesită demers de
proiectare), cu aprobarea inspectoratelor școlare din țară.
 În schemele orare vor putea figura atât opționale din oferta MEN, cât și opționale din oferta locală, propuse
de către cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar, în raport cu interesele copiilor sau ale
elevilor de vârstă școlară mică.
 Disciplinele opționale pot fi realizate pe parcursul unui semestru, a unui an școlar, a unui ciclu curricular și/
sau pe parcursul unei trepte de școlaritate. Decizia privind durata unor discipline/ cursuri/ teme opționale
aparține consiliilor de administrație ale unităților de învățământ respective, fără a depăși numărul maxim de
ore afectat prin Planul-cadru de învățământ.
 Odată exprimate și comunicate școlii, opțiunile pentru anumite discipline la decizia școlii devin obligatorii
pe durata pentru care acestea au fost proiectate și prevăzute în oferta școlii.
 În învățământul primar, elevii vor avea în schema orară cel puțin o oră afectată disciplinelor opționale. Ele
pot fi realizate pe clase sau pe grupe de 10-15 copii/ elevi, în funcție de posibilitățile unităților de învățământ
respective. Pentru clasele unui nivel, se recomandă să existe un bloc orar fix, ca interval de timp rezervat
disciplinelor opționale, astfel încât elevii din clase diferite să poată constitui grupe, în funcție de opțiunile
exprimate: de exemplu, disciplinele/ cursurile/ temele opționale pentru toate clasele a IV-a se desfășoară
joia, între orele 10-12.

RISCURI

„Vă sugerăm ca în această perioadă de «noviciat» în proiectarea și aplicarea CDȘ să nu treceți

deocamdată în ofertă opționale pentru mai mult decât un an școlar, chiar dacă reglementările în vigoare o permit.
Există riscul ca elevii și/ sau profesorul să nu agreeze totuși cursul ales/ propus, dar să fie nevoiți să îl parcurgă
pe toată perioada de timp anunțată în ofertă. Dacă un opțional proiectat pentru un an se bucură de succes,
continuați-l printr-un nou proiect pe care îl propuneți în oferta următoare.” (CNC, 2011)

„Aceste discipline vor fi selectate de elevi, ajutați sau nu de părinți, dintr-o listă propusă. Dacă ele nu
vor trezi suficient interes, nu vor atrage atenția celor cărora le sunt destinate. Mai mult decât atât, ele trebuie să
propună o instruire bazată pe competențe, în care să se accentueze diferențierea și individualizarea, să fie bazată
pe motivația alegerii unei teme și pe satisfacția învățării unor concepte concrete și interesante. Ar fi greu de
înțeles, pentru toți actorii procesului de învățământ, ca și pentru cei care privesc sistemul din exterior, un
eventual eșec al elevilor la discipline pentru care ei au optat. Evident, afirmația este valabilă pentru opțiuni
făcute în cunoștință de cauză de către elevi și nu despre o alegere formală sau chiar «impusă» din rațiuni
subiective. (CNC, 2011)
 TIPURI DE OPȚIONALE

(1) OPȚIONALUL LA NIVELUL DISCIPLINEI (care constă fie din activități, module, proiecte care
nu sunt incluse în programa școlară avansată de autoritatea centrală, fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută
ca atare în planul-cadru sau nu apare la o anumită clasă/ ciclu curricular).

Realizări:
 opționalul derivat dintr-o disciplină studiată (Limba și literatura română), ca adâncire a acesteia, dincolo de
aprofundările pe trunchi comun stabilite prin programa școlară pentru disciplina respectivă, în cadrul ariei
Limbă și comunicare;
 opționalul de Literatură pentru copii, cuprinzând teme sau capitole ale unei discipline, care nu sunt incluse
ca extensii față de trunchiul comun de studiu în programa disciplinară (Limba și literatura română), în
cadrul ariei Limbă și comunicare;
 opționalul de Literatură pentru copii, ca altă disciplină decât cele menționate în cadrul ariei Limbă și
comunicare (ca disciplină nouă), introduce noi obiecte de studiu și/ sau teme noi, în afara celor prevăzute în
trunchiul comun, respectiv care nu se regăsesc în programele naționale. Exemple: Folclorul copiilor,
Literatura aforistică pentru copii, Literatura enigmatică pentru copii, Lectură literară, Arta spectacolului
literar-artistic pentru copii.

(2) OPȚIONALUL (INTEGRAT) LA NIVELUL ARIEI CURRICULARE (care presupune alegerea

unei teme care implică cel puțin două discipline dintr-o arie, situație în care, pornind de la obiectivele-cadru ale
disciplinelor, vor fi formulate obiective de referință din perspectiva temei alese).

Realizări:
 opționalul de Literatură pentru copii, ca temă integratoare pentru cel puțin două discipline dintr-o anumită
arie curriculară, în cazul nostru, aria Limbă și comunicare. Exemple: Valori ale literaturii pentru copii în
limba română și în limbile moderne studiate; Valori ale literaturii pentru copii în limba română maternă și
nematernă; Valori ale literaturii pentru copii în limba română și în limbi ale minorităților naționale).

(3) OPȚIONALUL (INTEGRAT) LA NIVELUL MAI MULTOR ARII CURRICULARE (care implică
cel puțin două discipline aparținând unor arii curriculare diferite, caz în care, ca și în cazul opționalului integrat
la nivel de arie, informațiile cu care elevii vor opera au un caracter complex și, ca atare, permit dobândirea de
achiziții cognitive de rang înalt: generalizarei, sinteză, transfer etc.).

Realizări:
 opționalul de Literatură pentru copii, ca temă integratoare pentru mai multe arii curriculare (Limbă și
comunicare, Om și societate, Arte, Consiliere și orientare, Matematică și științe ale naturii, Educație fizică
și sport, Tehnologii). Exemple: Folclorul copiilor la români și în alte culturi, Culegere de folclor, Literatură
și artă în folclorul popoarelor, Călători și călătorii în realitate și în închipuire, Teatru, dans și voie bună,
Teatru de păpuși (marionete), Educație interculturală, Tradiții și obiceiuri interculturale, Literatură și
știință, Literatura Science-Fiction & Fantasy, între real și imaginar, Jocuri literare și jocuri de mișcare,
Jocurile minții: jocuri pe hârtie și jocuri pe calculator, Natura-prietena mea, În lumea celor care nu
cuvântă. Curiozități literare și din lumea naturii, Drepturile copilului, drepturile micului cititor, Familia în
literatură și artă, Literatura pentru copii și celelalte arte, Literatură, științe și arte distractive etc.
 2. PROIECTAREA DIDACTICĂ A CURRICULUM-ULUI LA DECIZIA ŞCOLII
(CDŞ) ŞI REGIMUL OFERTELOR CURRICULARE ŞI AL ACTIVITĂŢILOR
DIDACTICE OPŢIONALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ŞI PRIMAR

FIȘA DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPȚIONAL

 Informațiile de identificare vor indica: denumirea opționalului; tipul; grupa/ clasa; durata; număr de ore pe
săptămână; autorul/ propunătorul; abilitarea pentru susținerea cursului; instituția/ unitatea de învățământ.

 Pentru Argument, se va redacta o pagină care motivează cursul propus: oportunități curriculare, nevoi și
interese ale elevilor și ale comunității locale, formarea unor competențe de transfer etc.

 Obiectivele de referință vor fi formulate după modelul celor din programa națională (al materiilor de trunchi
comun), dar nu vor fi reluări ale acestora. Opționalul de Literatură pentru copii nu trebuie să repete/ dubleze
obiectivele de referință ale programei disciplinare naționale (în acest caz, programa obligatorie a disciplinei
de trunchi comun Limba și literatura română)
 Un obiectiv de referință este corect formulat dacă, prin enunțul său, indică ce poate să facă elevul, în
termeni de comportamente observabile (demonstrabile și evaluabile).
 La rândul său, o competență specifică este corect formulată, dacă ea definește un rezultat așteptat al
instruirii care poate fi performat și verificat.
 În cazul în care disciplina opțională este prevăzută pentru un nivel de școlaritate sau un ciclu
curricular, este necesar să fie definite și obiective cadru din care se deduc obiectivele de referință
pentru fiecare an de studiu. Cu alte cuvinte, dacă oferta cuprinde un opțional pentru mai mulți ani de
studiu, se redactează câte o programă pentru fiecare an, având grijă să apară explicit progresia
obiectivelor de la un an de studiu la altul (liniile de coerență didactică responsabile de
continuitatea, corelarea sau corespondența obiectivelor de la o clasă la alta).

 Lista de conținuturi cuprinde informațiile/ temele/ textele pe care opționalul (în cazul nostru, Literatura
pentru copii) le propune ca bază de operare pentru formarea capacităților vizate de obiective, altfel spus,
acele noi informații sau cunoștințe care vor fi vehiculate în cadrul opționalului ca mijloc instructiv și
formativ-educativ. Noutatea conținuturilor este definită față de programa disciplinei de trunchi
comun, respectiv Limba și literatura română (de aici, rubrica nouă în catalog).

 Ca modalități de evaluare, vor fi menționate tipurile de probe sau instrumente de evaluare care se
potrivesc opționalului propus (probe orale, practice, proiecte, chestionare, descriptori de performanță
etc.).

 Bibliografie

 Planificare calendaristică – semestrială, anuală

 STRUCTURA-CADRU ŞI CONŢINUTUL OPŢIONALELOR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
PENTRU COPII

PLAN DEZVOLTAT
1. ARGUMENT
 Elemente de calitate:
o oportunitatea opționalului: motivarea importanţei opţionalului, utilitatea şi interesul pentru beneficiari;
o realismul ofertei CDȘ în raport cu toate categoriile de resurse instituționale și comunitare disponibile: informaționale,
umane, materiale etc.;
 Criterii de succes:
o claritatea şi puterea de convingere a argumentului;
o alegerea unor titluri incitante (inspirate, insolite, provocatoare) pentru opționalele propuse, care să atragă și să motiveze
elevii;

2. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ/ COMPETENŢE SPECIFICE

 Elemente de calitate:
o măsura în care obiectivele de referință (a) presupun corelaţia dintre obiective/ competenţe, conţinuturile propuse și
activităţile de învățare propuse la sugestii metodologice; (b) sunt proiectate în număr corespunzător (existența a cel puțin
unei activități de învățare pentru fiecare obiectiv; (c) sunt adecvate nivelului de cunoștințe ale elevului; (d) derivă din
obiective cadru, atunci când acestea sunt formulate, tot astfel cum competențele specifice derivă din cele generale;
o definirea și urmărirea unui număr de 5-6 obiective de referință pe care elevii urmează să le atingă până la sfârșitul
semestrului/ anului, pentru un opțional de o oră pe săptămână;
o concordanța cu etosul școlii („misiunea” și „viziunea” școlii), cu interesele elevilor și cu nevoile comunității;
o integrarea ofertei opţionale în sfera ariei curriculare sau a mai multor arii curriculare (aprofundări, extinderi sau discipline
noi);
o precizarea duratei desfășurării activităților, indicarea timpului alocat acestora (un opţional poate fi proiectat pentru un
semestru, pentru un an sau chiar pentru un ciclu şcolar);
 Criterii de succes:
o respectarea particularităților de vârstă ale elevilor;
o formularea obiectivelor relevă noutatea şi atractivitatea tematicii;
o formularea obiectivelor asigură diferenţieri în activităţile desfăşurate – trasee de formare alternative;

3. LISTA DE CONŢINUTURI LITERARE ŞI ALOCĂRI ORARE (aferente temelor)

 Elemente de calitate:
o măsura în care conținuturile (a) sunt organizate/ structurate articulat, sistematic; (b) presupun cumulul informației în
entități esențiale, fără contradicții; (c) permit înregistrarea progresului; (d) sunt învățabile prin didactizare și adaptate la
experiența elevului; (e) sunt adecvate intereselor, nevoilor prezente și viitoare ale elevilor;
o calitatea corelării conținuturilor cu obiectivele de referință/ competențele specifice vizate (conținuturile sunt asociate
obiectivelor/ competențelor urmărite);
 Criterii de succes:
o respectarea particularităților de vârstă ale elevilor: accesibilitatea, adecvarea, relevanța experiențială a conținuturilor
propuse (teme, corpusuri de texte, instrumente de lucru);
o noutatea, atractivitatea temelor şi a conţinuturilor selectate;

4. VALORI ȘI ATITUDINI
 Elemente de calitate:
o înzestrarea copilului sau a elevului de vârstă școlară mică cu acele valori și atitudini (comportamente dezirabile) care (a) să
formeze personalitatea copilului, respectând nivelul și ritmul său de dezvoltare și (b) să stimuleze raportarea efectivă și
creativă la mediul natural și social și (c) să permită continuarea educației, prin formarea capacităților și a motivațiilor
necesare învățării în condițiile unei societăți în schimbare;
o măsura în care disciplina opțională propusă contribuie la construirea unui set de valori și atitudini individuale și sociale
apte (a) să orienteze comportamentul infantil și juvenil în spiritul toleranței față de valorile celorlalți; (b) să conducă la
realizarea unor planuri personale de acțiune și să stimuleze motivarea pentru învățarea continuă; (c) să asigure o orientare
școlară și profesională optimă, în raport cu aspirațiile și aptitudinile individuale;
o măsura în care disciplina opțională propusă contribuie la înțelegerea modului în care mediul social și cultural (familia,
normele sociale, codurile lingvistice, tradițiile istorice, mentalitățile locale etc.) influențează ideile, valorile și atitudinile
proprii și ale celorlalți;
o măsura în care disciplina opțională propusă contribuie la înțelegerea sensului apartenenței identitare la diferite tipuri de
comunități, prin evaluarea interdependențelor dintre identitate și alteritate, dintre local și național, dintre național și global;
o măsura în care disciplina opțională propusă contribuie la construirea unei vieți de calitate, prin: (a) dezvoltarea unor
atitudini pozitive față de sine și față de semeni, în relaționarea cu mediul social (toleranță, responsabilitate, empatie,
integritate, solidaritate etc.); (b) acceptarea și promovarea unui mediu natural și sociocultural propice vieții, inclusiv a
 vieții culturale; (c) cunoașterea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului; (d) înțelegerea consecințelor etice ale
dezvoltării științei și tehnologiei asupra omului și a mediului;
 Criterii de succes:
o să determine mobilizarea elevilor în tot ceea ce înseamnă participarea acestora la viața socială a clasei, a școlii și a
comunității locale din care fac parte: (a) demonstrarea capacității de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia; (b)
demonstrarea capacității de adaptare la situații diferite; (c) folosirea unei varietăți de limbaje și instrumente pentru a
transmite ideile, experiențele și sentimentele împărtășite; (d) exprimarea voinței de a urmări un țel, o aspirație, pe diferite
căi și prin diferite mijloace, ca expresie a dorinței de realizare personală și socială;
o să contribuie la dezvoltarea competențelor funcționale esențiale pentru reușita socială: comunicare, gândire critică, luarea
deciziilor, prelucrarea și utilizarea contextuală a unor informații complexe, dezvoltarea capacităților de investigare și de
valorizare a propriei experiențe și de susținere a propriilor opțiuni;
o să contribuie (a) la formarea autonomiei morale, prin identificarea drepturilor și a responsabilităților care le revin elevilor
de vârstă școlară mică, în calitate de membri activi ai comunităților din care fac parte și (b) să facă posibilă reflecția
constantă asupra diverselor roluri sociale care le revin, precum și a implicațiilor acestora asupra vieții cotidiene;
o să dezvolte capacitățile de investigare și de valorizare a propriei experiențe, prin dezvoltarea unei culturi axiologice
referitoare la sensurile și beneficiile muncii fizice și intelectuale, la dobândirea unei culturi a efortului fizic și intelectual,
precum și la antrenarea capacității de explorare a realității înconjurătoare;
o cultivarea expresivității și a sensibilității, în scopul împlinirii personale și a promovării unei vieți sociale de calitate;
o configurarea unor judecăți estetice privind diferite aspecte ale realității naturale și sociale transfigurate în creațiile literar-
artistice;
o formarea unei gândiri creative, a unor deprinderi de judecată critică, a unei sensibilități deschise spre valorile estetice și
artistice;

5. MODALITĂŢI DE EVALUARE
 Elemente de calitate:
o menționarea tipurilor de probe sau instrumente de evaluare care se potrivesc opționalului propus (probe orale, practice,
proiecte, chestionare, descriptori de performanță, standarde de performanță etc.);
o calitatea monitorizării şi a modalităţilor de diseminare a rezultatelor vizate (grupă, clasă, instituţie de învăţământ, instituţii
partenere, colegi, părinţi, comunitate locală etc.);
o calitatea corelaţiei dintre formelor de evaluare alese şi modul în care acestea contribuie la susţinerea performanţelor
diferenţiate şi a intereselor specifice de activitate şi de învăţare ale preşcolarilor/ ale elevilor;
 Criterii de succes:
o recursul la exploatarea complementară a metodei proiectelor educaționale;
o adecvarea modalităților de evaluare la demersurile didactice propuse;

6. SUGESTII METODOLOGICE
 Elemente de calitate:
o măsura în care diversele tipuri de activități de învățare (a) sunt recomandate pentru formarea competențelor propuse și duc
la dezvoltarea competențelor respective; (b) pot fi organizate efectiv; (c) presupun activitatea nemijlocită a elevului; (d)
permit învățarea prin cooperare; (e) conțin referiri la utilizarea resurselor materiale;
 Criterii de succes:
o recursul optim la toate categoriile de resurse ale activității didactice:
 resurse materiale: manuale, texte auxiliare (culegeri, antologii, enciclopedii, tabele, planșe, hărți etc.), materiale
didactice, mijloace audio-video, locul de desfășurare etc.;
 resurse umane: copilul preșcolar/ elevul de vârstă mică școlară cu personalitatea sa, motivația, capacitățile de învățare
și exprimare, profesorul cu experiența sa, influențele familiei și ale comunității;
 resurse procedurale: forma de organizare a clasei, modalități (strategii) de organizare a activității didactice, metode
de predare-învățare-evaluare, alocarea resurselor de timp;

7. EXISTENȚA UNEI BIBLIOGRAFII

 Elemente de calitate:
o indicarea și utilizarea unor referințe bibliografice de specialitate actuale, valoroase și relevante pentru tematica disciplinei
opționale propuse;
o indicarea surselor primare sau secundare din care au fost selectate textele de referință/ corpusurile de texte: autori și opere
literare; antologii, culegeri de texte, crestomații de texte, enciclopedii, alte instrumente de lucru);
 Criterii de succes:
o actualitatea și pertinența bibliografiei critice utilizate;
o atractivitatea și accesibilitatea textelor literare selectate: texte integrale, fragmente de texte, adaptări și prelucrări.
 FOLCLORUL COPIILOR. JOCURI ȘI CÂNTECE DE COPII

PROPUNERE DE LISTĂ ORIENTATIVĂ DE CONŢINUTURI LITERARE

A. FOLCLORUL COPIILOR (Comișel, 1970, 1982)

1. CÂNTECELE-FORMULE (INVOCAŢII)
1.1. Cântece-formule care invocă elemente cosmico-meteorologice: soarele, luna, tunetul, curcubeul,
apa, ploaia, negura, ninsoarea, focul;
1.2. Cântece-formule magico-ritualice: Ghiocei şi viorele, La găuritul urechilor, La schimbarea dinţilor;
Terapeutice (~ descântece): La vântoase, La urcior, La figuri, La goz în ochi, La puştea pe limbă;
De adus drăguţul, Colinde, Chiraleisa, Legarea cozilor, Păpărugile, paparudele;
1.3. Cântece-formule care invocă vietăţi, vieţuitoare din natură:
 Invocarea unor vietăţi din natură care au uneori cu puteri supranaturale, oraculare, apotropaice;
 Invocarea vredniciei vietăţilor mărunte: insecte (furnica, gărgăriţa, buburuza, viespea, fluturele,
ţânţarul); păsări (rândunica, piţigoiul, gaia, cucul, pupăza, barza, uliul, cioara, corbul, găina,
curcanul, gâsca, raţa); animale (melcul, câinele, pisica, mielul, oaia, capra-turca-brezaia, taurul,
bivolul-bivoliţa, calul, măgarul, şarpele, şopârla).

2. RECITATIVELE-NUMĂRĂTORI („SORŢI”, FORMULE DE ELIMINARE DIN JOC)

2.1. Numărători propriu-zise; 2.2. Numărători paralele.

3. LITERATURA PROPRIU-ZISĂ, APARŢINÂND (ASIMILABILĂ) FOLCLORULUI COPIILOR:

3.1. Versurile cântate; 3.2. Versurile recitate; 3.3. Formulele (textele) cumulative (poveştile sau textele
cumulative); 3.4. Păcălelile (glumele, texte glumeţe, satirice şi de interdicţie în jocuri);
3.5. Cimiliturile; 3.6. Frământările (frânturile) de limbă (jocurile de cuvinte); 3.7. Vorbe „De-ale
surzilor”; 3.8. Vorbirea „păsărească”.

B. JOCURI ŞI CÂNTECE DE COPII (Medan, 1980)

1. JOCURI ŞI CÂNTECE DE COPII care se corelează cu cântecele-formule (invocaţiile) magico- ritualice:

Ghiocei şi viorele, La găuritul urechilor, La schimbarea dinţilor; Terapeutice (~ descântece): La vântoase,
La urcior, La figuri, La goz în ochi, La puştea pe limbă; De adus drăguţul, Colinde, Chiraleisa, Legarea
cozilor, Păpărugile, paparudele;

2. JOCURI ŞI CÂNTECE DE COPII (DE JOACĂ PROPRIU-ZISĂ) care se corelează atât cu recitativele-
numărători (propriu-zise și paralele), cât și cu literatura propriu-zisă, aparţinând (asimilabilă) folclorului
copiilor (versurile cântate; versurile recitate; textele glumeţe, satirice şi de interdicţie în jocuri): Glumeţe şi
„ciufelnice”; Chiuituri ( ~ strigături); De şcoală; De legănat; De joacă cu cei mici; Om sărac;
Scrânciobul; De-a avionul; Moşul şi baba; Plimbarea, Ineluş; De bătut din palme; Scalda; Căutarea
obiectelor pierdute; Întrecerea;

3. JOCURI ŞI CÂNTECE DE COPII (INIŢIATICE) care se corelează mai ales cu literatura propriu-zisă,
aparţinând (asimilabilă) folclorului copiilor (versurile cântate; versurile recitate; formulele/ textele
cumulative; textele glumeţe, satirice şi de interdicţie în jocuri): De-a baba oarba; De-a cloţa cu puii; De-a
ascunselea; Carolina; Batistuţa; Suratele; Printre munţi şi printre văi; Ionel şi Ileana; Jocul fetiţei cu
băiatul; Ţăranul; Castelul frumos; Cuibul rândunelei; Veveriţa şchioapă; Cireşele; Elefanţii în pânză de
 păianjen; Primăvara; Podul; Musafirul din Bucureşti, Plăpânda floare; Mioriţa păstoriţei; Plouă, plouă…;
Domnişoara Angelina; Chinezoaica; Suveniri.

BIBLIOGRAFIE
I
*** http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-prescolar
*** http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-primar
*** (2002). Metoda proiectelor la vârstele timpurii. Bucureşti: Editura V& I Integral.
Bocoş, M., Chiş, V. (2012), Abordarea integrată a conţinuturilor curriculare, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Culea, L. et al. (2008). Activitatea integrată în grădiniţă. Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar. Bucureşti:
Didactica Publishing House.
Dogaru, Z. (2002), Evaluarea cunoştinţelor copiilor preşcolari, Editura Aramis, Bucureşti.
Dumitru, A., Dumitru, G. (2009), Activităţi transdisciplinare pentru grădiniţă şi ciclul primar, ediţia a IV-a, Editura Paralela 45, Piteşti.
Glava, A., Glava, C. (2002), Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia, Cluj- Napoca.
Glava, A.; Pocol, M.; Tătaru, L. (2009), Educaţia timpurie - ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45,
Piteşti.
Grama, F. et al. (2009). Aplicaţiile Noului Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Vol. I-III. Bucureşti: Didactica Publishing House.
Ilica, Anton (2007)(coord.). Didactica limbii române şi a lecturii. Arad: Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, pp. 9-118.
Molan, Vasile; Bizdună, Maria (2006). Didactica limbii şi literaturii române. Program universitar de formare în domeniul PIPP. Proiectul
pentru învăţământul rural. Bucureşti: MEC., pp. 21-44.
Norel, Mariana (2010). Metodica predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Braşov: Editura Universităţii
„Transilvania” din Braşov. Unitatea de învăţare 2. Proiectarea didactică la limba şi literatura română în învăţământul primar, pp. 19-36.
Norel, Mariana; Bota, Oana (2012). Didactica domeniului experienţial Limbă şi comunicare. Cluj-Napoca: Editura ASCR (Capitolul 2.
Proiectarea didactică: de la concept la demers, pp. 31-124).
Nuţă, Silvia (2000). Metodica predării limbii române în claselor primare. Bucureşti : Editura Aramis, pp. 5-25.
Pamfil, Alina (2009). Limba şi literatura română în şcoala primară. Perspective complementare. Piteşti: Paralela 45, pp. 38-69.
Pletea, Mioara; Fotache, Rodica; Spânu, Cristina et al. (2008). Ghid pentru proiecte tematice. Activităţi integrate pentru preşcolari (3-5
ani). Bucureşti: Didactica Publishing House, pp. 5-80, 104-127, 128-133.
Preda, V. (coord.) (2009). Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. Craiova: Editura Gheorghe-Cârţu Alexandru.
Şerdean, Ioan (2002). Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Bucureşti: Editura Corint, pp. 12-28.
Şerdean, Ioan; Goran, Laura (2004). Didactica specialităţii. Bucureşti: Editura Fundaţiei „România de Mâine”, pp. 60-67.

II
Repere curriculare
*** (2010). Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului. ORDIN MECTS 3851/ 17.05.2010 cu privire la aprobarea Reperelor
Fundamentale în Învățarea și Dezvoltarea Timpurie a copilului de la naștere la 7 ani_Anexa nr. 1_RFIDT. București: MECTS
*** (2019). Curriculum pentru educația timpurie. Anexa la Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 4694/2.08.2019. Bucureşti:
MECT.
*** (2019). SUPORT pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul pentru educație
timpurie. Bucureşti: MECT.
*** Ministerul Educaţiei Naţionale (2013). Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română – Clasa pregătitoare, clasa I
şi clasa a II-a. Anexa 2. Aprobată prin Ordinul OMEN Nr. 3418/19.03.2013. Bucureşti: MEN.
*** Ministerul Educaţiei Naţionale (2014). Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele a III-a – a IV-a. Anexa
nr. 2 la OMEC Nr. 5003/ 02.12.2014. Bucureşti: MEN.
*** Ministerul Educaţiei Naţionale (2002). Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de
limbă şi literatură română, învăţământ primar şi gimnazial. Bucureşti: M.E.N. – C.N.C.: Editura Aramis, pp. 102-103 (model de proiect
de opţional).
*** Ministerul Educaţiei Naţionale (2001). Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare. Ghid de evaluare. Limba şi literatura română.
Bucureşti: M.E.N.- SNEE: Editura Aramis.
III
Probleme deschise. De la ciclul primar la ciclul gimnazial
*** MECTS (2012). Programa şcolară pentru cursul opţional Lectura şi abilităţile de viaţă (Curriculum la decizia şcolii pentru clasele a
V-a – a XII-a). Anexa la OMECTS Nr. 3961/03.05.2012. Bucureşti: MECTS.
Sarivan, Ligia; Cerkez, Matei (2005). Didactica ariei curriculare Limbă şi comunicare. Proiectul pentru învăţământul rural. Bucureşti:
MEC.
Sămihăian, Florentina; Norel, Mariana (2005). Didactica limbii şi literaturii române, I. Proiectul pentru învăţământul rural. Bucureşti:
MEC., pp. 57-50 (2.3. Proiectarea curriculum-ului la decizia şcolii).
Norel, Mariana; Sămihăian, Florentina (2006). Didactica limbii şi literaturii române, II. Proiectul pentru învăţământul rural. Bucureşti:
MEC.