Sunteți pe pagina 1din 7

JOCURI DIDACTICE INTERDISCIPLINARE

PENTRU VÂRSTA PREŞCOLARĂ GRUPA MARE

Jocurile didactice interdisciplinare asigură transferul cunoştinţelor


asimilate la situaţii nou create, apropiate de realitatea vieţii, consolidează
deprinderile motrice, facilitează efortul intelectual, pregătesc copiii pentru
activităţi practice, le stimulează creativitatea.

ROATA TOAMNEI
SCOP:
 Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă.
 Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical.
 Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
-să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în
imagini;
-să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte;
-să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice;
-să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate;
-să lipească elemente într-un ansamblu ales de el;
SARCINA DIDACTICĂ:
 Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri.
 Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical.
 Lipirea unor elemente într-un ansamblu.
REGULI DE JOC:
Copiii învârtesc roata, şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la
întrebarea: „Ce ne-a adus toamna?” Este compensat copilul care dă cel mai complet
răspuns.
Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauze, mânuirea materialului, mişcarea.
DESFĂŞURAREA JOCULUI :
Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume.
Roata este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a
adus toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi
stabileşte categoria din care face parte.
Ex: Acesta este un morcov. Morcovul este o legumă. La cerinţa educatoarei,
„Căutaţi şi voi această imagine”, copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. Un alt
copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă.
Variantă.
Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. Copiii care ghicesc
despre ce este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. Copilul
care aşază primul imaginea este recompensat. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg
de pe masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le
lipească pe o foaie de hârtie, respectând tehnica de lipire învăţată.
DE-A GRĂDINIŢA
SCOP:
 Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă.
 Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu, în raport
cu un reper dat.
 Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc
locuri în care se află situate obiectele.
 Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
-să denumească corect obiectele întâlnite în sala de grupă;
-să plaseze conştient în spaţiul clasei, diferite obiecte precizând locul pe care îl
ocupă în raport cu un reper dat:
-să interpreteze un cântec respectând linia melodică şi textul acestuia;
SARCINA DIDACTICĂ:
 Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi.
 Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite.
 Interpretarea corectă a unui cântec.
REGULI DE JOC:
Obiectele vor fi scoase pe rând de copii, apoi vor fi aşezate la locul lor,
precizându-se poziţia pe care o ocupă.
Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg.
ELEMENTE DE JOC: mişcarea, surpriza, mânuirea obiectelor.
DESFĂŞURAREA JOCULUI :
Educatoarea va aduce în grupă, sub formă de surpriză, o cutie cu jucării. Pe
rând, câte un copil chemat de educatoare scoate din cutie câte un obiect pe care îl
denumeşte apoi îl aşază în clasă, la locul său precizând poziţia pe care o ocupă..
Ex: Am luat o carte. Este o carte cu poveşti şi o aşez în bibliotecă, pe raft.
Educatoarea poate interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat
obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei? În partea a doua se va desfăşura un exerciţiu
de limbaj. Completează cu cuvinte potrivite propoziţiile eliptice formulate de
educatoare.
Păpuşa este pe ............
Ursuleţul este lângă..............
Maşinuţa este în ...............
Fiecare răspuns corect este aplaudat.
În ultima parte a activităţii copiii vor interpreta un cântec despre grădiniţă,
aşezaţi în diferite poziţii: pe scăunele, în picioare, în spatele scăunelelor, pe covor,
etc.
CORPUL OMENESC
SCOP:
 Verificarea cunoştinţelor copiilor despre corpul omenesc (părţi componente,
acţiuni, simţuri).
 Consolidarea deprinderilor copiilor de a formula propoziţii după imagini care
prezintă diferite acţiuni efectuate de om.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
-să identifice părţile componente ale corpului omenesc;
-să identifice situaţiile în care simţurile ne ajută în perceperea lumii înconjurătoare;
-să formuleze propoziţii după imagini care prezintă diferite acţiuni efectuate de om;
-să arate la semnalul educatoarei o anumită parte a corpului;
SARCINA DIDACTICĂ :
 Precizarea părţilor componente ale corpului omenesc şi rolul simţurilor în
perceperea vieţii înconjurătoare.
 Formularea de propoziţii după imagini.
 Indicarea unor părţi ale corpului în funcţie de îndrumările educatoarei.
REGULI DE JOC :
Copiii vor completa o siluetă de corp omenesc cu elementele primite la
începutul jocului.
Răspunsurile corecte sunt aplaudate, iar cele greşite sunT corectate de colegi.
ELEMENTE DE JOC: aplauze, mişcarea, mânuirea materialului.
DESFĂŞURAREA JOCULUI:
Imaginile cu elemente separate ale corpului omenesc sunt aşezate pe o masă în
faţa grupei alături de o siluetă a corpului omenesc.
Pe rând, copiii vor ataşa elementele date la locul potrivit pe siluetă, motivând
acţiunea: gura pe partea de jos a feţei, braţele lateral, ochii sub sprâncene etc.
Răspunsurile corecte vor fi aplaudate.
Variantă:
Educatoarea numeşte o acţiune sau precizează o stare solicitând copiilor să
spună ce parte a corpului o efectuează sau ce simţ ne ajută să o constatăm.
Ex: Cine ne ajută să alergăm? (picioarele).
Cine ne ajută să apucăm o cană? (mâna).
sau:
Cine ne spune că prăjitura e dulce? (limba).
Cine ne spune că floarea e parfumată? (nasul).
În partea a doua a jocului se va face un rexerciţiu de limbaj. Sunt descoperite
imagini ce prezintă diferite acţiuni: „Un copil construieşte; o fetiţă udă florile; un
iepuraş mănâncă morcovi;” iar copiii vor formula cel puţin două propoziţii despre
imaginile prezentate.
În ultima parte se va desfăşura un joc distractiv „Arată ce spun!”.
Copiii vor fi aşezaţi pe covor în semicerc. Educatoarea se va aşeza în faţa lor
şi va denumi părţi ale corpului; la semnalul ei copiii trebuie să arate ce parte a
corpului denumeşte ea. Copiii trebuie să fie atenţi, căci educatoarea va încerca să-i
încurce numind o parte în timp ce va arăta altceva. De exemplu va spune copiilor să
arate urechile, iar ea va pune mâna pe umeri.
CINE SUNT, CUM SUNT ?

SCOP:
 Consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la animale, aspectul fizic,
mediul de viaţă, hrană, adăpostul, foloase aduse omului.
 Consolidarea deprinderii de reproducere fidelă, cursivă a unor fragmente din
povestiri şi poveşti în care apar personaje-animale.
 Consolidarea deprinderii de exprimare liber-creativă a sentimentelor prin
limbaj plastic.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
-să reconstituie imaginea animalelor, din decupaje, pe baza caracteristicilor fizice;
-să aşeze în faţa fiecărui animal reconstruit planşa reprezentând mediul natural de
viaţă;
-să aleagă jetonul care reprezintă imaginea hranei potrivite fiecărui animal;
-să spună titlul poveştilor şi povestirilor care au ca personaje animalele respective;
-să identifice trăsăturile morale atribuite acestor personaje-animale;
-să redea prin limbaj plastic, o scenă sau un personaj dintr-o poveste sau povestire;
SARCINA DIDACTICĂ:
 Reconstituirea imaginilor reprezentând animale şi aşezarea jetoanelor
(imaginilor) corespunzătoare mediului de viaţă şi hranei specifice fiecărui animal.
 Precizarea titlului poveştii sau povestirii în care apar ca personaje respectivele
animale şi relatarea acelui fragment din poveste din care să reiasă trăsăturile lor.
 Redarera grafică a unei scene dintr-o poveste sau povestire la alegere.
MATERIAL DIDACTIC: imagini din poveştile şi povestirile însuşite în activităţi
anterioare; siluete de animale segmentate în 3-4 buc. ; imagini reprezentând mediul
de viaţă al animalelor (o gospodărie, o pădure, un lac, etc); jetoane cu imaginea
hranei specifice animalelor (os, iarbă, porumb); imagini reprezentând produse de la
aceste animale; hârtie pentru desen, acuarele, pensule, culori sau carioca.
REGULI DE JOC:
Copilul care reconstituie primul animalul va aşeza în dreptul imaginii jetonul
cu hrana şi modul de viaţă.
Gruparea personajelor-animale în două categorii se face în funcţie de
trăsăturile lor morale.
ELEMENTE DE JOC : surpriza, mişcarea, recompensa.
DESFĂŞURAREA JOCULUI :
În prima parte a activităţii se verifică şi se consolidează cunoştinţele
referitoare la câteva animale prin reconstituirea imaginii lor, aşezarea imaginii în faţa
celei ce reprezintă mediul de viaţă şi a jetoanelor reprezentând hrana în dreptul
animalului corespunzător. În funcţie de nivelul grupei se adaugă jetoanele
reprezentând foloasele aduse omului de către aceste animale. Copiii exersează
limbajul motivând acţiunile efectuate .
În partea a doua a activităţii, copiii spun titlurile poveştilor şi povestirilor în
care apar ca personaje ursul, capra, găinuşa, cocoşul: „Ursul păcălit de vulpe”,
„Capra cu trei iezi” şi „Punguţa cu doi bani” de Ion Creangă sau „Găinuşa cea
moţată”, „Coliba iepuraşului”, „Cocoşul cu pene de aur”. Copiii trebuie să identifice
trăsăturile morale atribuite acestor personaje şi să le argumenteze povestind
fragmente reprezentative din textele literare.
Variantă:
Copiii grupează toate aceste personaje în două categorii, în funcţie de
trăsăturile morale (calităţi sau defecte) respectiv personaje bune (pozitive) şi rele
(negative).
În încheierea activităţii copiii vor desena o scenă sau un personaj dintr-o
poveste sau povestire care le-a plăcut cel mai mult.
Pentru acest joc se pot alege şi alte conţinuturi cu condiţia să fie adecvate
scopului şi obiectivelor propuse. Este necesar să se creeze noi situaţii de învăţare, să
se realizeze un transfer de cunoştinţe şi să fie antrenaţi toţi copiii.
De pildă la tema gospodăria ţărănească poate fi folosită o machetă realizată
parţial de către copii în alte activităţi şi pe care acum o pot completa fixând siluetele
următoarelor animale: câine, capră, cocoş, găină.

CE ŞTIM DESPRE MESERII ?


SCOPUL:
 Reactualizarea cunoştinţelor despre meserii.
 Dezvoltarea capacităţii de a face abstractizări şi generalizări.
 Activizarea vocabularului copiilor cu verbe ce reprezintă acţiuni specifice
diverselor meserii.
 Dezvoltarea deprinderii de a interpreta expresiv cântece cunoscute, respectând
tempoul dat.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
-să recunoască meseriile pe baza unei scurte descrieri (ghicitori);
-să asocieze imaginea care sugerează o meserie cu imaginea uneltelor necesare în
desfăşurarea ei;
-să spună cuvinte (verbe) ce exprimă acţiuni pe care omul le îndeplineşte în
meseria respectivă;
-să formuleze propoziţii despre meseriile reprezentate în imagini;
-să interpreteze corect un cântec adecvat temei.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Recunoaşterea meseriilor şi asocierea meseriei cu imagini ce reprezintă unelte
necesare desfăşurării ei.
 Găsirea a cât mai multe cuvinte ce arată acţiunile specifice unei meserii şi
numirea produselor rezultate din aceste meserii.
 Interpretarea unor cântece despre meseriile amintite.
MATERIAL DIDACTIC: jetoane reprezentând diferite meserii şi imagini cu
uneltele corespunzătoare, un panou pentru afişarea lor.
REGULI DE JOC:
Copiii ascultă ghicitoarea şi copilul indicat de educatoare denumeşte meseria
despre care este vorba şi aşază pe panou imaginea-simbol. Alt copil alege
imaginile ce reprezintă uneltele necesare şi enumeră cât mai multe acţiuni ce se
pot executa în meseria respectivă.
DESFĂŞURAREA JOCULUI:
Jocul se poate desfăşura în activităţile comune sau în activităţile alese de
copii, în grupuri mici.
În prima secvenţă a jocului, educatoarea valorifică cunoştinţele copiilor
referitoare la diferite meserii. Pe baza elementelor din ghicitoare copiii deduc
numele meseriei apoi aşază pe panou imaginea-simbol. În dreptul imaginii vor
aşeza uneltele corespunzătoare.
Ca variantă se poate cere copiilor să numească un produs rezultat (pâine,
rochie etc.), iar apoi să spună meseria persoanei care o realizează: (brutar, croitor
etc.). Pentru complicarea sarcinii li se adresează întrebarea: „Ce s-ar întâmpla
dacă n-ar exista această meserie?”.
În a doua secvenţă a jocului se va realiza un exerciţiu de limbaj, copiii fiind
solicitaţi să spună cât mai multe cuvinte ce denumesc acţiunile specifice
diferitelor meserii.
Ex: „Ce face brutarul?” (cântăreşte, cerne, amestecă, frământă, coace etc.).
Variantă:
Copiii alcătuiesc propoziţii privind diverse meserii având ca suport imaginile
afişate pe panou, apoi vor mima acţiuni specifice unor activităţi.
În ultima secvenţă a jocului copiii interpreteză cântece despre meseriile
amintite: „Brutarul”, „Zidarul”, „Tâmplarul” etc.

CU CE CIRCULĂM ?

SCOP:
 Verificarea cunoştinţelor copiilor despre mijloacele de locomoţie.
 Consolidarea deprinderii de a analiza fonetic un cuvânt.
 Exersarea deprinderii de a reda prin desen teme plastice sugerate de
educatoare.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
-să grupeze după anumite criterii mijloacele de transport cunoscute: mediul pe unde
circulă, felul transportului, combustibilul utilizat;
-să cunoască denumirea persoanei care conduce mijlocul de transport specificat;
-să recunoască mijlocul de transport după principalele caracteristici conţinute într-o
ghicitoare;
-să despartă în silabe un cuvânt dat;
-să identifice sunetul iniţial al cuvintelor date;
-să asocieze sunetul cu litera corespunzătoare ;
-să deseneze un mijloc de transport cu care ar putea ajunge la o destinaţie aleasă de
el.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Cunoaşterea principalelor caracteristici ale mijloacelor de transport.
 Analizarea fonetică a cuvintelor date.
 Redarea prin desen, în viziune proprie, a unui mijloc de transport.
REGULI DE JOC:
Gruparea jetoanelor se realizează concomitent de 2-3 copii; cuvântul ce
denumeşte un mijloc de transport descoperit printr-o ghicitoare va fi analizat prin
metoda analitico-fonetică de copii.
ELEMENTE DE JOC: mişcarea, mânuirea materialului, întrecerea.
MATERIAL DIDACTIC: jetoane cu mijloace de transport, imagini cu cele 3 medii
de circulaţie, simboluri pentru transport persoane şi marfă, simboluri pentru
combustibilii folosiţi, coli de desenat, carioca sau acuarele.

DESFĂŞURAREA JOCULUI:
Pe primul panou sunt afişate simbolurile celor 3 medii principale: uscat, aer,
apă. Trei copii vor veni şi vor grupa mijloacele de transport după aceste criterii. Pe
un alt panou sunt afişate simboluri ale felului transportului: pentru oameni sau
pentru marfă. Copiii vor grupa din nou mijloacele de transport având la bază acest
criteriu, apoi le vor regrupa în funcţie de combustibilul utilizat pentru funcţionare:
curent electric, benzină/motorină.
În continuare se va desfăşura jocul ,,Spune cine îl conduce?,,; în acest caz
copiii denumesc persoanele care conduc cele mai cunoscute mijloace de transport.
În partea a II-a a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. Se vor spune
câteva ghicitori iar copiii vor numi mijlocul de transport despre care a fost vorba.
Numele acestor mijloace de transport vor fi analizate fonetic: despărţire în silabe,
stabilirea sunetului iniţial, asocierea cu litera corespunzătoare. Se vor încercui pe
fişă alte cuvinte care încep cu acelaşi sunet.
La finalul activităţii, copiii vor desena mijlocul de transport care i-ar putea
duce într-o excursie dorită: la mare, la munte, în altă ţară, în cosmos.