CUPRINS

INTRODUCERE.........................................................................................................................................3

CAPITOLUL I - Importanţa educaţiei fizice în dezvoltarea armonioasă a

preşcolarilor.................................................................................................................................................4

1.1. Particularităţile anatomofizice ale copiilor...........................................................................5

1.2. Factori de călire a organismului – “Sănătoşi, voioşi, voinici”.............................................10
1.3. Importanţa mişcării pentru dezvoltarea armonioasă a copilului..........................................16

CAPITOLUL II – Elemente introductive privind metodica educaţiei fizice în

grădiniţă......................................................................................................................................................19

2.1. Meotde folosite în cadrul activităţilor de educaţie fizică..........................................................20

2.2. Procedee folosite în cadrul activităţilor de educaţie fizică.......................................................22

CAPITOLUL III – Structura activităţii de educaţie fizică....................................................................24

3.1. Partea pregătitoare.................................................................................................................24

3.1.1. Exemple de exerciţii pentru partea pregătitoare........................................................26

3.2. Partea fundamentală..............................................................................................................34

3.2.1. Deprinderi motrice de bază pe grupe de vârstă..........................................................35
3.2.1.1. Mersul ........................................................................................................35
3.2.1.2. Alergarea.....................................................................................................39
3.2.1.3. Săritura........................................................................................................43
3.2.1.4. Rostogolirea, aruncarea şi prinderea mingiei..............................................46

1
 3.2.2. Deprinderi motrice utilitar-aplicative.........................................................................50
3.2.2.1. Echilibru......................................................................................................50
3.2.2.2. Târârea........................................................................................................52
3.2.2.3. Căţărarea.....................................................................................................55
3.2.2.4. Tracţiunea....................................................................................................56
3.2.2.5. Împingerea..................................................................................................58
3.2.2.6. Ridicarea şi transportul de greutăţi.............................................................59
3.2.3. Rolul parcursurilor aplicative în consolidarea deprinderilor
motrice.........................................................................................................................................................61

3.3. Partea de încheiere – revenirea organismului după efort...................................................62

3.3.1. Exemple de jocuri liniştitoare....................................................................................62
3.3.2. Încheierea activităţii...................................................................................................65

CAPITOLUL IV – Dansuri populare şi dansuri cu temă prin activităţile de educaţie

fizică............................................................................................................................................................66

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................................71

ANEXE .......................................................................................................................................................72
Anexa 1 – Proiect didactic grupa mică............................................................................................72
Anexa 2 – Proiect didactic grupa mijlocie.......................................................................................78
Anexa 3 – Proiect didactic grupa mijlocie.......................................................................................87
Anexa 4 – Proiect didactic grupa mare............................................................................................97
Anexa 5 – Proiect didactic grupa mare..........................................................................................105
Anexa 6 – Proiect didactic grupa mare – dans popular..................................................................113

2
 INTRODUCERE

Ca şi celelalte metodici, lucrarea de faţă reflectă o practică generalizată, fundamentată pe baze

ştiinţifice, rezultat al activităţii cadrelor de specialitate.

Lucrarea are ca bază de plecare cunoaşterea temeinică a particularităţilor de vârstă ale

preşcolarilor, anatomofiziologice, factorii naturali de călire şi igienă a organismului, exerciţiile fizice,
jocurile de mişcare, plimbările şi jocurile distractive.

Apoi sunt precizate scopurile, obiectivele şi strategiile didactice. De asemenea, se acordă o atenţie
deosebită însuşirii deprinderilor motrice de bază: mers, alergare, săritura, rostogolirea, aruncarea şi
prinderea mingiei şi a celor utilitar-aplicative: echilibru, târâre, căţărare, tracţiune, împingere, ridicare şi
transport de greutăţi, precum şi a calităţilor motrice: viteză, îndemânare, rezistenţă, forţă, exerciţii pentru
predarea şi fixarea acestora şi structura activităţii de educaţie fizică.

Selecţionarea şi sistematizarea pe grupe de vârstă a exerciţiilor şi jocurilor prezentate în lucrare

corespund posibilităţilor copiilor şi pot contribui la creşterea şi dezvoltarea lor armonioasă, precum şi la
întărirea sănătăţii organismului.

Exerciţiile fizice şi jocurile de mişcare, considerate atât mijloace, cât şi forme principale de
practicare a educaţiei fizice în grădiniţa de copii, constituie conţinutul predominant al prezentei lucrări.

La final sunt prezentate mai multe proiecte didactice model.

Prin intermediul mişcării, copiii se dezvoltă atât fizic cât şi psihic, de aceea educaţia fizică este o
activitate îndrăgită de copii.

3
 CAPITOLUL I

1. IMPORTANŢA EDUCAŢIEI FIZICE ÎN DEZVOLTAREA

ARMONIOASǍ A PREŞCOLARILOR

Atracţia copilului faţǎ de mişcare apare încǎ de timpuriu. Din acest motiv, exerciţiile fizice
desfǎşurate în mod organizat şi sistematic, ocupǎ un rol important în activitǎţile din grǎdiniţǎ.
Exerciţiile fizice ajutǎ la:
-dezvolatarea scheletului copilului şi a sistemului sǎu muscular;
-mǎrirea schimbului de substanţe în organism;
-creşterea poftei de mȃncare;
-îmbunǎtǎţirea asimilǎrii hranei, intensificȃndu-se metabolismul.
De la naştere şi pe tot parcursul vieţii, organismul uman este supus modificǎrilor, se dezvoltǎ şi se
transformǎ. De asemenea, funcţiile diferitelor organe se perfecţioneazǎ în timp.
Ritmul de dezvoltare al copilului mic nu se desfǎşoarǎ în linie dreaptǎ, uniform, ci desprindem un
ritm mai lent de dezvoltare (specific perioadelor de acumulare cantitativǎ) şi cu un alt ritm rapid
(caracteristic perioadelor de salt calitativ).
Pe mǎsura înaintǎrii în vȃrstǎ, ritmul de dezvoltare se încetineşte, dar este şi inegal de la o
perioadǎ la alta.
Pentru o bunǎ desfǎşurare a activitǎţilor de educaţie fizicǎ, educatoarea trebuie sǎ cunoascǎ
particularitǎţile anatomofiziologice ale preşcolarilor.
Constituţia preşcolarului mic (3-5 ani) se caracterizeazǎ prin prezenţa ,,formelor rotunde”.
Trunchiul apare cilindric, abdomenul este proeminent, datoritǎ masei musculare slab dezvoltate, creşterea
se face mai mult în lǎţime. Aceastǎ etapǎ este caracterizatǎ de creşterea lentǎ în înǎlţime (3-4 cm) pe an şi
în greutate de 1-2 kg pe an. În urmǎtoarea etapǎ, 5-7 ani, trunchiul este relativ mai scurt în raport cu
membrele inferioare, care s-au alungit brusc, toracele se lungeşte, talia este marcatǎ, cavitatea toracicǎ
capǎtǎ aspect de con cu baza în sus. Copilul creşte şi se dezvoltǎ sub influenţa educaţiei şi în strȃnsǎ
dependenţǎ de condiţiile mediului înconjurǎtor, de condiţiile de viaţǎ (regimul de alimentaţie ), de
activitate şi de odihnǎ, de nivelul igienico-sanitar, condiţiile geoclimatice.

4
1.1. PARTICULARITǍŢILE ANATOMOFIZIOLOGICE ALE COPIILOR
 Sistemul nervos
Creierul reprezintǎ baza materialǎ a întregii noastre vieţi psihice. Maturizarea creierului din punct de
vedere morfologic şi funcţional constituie numai o premisǎ a apariţiei şi dezvoltǎrii diferitelor procese şi
însuşiri psihice. Anatomic, dezvoltarea creierului se terminǎ cǎtre vȃrsta de 7 ani. La vȃrsta preşcolarǎ
micǎ, din cauza dezvoltǎrii incomplete a scoarţei cerebrale şi prin urmare a reglǎrii insuficiente a
activitǎţii centrilor subcorticali de cǎtre cortex, viaţa psihicǎ este influenţatǎ emoţional. Reacţiile
emoţionale sunt variate, au un caracter spontan, puţin stabile, lipsite de profunzime. Aşa se explicǎ faptul
cǎ preşcolarul mic este în continuǎ mişcare, face gesturi dezordonate, nesigure. Educatoarea va fi mai
putin exigentǎ cu cei mici în privinţa execuţiei corecte şi precise a mişcǎrilor. Mişcǎrile trebuie sǎ fie
simple, uşoare, complicȃndu-se treptat.
Predominǎ excitaţia faţǎ de inhibiţie, iradierea faţǎ de concentrare, cǎtre 5 ani se dezvoltǎ forme de
inhibiţie condiţionatǎ, particularitǎţile sistemului nervos influenţeazǎ pozitiv formarea deprinderilor
motrice, dar şi pierderea lor în lipsa exersǎrii. Mecanismele reflex-condiţionale se perfecţioneazǎ treptat.
Începȃnd cu vȃrsta de 4 ani reflexul de orientare, atȃt cel necondiţionat, cȃt şi cel condiţionat, se
manifestǎ deosebit de evident la copil.

 Aparatul locomotor
Procesul de osificare este în plin progress, sistemul osos prezintǎ o mare supleţe, datoritǎ
substanţelor organice şi ţesutului cartilaginos, dar poate fi deformat de eventuali factori traumatizanţi sau
de solicitǎri fizice neadecvate.
Oasele copiilor sunt puternic vascularizate, ceea ce înlesneşte creşterea lor. Din momentul în care
copilul începe sǎ meargǎ, se formeazǎ curburile coloanei vertebrale, dar acestea nu sunt stabile datoritǎ
musculaturii slab dezvoltate. Ele se fixeazǎ o datǎ cu dezvoltarea musculaturii, cu creşterea conţinutului
de sǎruri şi micşorarea elastcicitǎţii. Cǎtre vȃrsta de 7 ani se fixeazǎ curbura cervicalǎ şi dorsalǎ, cǎtre
vȃrsta de 14 ani se fixeazǎ curbura lombarǎ. Cǎtre vȃrsta de 21 de ani, creşterea şi osificarea coloanei
vertebrale se încheie.
Masa muscularǎ reprezintǎ aproximativ 27% din greutatea corporalǎ; muşchii au multǎ apǎ în
compoziţia lor chimicǎ, dar treptat creşte procentul de sǎruri minerale şi substanţe proteice. Creşte, dar
nesemnificativ, şi ţesutul adipos. De asemenea, se înregistreazǎ creşteri în ceea ce priveşte excitabilitatea,
conductibilitatea şi tonusul muscular, particularitate importantǎ pentru educaţia fizicǎ.
Sistemul muscular al preşcolarilor este slab dezvoltat - îndeosebi musculatura micǎ.
Dezvoltarea motricitǎţii nu are loc uniform, ci se produce în salturi. Motricitatea generalǎ (globalǎ)
reprezintǎ mişcarea corporalǎ realizatǎ prin muşchii mari ai corpului (asigurǎ deplasǎrile şi posturile).

5
 Motricitatea finǎ - definitǎ de mişcarea muşchilor mici ai corpului, cuprinde mişcǎri fine, care pot fi
caracterizate printr-o mare precizie şi dexteritate.
REDUNDANṬA este o caracteristicǎ a organizarii şi integrǎrii conduitei motrice,
EXERSAREA fiind o condiţie a perfecţionǎrii gestului motric.
Tabelul 1. prezintǎ principalele achiziţii în planul organizǎrii rǎspunsurilor motrice între 0 şi 6 ani, în
concepţia lui V. Horghidan (2000): Dezvoltarea motricitǎţii globale, a motricitǎţii fine şi a coordonǎrii
vizual-motorii între 0 şi 6 ani conform V. Horghidan:

Tabel nr. 1
COORDONA-
VȂRSTA MOTRICITATE MOTRICITATE REA
GLOBALᾸ FINᾸ VIZUAL-
MOTORIE
-îşi ţine capul; -iniţial pumnii strȃnşi; -priveşte mişcǎrile
3-6 luni -se întoarce; -jocul degetelor propriilor mȃini;
-stǎ în şezut sprijinit -apucǎ obiecte.

-se tȃrǎşte rapid; -transferǎ obiecte -transferǎ cubul

-îşi menţine poziţia în dintr-o mȃnǎ în alta; dintr-o mȃnǎ în
picioare; -pensǎ digitalǎ; alta;
6-12 luni -merge cu sprijin şi apoi -apucǎ linguriţa; -loveşte cana cu
independent. -apucǎ creionul; linguriţa;
-pensa bidigitalǎ clarǎ; -introduce cuburile
în canǎ;
-introduce degetele
în obiecte mici;
-se apleacǎ pentru a -aruncǎ obiectele; -mȃzgǎleşte hȃrtia;
ridica un obiect; -mȃzgǎleşte; -apucǎ, ridicǎ şi bea
-rostogoleşte mingea; -rǎsuceşte butoane; cu cana;
1-2 ani -urcǎ scǎrile -apasǎ pe clanţǎ; -plaseazǎ beţişoare
independent; -întoarce paginile în orificii.
-coboarǎ scǎrile cu cǎrţii;
sprijin; -suprapune 2-6 cuburi;
-poate sǎri pe loc; -deschide o cutie;
-desface pachete;

6
 MOTRICITATE MOTRICITATE COORDONA-
VȂRSTA GLOBALᾸ FINᾸ REA
VIZUAL-
MOTORIE
-aleargǎ; -modeleazǎ nisip şi -deseneazǎ puncte;
-poate sta în echilibru pe plastilinǎ; -completeazǎ
2-3 ani un picior 5”; -deschide capace; puzzle-uri simple;
-sare de la 10 cm -înşirǎ margele;
înǎlţime; -foloseşte foarfeca;
-merge pe vȃrfuri; -realizeazǎ dactilo-
pictura;
-deseneazǎ rotundul;
-contruieşte podul din
cuburi;
-aruncǎ şi prinde mingea; -suprapune 9 cuburi; -înşirǎ 4 mǎrgele;
-coboarǎ scǎrile -ţine creionul cu -prinde mingea care
3-4 ani alternȃnd picioarele; degetele; îi este aruncatǎ;
-poate sǎ-şi menţinǎ -deseneazǎ pǎtratul; -realizeazǎ puzzle-
echilibrul pe un picior -deseneazǎ modele uri din 7 piese;
10”; simple; -coloreazǎ în
interiorul liniilor
incluse;
-decupeazǎ cu
foarfeca;
-merge in echilibru pe -suprapune mai mult -lipeşte diferite
bȃrnǎ; de 9 cuburi; forme;
4-5 ani -sare de 5 ori succesiv; -îndoaie foaia de hȃrtie -deseneazǎ litere
-se caţǎra. de mai multe ori; mari;
-realizeazǎ din -deseneazǎ omul
plastilinǎ figuri din cȃteva pǎrţi;
compuse din mai
multe pǎrti;
- înnoadǎ şiretul;
-sare coarda; -îşi piaptǎnǎ sau perie -coloreazǎ în inte-
-loveşte mingea cu bǎţul; pǎrul; riorul unui contur
-poate dribla cu mingea; -îşi scrie numele; 95%;
-patineazǎ; -deseneazǎ rombul; -decupeazǎ fǎrǎ a
5-6 ani -merge pe bicicletǎ; -plaseazǎ detalii pe depǎşi mai mult de
7
desen; 0,5 cm;
-scrie litere şi cifre; -copiazǎ desene
 Educatoarele trebuie sǎ acorde o atenţie deosebitǎ ţinutei copiilor, corectǎrii permanente a poziţiei
corpului. Ṭinuta incorectǎ nu numai cǎ este inesteticǎ, dar îngreuneazǎ şi activitatea organelor interne şi
poate afecta dezvoltarea normalǎ a activitǎţii toracice. Poziţia corectǎ a corpului trebuie corectatǎ atȃt în
cadrul activitǎţii de educaţie fizicǎ cȃt şi în cadrul celorlalte activitǎţi. Pentru formarea unei ţinute corecte
se va urmǎri în permanenţǎ atitudinea corpului copiilor atȃt în poziţii statice cȃt şi în mişcare.
Mişcǎrile copiilor de 3-4 ani sunt nesigure, slab coordonate, ei nu ştiu sǎ aprecieze distanţa şi
direcţia corect. Cǎtre vȃrsta de 4-5 ani, mişcǎrile copiilor devin mai sigure, mai precise, la vȃrsta de 5-6
ani, devin precise şi au şi coordonare bunǎ, dupa vȃrsta de 6 ani deja se observǎ o dezvoltare a tonusului
muscular, o rezistenţǎ mai mare la efort.
Tonusul muscular reprezintǎ starea de semicontracţie în care se gǎseşte un muşchi în repaus.

 Aparatul respirator
La preşcolari, cǎile respiratorii sunt înguste şi uşor iritabile, ceea ce favorizeazǎ inspiraţia pe gurǎ.
Cantitatea de aer care se ventileazǎ prin plǎmȃni este redusǎ, din cauzǎ cǎ alveolele pulmonare sunt mici;
de aceea, frecvenţa respiratorie este mai mare (aproximativ 30 respiraţii pe minut la vȃrsta de 3-4 ani şi
26-28 respiraţii pe minut la vȃrsta de 5-6 ani).
La copiii mici, respiraţia este superficialǎ, datoritǎ dezvoltǎrii insuficiente a musculaturii mici
intercostale. La 3-5 ani, respiraţia este abdominalǎ, la 6-7 ani începe sǎ predomine respiraţia toracicǎ.
La îmbunǎtǎţirea respiraţiei copiilor, o contribuţie importantǎ o au exerciţiile fizice speciale pentru
formarea deprinderii de a respira profund, precum şi exerciţiile fizice care antreneazǎ grupele mari de
muşchi.

 Aparatul cardiovascular
Aparatul cardiovascular este bine adaptat, cordul are însa musculatura slab dezvoltatǎ şi de aceea
se contractǎ mai des, frecvenţa cardiacǎ ajungȃnd la aproximativ 100-110 pulsaţii/ minut.
Ritmul bǎtǎilor cardiace este instabil, deoarece centrii nervoşi sunt dezvoltaţi insuficient. Datoritǎ
lumenului mai mare al tuturor vaselor şi, în special, al capilarelor, ca şi ritmul mai accelerat, cantitatea de
sȃnge care circulǎ la periferia corpului este relativ mai mare la copiii preşcolari, realizandu-se astfel
condiţiile necesare pentru schimburile nutritive – ele sunt cu atȃt mai intense cu cȃt vȃrsta copiilor este
mai micǎ. Aceste schimburi mai intense permit buna desfaşurare a proceselor de dezvoltare.
Trebuie acordatǎ o mare atenţie dozǎrii eforturilor, ţinȃnd seama de particularitǎţile aparatului
cardio-vascular al preşcolarului (supradozarea muncii cordului, poate dǎuna aparatului circulator).
Sarcinile care revin educaţiei fizice în grǎdiniţa de copii sunt condiţionate de cunoaşterea şi
respectarea particularitǎţilor de vȃrstǎ ale preşcolarilor, iar acestea sunt:
- Sǎ se urmǎreascǎ o dezvoltare fizicǎ armonioasǎ a copiilor;
8
 - Sǎ contribuie la intǎrirea sǎnǎtǎţii, la dezvoltarea organismului acestora;
- Sǎ se punǎ bazele formǎrii unei ţinute corecte;
- Sǎ formeze deprinderi motrice accesibile copiilor de vȃrstǎ preşcolarǎ: mers, alergare, sǎriturǎ,
aruncarea şi prinderea, echilibru, cǎţǎrarea, tȃrȃrea;
- Sǎ le formeze calitǎţi motrice: îndemȃnarea, rezistenţa, viteza în mişcǎri, forţa;
- Sǎ se dezvolte interesul pentru exerciţiile fizice;
- Sǎ educe la copii deprinderi de igienǎ personalǎ şi colectivǎ.
Datele din literaturǎ, numeroase din punct de vedere al genezei, oferǎ suficiente argumente referitoare
la rolul mişcǎrii pentru buna funcţionare psihicǎ pe tot parcursul vieţii.
Abordarea aspectului motric, în afara determinarii lui psihice, îl reduce la automatism deoarece valoarea
gestului motric poate fi descifratǎ numai în raport de intenţie a subiectului cǎreia i se subordoneazǎ şi de
condiţia externǎ – perceputǎ şi înţeleasǎ, la care gestul motric se adapteazǎ. Înseamnǎ, aşadar, cǎ în cazul
actelor motrice, psihicul îndeplineşte funcţie cognitivǎ, motivatoare şi reglatoare. Prin urmare,
dezvoltarea intelectualǎ este în strȃnsǎ legǎturǎ cu dezvoltarea fizica.
1.2. FACTORI DE CᾸLIRE A ORGANISMULUI -„SᾸNᾸTOṢI, VOIOṢI, VOINICI”

Una dintre metodele care contribuie cu mare eficienţǎ la întǎrirea organismului, la adaptarea, la
solicitari tot mai complexe, este tocmai cǎlirea prin factori naturali, asociatǎ cu forme tot mai variate de
mişcare.
Factorii de cǎlire a organismului sunt:
a) Factorii naturali de cǎlire a organsimului - aerul, apa, soarele;
b) Factorii igienici;
c) Exerciţiile fizice şi jocurile de mişcare.
Organismul preşcolarului dispune de o micǎ rezistenţǎ faţǎ de factorii nocivi ai mediului
înconjurǎtor. Prin intermediul cǎlirii se înlǎturǎ sensibilitatea accentuatǎ a copiilor, se ajunge la un
organism cu o capacitate mare de adaptare. Pentru a ajunge la un organism rezistent, cǎlit, este necesar ca
procedurile de cǎlire sǎ fie aplicate din copilarie, iar acestea, o datǎ începute, trebuie aplicate cu
regularitate zi de zi. Copiii cǎliţi sunt mai rezistenţi faţǎ de boli, sunt vioi, dorm liniştiţi, pot petrece mult
timp în aer liber. Aceşti copii rǎcesc rar şi chiar dacǎ se îmbolnǎvesc, boala are o evoluţie mai uşoarǎ.

a) - Aerul, factor de cǎlire

Aerul acţionează asupra organismului uman prin compoziţia sa chimică şi caracterisiticile sale
fizice de temperatură, umiditate, viteză de circulaţie, presiune atmosferică, ionizare.

9
 Acţiunea de călire pin aer se bazează, în primul rând, pe diferenţa de temperatură dintre aer şi
suprafaţa pielii. În condiţii normale, când copilul este îmbrăcat, diferenţa dintre temperatura corpului şi
stratul de aer înconjurător nu este prea mare.
Dacă la factorul de temperatură se adaugă un grad mai mare sau mai mic de umiditate a aerului,
consumul de căldură al organsimului se modifică. Dacă pe lângă temperatură şi umiditate se mai adaugă
şi viteza de mişcare a aerului, observăm că prin schimbarea continuă şi rapidă a stratului de aer care vine
în contact cu pielea, prin aportul permanent de straturi noi de aer neîncălzit, pierderea de căldură este mai
accentuată.
Trebuie să amintim şi rolul mişcării în acţiunea de încălzire a organismului. Pe vreme bună, chiar
şi pe timpul iernii, copiii ar trebui să petreacă cât mai multe ore în aer liber, iar încăperile unde îşi petrec
timpul ar trebui să fie foarte bine aerisite.

- Soarele, factor de cǎlire

Cele mai importante acţiuni ale razelor solare pentru organism sunt cele din zonele invizibile
infraroşii şi ultraviolete. Razele infraroşii au proprietăţi calorice, iar cele ultraviolete au proprităţi
chimice. Expunerea copiilor la soare contribuie la formarea în organism a vitaminei D, care are acţiune
antirahitică.
Radiaţiile solare, prin razele ultraviolete pe care le conţin favorizează creşterea si dezvoltarea
sistemului osos şi muscular, contribuie la asimilarea substanţelor proteice, grăsimilor, glucidelor,
îmbunătăţind metabolismul general al organismului, stimulând sistemul nervos.
Din totalitatea razelor ajunse la suprafaţa corpului, o parte se reflectă, iar alta se absoarbe. Razele
absorbite se transformă în energie caloricǎ şi în energie chimică, prin declanşarea de procese biochimice
în ţesuturi.
Razele ultraviolete au un efect benefic şi asupra copiilor care au avut fracturi, având rol în
consolidarea sau refacerea sistemului osos. De o importanţă remarcabilă este şi efectul antiseptic al
razelor solare, datorat tot ultravioletelor, vindecarea plăgilor infectate ale pielii, efectul favorabil în
evoluţia bolilor microbiene cronice, precum şi efectul cicatrizant.
Dacă expunerea la soare nu s-a făcut în mod judicios se pot produce arsuri de diferite grade, până
la insolaţie. De aceea, se recomandă expunerea la soare între orele 7 şi 10 dimineaţa, unde doza de
ultraviolete este optimă şi între orele 17:00 şi 19:00.
În timpul amiezii şi după-amiază, cantitatea de raze ultraviolete este de 5 ori mai puternică şi nu se
recomandă expunerea la soare. În raport cu gradul de călire şi toleranţă individuală în timpul verii, se
recomandă acoperirea corpului cu boruri sau şapcă şi să se consume o cantitate de apă suficientă.

- Apa, factor de cǎlire

10
 Apa constituie unul dintre mediile fizice deosebit de favorabile călirii organismului datorită
proprietăţilor sale fizice.
În timpul călirii cu apă, respiraţia copiilor devine mai amplă, cantitatea de aer inspirat este mai
mare, se îmbunătăţesc schimburile respiratorii.
Spre deosebire de ceilalţi factori de călire, apa poate fi mai uşor dozată - atât ca durată, cât şi ca
temperatură. Având o conductibilitate mai mare pentru căldură decât aerul, la aceeaşi temperatură, apa va
absorbi mai multă căldură din organism. În comparaţie cu aerul, apa are o influenţă mai puternică asupra
proceselor de termoreglare a organismului.
Apa, pe lângă factor de călire, are şi un rol important în curăţenia corporală. Apa trebuie folosită
zilnic pentru îndepărtarea murdăriei. , a transpiraţiei, a celulelor degradate din stratul cornos al pielii,
influenţează întregul organism, călindu-l faţă de factorii climatici.
În folosirea procedurilor de călire cu apă trebuie să ţinem seama de următoarele:
- înainte de începerea băii sau a oricărei alte acţiuni de călire cu apă, copilul trebuie dezbrăcat în
acel moment, astfel încât corpul să fie cald, în caz contrar apar tremurături;
- în timpul procedurii de călire cu apă, trebuie să urmărim producerea vasodilataţiei periferice
(roşeaţa pielii). Dacă această reacţie întârzie, favorizăm apariţia ei, frecţionând corpul cu prosopul până la
înroşirea pielii.
Procedurile de călire trebuie începute cu apă călduţă, temperatura ei reducându-se apoi în mod
treptat. Cu cât apa este mai rece, cu atât contactul ei cu pielea trebuie să fie mai scurt. Timpul cel mai
favorabil pentru începerea călirii cu apă este vara. Se recomandă ca procedurile de călire cu apă să aibă
loc dimineaţa, după gimnastica de înviorare.
În timpul călirii cu apă, respiraţia copiilor devine mai amplă, cantitatea de aer inspirat este mai
mare; se îmbunătăţesc schimburile respiratorii.

b) Factorii igienici
Amenajarea locului de desfǎşurare a activitǎţilor de educaţie fizicǎ are o mare importanţǎ, atȃt în
încǎpere cȃt şi în aer liber.
În cazul organizǎrii activitǎţii de educaţie fizicǎ în sala de grupǎ sau într-o salǎ special amenajatǎ
(sala de sport), ferestrele vor fi deschise, sala trebuie sǎ fie curatǎ, spaţioasǎ, pentru o bunǎ desfǎşurare a
activitǎţii. Cȃnd este frig şi ferestrele nu pot fi deschise în timpul activitǎţii, încǎperea va fi aerisitǎ
înainte. În sǎlile de grupǎ foarte mici se poate amenaja un colţ cu o saltea, eventual o bancǎ de
gimnasticǎ, important fiind ca mobilierul sǎ fie aşezat încȃt sǎ stea cȃt mai puţin în ,,calea’’ copilului.
Este necesar ca şi în curtea grǎdiniţei sǎ fie amenajat un spaţiu de joacǎ. Acesta trebuie sǎ fie curat şi
îngrijit. Terenul trebuie sǎ asigure copiilor un spaţiu larg de joc, din care o parte sǎ fie însoritǎ, iar cealaltǎ
parte sǎ ofere umbrǎ. Este de dorit şi un spaţiu verde, pentru purificarea aerului, un nisipar. De asemenea,
11
este necesarǎ instalarea unor gǎrduleţe, pentru cǎţǎrare, a unor bǎnci de gimnasticǎ pentru echilibru,
tobogane cu scarǎ, bǎnci pentru odihnǎ.
Echipamentul copiilor pentru activitatea de educaţie fizicǎ trebuie sǎ fie uşor, curat şi adecvat (ex:
tricou şi pantaloni scurţi sau colanţi pentru fete – în anotimpul cǎlduros, trening, iar încǎlţǎmintea trebuie
sǎ fie uşoarǎ: tenişi, bascheţi, adidaşi). Este indicat ca şi educatoarea sǎ fie îmbrǎcatǎ corespunzǎtor
( trening şi adidaşi).

c) Exerciţiile fizice şi jocurile de mişcare

Mişcarea în general, şi exerciţiul fizic în special, realizeazǎ în primul rȃnd îmbunǎtǎţirea
circulaţiei sanguine în toate organele, începȃnd cu creierul, care influenţeazǎ activitatea nervoasǎ
superioarǎ şi, deci, implicit, activitatea organelor cǎrora le sporeşte vitalitatea.
Prin practicarea sistematicǎ a exerciţiilor fizice, muşchii devin mai elastici, mai puternici,
articulaţiile devin mai puternice şi mai mobile, oasele mai rezistente, astfel încȃt aparatul locomotor, în
ansamblu, este capabil de eforturi mai mari, mai intense şi prelungite în timp.
Sub influenţa exerciţiilor fizice, creşte pofta de mȃncare a copilului, se îmbunǎtǎţeşte asimilarea
hranei, se intensificǎ metabolismul. Respiraţia devine mai amplǎ, ritmul respirator mai stabil. Paralel cu
dezvoltarea aparatului respirator se dezvoltǎ şi aparatul cardiovascular.
Bǎtǎile cordului sunt mai rare (scade frecvenţa contracţiilor cardiace, ritmul devine mai stabil). Exerciţiile
fizice efectuate în mod regulat şi în funcţie de particularitǎţile de vȃrstǎ ale copilului, duc la
perfecţionarea unor deprinderi motrice aplicative necesare în viaţǎ ca: mers, alergare, sǎriturǎ, echilibru,
tȃrȃre, cǎţǎrare, aruncare şi prindere, şi-şi formeazǎ o ţinutǎ corectǎ a corpului. Exerciţiile fizice sunt
folosite în cadrul gimnasticii de dimineaţǎ, în cadrul activitǎţii pe domenii experenţiale, domeniul psiho-
motric şi în cadrul activitǎţilor liber alese.
Jocurile, în care elementul esenţial este mişcarea, subordonate unor reguli şi condiţii sunt
denumite jocuri de mişcare.
Prin intermediul jocurilor de mişcare se dezvoltǎ deprinderi motrice şi calitaţi fizice necesare în
viaţǎ, copiii devin mai activi, mai îndemȃnatici, mai rapizi.

12
 La grupa micǎ, educatoarei îi revine sarcina de a organiza jocurile de mişcare ale copiilor,
participȃnd direct la ele şi urmǎrind efectuarea cȃt mai corectǎ de cǎtre copii a mişcǎrilor, precum şi
respectarea regulilor. Jocurile de mişcare se recomandǎ a se desfǎşura în aer liber în perioada de dupǎ
activitǎţi. De obicei, se desfǎşoarǎ douǎ jocuri de mişcare, dupǎ fiecare joc, este bine sǎ se facǎ cu copiii
cȃteva exerciţii de respiraţie. La grupa mare, preşcolarii îndrǎgesc în mare mǎsurǎ jocurile de mişcare, pe

13
care adesea le organizeazǎ din propria iniţiativǎ. Aceste jocuri trebuie alternate cu jocuri liniştitoare,
întrucȃt necesitǎ un consum mare de energie.
Jocurile de mişcare sunt exponentele jocurilor didactice, aplicate în domeniul educaţiei fizice, ele
avȃnd în mod deosebit, o mare eficienţǎ educaţionalǎ (instructivǎ), o structurǎ preponderent motricǎ, care,
desfǎşuratǎ sub formǎ de competiţie, provoacǎ bunǎ dispoziţie a tuturor participanţilor ce se angajeazǎ cu
toatǎ plenitudinea forţelor pentru obţinerea succesului.
J. Kommenius evidenţiazǎ urmǎtoarele trǎsǎturi caracteristice jocurilor de mişcare:
- mobilitatea corpului
- vitalitate
- ordine
- respectarea regulilor
- obţinerea victoriei
- posibilitatea oferitǎ jucǎtorilor de a dirija jocul, pe de o parte, şi de a se supune regulilor pe de alta.

- Plimbǎri şi exerciţii distractive cu caracter de mişcare

(trotinete, biciclete, triciclete, sǎniuţe)

- Plimbǎrile
Plimbǎrile contribuie şi ele la întǎrirea sǎnǎtǎţii copiilor şi sunt importante pentru dezvoltarea
fizicǎ şi armonioasǎ. În organizarea plimbǎrilor, se va avea în vedere mǎrirea gradatǎ a distanţelor pe care
urmeazǎ sǎ le parcurgǎ copiii, se va ţine cont de vȃrsta copiilor şi de condiţiile atmosferice. În anotimpul
cald, se pot organiza plimbǎri pe distanţe mai lungi, cu popasuri pentru odihnǎ. Dupǎ ce s-a ajuns la
destinaţie, urmeazǎ o perioadǎ de odihnǎ dupǎ care se pot organiza diferite jocuri distractive. Se va avea
grijǎ ca îmbrǎcǎmintea şi încǎlţǎmintea sǎ fie comode.
Educatoarea trebuie sǎ planifice şi sǎ organizeze plimbǎrile şi excursiile, iar acestea trebuie sǎ aibǎ
un conţinut variat şi interesant.

14
 - Exerciţiile cu caracter de mişcare (trotinete, biciclete, triciclete, sǎniuţe)
Mersul pe tricicletǎ se practicǎ la toate grupele, cel pe trotinetǎ şi bicicletǎ la grupele de 5 - 6 ani.
Pentru evitarea accidentelor se va alege un teren plat şi neted.
Îndrǎgite de copii sunt întrecerile sau chiar concursurile cu trotinete, triciclete, biciclete.

1.3. Importanţa mişcării pentru dezvoltarea armonioasă a copilului

În afarǎ de faptul ca mişcarea oferǎ preşcolarului un mod distractiv de a-şi consuma energia, o sǎ
încercǎm sǎ oferim cȃteva motive pentru care copilul trebuie încurajat sǎ facǎ mişcare:

1. Independenţa
Capacitatea de adaptare la noi situaţii este o parte importantǎ a educaţiei preşcolarului.

15
 2. Sǎ urmǎreascǎ instrucţiuni şi reguli
Jocurile de mişcare ca şi jocurile didactice au reguli. Pentru buna desfaşurare a jocurilor de
mişcare, copiii trebuie sǎ-şi însuşeascǎ regula dupǎ care se desfǎşoarǎ jocul .
3. Rǎbdarea
Nimǎnui nu îi place sa aştepte, în special la vȃrsta de 3,4 sau 5 ani! Practicarea aşteptǎrii “la
coadǎ” sǎ “îţi vinǎ rȃndul” în picioare pentru perioade scurte de timp, stǎpȃnindu-ţi emoţia în aşteptarea
momentului, este unul din multele cǎi prin care activitǎţile psiho-motrice ne învaţǎ sǎ avem rǎbdare.
4. Cooperarea/ lucrul în echipǎ
De la exerciţiile cu partener pentru a juca un joc împreunǎ, copiii invaţǎ sǎ lucreze împreunǎ
pentru un scop comun.
5. Curǎţenia/ Ordinea
A învǎţa sǎ punǎ mingi, conuri, plǎci sau covoraşe, într-un singur loc, organizate, este o abilitate
importantǎ, una pentru care mulţi pǎrinţi vor fi recunoscǎtori atunci cȃnd copiii vor avea piesele de Lego
rǎspȃndite pe toatǎ podeaua.
6. Rezolvarea conflictelor
Nu este uşor atunci cȃnd nu eşti primul, nu iei bulinǎ roşie sau mingea favoritǎ, sau educatorul nu
te aşeazǎ lȃngǎ prietenul/a cel/a mai bun/a. Educaţia fizicǎ ajutǎ, prin aceste situaţii copiii cum sǎ înveţe
modalitǎţi adecvate de rezolvare a conflictelor.
7. Interacţiunea corespunzǎtoare cu adulţii şi colegii
A învǎţa sǎ aibǎ maniere elegante şi a vorbi într-un mod respectuos este o abilitate importantǎ la
preşcolari care îi ajutǎ în procesul de învǎţare. Activitatea de educaţie fizicǎ ajutǎ copilul sǎ trateze cu
respect persoanele adulte şi cum sǎ navigheze dinamica socialǎ cu colegii lui preşcolari.
8. Persistenţa
Copiii trebuie sǎ încerce şi sǎ încerce pȃnǎ reuşesc executarea corectǎ şi pentru cele mai simple
deprinderi. Prinderea unei mingii, reuşita unui coş, ocolirea unui obstacol sau sǎ te dai roata, nu sunt
competenţe care vin natural majoritǎţii copiilor. Copiii trebuie învǎţaţi sǎ termine ce au început.

9. Disciplina
Prin combinarea ascultǎrii cu respectul pentru reguli şi rǎbdarea/persistenţa, obţinem disciplina.
Atunci cȃnd copilul are o disciplinǎ de bazǎ, autodisciplina este urmǎtorul pas; abilitatea de a-şi
autoreglementa comportamentul.
10. Coordonarea
În timp ce dezvoltarea coordonǎrii este o caracteristicǎ importantǎ în crearea unui viitor atlet,
coordonarea este necesarǎ unor lucruri care nu au nimic de a face cu sportul, sportul fiind cea mai bunǎ
16
metodǎ în dezvoltarea coordonǎrii. Însuşiri ca legarea şireturilor sau scrisul, depind de o coordonare bine
pusǎ la punct.
11. Cererea ajutorului
Preşcolarii învaţǎ cum sǎ cearǎ ajutorul educatorului sau colegilor.
12. Confruntarea
Inevitabil, un alt copil va învǎţa o abilitate mai rapid, va alerga o cursa mai repede sau va fi ales
conducǎtor. Preşcolarului nu îi va plǎcea asta. Ora/clasa de sport oferǎ unui copil de vȃrsta preşcolarǎ
posibilitatea de a se confrunta cu aceste sentimente şi sǎ şi le exprime corespunzǎtor prin dezvoltarea
sportivitǎţii.
13 .Caracter
Un program de sport executat corespunzǎtor, chiar şi atunci cȃnd antrenorul nu este present,
subliniazǎ importanţa de a face lucrul corect. Gimnaştii preşcolari încep sǎ dezvolte aceastǎ abilitate încǎ
de la început.
14. Rezilienţa
Un copil de 4 ani cǎzȃnd şi ridicȃndu-se în timp ce învaţǎ sǎ “se dea roata” sau care rateaza
“coşuri” dar încearcǎ din nou menţinȃndu-şi atitudinea de “o pot face” este învǎţarea rezilienţei şi a
capacitǎţii de a se adapta la dificultǎţi.
15. Urmǎrirea scopului
Trebuie sǎ încerci pȃnǎ reuşeşti, pentru a-ţi atinge scopul – asta este urmǎrirea scopului. Educatorii de
peste tot sunt de acord asupra faptului cǎ existǎ o relaţie directǎ între reuşita şi
atingerea scopului. Vizȃnd acelaşi copil de 4 ani încercȃnd continuu sǎ înveţe “roata” sau sǎ reuşeascǎ un
“coş” - acesta este începutul ambiţiei.
16. Valoarea efortului
În cazul în care copiii încearcǎ din nou , progresele nu vor întȃrzia sǎ aparǎ. Astfel, vor învǎţa cǎ
existǎ o relaţie implicitǎ între efort şi succes, lucru care le va dezvolta o mentalitate pozitivǎ, de
îmbunǎtǎţire a performanţei.
17. Ambiţia
Stabilirea unor scopuri şi încrederea cǎ le poţi atinge este centrul conceptului de a fi ambiţios.
18. Curaj
Unele exerciţii fizice sunt mai greu de executat. Atunci cȃnd ieşim din zona de confort avem
posibilitatea sǎ ne dezvoltǎm curajul. Curajul nu este doar a fi bravi atunci cȃnd ne este teamǎ de
ceva/cineva, ci este o insuşire de care ne folosim atunci cȃnd trebuie sǎ facem ceva ce nu am dori sǎ
facem .
19. Încrederea în sine
Este de mirare cǎ un copil care învaţǎ însuşirile precedente va învǎţa şi încrederea în sine?
17
Încrederea în sine este capacitatea de a şti cǎ poţi face ceva cu certitudine. Dacǎ eşti capabil sǎ urmezi
regulile şi instrucţiunile primite, înţelegȃnd cǎ poţi învǎţa, şi chiar dacǎ nu vei reuşi de la început, este ok,
deoarece eşti ambiţios şi ai curaj, este oare o surprizǎ faptul cǎ ai încredere în tine?

CAPITOLUL II
ELEMENTE INTRODUCTIVE PRIVIND METODICA EDUCAŢIEI FIZICE
ÎN GRǍDINIŢA DE COPII

Domeniul psiho-motric acoperǎ coordonarea şi controlul mişcǎrilor corporale, mobilitatea

generalǎ şi rezistenţa fizicǎ, abilitǎţile motorii, de manipulare şi de fineţe, ca şi elemente de cunoaştere,

18
legate mai ales de anatomia şi fiziologia omului.
În programul zilnic este obligatoriu sǎ existe o activitate sau un moment/ secvenţǎ de mişcare
(activitatea de educaţie fizicǎ, jocuri de mişcare, moment de înviorare, întreceri sportive, trasee aplicative,
plimbǎri). Educatoarele vor avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, vor fi scoşi în aer liber
cel puţin o datǎ pe zi, indiferent de anotimp, pentru menţinerea stǎrii de sǎnǎtate şi cǎlirea organismului.
În planul de învǎţǎmȃnt, atȃt la nivelul de 3-5 ani cȃt şi la 5-6 ani, este prevǎzutǎ o activitate de
educaţie fizicǎ, aceastǎ activitate desfǎşurandu-se cu întreg grupul de copii. Activitatea de educaţie fizicǎ
este planificatǎ de obicei miercurea, pentru a fi respectatǎ curba de efort.
În Curriculum-ul pentru învǎţǎmȃntul preşcolar sunt prevǎzute urmǎtoarele scopuri, obiective şi
comportamente pentru domeniul psiho-motric:
1. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bazǎ şi utilitar- aplicative.
2. Stimularea calitǎţilor intelectuale, de voinţǎ şi afective în vederea aplicǎrii independente a
deprinderilor însuşite.
3. Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stǎrii de sǎnǎtate.
Obiective operaţionale:
- Sǎ rǎspundǎ motric la o comandǎ datǎ;
- Sǎ execute corect mişcǎrile diferitelor segmente ale corpului;
- Sǎ cunoascǎ schema corporala;
- Sǎ execute corect exerciţii de mers, alergare, sariturǎ, aruncare şi prindere a mingiei,
tȃrȃre, cǎţǎrare, pǎstrȃnd poziţia corectǎ a corpului;
- Sǎ se raporteze la un reper dat;
- Sǎ-şi coordoneze mişcǎrile cu ritmul solicitat de educatoare;
- Sǎ execute corect acţiunile motrice învǎţate, în condiţii variate, cȃt mai aproape de
situaţiile reale;
- Sǎ exprime stǎri afective sau comportamentale, folosindu-se de mişcare;
- Sǎ se exprime într-un limbaj adecvat, atunci cȃnd se cere sǎ relateze ce s-a întȃmplat cu
propriul corp, în timpul activitǎţii;
- Sǎ cunoascǎ şi sǎ foloseascǎ echipamentul specific la activitǎţile de educaţie fizicǎ;
- Sǎ respecte reguli de igienǎ individualǎ şi colectivǎ;
- Sǎ recurgǎ la exerciţii de respiraţie dupǎ o perioadǎ de efort prelungit;
- Sǎ se joace (utilizȃnd corect mişcǎrile şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau
jocuri sportive.
Pentru copiii cu vȃrste cuprinse între 5 -6 ani:
- Sǎ parcurgǎ o distanţǎ din ce în ce mai repede;
- Sǎ manifeste progresiv capacitatea de a executa corect un exerciţiu fizic în numǎr crescut
19
de repetǎri;
- Sǎ execute acţiuni motrice cu grad de complexitate din ce în ce mai mare, cu şi fǎrǎ obiecte;
- Sǎ depunǎ efort pe duratǎ de timp din ce în ce mai mare.

2.1. METODELE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITǍŢII DE EDUCAŢIE FIZICǍ

În alegerea metodelor, educatoarea trebuie sǎ ţinǎ cont de particularitǎţile de vȃrstǎ ale copiilor.
Principalele metode sunt:
- DEMONSTRAṬIA
- EXPLICAṬIA
- EXERCIṬIUL
La copiii preşcolari se dezvoltǎ treptat capacitatea de orientare vizualǎ asupra mişcǎrilor ce
urmeazǎ sǎ fie învǎţate. De aceea, un rol important în formarea deprinderilor motrice îl are imitaţia.
Oferind copilului modelul unei mişcǎri, educatoarea îl ajutǎ sǎ o execute corect. Deci,
demonstrarea mişcǎrii este o condiţie indispensabilǎ pentru formarea deprinderilor motrice.
Demonstraţia singurǎ nu este suficientǎ. De aceea, pe lȃngǎ demonstraţie, copilul trebuie sǎ
primeascǎ şi anumite explicaţii verbale.
Demonstraţia şi explicaţia trebuie fǎcute clar, precis, nu superficial, pentru formarea unei imagini
clare asupra exerciţiului ce trebuie învǎţat.

Exercţiul: este execuţia conştientǎ, repetatǎ a unei acţiuni, în scopul formǎrii unei deprinderi
motrice sau intelectuale.
Acţiunea se repetǎ pentru a perfecţiona o deprindere, pentru a realiza legarea actelor în mişcǎri sau
acţiuni, pentru a automatiza acţiunea, pentru a o realiza fǎrǎ greşeli şi într-un timp mai scurt. Mai întȃi se
oferǎ un model clar, accesibil, se susţine motivaţional efortul copilului, se executǎ de unul sau doi copii,
apoi de întreaga grupǎ. În caz de erori sau dificultǎţi, se reiau explicaţiile şi demonstraţia pe fragmente, se
sintetizeazǎ elementele deja învǎţate. Se respectǎ ritmul individual al copilului şi se oferǎ sprijin
diferenţiat. Dupǎ automatizare, se reia, la intervale tot mai mari, execuţia.
Alte metode utilizate
I. Metode de comunicare oralǎ - prin care li se transmit copiilor cunoştinţe, reguli, direcţii,
succesiuni, comenzi referitoare la deprinderea motricǎ ce urmeazǎ a fi efectuatǎ.
a) Povestirea - trezeşte interesul copiilor şi plǎcerea pentru activitate. Se foloseşte cu precǎdere la
copiii mai mici (3 - 4 ani). Se recomandǎ ca subiectul povestirii sǎ reflecte specificul deprinderii care se
predǎ, sǎ corespundǎ capacitǎţii de înţelegere a copiilor şi cunoştinţele acestora, sǎ fie convingǎtoare, iar
obligatoriu sǎ fie insoţitǎ de demonstraţii.
20
 b) Descrierea - este metoda prin care se prezintǎ verbal acţiunile motrice, precizȃndu-se
mişcǎrile, succesiunea lor, direcţia, ritmul şi durata. Este întotdeauna însoţitǎ de demonstraţie. Descrierea
trebuie sǎ fie clarǎ, precisǎ, concisǎ, prezentatǎ în termeni specifici.
c) Explicaţia - favorizeazǎ însuşirea deprinderii motrice. La preşcolari, explicaţia trebuie sǎ se
refere strict la elementul care condiţioneazǎ realizarea mişcǎrii. Explicaţiile numeroase sunt
contraindicate. Se recomandǎ utilizarea explicaţiei cu demonstraţia şi se cere sǎ fie concisǎ, clarǎ şi
precisǎ.

II. Metode intuitive - executarea, în faţa copiilor a miscǎrii ce urmeazǎ a fi însuşitǎ, asigurȃnd
percepţia şi formarea unei reprezentǎri corecte.
Demonstraţia directǎ - constǎ în executarea de cǎtre educatoare, în faţa copiilor, a deprinderii ce
urmeazǎ a fi însuşite. În funcţie de complexitatea deprinderii, demonstraţia poate fi:
a) Demonstraţia globalǎ - mişcarea se executǎ integral;
b) Demonstraţia fragmentatǎ - se executǎ separat diferitele componente ale deprinderii;
c) Demonstraţia cu ritmuri, tempouri diminuate (încetinite) - în care copiii pot observa
elementele esenţiale ale mişcǎrii. Prima demonstraţie trebuie sǎ înfǎţişeze imaginea realǎ a mişcǎrii, iar în
cazul unor deprinderi mai complexe, aceasta poate fi repetatǎ.
Demonstraţia educatoarei trebuie sǎ fie corectǎ, însoţitǎ de explicaţie, ambele metode executȃndu-
se concomitent.

III. Metode bazate pe acţiune

Exersarea - este metode prin care copilul, informat asupra sarcinii motrice, efectueazǎ conştient şi
repetat exerciţiul predat, sub supravegherea şi îndrumarea educatoarei.
Exersarea poate fi:
 Exersarea globală - presupune executarea de cǎtre copii a deprinderii predate în totalitatea sa,
respectȃnd succesiunea mişcǎrilor. Este folositǎ pentru învǎţarea deprinderilor motrice simple şi
cu durata scurtǎ.
 Exersarea fragmentatǎ - deprinderea motricǎ se exerseazǎ pe fragmente. Se utilizeazǎ în cazul
deprinderilor complexe, cu duratǎ mare sau dificile. Se exerseazǎ fragmentat numai elementele
care condiţioneazǎ executarea globala a deprinderii, dupǎ care acestea se leagǎ de elementele ce le
precedǎ, trecȃndu-se ulterior la exersarea globalǎ.
 Exersarea independentǎ – copilul, pe baza cunoştinţelor şi deprinderilor însuşite, din propria
iniţiativǎ sau la sugestia educatoarei, exerseazǎ independent, individual sau în grup deprinderile
motrice.

21
 2.2. PROCEDEE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢII DE EDUCAŢIE FIZICĂ

Procedee de corectare a greşelilor

Datoritǎ caracterului sǎu practic şi prin cerinţele de însuşire corectǎ a elementelor de conţinut,
educaţia fizicǎ este unul dintre obiectele de învǎţǎmȃnt, în care procesul de învǎţare implicǎ corectarea
imediatǎ.
Corectarea se realizeazǎ prin diferite procedee:
a) Intervenţia verbalǎ - presupune atenţionarea verbalǎ a copiilor asupra greşelilor de execuţie.
Iniţial, intervenţia verbalǎ se va referi la componentele principale ale mişcǎrii şi, ulterior, la detalii. Se
exprimǎ în termeni adecvaţi, scurt şi precis. Intervenţia verbalǎ se poate realiza prin crearea unui moment
special în care se opreşte execuţia. Ea poate fi adresatǎ grupei sau unora dintre copii.
b) Intervenţia prin intermediul gesturilor şi semnelor - în cazul apariţiei greşelilor de execuţie,
intervenţia verbalǎ poate fi completatǎ sau înlocuitǎ prin mimica, gesturile sau semnele educatoarei.
Acestea trebuie sǎ sugereze mişcarea corectǎ sau sǎ previnǎ repetarea greşelilor. Gesturile, semnele şi
mimica trebuie sǎ fie oportune, expresive şi rapide.
c) Intervenţia nemijlocitǎ asupra copilului în timpul execuţiei - în cazul în care unul sau mai
mulţi copii nu reuşesc execuţii corecte, cȃnd intervenţiile verbale sau indicaţiile prin semne se dovedesc
ineficiente, educatoarea intervine direct. Intervenţia directǎ a educatoarei poate consta în conducerea
segmentelor corpului copilului în planul corect. Acţiunea educatoarei asupra copilului trebuie sǎ fie
caracterizatǎ prin tact, gingǎşie, sunt excluse gesturile dure, bruscǎrile.

Pentru evaluarea rezultatelor obţinute în urma verificǎrilor, se utilizeazǎ urmǎtoarele procedee:

Aprecierea
Aprecierile curente se fac de-a lungul activitǎţilor şi pot viza realizarea unor sarcini/ a unor acţiuni
motrice (execuţia corectǎ a deprinderii o constituie tema activitǎţii). La sfȃrşitul unei perioade sau la
sfȃrşitul anului şcolar, se realizeazǎ "aprecierea bilanţ" subliniind cu precǎdere acumulǎrile copiilor,
progresele înregistrate, deficienţele şi mǎsurile ce se impun pentru a fi depǎşite.

Lauda, darea ca exemplu

Atunci cȃnd copiii executǎ corect exerciţiile sau acţiunile motrice, aceştia vor fi lǎudaţi sau daţi ca
exemplu pozitiv. Astfel, se asigurǎ" întǎrirea rǎspunsului" copilului, creȃndu-se o stare de emulaţie,
propice învǎţǎrii. Pe lȃngǎ valoarea instructivǎ, aceste procedee au un caracter educativ.
În concluzie, metodele şi procedeele aplicate la grǎdiniţǎ vor fi alese cu grijǎ, în funcţie de
celelalte componente ale procesului didactic, vor fi asociate astfel încȃt sǎ se evite monotonia.
22
 CAPITOLUL III
STRUCTURA ACTIVITǍŢII DE EDUCAŢIE FIZICǍ

Activitatea pe domenii experienţiale – domeniul psiho-motric

Trecerea organismului de la o activitate obişnuitǎ la o activitate psiho-motricǎ, trebuie fǎcutǎ

treptat. De aceea, activitatea de educaţie fzicǎ trebuie sǎ înceapǎ cu o parte în care organismul se

23
pregǎteşte pentru a face faţa eforturilor nervoase şi musculare intense, sǎ continue cu îndeplinirea
sarcinilor de bazǎ şi sǎ se încheie cu revenirea treptatǎ a organismului la starea normalǎ.
Activitatea pe domenii experenţiale – domeniul psiho-motric are umǎtoarea structurǎ:
I. Partea pregǎtitoare cǎreia îi corespund din punct de vedere metodic urmǎtoarele verigi:
a) Organizarea colectivului de elevi
b) Anunţarea temei
c) Pregǎtirea organismului pentru efort – jocuri de atenţie
d) Influenţarea selectivǎ a organismului pentru efort
Aceastǎ parte are ca scop pregǎtirea copiilor pentru efortul din partea fundamentalǎ.
II. Partea fundamentalǎ:
a) Dirijarea învǎţǎrii
b) Realizarea temei
c) Obţinerea performanţei
Scopul acestei pǎrţi este de a realiza tema de bazǎ.
III. Partea de încheiere:
a) Revenirea organismului dupa efort – joc liniştitor
b) Încheierea activitǎţii
Aceastǎ parte are ca scop revenirea organismului dupǎ efort.

3. 1. PARTEA PREGǍTITOARE

Aceastǎ parte a activitǎţii are ca scop, aşa cum am mai spus, pregǎtirea copiilor
pentru efortul din partea fundamentalǎ, precum şi organizarea grupei în vederea desfǎşurǎrii activitǎţii de
educaţie fizicǎ.
Din punct de vedere metodic, partea pregǎtitoare cuprinde urmǎtoarele verigi:
a) Organizarea colectivului de copii

Adunarea
Copiii sunt aşezaţi în linie cȃte unul pe o laturǎ a clasei sau pe terenul din curtea grǎdiniţei, de
regulǎ pe latura mai lungǎ, dupǎ înǎlţime, de la stȃnga la dreapta. Se verificǎ echipamentul sportiv şi
starea de sǎnǎtate.
Alinierea – poziţia de drepţi – se urmǎreşte pǎstrarea unei poziţii corecte a corpului, spatele
drept, privirea înainte, braţele pe lȃngǎ corp, cǎlcȃiele lipite şi vȃrfurile picioarelor uşor desfǎcute
(deschidere de 45 grade), genunchii întinşi şi pieptul scos în afarǎ.
Salutul se face tare, clar, sacadat, de cǎtre toţi copiii.
24
 Se exerseazǎ poziţia „Drepţi!” şi „Pe loc repaus!” prin comenzi ferme.
La grupele micǎ si mijlocie, organizarea copiilor se realizeazǎ în cerc sau semicerc.
Adunarea şi Alinierea contribuie la organizarea colectivului.
b) Anunţarea temei
Educatoarea trebuie sǎ capteze şi interesul copiilor pentru ce urmeazǎ sǎ facǎ.
La grupa micǎ, captarea se realizeazǎ de obicei prin începerea poveştii care stǎ la baza activitǎţii.
Copiii sunt invitaţi în lumea poveştilor, în excursie, la o plimbare, în parc, la zoo.
c) Pregǎtirea organismului pentru efort
Aceastǎ etapǎ începe prin jocuri de atenţie pentru grupare şi regrupare. Jocurile pe care le
întrebuinţǎm trebuie sǎ antreneze întreaga grupǎ de copii si sǎ nu-i oboseascǎ. Dupǎ aceste jocuri se
executǎ exerciţii de mers şi alergare. Între exerciţii se creeazǎ un moment de relaxare, iar dupǎ fiecare
formǎ de alergare se fac exerciţii de respiraţie. Jocurile de atenţie pentru grupare şi regrupare contribuie la
concentrarea atenţiei copiilor, stimularea şi menţinerea interesului.
d) Influenţarea selectivǎ a organismului pentru efort
Aceastǎ verigǎ cuprinde exerciţii pentru dezvoltarea fizicǎ generalǎ. Ele trebuie alese astfel încȃt
sǎ se adreseze tuturor grupelor musculare, precum şi articulaţiilor, pentru a ridica tonusul muscular şi
tonusul scoarţei cerebrale. Ele vor fi eşalonate gradat şi anume de la exerciţii mai simple spre exerciţii cu
efect mai puternic, asigurȃndu-se curba de efort. În alegerea exerciţiilor, se ţine cont de pregǎtirea
corpului pentru specificul efortului din tema de bazǎ. De exemplu, dacǎ avem de predat sǎritura cu bǎtaie
pe un picior, pentru atingerea unui obiect suspendat, în partea pregǎtitoare executǎm exerciţiul „Sǎrim ca
mingea!”.
Ordinea realizǎrii exerciţiilor
Complex de dezvoltare fizicǎ armonioasǎ - aceste exerciţii se executǎ în coloana de gimnasticǎ
- Exerciţii pentru cap şi gȃt
- Exerciţii pentru braţe, care antreneazǎ direct grupele musculare legate de aceste
segmente şi exercitǎ în acelaşi timp o acţiune stimulatoare a respiraţiei.
- Exerciţii pentru trunchi şi abdomen, cu acţiune directǎ asupra grupelor musculare ale
spatelui , toracelui, abdomenului şi care stimuleazǎ funcţiile organelor interne.
- Exerciţii pentru picioare, care acţioneazǎ direct asupra grupelor principale de muşchi,
legate de aceste segmente.
- Exerciţii de respiraţie şi relaxare
Numǎrul de exerciţii depinde de nivelul de vȃrstǎ al copiilor - la grupa micǎ, 3-4 exerciţii simple,
la grupa mijlocie 4 – 5 exerciţii, iar la grupa mare 5 – 6 exerciţii şi cu grad de dificultate mai mare.
Complexul de exerciţii se încheie cu sǎriturǎ. Educatoarea va avea grijǎ ca fiecare exerciţiu sǎ se repete

25
de mai multe ori, pentru a fi bine insuşit de cǎtre copii. Repetarea exerciţiilor se va face la început în
activitǎţi consecutive, iar apoi vor fi reluate la intervale mai mari de timp.
Introducerea exerciţiilor noi se face treptat, educatoarea trebuie sǎ demonstreze personal
exerciţiile, alegȃnd locul cel mai potrivit, pentru a putea fi vǎzutǎ de toţi copiii. Demonstraţia se va face
cu faţa la copii, folosind explicaţiile necesare pe parcursul mişcǎrii. Educatoarea foloseşte „procedeul
oglinzii”. De exemplu, atunci cȃnd copiii executǎ o mişcare spre stȃnga, educatoarea executǎ aceeaşi
mişcare spre dreapta, comanda fiind datǎ însǎ pentru partea corespunzatoare mişcǎrii copiilor.
Corectarea greşelilor copiilor este bine sǎ se facǎ în timpul executǎrii exerciţiului, prin indicaţii.
Dacǎ un copil greşeşte în mod repetat, educatoarea îl corecteazǎ individual, deplasȃndu-se lȃngǎ el.
Exemplu de corectare:
Exerciţiul „Braţe scurte, braţe lungi!” –„ Întindeţi bine braţele, pe lȃngǎ cap, coatele sunt întinse,
mȃinile pe umeri, coatele apropiate de corp!”
Dacǎ în timpul predǎrii, educatoarea observǎ cǎ unii copii întȃmpinǎ dificultǎţi în execuţia
exerciţiilor, ea nu va opri activitatea pentru a se ocupa de aceştia, ci va cǎuta sǎ-i încurajeze sǎ execute
dupǎ posibilitǎţi, rǎmȃnȃnd sǎ se ocupe de ei în timpul activitǎţilor liber alese.

3.1.1. Exemple de exerciţii fizice pentru partea pregǎtitoare

Pentru efectuarea în bune condiţii a exerciţiilor de dezvoltare fizicǎ generalǎ din etapa a doua a
pǎrţii pregǎtitoare de cǎtre întregul grup de copii, aceştia vor fi organizaţi în anumite formaţii:
La grupa micǎ, copiii vor fi organizaţi în semicerc, cerc iar în lipsa de spaţiu în douǎ cercuri
concentrice.
La grupele mijlocie şi mare se foloseşte coloana de gimnasticǎ formatǎ, de regulǎ, din patru
coloane.
Orice exerciţiu de pregǎtire fizicǎ generalǎ se începe din poziţia de drepţi sau dintr-o poziţie
iniţialǎ determinatǎ, care trebuie astfel aleasǎ încȃt sǎ favorizeze executarea lui cea mai adecvatǎ.
Principalele poziţii iniţiale sunt:
- Stȃnd cu mȃinile îndoite la umǎr
- Stȃnd cu mȃinile la piept
- Stȃnd cu mȃinile pe şold şi picioarele depǎrtate
- Stȃnd cu mȃinile la umǎr şi picioarele depǎrtate
- Ghemuit
- Ṣezȃnd
- Ṣezȃnd cu picioarele depǎrtate
- Ṣezȃnd cu genunchii îndoiţi
- Culcat
26
 - Culcat cu genunchii îndoiţi la piept

Grupa micǎ
Exemple de exerciţii de mers
- Mers obişnuit, braţele mişcȃndu-se liber pe lȃngǎ trunchi
- Mers pe vȃrfuri cu braţele pe diferite poziţii şi direcţii, ţinȃnd capul sus, spatele drept,
fǎrǎ sǎ tȃrascǎ picioarele
- Mers pe cǎlcȃie
- Mers în formaţii diferite
- Mers cu paşi mari, balansȃnd braţele liber pe lȃngǎ trunchi
- Mers pe tǎlpi şi pe palme cu deplasare înainte
- Mers cu ocolire de obstacole
- Mers cu pǎşire peste obstacole

Exemple de exerciţii de alergare

- Alergare cu ridicarea genunchilor şi lovirea lor cu palmele
- Alergare cu lovirea şezutului cu cǎlcȃiele
- Alergare cu paşi mǎrunţi
- Alergare cu paşi mari – paşi de uriaş
- Alergare cu ocolirea obstacolelor
- Alergare cu trecere peste obstacole

La grupa mijlocie
Se pot efectua aceleaşi exerciţii de mers şi alergare ca la grupa micǎ, dar cu grad de complexitate
diferit. De exemplu, se schimbǎ ritmul de mers şi alergare, alergare într-o direcţie în grup cu împǎrţirea la
semnal şi din nou alinierea în formaţia iniţialǎ.

La grupa mare – pe lȃngǎ faptul cǎ se reiau exerciţiile de la grupa precedentǎ se pot executa şi
exerciţiile urmǎtoare:
- Mers în cadenţǎ
- Mers în diferite formaţii: cȃte unul, cȃte doi
- Mers cu genunchii îndoiţi şi mȃinile pe coapse, alternat cu mers pe vȃrfuri
- Mers cu paşi lenţi şi vioi
- Mers cu diferite mişcǎri ale braţelor
- Alergare cu accelerare şi oprire la semnal
27
 - Alergare cu trecere printre obstacole
- Alergarea cu schimbarea ritmului şi a direcţiei
- Pas de galop înainte
- Pas de galop lateral
Toate aceste variante de mers şi alergare trebuie prezentate sub formǎ de joc exerciţiu.
Un exemplu de joc exerciţiu pentru mers şi alergare este „În pǎdure” („Mergem la plimbare/
Prin pǎdure pe cǎrare/ Unu, doi, unu, doi/ Merg soldaţii-n paşi vioi/ Tot aşa mergem şi noi/ Stȃng –
drept, stȃng – drept/ Sunt acum un uriaş/ Pasul meu are doi paşi/ Unu – doi, unu – doi/ Pot sǎ fiu şi un
pitic/ Ca sǎ merg cu pasul mic/ 1,2,3,4,1,2,3,4/ Moşul merge-ncetişor/ Cǎ-i bǎtrȃn şi toate-l dor/ Of, of,
of/ Iar ştrengarul face saltul/ De pe un picior pe altul/ Hop, hop, hop” şi „Pe cǎrare alergǎm/ Cu cǎpriţe
ne jucǎm/ Cu cǎluţii nǎzdrǎvani/ Alergǎm printre copaci/ Un iepure noi am zǎrit/ Dupa el noi am pornit/
Ṣi pentru c-am obosit/ Hai puţin sǎ ne-odihnim”).

Exerciţii pentru cap şi gȃt

Stȃnd – spatele drept, picioarele puţin depǎrtate, braţele pe lȃngǎ corp, mişcǎm capul sus – jos,
„privim cerul – privim pǎmȃntul”.
Stȃnd depǎrtat cu mȃinile pe şold, rotirea capului stȃnga – dreapta, „urmǎrim cu privirea”

Exerciţii pentru braţe – grupa micǎ

„Cȃnd te scoli de dimineaţǎ
Te speli repede pe faţǎ
Pui pe tine cǎmǎşuţa,
Pantalonii sau rochiţa
Ṣi te-ncalţi la repezealǎ,
Ca sǎ ieşi mai iute-afarǎ,
Unde gloata de copii
Te aşteaptǎ ca sǎ vii.
Gȃze, fluturi mici şi mari,
Albinuţe şi bondari,
Se zoresc pe cȃmpul mare
Sǎ gǎseascǎ de mȃncare.”
-Stȃnd : îndoirea braţelor cu apropierea palmelor de faţǎ, ducȃndu-le în sus şi-n jos – „ne
spǎlǎm faţa”;
-Stȃnd : îndoirea braţelor „ne spǎlǎm pe gȃt, pe cap”;

28
 -Stȃnd depǎrtat cu mȃinile la nivelul pieptului, o palmǎ orientatǎ în sus, cealaltǎ în jos, coatele
depǎrtate de trunchi, degetele flexate apucate la nivelul falangelor: tracţiuni cu fiecare braţ lateral pentru
întinderea degetelor care opun rezistenţǎ, braţul stȃng trage spre stȃnga, celǎlalt spre dreapta – „rupem
lanţul”;
-Stȃnd cu braţele îndoite în faţǎ, cu pumnii strȃnşi, orientaţi în sus: coborȃrea şi ridicarea
alternativǎ a antebraţelor – „batem în uşǎ cu pumnii”;
-Stȃnd cu palmele în dreptul pieptului: frecarea lor – „ne spǎlǎm pe mȃini, ne încǎlzim mȃinile”;
-Din aceeaşi poziţie: lovirea palmelor –„ batem din palme, scuturǎm palmele”;
-Stȃnd cu braţele în faţǎ îndoite, palmele faţǎ în faţǎ cu vȃrfurile orientate în sus; închiderea mȃinii
în pumn şi deschiderea ei – „strȃngem pumnii, deschidem pumnii”;
-Stȃnd depǎrtat cu mȃinile în faţǎ la nivelul pieptului: rotarea micǎ a pumnilor în jurul lor;
-Stȃnd depǎrtat cu braţele îndoite în faţǎ, degetele strȃnse în pumni orientaţi în sus, „batem
cuie”;
-Stȃnd – ridicarea braţelor înainte, ducerea braţelor lateral, revenire. Se executǎ din articulaţia
umerilor cu coatele întinse – „Papuşa face gimnasticǎ”;
-Stȃnd – legǎnarea braţelor paralel înainte şi înapoi – „legǎnǎm braţele”;
-Stȃnd depǎrtat, braţele îndoite la piept cu pumnii suprapuşi, rotarea circularǎ a pumnilor,
accelerȃnd mişcarea treptat precum „morişca”. Exerciţiul se executǎ cu spatele drept, cu coatele trase spre
spate şi situate la înǎlţimea umerilor, mişcarea localizandu-se în articulaţia cotului.

Exerciţii pentru trunchi – grupa micǎ

„Vin bobocii de la baltǎ
Bucuroşi, strigȃnd aşa:
Mac, mac, mac şi
Mac, mac, mac
Tare ne-am mai legǎna
Ca o trestie pe baltǎ.
A-nceput sǎ batǎ vȃntul
Ṣi leagǎnǎ crengile
Unele ating pǎmȃntul
Altele-şi pierd frunzele.”
-Stȃnd cu mȃinile pe şolduri: aplecarea accentuatǎ a capului înainte şi ducerea lui mult înapoi, pe
spate – „cǎluţii dau din cap”;
-Stȃnd cu braţele întinse sus: aplecarea trunchiului înainte atingȃnd vȃrfurile picioarelor –
„atingeţi-vǎ vȃrfurile picioarelor!”;
29
 -Stȃnd cu o jucǎrie în mȃini: aplecarea trunchiului înainte cu aşezarea jucǎriei pe sol şi revenire;
-Stȃnd depǎrtat: aplecarea trunchiului înainte alunecȃnd palmele de jos în sus pe gamba piciorului
drept, apoi pe a celui stȃng – „încǎlţǎm ciorapii”;
-Stȃnd depǎrtat, braţele lateral: îndoirea trunchiului la stȃnga şi la dreapta, lovind coapsa cu palma
de partea îndoirii, spunȃnd „poc, poc”;
-Stȃnd depǎrtat cu mȃinile pe şolduri: rǎsucirea trunchiului spre stȃnga şi spre dreapta – „şurubul”;
-Stȃnd depǎrtat: aplecarea trunchiului cu ducerea simultanǎ a braţelor la piciorul stȃng şi la cel
drept – „ştergem pantofii de praf”;
-Stȃnd pe genunchi cu sprijin pe palme: ducerea braţelor înainte prin alunecare pe sol şi revenire
cu rotunjirea spatelui – „pisica se înfurie”;
- Culcat pe spate: îndoirea picioarelor şi apucarea lor cu mȃinile, urmatǎ de ghemuire cu fruntea la
genunchi – „ariciul în pericol”;

Exerciţii pentru picioare – grupa micǎ

„Un bondar stǎ rǎsturnat,
Obosit şi supǎrat.
În zadar dǎ din picioare,
Nimeni nu îl vede oare?
L-am vazut şi-l mai lǎsǎm,
Vrem cu toţi sǎ-l imitǎm!”
-Culcat – agitarea picioarelor şi a braţelor liber în aer, revenire – „bondarul rǎsturnat”. Se vor
executa patru pedalǎri în aer, apoi se vor întinde picioarele pe sol în culcat. În timpul exerciţiului, capul se
sprijinǎ pe sol, evitȃndu-se contractarea muşchilor gȃtului, respirandu-se normal.
-Stȃnd – ghemuire, bǎtȃnd cu palmele peste genunchi – „pǎsǎrile bat cu ciocul;
-Stȃnd – ghemuire, imitȃnd smulgerea ierbii, adunarea lemnelor, culegerea ciupercuţelor etc.;
-Stȃnd – ridicarea alternativǎ a genunchilor cȃt mai sus atingȃndu-i cu palmele şi întinderea lor
prin zvȃcnirea gambei înainte pentru aşezarea pe sol – „mersul berzei”;
-Stȃnd – sǎritura pe vȃrfuri cu ambele picioare pe loc cu uşoarǎ îndoire a genunchilor –
„sǎri minge”;
-Ghemuit – ridicare pe vȃrfuri cu braţele sus, bine întinse „brǎduţul creşte”;
-Pe genunchi cu braţele întinse înainte: lǎsarea şezutului pe cǎlcȃie cu aducerea mȃinilor la
piept – „tragem calul de hǎţuri”;
-Ṣezȃnd cu palmele sprijinite pe sol înapoia şezutului – pǎşire cu picioarele pȃnǎ în ghemuit şi
revenire tot prin pǎşire (din aceeaşi poziţie, îndoirea alternativǎ a picioarelor prin alunecare pe sol);

30
 -Culcat pe spate; ridicarea simultanǎ a picioarelor cu apucarea vȃrfurilor degetelor cu mȃinile –
„prinde bine vȃrfurile”;
-Din aceeaşi poziţie depǎrtarea şi apropierea picioarelor prin alunecare pe sol cu încrucişarea lor –
„foarfeca”.

Exerciţii pentru braţe – grupa mijlocie

„Iatǎ soarele apare,
Deschizȃnd floare cu floare.
Ṣi cȃnd el apoi se duce,
Se-nchid toate sǎ se culce!”
Se repeta exerciţiile de la grupa micǎ, la care se pot adǎuga:
-Stȃnd – ridicarea braţelor prin înainte sus şi coborȃrea lor prin lateral jos – „florile se
deschid, florile se închid”;
-Stȃnd – balansarea alternativǎ a braţelor înainte ca la lovirea mingiei – „batem mingea”;
-Stȃnd cu braţele sus: coborȃrea lor cu mişcǎri scurte de lǎsare în jos şi ridicare (scuturare)
– „cad fulgii de zǎpadǎ, frunzele”;
-Stȃnd cu braţele înainte - depǎrtarea lor lateral, energic – „întindem elastecul”;
-Din aceeaşi poziţie – cercuri mici şi din ce în ce mai mari – „desenǎm cercuri”;
-Aceeaşi mişcare cu braţele întinse lateral;
-Stȃnd – balansarea energicǎ a braţelor prin înainte , sus şi jos – „scuturǎm rufele”;
-Stȃnd depǎrtat, cu un braţ întins lateral, celalalt cu vȃrfurile degetelor la umǎr; întinderea
braţului îndoit lateral, simultan cu îndoirea celuilalt.

Exerciţii pentru trunchi – grupa mijlocie

Se repetǎ exercitiile de la grupa micǎ, la care se pot adǎuga:
-Stȃnd cu braţele sus; aplecarea trunchiului înainte cu picioarele cȃt mai întinse, atingȃnd
solul cu vȃrfurile degetelor – „apleacǎ-te şi ridicǎ-te repede”;
-Stȃnd depǎrtat cu braţele sus – îndoirea trunchiului spre stȃnga şi spre dreapta – „vȃntul
leagǎnǎ florile şi iarba”;
-Stȃnd depǎrtat – ducerea braţelor prin înainte sus şi aplecarea trunchiului energic înainte,
concomitent cu coborȃrea braţelor, picioarele întinse – „spargem pietre”;
-Stȃnd depǎrtat – aplecarea trunchiului înainte cu rǎsucire şi lovirea palmelor alternativ înapoia
picioarelor (un braţ printre picioare, celǎlalt în afarǎ) – „cine se întinde mai mult”;
-Ṣezȃnd cu braţele sus – aplecarea trunchiului înainte cu ducerea mȃinilor la vȃrfurile
picioarelor;
31
 -Stȃnd – ghemuire cu ridicare în poziţia iniţialǎ, întinderea şi îndoirea alternativǎ a
braţelor spre sol „adunǎm ciupercuţe etc.”;
-Culcat pe spate cu braţele sus, rostogolire lateral – „rostogolirea butoiului”;
-Culcat pe spate cu braţele lateral – ridicare în sezand cu împingerea palmelor în sol;
-Stȃnd culcat – îndoirea genunchilor, ridicarea alternativǎ a picioarelor şi lovirea cu talpa pe sol,
revenire – „toba”;
-Stȃnd culcat pe spate cu braţele lateral: deplasare cu paşi laterali mǎrunţi pe cǎlcȃie spre un braţ şi
spre celalalt rotindu-se pe spate prin alunecare pe sol cu bazinul sus – „acele ceasornicului”.

Exerciţii pentru picioare – grupa mijlocie

În afara exerciţiilor recomandate la grupa micǎ, se mai pot efectua urmǎtoarele:
-Stȃnd – mers pe loc cu îndoirea genunchilor – „mergem ca soldaţii” (îndoirea genunchilor la
piept se va face cȃt mai sus, braţele balansandu-se pe lȃngǎ corp în cadenţa paşilor);
-Stȃnd - rǎsucirea trunchiului spre stȃnga şi spre dreapta cu apucarea cǎlcȃiului de partea rǎsucirii;
-Stȃnd – balansarea alternativǎ a picioarelor înainte, simulȃnd lovirea mingiei – „de-a fotbalistul”;
-Stȃnd – aruncarea alternativǎ a cǎlcȃielor înapoi, apǎsȃnd cu talpa pe sol, tȃrşind – „curǎţǎm
noroiul de pe tǎlpi”;
-Stȃnd cu mȃinile la spate – alunecarea alternativǎ a picioarelor înainte pe sol pȃnǎ în fandare –
„patinǎm”;
-Culcat pe spate – ridicarea şi coborȃrea alternativǎ a picioarelor;
-Culcat pe spate – îndoirea genunchilor şi apropierea cǎlcȃielor de şezut cu vȃrfurile picioarelor
orientate în afarǎ (se poate executa prin alunecare pe sol sau prin paşi mici pe tǎlpi).

Exerciţii pentru braţe – grupa mare

În afara exerciţiilor de la grupa mijlocie, se mai recomandǎ:
-Stȃnd cu braţele în faţǎ uşor îndoite – rǎsucirea mȃinilor din articulaţiile pumnilor – „stoarcem
rufele”;
-Stȃnd, braţele înainte, uşor îndoite, palmele faţǎ în faţǎ depǎrtate – ridicarea şi coborȃrea
alternativǎ a braţelor – „ştergem geamurile”;
-Stȃnd – ridicarea şi coborȃrea alternativǎ a braţelor, imitȃnd „cǎţǎrarea pe frȃnghie”;
-Stȃnd – întinderea şi îndoirea alternativǎ a braţelor înainte – „tragem nǎvodul cu peşte”;
-Stȃnd depǎrtat, cu un braţ îndoit, mȃna sprijinitǎ pe claviculǎ – „aruncǎm greutatea”;
-Stȃnd depǎrtat, braţele întinse jos, degetele încleştate – rotarea simultanǎ a braţelor spre stȃnga
sus, dreapta jos – „învȃrtim manivela sǎ pornim maşina”;
-Stȃnd depǎrtat 1 – ducerea braţelor încrucişate la piept
32
 2 – ducerea lor la spate cu apucarea coatelor;
-Stȃnd depǎrtat 1 – ducerea braţelor energicǎ lateral
2 – aducerea lor înainte întinse şi încrucişate (ca la foarfecǎ);
-Stȃnd 1 – 3 - trei rotǎri mari de braţe din înainte - înapoi
4 – apropierea braţelor de trunchi (aceeaşi mişcare rotind braţele în sus).

Exerciţii pentru trunchi, grupa mare

În afara exerciţiilor de la grupa mijlocie, se mai recomandǎ:
-Stȃnd depǎrtat cu mȃinile pe şolduri – aplecarea trunchiului înainte, cu spatele cȃt mai drept, pȃnǎ
la orizontalǎ;
-Stȃnd depǎrtat cu braţele lateral – rǎsucirea trunchiului cu aplecarea lui înainte şi ducerea braţului
la piciorul opus;
-Stȃnd depǎrtat cu braţele lateral – aplecarea trunchiului înainte cu balansarea braţelor lateral şi
încrucişarea lor la piept;
-Stȃnd depǎrtat – rǎsucirea trunchiului spre dreapta(stȃnga) cu ducerea simultanǎ a braţelor lateral;
-Stȃnd depǎrtat cu mȃinile pe şolduri – îndoirea trunchiului lateral dreapta, aplecare înainte şi în
continuare îndoirea lateralǎ spre stȃnga (jumǎtate rotare);
-Pe genunchi cu braţele în diferite poziţii – aplecarea trunchiului înainte, îndoiri laterale, rǎsuciri
de trunchi etc.;
-Pe genunchi cu mȃinile la spate – aplecarea trunchiului înainte, cu spatele drept, atingȃnd solul cu
fruntea;
-Cȃte doi, şezȃnd depǎrtat, talpǎ în talpǎ, apucat reciproc de mȃini – unul se apleacǎ înainte,
celalalt se culcǎ pe spate;
-Din aceeaşi poziţie, rotarea trunchiului;
-Din aceeaşi poziţie, apucat de mȃini cu braţele încrucişate – rǎsucirea trunchiului spre stȃnga şi
spre dreapta;
-Stȃnd depǎrtat cu mȃinile la umeri 1 – îndoirea trunchiului la dreapta
2 – revenire
3 – aceeaşi spre stȃnga
4 – revenire;
-Stȃnd depǎrtat cu mȃinile la piept 1 – rǎsucirea trunchiului la dreapta cu întinderea
braţului drept lateral
2 – revenire
3 – la stȃnga cu întinderea braţului stȃng lateral
4 – revenire.
33
 Exerciţii pentru picioare – grupa mare
La grupa mare, se repetǎ exerciţiile descrise la grupa mijlocie, adǎugȃndu-se şi cele ce
urmeazǎ:
-Stȃnd cu mȃinile pe şolduri – ducerea alternativǎ a picioarelor înainte, sprijinite pe vȃrfuri;
-Aceeaşi mişcare, ducȃnd alternativ picioarele lateral şi înapoi;
-Ṣezȃnd cu palmele sprijinite înapoi pe sol – apropierea cǎlcȃielor de şezut cu paşi mǎrunţi pe
vȃrfuri şi revenire în acelaşi fel;
-Din aceeaşi poziţie, cu picioarele îndoite – strȃngerea unei bucǎţi de pȃnzǎ mai mare cu ajutorul
degetelor de la picioare;
-Stȃnd, mȃini pe şold – îndoirea alternativǎ a genunchilor cu atingerea intermitentǎ de 2-3 ori a
solului cu vȃrful piciorului – „gǎina scurmǎ pǎmȃntul” – în poziţia mȃinii pe şold, spatele se menţine
drept, cu coatele trase spre înapoi;
-Stȃnd 1 – încrucişarea piciorului drept îndoit peste stȃngul, cu glezna sprijinitǎ pe
genunchiul celui de bazǎ
2 – revenire;
-Aceeaşi mişcare cu sprijinirea piciorului înapoia celui de bazǎ, lateral cu talpa pe genunchi etc.;
-Stȃnd cu mȃinile pe şolduri 1 – ridicarea piciorului drept îndoit în faţǎ
2 – întinderea lui înainte
3 – îndoirea
4 – revenire (aceeaşi cu piciorul stȃng).

3.2. PARTEA FUNDAMENTALǍ

Aceastǎ parte a activitǎţii este importantǎ, deoarece are rolul formǎrii deprinderilor motrice de
bazǎ şi utilitar-aplicative.
Fiecare deprindere are un conţinut exprimat prin mişcǎrile ce o alcǎtuiesc, segmentele şi grupele
musculare care contribuie la efectuarea ei. Deprinderile pot fi mai simple sau mai complexe, de aceea
alegerea lor în procesul de învǎţare trebuie sǎ ţinǎ seama de nivelul de dezvoltare al copilului, atȃt fizic
cȃt şi psihic.
Deprinderile motrice sunt:
a) Deprinderi motrice de bazǎ: mers, alergare, sǎriturǎ, aruncare şi prindere;
b) Deprinderi utilitar-aplicative: tȃrȃre, echilibru, cǎţǎrare, transport de greutǎţi,
tracţiune, escaladare.

34
 Din punct de vedere metodic, acestei pǎrţi îi corespund urmǎtoarele verigi: Realizarea temei sau
Dirijarea învǎţǎrii şi Obţinerea performanţei.
În aceastǎ etapǎ se predǎ, se repetǎ şi se consolideazǎ sau se verificǎ o deprindere motricǎ aleasǎ
în funcţie de nivelul de vȃrstǎ şi de pregǎtirea copiilor din grupǎ.
Aceastǎ etapǎ este constituitǎ din douǎ momente distincte:
1) Exerciţii pentru formarea/ consolidarea/ verificarea deprinderii motrice;
2) Jocuri de mişcare, care dezvoltǎ o calitate motricǎ, care derivǎ din deprinderea motricǎ însuşitǎ.
În general, predarea unor deprinderi motrice se realizeazǎ sub formǎ de exerciţiu. La grupǎ micǎ,
predarea şi repetarea deprinderilor motrice se realizeazǎ sub formǎ de poveste.
Exerciţiile sunt demonstrate de educatoare. În timpul demnstrǎrii, educatoarea va da indicaţii
asupra felului cum trebuie sǎ se execute exerciţiul, atrǎgȃnd atenţia copiilor asupra succesiunii mişcǎrilor,
poziţiei membrelor şi a corpului în timpul executǎrii deprinderii. Corectitudinea execuţiei se va urmǎri
sistematic, in special la grupele mijlocie şi mare.
Dupǎ formarea sau consolidarea unor deprinderi, urmeazǎ exersarea mişcǎrii printr-un joc de
mişcare care sǎ dezvolte o calitate motricǎ.

Calitǎţile motrice de bazǎ sunt:

- Vitezǎ
- Îndemȃnare
- Rezistenţǎ
- Forţǎ

3.2.1. Deprinderile motrice de bazǎ pe grupe de vȃrstǎ

III.2.1.1. Mersul
Mersul este deprinderea motricǎ de bazǎ cea mai importantǎ, pe care şi-o formeazǎ copilul,
începȃnd cu vȃrsta de 1 an. Educatoarei îi revine sarcina de a realiza la copii un mers corect şi estetic, de a
îmbunǎtǎţi coordonarea diferitelor segmente ale corpului. Mersul angajeazǎ în mod deosebit segmentele
inferioare ale corpului, dar angreneazǎ în mare mǎsurǎ şi musculatura întregului corp, contribuind la
dezvoltarea acestuia.
Mersul în ritm vioi, are nevoie de un efort fiziologic mare, acesta ducȃnd la întǎrirea aparatului
circulator şi a aparatului respirator, precum şi la dezvoltarea calitǎţilor motrice – vitezǎ, forţǎ, rezistenţǎ.

35
 Prin mers corect se înţelege:
- Corpul drept, cu pieptul scos înainte şi umerii traşi înapoi, capul drept, privirea înainte;;
- Pasul liber, întins, coordonat cu mişcarea braţelor;
- Braţele se mişcǎ liber pe lȃngǎ corp înainte – înapoi, coordonat cu picioarele (braţ şi picior opus)
în ritmul mersului;
- Respiraţia normalǎ pe nas.
Educatoarea trebuie sǎ le formeze deprinderea de a merge ordonat: cȃte unul, cȃte doi, în cadenţǎ.
Dupǎ însuşirea corectǎ a mersului cu variantele lui – în partea fundamentalǎ, mersul va fi
exersat în continuare în etapa - Pregǎtirea organismului pentru efort.
Variante de mers la grupa micǎ:
- Mers obişnuit, braţele mişcȃndu-se liber pe lȃngǎ corp;
- Mers în coloanǎ cȃte unul;
- Mers cu grupare în formaţie de cerc – fǎrǎ sǎ se împingǎ în cel din faţǎ sau sǎ rǎmȃnǎ în
urmǎ;
- Mers în coloanǎ cȃte unul, combinat cu mişcarea circularǎ a braţelor pe lȃngǎ corp;
- Mers înainte şi înapoi;
- Mers în coloanǎ cȃte unul cu ocolire de obstacole;
- Mers în coloanǎ cȃte unul cu pǎşire peste obstacole;
- Mers pe vȃrfuri , cu braţele în diferite poziţii, ţinȃnd capul sus, spatele drept, fǎrǎ sǎ tȃrascǎ
picioarele.,
Exemple de jocuri pentru formarea deprinderii motrice (mers) şi pentru dezvoltarea
calitǎţilor motrice; vitezǎ, forţǎ, rezistenţǎ.

Jocuri cu mers:

36
 „Mergeţi dupǎ mine”, „Puişorii vin la cloşcǎ”, „În pǎdure”, „Trenul”, „De-a locomotiva”, „La
plimbare”, „Pisica şi pisoii”, „Avioanele”
„Mergeţi dupǎ mine”
Locul de desfăşurare:sala de grupă
Forma de organizare:în coloană
Desfăşurarea jocului: Copiii merg în coloanǎ cȃte unul, cu braţele pe lȃngǎ corp, iar la semnalul
educatoarei, aceştia îşi mişcǎ braţele în diferite poziţii şi direcţii.

„De-a locomotiva”
Locul de desfăşurare:sala de grupă
Forma de organizare:pe subgrupe
Desfăşurarea jocului: Grupa este împǎrţitǎ în douǎ subgrupe aşezate în şiruri. Primul copil este
locomotiva, ceilalţi vagoanele. Executanţii stau cu mȃinile sprijinite pe umerii celui din faţǎ. Jocul constǎ
în deplasarea copiilor (trenului) în şir cu mers în linie dreaptǎ sau cerc, în ritmul indicat de educatoare.
Din loc în loc, trenurile se opresc (la semnalul stabilit) în garǎ, şi marcheazǎ acest lucru printr-un
şuierat al locomotivei. Oprirea şi pornirea se vor face odatǎ de întreg grupul de copii.

,,Avioanele”
Locul de desfăşurare:curtea gradinitei
Forma de organizare:în coloană
Desfăşurarea jocului: Copiii merg în şir spre diferite direcţii precizate de educatoare, cu braţele
întinse lateral, imitȃnd zborul avioanelor.

Variante de mers la grupa mijlocie

Pe lȃngǎ variantele de mers indicate la grupa micǎ, se adaugǎ şi altele:
- Mersul organizat în diferite formaţii: în coloanǎ cȃte unul - cȃte doi, în cerc cu spatele
drept, capul sus, privirea înainte, mişcȃnd liber braţele pe lȃngǎ corp;
- Mers în cadenţǎ;
- Mers şerpuit;
- Mers pe cǎlcȃie;
- Mers cu genunchii îndoiţi;
- Mers cu paşi mari şi mici.
Exemple de jocuri:
„În pǎdure”, „Pe cǎrare”, „Uriaşii şi piticii”, „Ṣarpele”, „Cine ne-a ieşit în drum”

37
 „Ṣarpele”
Locul de desfăşurare:terenul de joacă
Forma de organizare:în coloană
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt aşezaţi în şir în faţa unui traseu marcat cu creta pe sol sau
delimitat cu cuburi. Copiii executǎ mersul şerpuit, imitȃnd sunetul şarpelui sss,sss,sss.

„ Cine ne-a ieşit în drum?”

Locul de desfăşurare:terenul de joacă
Forma de organizare:în coloană
Desfăşurarea jocului: Educatoarea stabileşte un traseu. Pe traseu sunt aşezate din loc în loc jucǎrii
reprezentȃnd animale (iepure, caţel, urs, cal, pisicǎ). La semnalul educatoarei, se plimba pe drum – mers
obişnuit. La întrebarea educatoarei „Cine ne-a ieşit în drum?” copiii se opresc în dreptul unui animal,
imitǎ glasul lui şi îl ocolesc. La un alt semnal al educatoarei, copiii pornesc din nou la drum.

Variante de mers la grupa mare

Se repetǎ variantele de mers de la grupa micǎ şi mijlocie şi se mai adaugǎ şi alte variante. La
grupa mare, se va insista asupra coordonǎrii mişcǎrii braţelor cu cea a picioarelor:
- Mers pe marginea exterioarǎ/ interioarǎ a labei piciorului;
- Mers încrucişat;
- Mers cu pas adǎugat;
- Mers ghemuit;
- Mers cu genunchii întinşi şi sprijinirea palmelor pe sol;
- Pas sǎltat (pasul ştrengarului).
Exemple de jocuri:
„Podul umblǎtor”, „Ursul prin pǎdure”, „Ṭǎranul e pe cȃmp”, „Mersul pisicii pe sub
gard”, „Traseu cu obstacole” etc.

„Mersul pisicii pe sub gard”

Locul de desfăşurare:sala de grupă
Forma de organizare:pe echipe
Desfăşurarea jocului: Grupa este împǎrţitǎ în douǎ echipe, aşezate pe douǎ linii, cu faţa în direcţia
opusǎ. Înaintea fiecarei echipe se pun bastoane, la o înǎlţime de 40 cm de sol, sprijinite pe diferite
obiecte. La semnalul educatoarei, echipele pornesc în mers pe mȃini şi picioare (în patru labe),copiii nu
trebuie să atingă bastoanele. Cȃştigǎ echipa ai cǎrei copii executǎ mersul pe mȃini şi picioare cȃt mai
corect şi care nu ating bastoanele.
38
 III.2.1.2. Alergarea
Alergarea este o deprindere motricǎ de bazǎ, avȃnd o importanţǎ deosebitǎ în viaţa copilului, atȃt
în dezvoltarea lui fizicǎ cȃt şi psihicǎ. Contribuie la intǎrirea şi dezvoltarea aparatului respirator, a
aparatului cardiovascular şi a sistemului muscular.
În atenţia educatoarei trebuie sǎ stea formarea unei deprinderi corecte de alergare. În alergare,
corpul are o fazǎ cȃnd se gǎseste complet desprins de pe sol (zbor). La copiii de 3 -5 ani faza de „zbor”
este foarte redusǎ, ei alergȃnd, în general,pe toatǎ talpa, cu paşi mai mici.
Regulile unei alergǎri corecte:
- Corpul uşor înclinat înainte
- Contactul cu solul se realizeazǎ în mai multe etape:
1. Pe unul din picioare (unilateral);
2. Faza de „zbor”, cȃnd corpul nu mai are contact cu solul;
3. Aterizarea pe celalalt picior (unilateral).
La alergarea uşoarǎ, se realizeazǎ o rulare a tǎlpii dinspre cǎlcȃi spre vȃrf. Braţele îndoite
din coate se mişcǎ liber înainte şi înapoi, coordonate cu cadenţa paşilor, pumnii uşor îndoiţi.
Alergarea este şi un mijloc foarte indicat pentru dezvoltarea unor calitǎţi motrice ca viteza şi
rezistenţa.
Pentru formarea unei reprezentǎri corecte asupra acestei deprinderi, educatoarea demonstreazǎ
executarea corectǎ a variantelor de alergare ce trebuie învǎţate, explicȃnd în acelaşi timp modul de
execuţie.
Ṭinȃndu-se seama de particularitǎţile de vȃrstǎ ale copiilor se formeazǎ urmǎtoarele variante de
alergare:
La grupa mica:
- Alergare pe loc;
- Alergare liberǎ spre o direcţie indicatǎ;
- Alergare înainte/ înapoi/ şerpuit/ în cerc;
- Alergare combinatǎ cu ghemuire;
- Alergare combinatǎ cu mers;
- Alergare spre diferite direcţii cu oprire şi pornire la semnal.

Exemple de jocuri pentru formarea deprinderii de bazǎ – alergarea şi dezvoltarea

39
calitǎţilor motrice viteza şi rezistenţa/ viteza sau rezistenţa: „Pisica şi pisoii”, „Pisica şi şoriceii”, „De-a
cǎluţii”, „Cine ajunge primul”, „Vulpea şi puişorii”, „Prinde-mǎ dacǎ poţi”, „Fuga prin pǎdure”,
„Gǎseşte-ţi locul”, „Ursul morocǎnos” etc.

„Pisica şi pisoii”
Locul de desfăşurare:curtea grădiniţei
Forma de organizare:în perechi
Desfăşurarea jocului: Se formeazǎ perechi: un copil este pisica şi celǎlalt pisoiul. Fiecare pisicǎ
împreunǎ cu pisoiul ei au culcuşul lor, stabilit într-un cerc sau pǎtrat.
La un moment dat, pisicile simuleazǎ cǎ au adormit, iar pisoii pǎrǎsesc culcuşul, alergȃnd prin camerǎ. La
semnalul educatoarei, pisicile îşi cheamǎ pisoii acasǎ spunȃnd „Miau!”, aceştia alergȃnd cǎtre pisica
mamǎ. Pisoii trebuie sǎ vinǎ cȃt mai repede de unde au plecat.

„Pisica şi şoriceii”
Locul de desfăşurare:sala de grupă
Forma de organizare:liberă
Desfăşurarea jocului: Se delimiteazǎ un spaţiu, în care se aşeazǎ cȃteva jucǎrii, reprezentȃnd:
carne, brȃnzǎ, lapte. Din toatǎ grupa se alege un copil care va fi „pisica” şi se va ascunde dupǎ un obiect
sǎ nu fie vǎzut. Ceilalţi copii sunt „şoriceii” şi aleargǎ liberi prin încǎperi, încercȃnd sǎ se furişeze spre
locul unde se aflǎ mȃncarea. Cȃnd aceştia se apropie în numǎr mai mare, educatoarea strigǎ pisica
„Miau!”, la care „pisica” iese din ascunzǎtoare, încercȃnd sǎ prindǎ un „şoricel”, numai în apropierea
locului unde se aflǎ mȃncarea, iar „şoriceii” aleargǎ spre celǎlalt capǎt. Cel prins rǎmȃne în afara jocului
pȃnǎ ce pisica prinde alt şoarece, dupǎ care intrǎ în joc.

„Ursul morocǎnos”
Locul de desfăşurare:curtea grădiniţei
Forma de organizare:liberă
Desfăşurarea jocului: Educatoarea delimiteazǎ un spaţiu, care reprezintǎ „bȃrlogul ursului”. Unul
dintre copii este „ursul morocǎnos” şi stǎ în bȃrlog. Ceilalţi copii se plaseazǎ în alt loc, marcat la o
distanţǎ mai mare de bȃrlog. Copiii, ţinȃndu-se de mȃnǎ se apropie tiptil de bȃrlogul ursului, recitȃnd
versurile:
„Ursul cel morocǎnos,
Stǎ cuminte, liniştit,
Este foarte obosit!
Doarme?
40
Haideţi, sǎ-l trezim,
Sǎ vedem ce face!”
La atingerea ursului de cǎtre copii, acesta începe sǎ mormǎie şi alergǎ dupǎ ei. Copilul prins îi ia
locul, iar ceilalţi se întorc la „casa copiilor” şi se reia jocul.

Variante de alergare – grupa mijlocie

La grupa mijlocie, intervin variante mai complexe de alergare:
- Alergare uşoarǎ cu pornire şi oprire la semnal;
- Alergare cu întrecere, cu oprire la semnal;
- Alergare cu genunchii sus;
- Alergare cu pendularea gambelor înapoi;
- Alergare cu trecere peste obstacole;
Exemple de jocuri: „La zoo”, „Mutǎ jucǎriile”, „Cursa cu obstacole”, „Cǎluţii”, „Cursa
automobiliştilor”, „Atenţie la stop”.

„Cursa automobiliştilor”
Locul de desfăşurare:curtea grădiniţei
Forma de organizare:pe echipe
Desfăşurarea jocului: Grupa este împǎrţitǎ în douǎ echipe, aşezate în spatele unei linii de pornire.
Fiecare„automobil” are de urmat un traseu cu ocolire de obstacole. La capǎtul traseului se aflǎ un steguleţ
pe care trebuie sǎ-l ocoleascǎ şi sǎ se întoarcǎ la locul de unde a plecat, unde dǎ ştafeta urmǎtorului coleg.
Cȃştigǎ echipa care terminǎ prima traseul.

„Mutǎ jucǎriile”
Locul de desfăşurare:curtea grădiniţei
Forma de organizare:pe echipe
Desfăşurarea jocului: Grupa este împǎrţitǎ în douǎ echipe: „Iepuraşii” şi „Ursuleţii”. În faţa
fiecǎrei echipe la o distanţǎ de 5m sunt desenate douǎ cercuri pe care sunt aşezate douǎ jucǎrii (cȃte o
jucǎrie în fiecare cerc) - la echipa „iepuraşilor”, un iepuraş iar la echipa „ursuleţilor”, un ursuleţ.
La comanda datǎ de educatoare, primii copii din fiecare echipǎ aleargǎ pȃnǎ la jucǎrie, trec peste
ea, se întorc şi o iau şi o duc tot în alergare primilor copii aflaţi în rȃnd, iar ei trec la coada şirului. Jocul
continuǎ dupǎ aceeaşi regulǎ. Cȃştigǎ echipa care terminǎ prima.

Variante de alergare – grupa mare

La aceastǎ grupa, alergarea îmbraca forme variate şi complexe:
41
 - Alergare organizatǎ cu schimbare de ritm şi de direcţie, în coloanǎ cȃte unul sau în
perechi - prin schimbarea ritmului înţelegem alergare rapidǎ de vitezǎ şi alergare lentǎ;
- Alergare cu rupere de rȃnduri şi trecere în diferite formaţii;
- Alergare cu paşi încrucişaţi;
- Alergare cu picioarele întinse înainte;
- Alergare cu ocolire de obstacole şi purtarea unui obiect;
- Alergare de vitezǎ;
- Alergare de rezistenţǎ.

Exemple de jocuri: „Pe şantier”, „Cerculeţe pe culori”, „Iepuraşii în grǎdinǎ”, „Un, doi,
trei, la perete!”, „Cercul”, „Pompierii”, „Camioanele”, „Ia batista şi fugi”, „Ṣtafeta”.

„Pompierii”
Locul de desfăşurare:curtea grădiniţei
Forma de organizare:pe echipe
Desfăşurarea jocului: Grupa este împǎrţitǎ în douǎ echipe. La semnalul educatoarei „Foc!”, primii
copii de la fiecare echipǎ pornesc în alergare spre locul de „incendiu. Aici, copiii ocolesc un obstacol şi
fiecare copil ia un obiect şi se întoarce la locul de plecare, dȃnd ştafeta urmǎtorului copil. Cȃştigǎ echipa
care terminǎ prima.

„Ṣtafeta”
Locul de desfăşurare:curtea grădiniţei
Forma de organizare:pe echipe
Desfăşurarea jocului: Colectivul este împǎrţit în douǎ echipe, egale ca numǎr, aşezate pe şiruri,
înaintea liniei de plecare. Înaintea fiecǎrei echipe, la o distanţǎ de 4 -5 m, se fixeazǎ un punct de
întoarcere.
La comanda educatoarei, primii din fiecare echipǎ aleargǎ cu picioarele întinse înainte spre acel
punct, îl înconjoarǎ şi revin alergȃnd cu paşi încrucişaţi, îi ating pe urmǎtorii şi trec la coada şirului. Jocul
continuǎ pȃnǎ parcurg toţi copiii traseul. Echipa care terminǎ prima este declaratǎ cȃştigǎtoare.

3.2.1.3. Sǎritura
Săritura este o deprindere motricǎ de bazǎ, prezentǎ zilnic în activitatea copiilor.

42
 Sǎriturile contribuie la dezvoltarea şi întǎrirea musculaturii trunchiului, a centurii scapulare şi
îndeosebi a membrelor inferioare şi a abdomenului, stimuleazǎ respiraţia şi circulaţia. Prin sǎriturǎ
înţelegem desprinderea bruscǎ de la sol şi ridicarea corpului în aer, pentru scurt timp, prin deplasarea în
înǎlţime sau lungime, urmatǎ de revenire.
Copiii pot sǎri în adȃncime, în inǎlţime, în lungime sau, în timpul deplasǎrii, sub diferite forme. O
atenţie deosebitǎ trebuie acordatǎ aterizǎrii. Copiii sunt tentaţi sǎ aterizeze pe toatǎ talpa sau chiar pe
cǎlcȃie, trebuie insistat ca aterizarea sǎ se facǎ pe vȃrfuri, cu genunchii îndoiti.
La orice sariturǎ liberǎ cu elan distingem patru paşi:
1) Elanul – este prima etapa şi reprezintǎ mişcǎrile prin care se asigurǎ obţinerea vitezei de
realizare a sǎriturii, executatǎ în direcţia de sǎrit.
2) Bǎtaia – este acţiunea prin care piciorul sau picioarele împinge/ împing corpul în sus –
prin întinderea articulaţiilor. Bǎtaia trebuie sǎ fie puternicǎ.
3) Zborul – este faza în care corpul se aflǎ propulsat în aer.
4) Aterizarea – reprezintǎ faza cȃnd corpul ia contact cu pǎmȃntul.
În predarea diferitelor forme de sǎrituri, educatoarea explicǎ în timpul demonstraţiei poziţia
corectǎ a trunchiului, braţelor, picioarelor, trebuie acordatǎ o atenţie deosebitǎ pentru însuşirea corectǎ a
sǎriturii, pentru prevenirea accidentelor.
Exerciţiile de sǎrituri dezvoltǎ urmǎtoarele calitǎţi motrice: forţǎ, vitezǎ, îndemȃnare.

Variante de sǎrituri – grupa micǎ

43
 Prezentǎm în continuare exerciţii de sǎrituri, care se pot efectua la grupa micǎ. Exerciţiile de
sǎrituri sunt mai reduse la vȃrsta de 3 – 4 ani. Copiii la aceastǎ vȃrstǎ nu au încǎ o pregǎtire fizicǎ
corespunzǎtoare care sǎ le permitǎ acest lucru:
- Sǎrituri uşoare pe ambele picioare – „sǎrituri ca mingea”;
- Sǎrituri pe ambele picioare cu deplasare înainte şi înapoi, cu braţele în diferite poziţii – „sǎrituri ca
vrǎbiuţa”, „sǎrituri ca broasca”;
- Sǎrituri în adȃncime – de la înǎlţimea de 10 cm, pe o saltea;
- Sǎrituri în lungime de pe loc – pentru efectuarea acestei sǎrituri se executǎ un balans
înainte şi înapoi cu braţele libere.

Exemple de jocuri care sǎ formeze deprinderea motricǎ de bazǎ – sǎritura şi dezvoltarea unor
calitǎţi motrice: forţǎ, îndemȃnare sau vitezǎ – „Sǎri minge”, „Sǎri minge – minge jos”, „Broscuţele sar în
lac”, „Sǎri – sǎri”, „Atinge clopoţelul”, „Vrǎbiuţele şi motanul”, „Iepuraşii isteţi”.

„Iepuraşii isteţi”
Locul de desfăşurare:sala de grupă
Forma de organizare:liberă
Desfăşurarea jocului: Un copil îndeplineşte rolul de grǎdinar. Ceilalţi copii sunt „iepuraşii”. Într-
un spaţiu delimitat este amenajatǎ „grǎdina cu varzǎ”. Grǎdinarul stǎ cu spatele la „grǎdina cu varzǎ”. La
comanda de începere a jocului, educatoarea împreunǎ cu „iepuraşii” spun:
„Grǎdinarul este la masǎ
Hai în varza lui gustoasǎ!”
Cȃnd copiii aud cuvȃntul „Hai!” fac o sǎriturǎ în lungime de pe loc şi ajung în „grǎdina cu varzǎ”.
„Grǎdinarul”, care pȃnǎ atunci a stat cu spatele la ei, se întoarce. Iepuraşii aleargǎ pentru a ieşi din
„grǎdina cu varzǎ”. „Grǎdinarul” aleargǎ dupa ei şi atinge cȃt mai mulţi „iepuraşi”. Dacǎ „iepuraşii”
neatinşi de „grǎdinar” sunt mai mulţi decȃt ceilalţi, „iepuraşii” sunt declaraţi isteţi.

„Vrǎbiuţele şi motanul”
Locul de desfăşurare:sala de grupă
Forma de organizare:liberă
Desfăşurarea jocului: Mai mulţi copii stau pe bǎnci şi sunt „vrǎbiuţele” pe acoperiş. Într-un colţ al
clasei un copil stǎ culcat pe podea –„motanul”. La un semnal al educatoarei, „vrǎbiuţele” coboarǎ de pe
acoperiş şi sar pe ambele picioare, cu braţele lateral, spunȃnd cip, cirip, cirip. Auzind ciripitul, „motanul”
se trezeşte şi începe sǎ sarǎ dupǎ vrǎbiuţe, care la rȃndul lor se refugiazǎ pe bancǎ. Vrǎbiuţele prinse sunt
duse la adǎpostul motanului. Dupǎ ce se prind douǎ vrǎbiuţe, se schimbǎ „motanul” cu un alt copil.
44
 Variante de sǎrituri – grupa mijlocie
Pe lȃngǎ exerciţiile descrise la grupa micǎ, se mai pot include urmǎtoarele:
- Sǎrituri pe ambele picioare cu deplasare în diferite direcţii;
- Sǎrituri în înǎlţime pentru atingerea unui obiect;
- Sǎriturǎ cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare şi de pe un picior (înainte,
înapoi, lateral);
- Ghemuit, cu braţele îndoite pe lȃngǎ genunchi, sǎrituri din ghemuit în ghemuit (fǎrǎ
atingerea solului cu mȃinile);
- Sǎrituri în adȃncime cu aterizare pe ambele picioare şi îndoirea uşoarǎ a genunchilor.
Exemple de jocuri: „Veveriţele în copaci”, „Hop – hop – hop!”, „Cursa cailor”, „Cine
sare mai departe”, „În excursie”, „Sǎri peste apa”, „Undiţa”.

„Undiţa”
Locul de desfăşurare:sala de grupă
Forma de organizare:în perechi
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt aşezaţi cȃte doi, faţǎ în faţǎ, rǎspȃndiţi în toatǎ clasa sau pe
terenul de joc. În fiecare pereche, un copil are rol de „pescar”, iar celǎlalt de „peşte”. „Pescarul” ţine în
mȃnǎ o sfoarǎ mai lungǎ care are la capǎt un sǎculeţ, aceasta fiind „undiţa”. La comanda educatoarei
„Prindeţi peştele”, pescarii învȃrtesc sfoara cu sǎculeţul, încercȃnd sǎ atingǎ picioarele perechii lor.
Acesta ca sǎ nu fie atins, trebuie sǎ sarǎ cȃt mai sus. Dacǎ undiţa atinge picioarele copilului, „peştele”, cei
doi schimbǎ rolurile între ei şi jocul continuǎ.

„Hop – hop – hop”

Locul de desfăşurare:sala de grupă
Forma de organizare:pe echipe
Desfăşurarea jocului: Grupa este împarţitǎ în douǎ echipe. Copiii dintr-o echipǎ sunt aşezaţi într-o
parte a clasei, unul lȃngǎ altul, iar ceilalţi copii în cealaltǎ parte a clasei. În mijlocul clasei se aşeazǎ
„Hopa Miticǎ” – o jucǎrie. Copiii stau ghemuiţi cu braţele îndoite pe lȃngǎ genunchi. La semnalul
educatoarei „Hop – hop – hop”, ambele echipe pornesc. Copiii trebuie sǎ sarǎ din ghemuit în ghemuit
pȃnǎ la jucǎrie. Cȃştigǎ echipa al cǎrei copil a atins primul jucǎria.

Variante de sǎrituri – grupa mare

45
 La grupa mare, se vor relua variantele de sǎrituri de la grupele micǎ şi mijlocie, dar preşcolarii vor
învǎţa şi altele mai complexe:
- Sǎritura în adȃncime (înǎlţimea va creşte la 25 -30 cm);
- Sǎritura în lungime cu elan;
- Sǎritura în adȃncime cu elan;
- Sȃritura în adȃncime cu elan peste 3 -4 obstacole;
- Sǎritura în adȃncime cu elan, pentru atingerea unui obiect suspendat.

Exemple de jocuri: „Atinge clopoţelul”, „Atinge, atinge”, „Ṣtafeta cu obstacole”,

„Broscuţele la concurs”, „Bǎltoaca”.

„Atinge clopoţelul”
Locul de desfăşurare:sala de grupă
Forma de organizare:în coloana
Desfăşurarea jocului: Educatoarea aşeazǎ la o înǎlţime de 25 – 30cm un clopoţel. Copiii sunt
aşezaţi în şir unul dupǎ altul, vor alerga şi vor sǎri în înǎlţime pentru a atinge clopoţelul. Copiii care
reuşesc sǎ-l atingǎ vor fi aplaudaţi.

„Ṣtafeta cu obstacole”
Locul de desfăşurare:sala de grupă
Forma de organizare:pe echipe
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt împǎrţiţi în douǎ echipe, egale ca numǎr, aşezate pe şiruri,
înaintea liniei de plecare. Parcursul conţine urmǎtoarele probe:
- Sǎritura în lungime cu elan peste douǎ linii trasate pe sol;
- Sǎritura în înǎlţime peste o sfoarǎ;
- Sǎritura în adȃncime cu elan, pentru atingerea unui obiect suspendat.
Distanţa între probe este de 2 m şi se parcurge în alergare. Primii, dupǎ ce trec probele se
întorc în alergare, îi ating pe urmǎtorii, apoi se aşeazǎ la coada şirului. Cȃştigǎ echipa care terminǎ prima.

3.2.1.4.Rostogolirea, aruncarea şi prinderea mingiei

Rostogolirea, aruncarea şi prinderea mingiei sunt deprinderi motrice de bază.
Aceste deprinderi motrice ajută la dezvoltarea şi întărirea musculaturii, precum şi a
membrelor superioare.
Rostogolirea este o acţiune de deplasare pe o suprafaţă plană, a unui obiect.
Aruncarea reprezintă mişcarea de proiectare în spaţiu a unui obiect, prin efort propriu.
46
 Prinderea reprezintă mişcarea de a apuca, de a cuprinde, de a reţine un obiect, cu ajutorul
membrelor superioare.
Educatoarea trebuie să-i înveţe pe copii să rostogolească, să arunce şi să prindă un obiect cu
ambele mâini, dar şi cu fiecare mână în parte.
Obiectul(mingea) folosit în formarea acestor deprinderi trebuie să fie uşor, să aibă o dimensiune
potrivită mâinilor copiilor.
Educatoarea va demonstra executarea corectă a deprinderilor, însoţite de explicaţii, privind poziţia
iniţială, modul de ţinere a obiectului(mingea), mişcarea braţelor şi a picioarelor, direcţia şi înălţimea.
Învăţarea aruncărilor se face de la simplu la complex, de jos în sus, de la educatoare la copil, de la ţintă
fixă la ţintă mobilă .
Rostogolirea, aruncarea şi prinderea contribuie la dezvoltarea unor calităţi motrice precum:
îndemânare, viteză, forţă.

Variante de rostogolire, aruncare şi prinderea mingiei, pe grupe de vârstă

La grupa mică se începe cu formele cele mai simple de rostogolirea mingiei, de aruncare a ei de
sus şi la distanţă, deoarece nu au forţă şi nici coordonarea necesare şi precizia necesare avântului lansării
obiectului.
Rostogolire:
-rostogolirea mingiei pe sol cu ambele mâini pe distanţa de 1 m. Se execută din poziţia şezând, cu
picioarele depărtate, braţele situate între genunchi, cu mâinile împreunate sub formă de coşulet.
Rostogolirea mingiei se execută cu ambele mâini, prin împingere, spatele trebuie să fie drept, trunchiul
uşor înclinat.

Aruncarea şi prinderea mingiei

47
 -aruncarea mingiei în sus cu ambele mâini: braţele suntîndoite din cot, mingea se ţine pe palme,
degetele sunt răsfirate, trunchiul uşor aplecat înainte.
La vârsta de 3-4 ani, copiii nu-şi pot coordona foarte bine mişcările pentru a prinde mingea.
Exemple de jocuri
„Rostogoleşte mingea”, „Mingea pe pământ”, „Broscuţa”, „Fii atent”, „Mingea la căpitan”, „Nu
scăpa mingea”, „Mingea se plimbă”, „Mingea zboară”.

„Fii atent”- Locul de desfăşurare:sala de grupă

Forma de organizare: în cerc
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, pe covor şi rostogolesc cu ambele
mâini o minge de la unul la celălalt. Cel care o rostogoleşte trebuie să strige numele copilului căruia i-o
trimite. În mijlocul cercului se află un alt copil, care caută să prindă mingea în timp ce se rostogoleşte pe
sol. Dacă o prinde, schimbă locul cu cel care a trimis mingea.

„Mingea zboară” - Locul de desfăşurare: în curtea grădiniţei

Forma de organizare: liberă
Desfăşurarea jocului: Un copil este ales căpitan şi ţine o minge în mâini. Ceilalţi copii merg prin
curtea grădiniţei. La comanda educatoarei „Mingea zboară” , „Căpitanul” aruncă mingea în sus cu ambele
mâini, copiii trebuie să se ferească să nu fie atinşi de minge. Copilul atins de minge iese din joc.

Rostogolirea, aruncarea şi prinderea- variante la grupa mijlocie

Pe lângă variantele exemplificate la grupa mică se mai adaugă şi altele, de exemplu:
-rostogolirea mingiei cu o mână pe linia unui cerc;
-aruncarea mingiei în sus cu ambele mâini şi prinderea ei tot cu două mâini;
-aruncarea, lovirea mingiei în pământ şi prinderea ei cu ambele mâini;
-stând depărtat, aşezat în formaţie de cerc, aruncarea mingiei spre stânga şi apoi spre dreapta;
-stând cu trunchiul aplecat înainte, rostogolirea mingiei cu o mână printr-un culoar format din
două linii paralele;
-aruncarea mingiei de jos, cu ambele mâini într-un cerc agăţat la o înălţime accesibilă copiilor.
Exemple de jocuri pentru formarea deprinderii de rostogolire, aruncare şi prinderea mingiei şi
dezvoltarea calităţilor motrice: îndemânare, viteză, forţă:
“Cursa în perechi cu mingea”, “Mingea se plimbă”, “Mingea la perete”, “Cine aruncă peste
sfoară”, “Mingea la coş”, “Mingea călătoare”, “Ştafete”.

“Mingea călătoare” Locul de desfăşurare: în curtea grădiniţei

48
 Forma de organizare: în coloană
Desfăşurarea jocului:Copiii sunt aşezaţi în linie, la distanţă mică unul de celălalt. Primul din
stânga formaţiei are o minge. La semnalul dat de educatoare el aruncă mingea spre dreapta şi aşa se
transmite de la unul la altul până la ultimul, care după ce aruncă mingea în sus şi o prinde, o aruncă celui
din stânga lui şi aleargă prin spatele şirului şi ocupă un loc la capătul din stânga liniei, participând astfel
în continuare la joc. Pe rând, toţi execută aceleaşi mişcări.

“Mingea prin tunel” Locul de desfăşurare: în curtea grădiniţei

Forma de organizare: în coloană
Desfăşurarea jocului:Copiii stau în sir cu picioarele depărtate, unul în spatele celuilalt.
Educatoarea numeşte un copil care va rostogoli mingea printre picioarele copiilor, încercând să o trimită
până la primul din faţă ce are ca sarcină să prindă mingea şi să treacă în spatele rândului, trimiţând din
nou mingea prin tunel. Jocul continuă până când ultimul copil va trimite mingea prin tunel.

Variante de rostogolire, aruncare şi prindere a mingii la grupa mare

În afara exerciţiilor descrise la grupa mică şi mijlocie mai pot fi incluse unele exerciţii cum sunt:
- rostogolirea mingiei pe sol către o poartă fixă;
- rostogolirea mingiei cu ambele mâini către o poartă fixă, pe un plan înclinat;
- rostogolirea mingiei printr-un tunel;
- rostogolirea mingiei cu o mână;
- aruncarea/ lovirea mingiei în pământ şi prinderea ei cu ambele mâini;
- aruncarea mingiei de jos înainte cu ambele mâini şi alternativ peste o linie trasată pe sol;
- aruncarea mingiei la ţintă fixă cu ambele mâini;
- aruncarea mingiei la ţintă mobilă;
- aruncarea mingiei cu o mână de la umăr.

Exemple de joc:
„Mingea prin tunel”, „Mingea la coş”, „Castelul”, „Vânătorii şi iepurii”, „Aruncă unde poţi”,
„Mingea la perete”, „Cei mai buni ochitori”.
„Mingea la coş” Locul de desfăşurare: în curtea grădiniţei
Forma de organizare: în cerc
Desfăşurarea jocului:Copiii sunt aşezaţi în formaţie de cerc şi fiecare copil are în mână o minge.
În mijlocul crecului se aşază un coş cu diametrul de 1m. La comanda educatoarei, copiii aruncă pe rând
mingile. Copiii trebuie să arunce mingea în coş. Au dreptul la 3 încercări. Sunt declaraţi campioni copiii
care au reuşit să arunce mingea de 3 ori la rând în coş.
49
 „Cei mai buni ochitori” Locul de desfăşurare: în curtea grădiniţei
Forma de organizare: în cerc
Desfăşurarea jocului:Copiii sunt aşezaţi în formaţie de cerc şi fiecare ţine în mâna dreaptă o
minge mică de cauciuc. În mijlocul cercului stă educatoarea sau un copil, având în mână o minge mare
viu colorată. La un semnal, educatoarea sau copilul aruncă mingea în sus, iar copiii încearca să o
lovească. Cei care reuşesc să o ţintească, primesc 1 punct. Câştigă copiii care au cele mai multe puncte.
Jocul se poate desfăşura şi pe echipe.

3.2.2. Deprinderi motrice utilitar-aplicative

Deprinderile motrice utilitar-aplicative sunt deprinderi care se folosesc mai rar în activităţile
zilnice, dar capătă o importanţă deosebită în anumite condiţii.

3.2.2.1 Echilibru- presupune formarea deprinderii de a păstra poziţia corectă a corpului în condiţii
reduse de sprijin.

Exerciţiile de echilibru se împart în:

- exerciţii de echilibru pe loc;
- exerciţii de echilibru în deplasare.
În timpul executării exerciţiilor de mers în echilibru se va ţine cont de:
- poziţia corpului este dreaptă;
- privirea înainte;

50
 - braţele se ţin oblic lateral, cu palmele în jos, pentru menţinerea echilibrului;
- se merge normal.
Dăm în continuare exemple de exerciţii de echilibru corespunzătoare grupelor de copii din
grădiniţă.
La grupa mică:
- mers în echilibru între două linii paralele trasate pe sol. Se execută cu poziţia corpului dreaptă,
privirea înainte, braţele oblic lateral, cu palmele în jos. Se păşeşte normal ca pentru mers.
- mers în echilibru pe o scândură aşezată pe sol;
- mers în echilibru pe vârfuri, pe diferite suprafeţe.

Jocuri grupa mică: „Pe cărare”, „Ne plimbăm în parc”, „Trecem pe pod”, „Hai să construim”,
„Iepurii şi grădinarul”.

„Iepurii şi grădinarul” Locul de desfăşurare: în curtea grădiniţei

Forma de organizare: liberă
Desfăşurarea jocului: Un copil este „grădinarul”, ceilalţi „iepuri”. Copiii, „iepuri”, aleargă în
interiorul unui dreptunghi desenat pe sol, reprezentând „grădina de zarzavat”. Prin două linii
paralele(puntea) desenate cu creta pe sol se face legătura cu pădurea. La apariţia „grădinarului”, „iepurii”
trebuie să părăsească „grădina de zarzavat”, având voie să meargă în echilibru numai pe punte. Iepurii
care sunt pe punte nu pot fi prinşi de grădinar. După ce grădinarul a prins 4-5 iepuri, se alege alt grădinar.

La grupa mijlocie:
- mers în echilibru pe o linie groasă trasată pe sol;
- mers în echilibru pe o linie trasată pe sol cu purtarea de obiecte(cuburi). Purtarea obiectelor se
va face cu ambele mâini întinse lateral.
- mers în echilibru pe plan indicat de la sol. Spatele trebuie să fie drept, privirea înainte, braţele
lateral, fără ridicarea umerilor. Urcarea pe aparat se face păşind uşor, iar coborârea printr-o uşoară
săritură în ghemuit, cu sprijinul palmelor pe sol.

Jocuri grupa mijlocie: „Trenul merge pe şine”, „Capcana”, „Nu scăpa mingea”, „Pune
săculeţul în coş”, „Nu scăpa săculeţele”.

„Nu scăpa săculeţele” Locul de desfăşurare: în curtea grădiniţei

Forma de organizare: în coloană
51
 Desfăşurarea jocului:Copiii sunt aşezaţi în şir în spatele unei linii de plecare, iar la semnalul
educatoarei aceştia se deplasează în echilibru pe o linie trasată pe sol, transportând săculeţe cu nisip.
După efectuarea transportului se duc la coada şirului.

La grupa mare:
Pe lângă exerciţiile amintite mai sus, se vor mai include următoarele:
- stând cu picioarele încrucişate, mâinile pe şolduri, ridicare pe vârfuri;
- stând cu mâinile pe şolduri, ridicare pe vârful unui picior, cu ducerea celuilalt lateral, înainte şi
înapoi;
- pe genunchi, braţele lateral, ducerea unui picior înainte, înapoi, lateral;
- mers în echilibru înainte pe plan ridicat, cu sarcini şi cu întoarceri. Întoarcerea se va face la
capătul aparatului prin paşi mărunţi, după care se va face mers în echilibru în sens invers. Urcarea se face
prin păşirea pe aparat. Coborârea prin săritură în adâncime.
- mers în echilibru înainte înclinat.
Exerciţiile de echilibru pe loc se desfăşoară de regulă ca exerciţii de dezvoltare fizică generală, în
partea pregătitoare a activităţii- influenţarea selectivă a organismului.
Jocuri grupa mare: „Cursa cu obstacole”, „Atinge-mă”, „Căţărătorii”, „Păşeşte peste crocodili”.

„Căţărătorii” Locul de desfăşurare: în curtea grădiniţei

Forma de organizare: liberă
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt plecaţi la munte şi vor să urce pe munte. Ei au ca sarcină să
urce, mergând în echilibru, pe plan înclinat, iar când ajung în vârf, înfig un steguleţ, apoi coboară şi vor
trece la coada şirului.

3.2.2.2. Târârea
Târârea este acţiunea de a înainta prin mişcări specifice, cu trupul lipit(apropiat) de pământ.
Această deprindere utilitar-aplicativă este folosită pentru îndreptarea coloanei vertebrale, pentru întărirea
musculaturii braţelor, picioarelor şi trunchiului.
Exerciţiile de târâre devin mai atrăgătoare şi accesibile pentru copii, dacă se asociază cu ideea
imitării unor animale.
Târârea dezvoltă următoarele calităţi motrice: forţă, îndemânare, rezistenţă.

52
 Variantele exerciţiilor de târâre la grupa mică
La vârsta de 3-4 ani:
-târârea pe genunchi şi palme. Ea se execută deplasând întâi braţele alternativşi apoi genunchii, tot
alternativ, privirea înainte, palmele în deplasare se aşază cu vârful degetelor înainte.
Exemple de jocuri cu târâre: „Suntem pisicuţe”, „Pisica şi şoricelul”.

„Suntem pisicuţe”
Locul de desfăşurare: sala de grupă
Forma de organizare: pe echipe
Desfăşurarea jocului: copiii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr, aşezate pe şiruri, înapoia
liniei de plecare. La câţiva metri se trasează linia de sosire. La comanda educatoarei „Miau” primii încep
să se târască pe genunchi şi palme, până la linia de sosire. Câştigă echipa „pisicuţelor” care a executat cel
mai bine târârea.

Variantele exerciţiilor de târâre la grupa mijlocie:

- târârea pe genunchi şi palme cu trecere pe sub obstacol;
- târârea pe vârfuri şi palme. Aceasta se execută deplasând întâi palmele alternativ si apoi
picioarele tot alternativ.
- târârea pe antebraţ şi genunchi.
Exemple de jocuri cu târâre: „Nu atinge clopoţelul”, „Oile şi lupii”, „Ursuleţii la miere”, „Cursa
şoriceilor”, „Nu atinge sfoara”.

„Nu atinge clopoţelul”

Locul de desfăşurare: sala de grupă
Forma de organizare: pe echipe

53
 Desfăşurarea jocului: copiii sunt împărţiţi în două echipe aşezate pe şiruri, înapoia liniei de
plecare. La semnalul educatoarei „cling-clang”, primii din fiecare echipă execută târârea pe genunchi şi
palme pe sub obstacol, unde este aşazat un clopoţel. Copiii nu au voie să atingă clopoţelul. După ce
execută târârea pe loc, copiii se întorc la coada şirului în alergare. Câştigă echipa care termină prima.

Variantele exerciţiilor de târâre la grupa mare

La grupa mare pe lângă repetarea exerciţiilor de târâre de la celelalte grupe mai includem:
- târârea din culcat(ca şarpele) cu corpul lipit de sol, cu tragere din antebraţe şi împingere cu
vârful picioarelor liberă sau sub obstacol. Din poziţia culcat, deplasând înainte antebraţele şi trăgând
concomitent, executând apoi o împingere simultană cu vârful picioarelor, capul ridicat prin contracţia
muşchilor feţei.
- târârea din culcat(ca şarpele) pe antebraţe alternativ, cu împingerea cu vârful picioarelor
simultan liberă sau pe sub obstacole;
- târârea din culcat(ca şarpele) pe antebraţe cu împingere pe genunchiul îndoit şi coordonarea
braţului cu genunchiul corespunzător. Exerciţiul începe din poziţia culcat înainte cu braţele îndoite la
piept, sprijin pe antebraţ, cu palmele întinse, picioarele apropiate şi genunchii întinşi. Înaintarea se
execută cu deplasarea unui braţ înainte odată cu îndoirea genunchiului corespunzător pe sol şi sprijinirea
piciorului pe coapsa interioară, apoi se schimbăbraţul şi piciorul. Mişcarea braţului şi cea a piciorului se
execută simultan.
-culcat înainte- târâre înainte prin cerc.
Jocuri cu târâre: „Treci prin cerc”, „Nu atinge clopoţelul”, „Lupul la oi”, Cursa şerpilor”, „Cursa
şopârlelor”, „ Ştafeta”.

„ Ştafeta”
Locul de desfăşurare: sala de grupă
Forma de organizare: pe echipe
Desfăşurarea jocului: copiii sunt împărţiţi în două echipe aşezate pe şiruri, înapoia liniei de
plecare. La câţiva metri de aceasta se trasează linia de sosire. La semnalul educatoarei, primii din fiecare
echipă se târăsc din culcat ca şarpele pe antebraţe cu împingerea pe genunchiul îndoit şi coordonarea
braţului cu genunchiul corespunzător. Mişcarea continuă cu celălalt braţ şi picior, alternând astfel până la
linia de sosire, plecând apoi următorul. Câştigă echipa care a executat cel mai bine târârea.

54
 3.2.2.3. Căţărarea
Căţărarea este o deprindere utilitar-aplicativă, fiind un mijloc pentru dezvoltarea forţei
musculare. Aceasta reprezintă urcarea cu ajutorul mâinilor şi picioarelor pe scări, bancă de gimnastică şi
pot fi fixe sau înclinate.

Exerciţiile de căţărare se predau de la formele cele mai simple către cele complexe.
Căţărarea se poate efectua doar ca urcare, încheiată cu coborâre prin acelaşi mod.
Exerciţiile de căţărare dezvoltă următoarele calităţi motrice: forţă şi îndemânare.
Copiii de grupă mică nu au forţă suficientă, siguranţă în mişcări şi nici coordonarea necesară
pentru astfel de exerciţii.

Variantele exerciţiilor de căţărare la grupa mijlocie

Se pot executa următoarele exerciţii:
-căţărare pe un trunchi de copac cu ajutorul mâinilor şi picioarelor;
-căţărare pe plan înclinat cu ajutorul mâinilor şi picioarelor;
-căţărare pe scară fixă cu ajutorul mâinilor şi picioarelor.
Jocuri de căţărare: „Pisica”, „Vânătorii şi veveriţa”, „Campionii”, „Pisica şi vrăbiile”,
„Maimuţele vesele”.

„Maimuţele vesele”
Locul de desfăşurare: sala de grupă
Forma de organizare: în coloană câte unul
Desfăşurarea jocului: în mijlocul încăperii se instalează o scară dublă. La o înălţime indicată se
aşază banane. Copiii interpretează rolul „maimuţelor”. Copiii pe rând se vor căţăra pe scară, apucă cu
mâna o trapă şi păşeşte pe scară cu piciorul corespunzător, continuând urcarea cu o treaptă mai înaltă cu

55
inversarea braţului şi a piciorului, ajunge în dreptul bananelor, imitând joaca maimuţelor cu bananele,
după care aceeaşi mişcare se va folosi la coborâre. Jocul continuă până la ultimul copil.

Variantele exerciţiilor de căţărare la grupa mare

În afara exerciţiilor descrise la grupa mijlocie se mai recomandă:
-căţărare la scară fixă prin mutarea alternativă a mâinilor şi picioarelor;
- căţărare la scară aşezată vertical sau înclinată, mutând simultan braţul şi piciorul opus;
- căţărare la scară fixă orizontală cu deplasarea alternativă a mâinilor şi picioarelor.
Exemple de jocuri cu căţărare: „ Pompierii”, „ Călătorii”, „Maimuţele”, „Ursul”.

„ Pompierii”
Locul de desfăşurare: sala de grupă
Forma de organizare: pe echipe
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt împărţiţi în echipe şi stau în faţa unor scări fixe, orizontale. La
comanda „Fum”, primii copii de la fiecare echipă alergă la scara orizontală, se agaţă şi execută mişcarea
alternativă a mâinilor şi picioarelor, iar când ajung la capătul scării imită stingerea focului. La comanda
„Focul s-a stins”, copiii coboară de pe scară şi se duc la coada şirului, prin alergare.

3.2.2.4. Tracţiunea
Tracţiunea este deprinderea motrică utilitar-aplicativă prin care propriul corp sau diferite obiecte
sunt deplasate, prin forţă musculară.
Se ocupă cu palmele obiectul sau persoana ce urmează să fie trasă, picioarele uşor depărtate
pentru o bază de sprijin.
Exerciţiile de tracţiune dezvoltă următoarele calităţi motrice: forţă şi îndemânare.

56
 Copiii de 3-4 ani au musculatura slab dezvoltată, de aceea exerciţiile de tracţiune la grupa mică nu
se execută.

Variantele exerciţiilor de tracţiune la grupa mijlocie:

- tracţiune individuală prin forţa braţelor, stând culcat înainte pe banca de gimnastică, braţele se
întind înainte, se apucă marginea băncii şi se trage cu ajutorul braţelor;
- tracţiune câte doi faţă în faţă. Doi copii stau faţă în faţă, se prind de mâini, un picior în faţă, uşor
depărtat;
- tracţiune câte doi având la mijloc un obiect(cerc sau obiect) de care să tragă.
Jocuri pentru formarea deprinderilor de tracţiune: „Cel mai puternic”, „Cercul voinicilor”,
„Măgăruşul încăpăţânat”.

„Cel mai puternic”

Locul de desfăşurare: curtea grădiniţei
Forma de organizare: în perechi
Desfăşurarea jocului: Copiii stau răspândiţi în curtea grădiniţei doi câte doi faţă în faţă. Ei ţin o
coadă. La comanda „Trage”, fiecare încearcă să-şi tragă colegul spre el. Câştigă cel mai puternic.

Variantele exerciţiilor de tracţiune la grupa mare

Pe lângă exerciţiile de tracţiune descrise la grupa mijlocie mai recomandăm:
-tracţiune in grup. Copiii stau în cerc ţinându-se de mâini. Fiecare încearcă să tragă cercul către el.
Se formează două şiruri de copii, care se ţin unul de celălalt. Cele două şiruri stau faţă în faţă. Primii copii
se ţin de măini şi execută tracţiuni. Copiii aflaţi în spate îi ajută pe cei din faţă.
Jocuri pentru formarea deprinderilor de tracţiune: „Trece-l peste linie”, „Ruperea lanţului”,
„Zig-zagul deplasat”, „Scoate-ţi prietenul din cerc”.

„Scoate-ţi prietenul din cerc”

Locul de desfăşurare: curtea grădiniţei
Forma de organizare: pe echipe
Desfăşurarea jocului
Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Prima echipă ocupă mijlocul unui cerc desenat pe sol, a doua
echipă stă în afara cercului. La comanda educatoarei, echipa a doua încearcă să-i tragă afară pe cei din
cerc. Pe parcurs se schimbă locurile între echipe. Câştigă echipa care reuşeşte să tragă din cerc un număr
cât mai mare de adversari.

57
 3.2.2.6. Împingerea
Împingerea este o deprindere motrică utilitar-aplicativă de deplasare a unor obiecte sau persoane,
fără a le ridica, doar prin împingere cu mâinile şi picioarele.
Exerciţiile de împingere dezvoltă următoarele calităţi motrice: forţă, îndemânare.

Exerciţii de împingere la grupa mijlocie:

- împingere individuală în perete;
- împingerea unor obiecte mai mari(buşteni,buturugi sau a unei persoane aflate cu spatele.
Jocuri pentru formarea deprinderii de împingere: „Campionii”, „Cel mai puternic”,
„Camionul stricat”.

„Camionul stricat”
Locul de desfăşurare: terenul de joacă
Forma de organizare: pe echipe
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt împărţiţi în două echipe aşezate pe două linii, înapoia liniei de
plecare. Copilul din faţă formează perechea cu cel din spate, ţine braţele întinse, cu palmele sprijinite pe
umerii celui din faţa lui. Cei din prima linie reprezintă „camioanele stricate”, iar cei din a doua linie
„mecanicii”, . Pe terenul de joacă în partea opusă se delimitează un spaţiu, „garajul”. La comanda
educatoarei fiecare „mecanic” încearcă să împingă „camionul stricat” spre „garaj” pentru a-l repara, dar
aceasta opune rezistenţă. Sunt declaraţi „mecanici buni” cei care reuşesc să aducă „camioanele stricate” în
„garaj” .

Exerciţii de împingere la grupa mare:

- împingerea între doi copii faţă în faţă cu sprijin pe palme;
- împingerea cu picioarele a unui obiect.
Exemple de jocuri care formează deprinderi de împingere

„Campionii”
Locul de desfăşurare: sala de grupă
Forma de organizare: în perechi
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt aşezaţi în perechi. Aceştia stau faţă în faţă cu palmele sprijinite.
La semnalul educatoarei, fiecare împinge cu palmele pe celălalt încercând să-l deplaseze. Sunt declaraţi
campioni copiii care au reuşit să-şi deplaseze colegul.

58
 3.2.2.6. Ridicarea şi transportul de greutăţi
Ridicarea şi transportul de greutăţi - deprindere utilitar-aplicativă ce presupune ridicarea,
purtarea în deplasare şi aşezarea la locul stabilit a unor obiecte sau parteneri.
Transportul greutăţilor cu o mână se realizează consecutiv cu fiecare mână, pentru deplasarea
uniformă a corpului şi dezvoltarea forţei în braţe. Spatele se menţine permanent drept, privirea înainte.
Ridicarea şi transportul de greutăţi dezvoltă următoarele calităţi motrice: forţă, îndemânare, rezistenţă.

Variantele exerciţiilor de ridicare şi transport de greutăţi la grupa mică

La copiii de 3-4 ani aceste exerciţii se pot efectua în condiţii atractive şi anume: în timpul
mersului, copiii vor avea ca sarcină să transporte o jucărie preferată dintr-o parte în alta. Ex:
-transportul unei mingi mari (uşoare), face de asemenea plăcere copiilor;
- transportul unor jucării în alergare uşoară;
- transportul unei jucării, ţinută cu ambele mâini în faţă, cu sărituri pe ambele picioare;
- transportul unei jucării mai mari (dar uşoară) înapoia corpului, târând-o pe sol cu ambele mâini.
Jocuri pentru formarea deprinderii de a transporta obiecte
„Constructorii”, „cine ajunge primul”, „Camionul”, „Magazinul cu jucării”.

„Magazinul cu jucării”
Locul de desfăşurare: sala de grupă
Forma de organizare: pe echipe

59
 Desfăşurarea jocului: Copiii sunt împărţiţi în două echipe: echipa „Ursuleţilor” şi „Iepuraşilor”.
Fiecare echipă are câte o ladă cu jucării şi mingi pe care trebuie să le transporte într-un loc amenajat
„magazin”. Echipa care termină prima de transportat jucăriile este câştigătoare.

Variantele exerciţiilor de ridicare şi transport de greutăţi la grupa mijlocie

Pe lângă exerciţiile descrise la grupa mică, se mai pot include următoarele:
-stând cu braţele lateraol cu câte o minge de cauciuc pe fiecare palmă: deplasare înainte, înapoi,
- ridicarea şi transportarea în spate a unui săculeţ cu jucării
- mai mulţi copii aşezaţi de o parte şi de alta aunui capac de ladă: ridicarea şi transportarea lui pe o
distanţă de 1 m;
- transport de obiecte în perechi, cu o mână şi cu două mâini;
- ridicarea şi transportul în grup a unui copil.
Jocuri pentru formarea deprinderii de a ridica şi transporta obiecte: „Plimbă mingile”,
„Viteazul”, „Cursa cu mingi”, „Transportă măturile”, „În pădure”.

„În pădure”
Locul de desfăşurare: curtea grădiniţei
Forma de organizare: pe echipe
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt împărţiţi în mai multe echipe. Fiecare echipă trebuie să aibă câte
2.3 copii. Fiecare echipă are de ridicat şi transportat o buturugă din „pădure”, locul unde sunt buturugile
către un loc amenajat care este „fabrica”. Câştigă echipa care ajunge prima.

Variantele exerciţiilor de ridicare şi transport de greutăţi la grupa mare:

- stând depărtat, câte doi, cu genunchii uşor îndoiţi, tălpile pe sol, sprijiniţi vârf în vârf, se ţin de
mâini, unul se culcă pe spate, iar celălalt se ridică în stând;
- transport de obiecte cu o mână sau cu două mâini sprijinite la piept, pe cap, sub braţ, pe umăr, pe
spate;
Jocuri pentru formarea deprinderii de a ridica şi transporta obiecte: „Coşuleţele”,
„Scăunelul”, „Pădurarii”.

„Coşuleţele”
Locul de desfăşurare: curtea grădiniţei
Forma de organizare: pe echipe
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt împărţiţi în două echipe, egale ca număr, aşezate pe grupe de
câte 3. Cel din mijloc este „coşul” care trebuie transportat. Copilul din mijloc, „coşul” se ghemuieşte şi îşi
60
apucă genunchii cu mâinile. Ceilalţi doi îl apucă de braţe, „toartele coşului”, pentru a-l transporta până la
linia de sosire. Apoi se întorc , îi ating pe următorii şi jocul continuă. Echipa care termină de transportat
prima coşurile este câştigătoare.

3.2.3. Rolul parcursurilor aplicative în consolidarea deprinderilor motrice

Parcursurile aplicative-traseele aplicative reprezintă activităţi globale prin care se urmăreşte

valorificarea în condiţii noi de exersare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite în
activităţile anterioare, prin repetarea exrciţiilor într-o formă atractivă.
În grădiniţă, parcursurile aplicative se pot organiza în perioada săptămânilor de evaluare sumativă,
sub formă de joc, cu o temă care să le integreze armonios, în cazul lor îmbinându-se deprinderile motrice
de bază şi cele utilitar-aplicative, ceea ce asigură densitate activităţii.
Educatoarea trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
- asigurarea unei încălziri corespunzătoare înaintea începerii parcursului aplicativ;
- trecerea de la simplu la complex, de la uşor la greu, de la cunoscut la necunoscut;
- gradarea judicioasă a efortului pe parcursul traseului;
- punerea accentului pe corectitudinea execuţiei, pe coordonarea mişcărilor.
Parcursul aplicativ (traseul aplicativ) este agreat de copii, având un rol important ce contribuie atât
la dezvoltarea deprinderilor motrice cât şi a calităţilor motrice, a trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter,
a fair-play-ului şi corectitudinii, perseverenţei, curajului şi iniţiativei, precum şi la educarea capacităţii de
orientare în spaţiu.

Exemple de parcursuri aplicative:

„Trenul”(grupa mică)
Deprinderi exersate: mers în coloană, alergare pe sub obstacole, mers în echilibru şi târâre.
Locul de desfăşurare: terenul de joacă
Forma de organizare: cerc
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt aşezaţi unul în spatele celuilalt: Un copil este „locomotiva”,
ceilalţi sunt „vagoanele”. La fluierul educatoarei „trenul porneşte”, copiii, în fruntea cărora se află
„locomotiva” execută mersul în coloană câte unul pe cerc marcat pe teren şi se opresc la semnalul „Stop”,
apoi „trenul prinde viteză”, copiii aleargă cu trecere pe sub obstacole, se opresc la semnal şi pornesc la
comanda „trenul merge pe pod”, executând mersul în echilibru între două linii paralele trasate pe sol. În
continuare „trenul prin tunel” ei se târăsc pe genunchi şi palme, pe sub mese şi revin.

„Sari peste apă”- grupa mijlocie

61
 Deprinderi exersate: săritura în lungime de pe loc, alergare
Locul de desfăşurare: sala de grupă
Forma de organizare: în interiorul şi exteriorul cercului
Desfăşurarea jocului:
În sala de grupă se desenează un cerc mare. Copiii sunt împărţiţi în afara cercului şi în cerc. La
comanda educatoarei „Start”, copiii aleargă liber. La a doua comandă „Sari” ei trebuie să se oprească şi să
sară peste linia cercului. Cei care sunt în afara cercului sar înlăuntrul cercului, ceilalţi invers. Săritura se
va executa pe ambele picioare, iar aterizarea va fi elastică pe vârfuri cu îndoirea genunchilor. Jocul se
repetă de mai multe ori.

„Prin pădure”- grupa mare

Deprinderi exersate: mers cu păşire peste obstacole şi transport de obiecte, săritura în lungime de
pe loc, aruncare la ţintă, alergare cu ocolire de obstacole
Locul de desfăşurare: curtea grădiniţei
Forma de organizare:pe coloane
Desfăşurarea jocului: Copiii se aşază pe trei coloane. Începe primul copildin fiecare coloană.
„Trecem peste buşteni”- mergem cu păşire peste obstacole, transportând în mână o minge. „Ocheşte
copacul”- după obstacole trebuie să se oprească şi să arunce cu mingea într-un copac, „Sari peste râu”,
apoi se execută săritura în lungime de pe loc. Întoarcerea se execută prin alergare cu ocolire de obstacole.
„Alergăm după iepuraşi”, când revine se aşază la coada şirului şi porneşte următorul copil. Câştigă copiii
care termină primii traseul.

3.3. PARTEA DE ÎNCHEIERE

Din punct de vedere metodic- partea de încheiere cuprinde următoarele verigi ale activităţii:
1. Revenirea organismului după efort
2. Încheierea activităţii

Revenirea organismului după efort- această verigă are ca scop liniştirea organismului copilului
şi revenirea lui la normal sau aproape de nomal , după efortul depus.
Când partea fundamentală se termină printr-un joc dinamic, revenirea organismului după efort
începe cu mers liniştitor şi mişcări de braţe pentru respiraţie, după care urmează un joc liniştitor.

3.3.1. Exemple de jocuri liniştitoare

62
 Grupa mică: „Ghici cine l-a strigat pe Pisicel”, „Ghiceşte ce facem noi”, „Ce se aude?”, „Să nu
trezim pisica”, „Fluturii zboară”, „Gâştele”, „Albinele”, „Clopoţelul”

„Ghici cine l-a strigat pe Pisicel”

Locul de desfăşurare: sala de grupă
Forma de organizare: în semicerc
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. În faţa lor, pe un scăunel stă un copil întors
cu spatele şi cu mâinile la ochi(Pisicel care doarme). La semnalul educatoarei, un copil(ales de
educatoare), se ridică, merge aproape de Pisicel, îl atinge şi zice: „Trezeşte-te pisicel”. Apoi se aşază
repede la locul lui. „Pisicel” se ridică, se plimbă în faţa copiilor şi întreabă: „Cine m-a trezit din somn?”.
Copiii răspund: „Ghici, ghici?”. Dacă a ghicit, atunci îşi schimbă locul cu acela pe l-a recunoscut, iar dacă
nu a ghicit îşi păstreză locul.

„Ce se aude?”
Locul de desfăşurare: in curtea gradinitei
Forma de organizare: libera
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt răspândiţi pe terenul de joc, legaţi la ochi. Un copil sau
educatoarea produce o serie de mişcări care genereză zgomote uşor de recunoscut: bate o minge, merge
cu un baston, răsfoieşte o carte, întoarce un ceas, bate din palme. Copiii legaţi la ochi încearcă să
ghicească ce acţiuni au fost executate. Cine reuşeşte să ghicească cât mai multe acţiuni este declarat
câştigător.

Grupa mijlocie: „Plimbă căţelul”, „Racheta”, „Cine l-a chemat pe Moş Martin”, „Albiuţele”,
„Ţipătul animalelor”, „Piticii”.

„Albinele” Locul de desfăşurare: sala de grupă

63
 Forma de organizare: în cerc
Desfăşurarea jocului: Copiii merg în cerc dând din braţe lateral şi imitând bâzăitul albinelor. La
semnalul educatoarei „Albinele la lucru”, copiii se întorc cu faţa în cerc, lasă braţele jos şi se duc la centru
unde se ghemuiesc, imitând culesul nectarului din flori. La al doilea semnal „Zburaţi”, copiii trec din nou
în cerc şi jocul reîncepe. Se repetă de 2-3 ori.

„Clopoţelul” Locul de desfăşurare: sala de grupă

Forma de organizare: în cerc
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt aşezaţi în formaţie de cerc umăr la umăr, cu mâinile la spate.
Educatoarea dă unui copil un clopoţel, pe care, la începerea jocului, trebuie să-l treacă pe la spate, din
mână în mână, într-o anumită direcţie. În mijlocul cercului se află un copil, care la semnalul educatoarei
trebuie să spună la cine se află clopoţelul. Copilul bănuit că are clopoţelul trebuie să ducă în faţă şi dacă
are clopoţelul schimbă locul, dacă nu a ghicit, jocul continuă în acelaşi loc.

Exemple de jocuri liniştitoare- grupa mare: „Câinele prinde pisica”, „Caută obiectul ascuns”,
„Caută ghinda”, „Zborul baloanelor”, „Zboară, zboară”, „Foc şi apă”, „Rece, cald, frig”, „Meşterul”, „Fii
atent la minge”, „Nu lăsaţi fulgii să cadă”.

„Fii atent la minge” Locul de desfăşurare: sala de grupă

Forma de organizare: în cerc
Desfăşurarea jocului: Copiii stau în cerc cu faţa la centru. Educatoarea este în mijlocul cercului, cu
o minge în mână. Ea aruncă mingea prin surprindere unui copil. El trebuie să o prindă şi o s-o arunce
înapoi la educatoare. Jocul se repetă de mai multe ori.

„Rece, cald, frig”

Locul de desfăşurare: sala de grupă
Forma de organizare: pe un rând
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt aşezaţi în linie, cu faţa la perete şi fiecare îşi acoperă ochii cu
palmele. Educatoarea ascunde o jucărie pe care, la comanda ei copiii trebuie să o găsească. Când copiii se
apropie de jucărie, educatoarea spune „cald”. Când sunt foarte aproape spune „frig”, iar dacă se
depărtează spune „rece”.
Jocul se desfăşoară prin îndrumarea copiilor cu ajutorul unuia dintre aceste 3 cuvinte, până la
găsirea jucăriei. Este declarat învingător acela care a găsit primul jucăria.

„Nu lăsaţi fulgii să cadă”

64
 Locul de desfăşurare: sala de grupă
Forma de organizare: în grupuri
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt împărţiţi în grupuri mici şi fiecare formaţie primeşte câţiva fulgi
pe care să-i ţină în aer suflând în ei. Formaţia ai cărei fulgi au stat cel mai mult în aer este declarată
câştigătoare.

3.3.2. Încheierea activităţii

Are loc adunarea: în linie pe un rând.
Se fac aprecieri generale şi individuale asupra modului de desfăşurare a activităţii, după care se
încheie cu salutul „Bună-ziua!”.

CAPITOLUL IV
65
 DANSURILE POPULARE ŞI DANSURILE CU TEMĂ PRIN
ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ

Dansurile populare îi familiarizează pe copii cu un nou element folcloric contribuind la

dezvoltarea dragostei pentru artă, la dezvoltarea simţului ritmic, a capacităţii de coordonare a mişcărilor,
le educă gustul pentru frumos şi armonie. Copiii trebuie să simtă şi să înţeleagă frumuseţea dansurilor
populare româneşti, ajungând să le joace cât mai autentic, mai artistic.
Le cultivă copiilor răbdarea, stăpânirea de sine, perseverenţa, încrederea în sine, spiritul de echipă,
memoria precum şi capacitatea de a-şi coordona mişcările şi simţul ritmic.
Dansul popular contribuie datorită miscărilor variate şi repetate.
Prin dans sunt dezvoltate următoarele calităţi motrice: îndemânarea şi rezistenţa. Dansurile cu
temă dezvoltă copiilor ritmul, capacitatea pentru coordonarea mişcărilor, gustul pentru frumos şi armonie.
În cadrul unor astfel de activităţi- „Dansurile populare”, dansurile cu temă , avem în vedere
următoarele obiective operaţionale:
-să perceapă componentele spaţio-temporale(ritm, durată, distanţă, localizare);
- să execute corect paşii de dans popular sau dans modern;
- să îmbine corect elementele coregrafice noi cu cele învăţate anterior şi să le asocieze cu linia
melodică;
- să execute identic şi simultan mişcările învăţate;
- să sincronizeze segmentele corpului cu ritmul muzical;
- să reproducă expresii ritmate şi rimate(strigături) după ritmul dat de melodie.

La grupa mică (3-4 ani) se predau jocuri pregătitoare pentru dansul popular. Exemple: „Soro
dragă”, „Haide mândruţo”.
La grupa mijlocie (4-5 ani) ritmul este mai vioi. Exemple de dansuri populare: „Hora”, „Raţa”,
„Alunelul”, „Tot pe loc”, „Jocul perechi”.
La grupa mare dansurile populare devin mai complexe, se urmăreşte executarea mişcărilor ritmice
după melodie, redate prin paşi succesivi înainte şi înapoi, cu bătaie în variate combinaţii, învârtindu-se
individual, în perechi, cu paşi succesivi şi laterali, săltat, şchiopătat, bătaie simplă sau dublă cu piciorul
sau cu palmele.

Ţinând seama de nivelul grupei şi de numărul de dansuri populare sau dansuri cu temă planificate
pe un an şcolar, trebuie să eşalonăm predarea lor în timp, alternându-le cu celelalte teme de bază ale
activităţilor comune de educaţie fizică.

66
 In cadrul activităţilor de educaţie fizică unde ne propunem învăţarea paşilor de dans popular sau
dans cu temă, activitatea va fi structurată tot pe trei părţi, ca şi celelalte activităţi de educaţie fizică.
Trebuie să menţionăm că în partea pregătitoare, în cadrul verigii- Influenţarea selectivă a organismului
este indicat să se introducă un exerciţiu care să pregătească pasul sau formaţia ce urmează să fie executate
în dans.
În ceea ce priveşte metodica predării dansului popular s-a constatat că este mai eficientă predarea
pe părţi, pe fragmente care este mai accesibilă copiilor şi în acelaşi timp duce la însuşirea lui mai
temeinică. Astfel , într-o activiate de educaţie fizică se predau primii paşi sau primele figuri ale dansului,
urmând ca în activitatea următoare, tot cu temă de dans popular să se repete partea învăţată, apoi să se
predea mai departe ceilalţi paşi sau celelalte figuri. În cea de-a treia activitate se va repeta şi fixa întregul
dans, punându-se la punct detaliile.
La prima activitate de predare a unui dans popular educatoarea demonstrează pentru început toţi
paşii sau toate figurile care urmează să fie învăţate în activitatea respectivă. Apoi trece la demonstrarea şi
explicarea fiecărui pas în parte. Dacă este nevoie de un dans în perechi, îl va executa cu un copil din
grupă. Pasul va fi demonstrat şi executat copiilor rar şi după numărătoare, indicându-se în acelaşi timp
piciorul cu care se execută sau direcţia mişcării. După demonstrare, educatoarea va trece în rândul
copiilor şi va executa împreună cu ei pasul respectiv, urmând modul de execuţie, corectând după caz, pe
un ton blând. După ce copiii şi-au însuşit pasul predat, el va fie xecutat după melodie. Apoi se va trece la
predarea unui pas nou, care va fi demonstrat de educatoare şi executat apoi de copii. La sfârşit se reia
dansul în întregime, respectându-se toţi paşii predaţi în succesiunea lor. Se vor da copiilor indicaţii
privitoare la poziţia corectă a braţelor, ţinuta corpului, mimica şi direcţia privirii.
În activitatea următoare, în cazul în care dansul are mai multe figuri, nu se va trece la predarea
celor care urmează, până nu se repetă ceea ce s-a învăţat. Pentru prezentarea figurilor noi se va proceda la
fel ca şi până acum. La sfârşit se repetă tot dansul.
Frumuseţea dansurilor populare sunt date de costumul naţional şi de melodie, de supleţea şi
expresivitatea mişcărilor. Unele dansuri sunt însoţite şi de strigături

În continuare vom prezenta câteva dansuri populare învăţate în cadrul activităţii de educaţie fizică
şi pe care le-am valorificat cu ocazia sărbătorilor, concursurilor.

67
 Exemple de dansuri populare:
Grupa mică: joc pregătitor pentru dans popular „Haide mândruţo”, text cântat numai de
educatoare
Formaţia: cerc
Pasul: mers simplu înainte şi înapoi
Figura 1: aplecarea trunchiului în faţă şi revenire pe text (patru executări):
„Să culegem floricele
Şi-apoi să dansăm cu ele”.
Figura 1: mers simplu înainte şi înapoi 4 paşi (timpul 4 oprire):
„Haideţi înainte, haideţi înapoi
Asta-i hora pe la noi”. Se repetă

„Alunelul în cerc”- grupa mijlocie

Formaţie de cerc. Dansul se execută cu braţele împletite pe umăr. Cuprinde 3 figuri.
Figura 1: se execută începând cu piciorul drept, spre dreapta, 6 paşi laterali, cu apropierea
piciorului stâng, urmat de două bătăi pe piciorul stâng. Se reia în acelaşi fel spre stânga, începând cu
piciorul stâng. Această serie de paşi se execută alternativ (de două ori spre stânga , de două ori spre
dreapta).
Figura 2: se începe cu piciorul drept, se execută 3 paşi de mers spre dreapta urmasţi de o bătaie pe
piciorul stâng. Se execută apoi aceeaşi mişcare cu piciorul stâng, mişcându-se spre stânga, bătaia se
execută cu piciorul drept. Această serie se repetă de 2 ori.
Figura 3: se face un pas lateral spre dreapta cu piciorul drept, piciorul stâng se alătură lângă cel
drept cu bătaie. Se repetă aceeaşi mişcare spre stânga cu piciorul stâng, iar bătaia cu piciorul drept.
Întreaga serie de paşi la stânga şi la dreapta se repetă de două ori. În timpul dansului, copiii stau cu
spatele şi capul drept.

68
 „Hora bătută”- grupa mare
Se execută în formaţie de cerc, intercalându-se un băiat cu o fată, mâinile sunt prinse la înălţimea
umerilor, cu coatele îndoite.
Figura 1: se execută 8 paşi laterali, rari , cu alăturarea piciorului, avansând spre dreapta pe linia
cercului, pe faza întâi a melodiei.
Figura 2
Copiii îşi dau drumul la mâini, fetele avansează spre centrul cercului, cu paşi simpli, rari, cu bătaie
din palme (un pas şi bătaie din palme). Se execută doi paşi de avansare, apoi trei bătăi pe loc cu oiciorul
drept, însoţite de trei bătăi din palme (dreptul- stângul- dreptul, dreptul- stângul) apoi aceeaşi fază înapoi.
Se repetă incă odată înapoi aceeaşi paşi. Băieţii în acest timp stau cu mâinile pe şolduri, executând ridicări
pe vârfuri şi lăsări pe călcâie în ritmul muzicii. (pe faza a doua).
Figura 3: se repetă figura 1.
Figura 4: se repetă figura 2, dar rolurile se inversează între fete şi băieţi.
Figura 5: se repetă figura 1.
Figura 6: băieţii se aşază pe genunchiul drept, cu mâinile pe sol, iar fetele ocolesc băieţii prin faţă,
executând patru paşi compleţi, descrişi la figura 2 (adică doi paşi de mers şi două bătăi din picior şi bătăi
din palme executaţi în aşa fel încât bătăile din picior pe loc însoţite de bătăi din palme să fie odată în faţa
băiatului, lateral laumărul opus, în spate şi apoi pe loc.
Figura 7: se execută figura 1 pe prima fază a melodiei, apoi se iese din scenă în coloană căte unul.

În continuare prezentăm câţiva paşi din gimnastica ritmică modernă. Aceşti paşi pot fi folosiţi atât
în cadrul exerciţiilor, cât şi în dansuri.
Pasul schimbat: pas înainte cu piciorul drept, apropierea stângului înapoia celui drept, din nou pas
înainte cu dreptul. Mâinile se ţin la spate sau sprijinite pe şolduri.
Pasul adăugat: pas înainte cu dreptul, stângul alăturat înapoia lui. Se execută în continuare de mai
multe ori cu acelaşi picior, după care se schimbă.
Pas de galop: pas adăugat executat cu săritură în faza de zbor, piciorul din spate se apropie de cel
din spate.
Pasul de vals:
1) pas mare alunecat, cu dreptul înainte, genunchiul uşor îndoit;
2) întinderea genunchiului drept cu ridicare pe vârfuri şi cu pas mic cu piciorul stâng înapoi pe
vârf;
3) pas mic cu dreptul înainte pe vârf.
Pe lângă dansurile populare se mai pot preda şi dansuri cu temă: „Dansul fluturaşilor”, „Dansul
fulgilor de nea”, „Dansul cu cercuri”, „Dansul florilor”.
69
 Dansurile atât populare cât şi cele cu temă, îi încântă pe copii datorită mişcării, muzicii,
costumelor, strigăturilor.

70
 BIBLIOGRAFIE

1. Ştefania ANTONOVICI - „Educaţia fizică în grădiniţă”, Editura Didactică Publishing House,

2010;
2. Georgeta DRAGOMIRESCU , Suzana KUM, Elena BOGIN - „Metodica predării educaţiei fizice
în grădiniţa de copii”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969;
3. Carmen DUMITRU, Constantin DUMITRU - „Călirea organismului”, Editura Sport- Turism,
Bucureşti, 1970;
4. Elena GHEORGHIDIAN, Maria TAIBAN - „Metodica jocurilor şi a programului distractiv în
grădiniţa de copii”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971;
5. Emilia IVAN - „Educaţia fizică în grădiniţă”, Editura Sport- Turism, 1976;
6. Eugenia TICALIUC BARCĂU – „1001 de jocuri pentru copii”, Editura Sport- Turism, 1970;
7. * * * Curriculum pentru învăţământul preşcolar 2008.

71
 ANEXA 1

PROIECT DIDACTIC

Data:
Grădiniţa:
Locul de desfăsurare: sala de grupă
Profesor:
Grupa: mică
Domeniul de activitate: psiho-motric
Activitate: Educaţie fizică
Tema activităţii: Săritura în adâncime (de la înălţimea de 10-15cm), joc „Broscuţele sar în lac”
Tipul activităţii: Formare de deprinderi motrice de bază
Forme de organizare: frontală, pe grupe

Scopul: Formarea unei ţinute corporale corecte;

Formarea deprinderii motrice de bază: săritura în adâncime de la înălţimea de 10-15 cm.
Obiective operaţionale:
La sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:
O1: să execute corect diferitele segmente ale corpului;
O2: să execute corect variante de mers şi alergare;
O3: să execute corect săritura în adâncime de la înălţimea de 10-15cm;
O4: să-şi coordoneze mişcările cu ritmul solicitat de educatoare.

Strategii didactice:
Metode: conversaţia, explicaţia, demonstratia, exerciţiul, jocul didactic.
Mijloace/material diactic: fluier, steguleţe colorate, jucărie Moş Martin, scândura, saltea

Bibliografie:
- Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 2008
- Ghid privind desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă, Editura Tiparg 2007
- Metodica predării educaţiei fizice în grădiniţa de copii, manual pentru liceele pedagogice de educatoare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

72
Durata: 15-20 minute

73
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Verigile Formaţii Dozare Metode Mijloace
activităţii Conţinut ştiinţific de Indicaţii metodice şi procedee de Evaluare
lucru învăţământ

Adunarea copiilor în sala de grupă Linie pe un 30” Adunarea în linie pe un rând. Explicaţia
Verificarea echipamentului sportiv rând 30” Observarea
şi a stării de sănătate X X X 30” comportamentului
Alinierea «Alinierea! Explicaţia
Distanţa dintre copii va fi de un
Organizarea braţ întins orizontal.
colectivului Poziţia drepţi!
de copii
2’
Linie pe un 30” «Bună ziua!» Observarea
Salutul rând Clar, sacadat, tare, de către toţi comportamentului
X X X copiii. Conversaţia

«Pe loc repaus ! Anunţ copiii că

Anunţarea Comunicarea temei: Linie pe un 30” vom merge într-o aventură – “La Conversaţia Observarea
temei şi a “Dragi copii, astăzi vom pleca într-o rând marginea pădurii!” Unde vor comportamentului
obiectivelor aventură – La marginea pădurii! X X X exersa săritura în adâncime de la
30” Sunteţi pregătiţi?” 10-15 cm

Explicaţia

Pregătirea La steguleţul roşu- Aplaudaţi!

organismului Joc de atenţie Câte unul 2x La steguleţul albastru – Spuneţi Explicaţia Fluier Ritmul şi direcţia
pentru efort în coloană Ura! Exerciţiul Steguleţe cerută
1’30” Înainte să pornim la drum ne jucăm X La steguleţul galben – Bateţi colorate
jocul “Fii atent!” X pasul pe loc! Observarea
X -Fetele privesc cerul (tavanul)! comportamentului
30” -Băieţii privesc pământul
74
 (podeaua)!
-Fetele aleargă la geam! Fluier
-Băieţii aleargă la uşă!

Acum ne aşezăm unul în spatele Distanţa dintre copii va fi de un Exerciţiul Fluier Observarea
celuilalt şi pornim în aventură! braţ întins orizontal Explicaţia comportamentului
30‟ Exerciţiul
Pentru a merge la marginea pădurii «Spatele drept! Privirea înainte! 
trecem prin pădure. Haideţi să Câte unul Inspiră pe nas şi expiră pe gură !
mergem şi noi, câte unul pe cărare. în coloană Atenţie! Mers normal  !
Acum va trebui să păşim pe vârfuri Mers pe vârfuri cu braţele sus!
fără să-l trezim pe Moş Martin. X Palmele faţă în faţă! Spatele
X drept!»
X Fluier Observarea
După ce am trecut de Moş Martin, «Atenţie! Alergare uşoară cu Explicatia comportamentului
haideţi să alergăm să ieşim în 30‟ desprinderea ambelor tălpi de pe Demonstraţia
luminiş! sol! Privirea înainte!» Exerciţiul
«Atenţie! Mers cu respiraţie! Coordonarea
Pregătirea Inspirăm pe nas! Expirăm pe Fluier braţelor
organismului gură!»
pentru efort Alinierea «Mers normal cu oprire şi
3’ aliniere.»

1. Exercitii pentru cap şi gât: În linie pe

Am ajuns în luminiş! un rând
-Priviţi cerul! X X X 2X4t
-Priviţi pământul!
Influenţarea
selectivă a T1-2: aplecarea capului înainte cu Din linie pe
aparatului arcuire; un rând în
locomotor T3-4: aplecarea capului pe spate; coloană de
3’ gimnastică 2X4t
2. Exerciţii pentru braţe: X X X
Vai, câte păsărele sunt! Haideţi să X X X
zburăm ca ele! X X

75
 Mişcarea se execută cu braţele
T1-2: rotirea braţelor întinse, întinse
înainte si inapoi;
T3-4: ridicarea şi coborârea ritmică
a braţelor orizontale lateral. Sincronizarea
mişcărilor

3. Exercitii pentru trunchi  : Exercitiul

A început să bată vântul şi leagănă Coloană de Fluier

crengile !Unele ating pământul şi gimnastică Explicaţia Observarea
altele îşi pierd frunzele ! Haideţi să Mişcarea se execută în măsura Demonstraţia comportamentului
le adunăm ! X X X posibilităţilor cu genunchii întinşi, Exerciţiul
X X X capul căzând liber jos între braţe
T1-2: extensia trunchiului cu X X Verticalitatea
ducerea braţelor prin înainte sus cu 2x4t trunchiului cu
arcuire; mişcarea
T3-4: îndoirea trunchiului cu coordonată a
arcuire; atingerea solului cu mâinile. braţelor

4. Exerciţii pentru picioare:

Influenţarea Coloană de Fluier
selectivă a Şi acum, sărim precum iepuraşii! gimnastică 2x8t Săritura se execută elastic şi fără Explicatia Observarea
aparatului Sărituri uşoare pe ambele picioare X X X zgomot Demonstraţia comportamentului
locomotor cu deplasare înainte X X X Exerciţiul
3’ T1-8: sărituri ca iepuraşii. X X

Exerciţii de respiraţie şi relaxare:

Mers normal cu exerciţii de Fluier
Copiii merg mai departe bucurându- Coloană de 2x4t respiraţie Observarea
se de aerul proaspăt al pădurii. gimnastică comportamentului

T1-2: inspiraţie cu ducerea braţelor X X X Explicaţia

deasupra capului, cu ridicare pe X X X Demonstraţia

76
 vârfuri; X X Exerciţiul
T3-4: expiraţie cu ghemuire.

Ajunşi la marginea pădurii, întâlnim Fluier Observarea

un lac format dintr-o saltea albastră Explicatia comportamentului
şi o scândurică fixată la înălţimea de Câte unul Educatoarea le demonstrează şi Demonstratia
10cm ce reprezintă malul lacului. în coloană le explică copiilor cum trebuie să Exercitiul
Copiii vor fi broscuţele iar mama- X sară în apă de pe scândurică.
broască va fi educatoarea. X
Pentru că este o zi frumoasă astăzi X
vom învăţa să sărim în apă! Observarea
comportamentului
Copiii vor executa de 1-2 ori săritura
în adâncime de pe ambele picioare. 2x Fluier

Se va iniţia jocul „Broscuţele sar în

lac!” Atenţie! Săriţi în apă!
La comanda educatoarei „Barza la 2x Trunchiul uşor aplecat, genunchii Explicaţia Fluier Executarea săriturii
plimbare/ Broscuţele la soare!” În coloană uşor îndoiţi, braţele arcuite către Demonstraţia Sincronizarea
Realizarea copiii-broscuţele din primul rând se pe 4 spate pentru a-şi lua elan. Exerciţiul mişcărilor
temei vor urca pe scândură. rânduri Aterizarea se va face în sprijin
6’ La comanda „Barza e pe ghemuit cu palmele pe sol.
mal/Broscuţele sar în lac!” copiii vor Observarea
executa săritura în adâncime de pe comportamentului
ambele picioare, aterizarea
făcându-se ghemuit cu palmele pe
sol.
Jocul va continua până ce vor sări
toate broscuţele.

77
Revenirea Joc liniştitor:„Ce animal este?”
Ne aşezăm pe iarbă să ne odihnim Explicaţia
organismului şi să ne jucăm! Explic preşcolarilor regulile Demonstraţia Observarea
după efort Descrierea jocului: Copiii stau în jocului. Exerciţiul comportamentului
3’ cerc, stând cu picioarele
încrucişate. În mijlocul cercului este
un copil care va imita mersul şi În cerc
sunetul unui animal, iar copilul în “Ce animal este?”
dreptul căruia se va opri va preciza
ce animal este.Dacă ghiceşte, trece
în mijlocul cercului iar cel care a
imitat mersul animalului se aşează
în locul lui.

«Atentie! Mers normal! Mişcă

2’ braţele pe lângă corp!»
«Atenţie! Mers cu relaxarea
Mers în coloană unul câte unul Coloană braţelor şi picioarelor! Scutură
pentru a se alinia pe un rând. câte unul mâinile şi picioarele! »
Aprecieri si
recomandări Vă aliniaţi!
30” Linie pe un Drepţi!
Alinierea rând «Pe loc repaus!» Exerciţiul

Aprecieri si recomandări Aventura a luat sfârşit! Sper că

Incheierea Linie pe un v-a placut!
activitatii rând Apreciez global activitatea, Recompense
evidenţiez copiii care au răspuns Conversaţia
30” la comenzi şi care au executat
corect exerciţiile propuse.
Salutul Distribui recompense copiilor!
«Activitatea s-a terminat. Bună
ziua!»

78
 ANEXA 2
PROIECT DE ACTIVITATE

Grădinița:
Data;
Grupa: mijlocie
Educatoare:
Tema anuală: ”Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: ”Chipul Primăverii” evaluarea proiect
Forma de realizare: activitate frontală
Tipul de activitate: formarea de deprinderi motrice

COMPONENȚA ACTIVITĂȚII:
DOMENII EXPERENȚIALE: Domeniul Psiho-Motric
Tema: Predarea târârii pe abdomen cu sprijin pe antebraţe şi împingere în vârful picioarelor.
Joc aplicativ „Pe furiş printre tufe”
Scopul: Formarea deprinderilor motrice de bază (târârea pe abdomen cu sprijin pe antebraţe şi împingere în vârful picioarelor).
Forma de realizare: frontal, pe grupuri
Obiective:
 să execute corect, târârea pe abdomen cu sprijin pe antebraţe şi împingere în vârful picioarelor, respectând tehnica de execuţie pe baza explicaților și
demonstrațiilor educatoarei;
 să execute corect acţiunile motrice impuse de jocul aplicativ, respectând totodată regulile întoarcerii;
 Să respecte regulile și indicațiile primite;
 Să răspundă motric la comanda data;
 Să acționeze prompt și eficient în condițiile respecării regulilor jocului propus.

79
Strategii didactice:
Metode și procedee: explicația, demonstația, conversația, exercițiul, jocul;
Algoritmice: prin acțiune practică;
Material didactic: fluier, masuțe;

Durata: 20-25 minute

Locul de desfășurare: Sala de clasă

Bibliografia :

1. Andrei Barta, Petrica Dragomir – Deprinderi motrice la prescolari – V & I Integral, Bucuresti, 1995;
2. Eugenia Barcan Ticaliuc – 1001 jocuri pentru copii – Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1979;
3. Georgeta Dragomirescu, Suzana Kun- Metodica predării educației fizice în grădinița de copii, Editura Didactică Și Pedagogică- București, 1969.

80
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Veriga și Conținut stiintific Dozare Formatii Indicații metodice Strategii didactice
durata de Metode și Mijloace de Evaluare
lucru procedee învățământ
1. Moment Adunarea 5 Linie pe În fața mea, în linie pe un rând: Adunarea ! Explicația
organizatoric sec. un rand
Fluier
1 minut Alinierea 10 sec. Linie pe V-aliniați! Explicația Observarea comportamentului
Fluier
un rând Vă deplasați cu pași mărunți înainte, înapoi,
lateral pentru a vă plasa în linie dreaptă!

Verificarea 10 sec. Linie pe Observarea comportamentului

echipamentului un rând
sportiv și a stării de
sănătate
Salutul 5 sec. Linie pe Drepți ! Observarea comportamentului
un rand Bună ziua! (clar, sacadat, tare, simultan de mportamentului
către toți copiii.)

Comunicarea temei 15 sec. Linie pe Pe loc repaus! Explicația Observarea comportamentului

un rand Astăzi vom învăța târârea inainte cu sprijin pe
genunchi și palme.

Întoarceri pe loc prin 15 sec. Linie pe Întoarceri la comandă: Explicația Observarea comportamentului
săritură un rând ”Cu fața la perete!” Exercițiul
”Cu fața la fereastră!”
Fluier
2. Pregătirea Joc de atenție: 3x Linie pe Vom organiza un joc de atenție astfel, când Explicația
organismului 1.Când fluier o dată – un rând voi fluiera o dată vă veți așeza ghemuit, când Demonstația
pentru efort ghemuit! voi fluiera de 2 ori- săriți și bateți din palme! Jocul
2. Când fluier de Realizez jocul de probă, apoi jocul propriu-
5 minute două ori- săriți și zis.
bateți din palme!

81
Refacerea alinierii 5 sec. Linie pe La locurile voastre! Observarea comportamentului
un rând Drepți!
La derapta, cu fața spre...!

Mers în cadență 1x15 m Coloană Atenție! Explicația Ritmul şi direcţia cerută

câte unul Cu stângul înainte marș! Demonstrația
1, 2, 3, 4! Exercițiul
Mergem ca soldații! Privirea înainte, spatele
drept, mișcați brațele pe lângă corp!

Mers pe vârfuri cu 1x15 m Coloană Atenție! Mergem pe vâruri cu brațele sus! Explicația Ritmul şi direcţia cerută
brațele sus câte unul Privește înainte! Demonstrația
Brațele întinse! Exercițiul Fluier
Spatele drept!

Mers pe călcâie cu 1x15 m Coloană Atenție! Mergem pe călcâie cu mâinile la Explicația Ritmul şi direcţia cerută
brațele la spate câte unul spate! Demonstrația
Spatele drept! Exercițiul
Privirea înainte!

Mers ghemuit 1x15 m Coloană Atenție! Mergem ca piticii! Explicația Ritmul şi direcţia cerută
câte unul Palmele pe genunchi! Demonstrația
Exercițiul
Alergare usoara 10 m Coloană Atenție! Pas alergător, marș! Explicația
câte unul Alergăm ușor! Demonstrația Amplitudinea aparatului
Mișcăm brațele pe lăngă corp! Exercițiul respirator
Coatele îndoite!
Alergăm cu gura închisă. Păstrăm distanța. Coordonarea bratelor

Alergare cu 10 m Coloană Atenție! Alergare cu atingerea șezutului cu Explicația

pendularea gambei la câte unul călcâiele! Demonstrația Observarea comportamentului
spate Exercițiul

82
 Alergare cu genunchi 10 m Coloana Atenție! Alergare cu genunchi la piept! Explicația Observarea comportamentului
la piept cate unul Brațele îndoite! Demonstrația
Coatele se mișcă pe lângă corp! Exercițiul

Alergare cu oprire și 20 m Coloană Alergare ușoară! Când fluier o dată vă opriți, Explicația Observarea comportamentului
pornire la semnal cate unul iar când fluier de două ori continuăm Demonstrația
alergarea. Exercițiul

Mers normal cu 10m Coloana Mergem normal! Explicația

exerciții de respirație cate unul Inspirăm pe nas! Demnstrația
Expirăm pe gură! Exercițiul
Scuturăm brațele și picioarele!

Mers normal și 10 m Cerc Mergem normal! Explicația

formarea cercului Atenție! Formăm un cerc! Demnstrația
Mâinile întinse lateral, luăm distanță! Exercițiul
3. Pregătirea Complexul de
selectivă a dezvoltare fizică
organismului armonioasă Fluier
pentru efort  Exercițiul nr.1
Privim iarba și Demonstrația
6 minute cerul! Picioarele ușor depărtate, mâinile pe șolduri!
P.I. stând depărtat cu Aplecăm capul în față, revenim, ridicăm
mâinile pe șolduri. 4x4 T Cerc privirea spre cer, revenim!
T1:aplecarea capului Atenție! O dată cu mine începeți!
în față
T2:revenire
T3: aplecarea capului
în spate
T4: revenire

 Exercițiul nr.2
Privim după fluturi!
P.I:stând depărtat cu Picioarele ușor depărtate, mâinile pe șolduri!
mâinile pe șolduri. Întoarcem capul spre stânga, revenim, Exercițiul
T1:întoarcerea întoarcem capul spre dreapta, revenim!
capului spre stânga Atenție! O dată cu mine începeți!
T2:revenire
T3:întoarcerea
capului spre dreapta

83
T4:revenire

 Exercițiul nr.3 Drepți! Depărtat prin săritură, luat!Brațele pe

Zburăm ca lângă corp!
păsărelele! Spatele drept!
P.I:stând depărtat cu 4x4T Ridicăm brațele în lateral la nivelul umerilor,
brațele pe lângă corp. apoi la coborâm!
T1: ridicarea brațelor Atenție! O dată cu mine începeți! Explicația
în lateral
T2: revenire
T3:ridicarea brațelor
în lateral
T4:revenire

 Exercițiul nr.4
Brațe scurte, brațe
lungi!
P.I: stând depărtat cu Drepți! Depărat prin săritură, luat! Demonstrața
brațele îndoite la Cerc Brațele îndoite la piept! Ne imaginăm că avem
piept brațe scurte și apoi brațe lungi.
T1-2:îndoirea Atenție! O dată cu mine începeți!
brațelor la piept cu
arcuire
T3-4:extensie cu
arcuire.

 Exercițiul nr.5
Să nu trezim Exersarea
animalele! Drepți! Mâinile pe șolduri!
P.I:stând, mâinile pe Mergem pe loc, îndoind genunchii, fără a trezi
șold animalele!
T1-8:mers pe loc cu Picioarele apropiate!
îndoirea genunchilor Spatele drept!
alternativ

4x4T Cerc Demonstrața

Exercițiul
 Exercițiul nr.6 Exersarea

84
 Privim după Drepți! Cu mâinile pe șolduri, depărtat prin
animale! săritură, luat! Ne răsucim de două ori spre
P.I:stând depărtat cu stânga și de două ori spre dreapta.
mâinile pe șolduri Atenție! O dată cu mine începeți!
T1-2:răsucirea
trunchiului spre
stânga cu arcuire
T3-4:răsucirea
trunchiului spre
dreapta cu arcuire.

 Exercițiul nr.7
Exerciții de Acum inspirăm ridicându-ne pe vârfuri și
respirație expirăm ghemuindu-ne.
P.I: stând
T1-2: inspirație cu
ducerea brațelor în
lateral și ridicarea pe
vârfuri
T3-4:expirație cu
ghemuire

4. Realizarea Predarea târârii pe Fluier Observarea comportamentului

temei abdomen cu sprijin
Partea pe antebraţe şi
fundamentală împingere în vârful
(învățarea picioarelor
acțiunilor Descrierea tehnică: 2-3x 2 linii Pe două linii ...alinierea!...pe loc...stai!...unu, Conversația
motrice). Copiii își imaginează doi... Instructajul
5-6 minute că sunt în poiană, Prima linie, culcat înainte....luat! începeți Explicația
unde se află multe târârea!Abdomenul este pe covor ! Demonstrația
flori, tufe. Târăşte-te pe antebraţe şi vârful picioarelor ! Exercițiul
Se explică și se Executarea târârii;
demostrează acțiunea Menținerea respirației normale.
de târâre pe abdomen
cu sprijin pe
antebraţe şi
împingere în vârful
picioarelor.
La semnalul
educatoarei primii
copii din coloană, în

85
 poziţia culcat, cu
braţele îndoite pe
linia de plecare,
execută târârea ca
şarpele pe antebraţe
şi vârful picioarelor.
În tot acest timp se
corecteză modul de
execuţie a deplasării.

5. Joc aplicativ ”Pe Pe 2 Explicația concisă și clară a jocului Observarea comportamentului

Consolidarea furiș printre tufe” coloane
deprinderii Se împarte grupa în
motrice: nou- două echipe, egale ca
învățate număr așezate pe
4-5 minute două coloane, înapoia
liniei de plecare. În
fața fiecărei echipe se
află căte două tufe
(imaginar din hârtie).
La semnalul
educatoarei, primii
copii din fiecare
echipă, din culcat
înainte, execută
târârea pe sub tufe.
Când ajung la capâtul
tufelor, se întorc prin
alergare la echipe, îi
ating pe următorii,
apoi se așează la
coada șirului propriu
și jocul continuă până
execută toți copiii.
6. Revenirea Mers normal 5m Coloană Atenție! Coloană câte unul! Mers normal! Observarea comportamentului
organismului câte unul Mișcați brațele pe lângă corp!
după efort Scuturăm brațele și picioarele!

86
2 minute Mers cu rspirație 5m Coloană Atenție! Mers cu respirație! Observarea comportamentului
câte unul Inspirăm pe nas, expirăm pe gură!

Exerciţiu de inducere Cerc „ Să visăm…!” Observarea comportamentului

a stării de calm şi „ …Plutim pe un fluture uriaş, spre soare…
relaxare a întregului Totul este galben şi e cald şi e soare…
corp (pe fond coborâm, coborâm… suntem acum într-o Povestirea
muzical): pădure verde, e vânt şi e răcoare şi totul în jur
e verde, fruntea s-a răcorit, o răcoare plăcută
ne-a cuprins întregul corp…culegem floricele
colorate… suntem mai buni, mai cuminţi… îi
iubim pe toţi din jur… respirăm uşor… uşor Exerciţiul,
…deschidem încet ochii” jocul
7. Aprecieri și Aprecierile generale 40” Se fac aprecieri globale și individuale. Recompense
recomandări și individuale
1 minut
Salutul 20” Drepți! Activitatea s-a încheiat! Bună ziua!

87
 ANEXA 3
PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE INVATAMANT:
GRUPA: mijlocie
EDUCATOARE
DOMENIUL EXPERIENŢIAL: Domeniul psiho-motric
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educaţie fizică
TEMA : Aruncarea cu doua maini in sus si inainte
Joc: Mingea zboara! Mingea peste sfoara!
Joc de dezvoltare a unei calităţi motrice (forta) : Animale domestice vs animale salbatice
TIPUL ACTIVITĂŢII: formare de deprinderi motrice de bază
SCOP:
 Formarea deprinderii de a arunca mingea cu doua maini in sus si inainte;
 Formarea unei ţinute corporale corecte.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
 Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare);
 Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte;
 Să execute cu deplin control mişcări simple sau complexe;

88
  Să achiziţioneze deprinderi de respiraţie corectă, de concentrare şi de relaxare.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1- să execute corect, în ritmul impus, exerciţiile de front şi de formaţie;
O2- să execute cu amplitudine diferite variante de mers şi de alergare;
O3- să execute corect exerciţiile din complexul de dezvoltare fizică armonioasă;
O4- să execute corect aruncarea cu doua maini de la piept in sus si inainte.

STRATEGII DIDACTICE:
 METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, demonstraţia, conversaţia, exerciţiul, jocul.
 MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fluier, mingi, sfoara, figurine animale.
 FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, în echipă.
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
DURATA: 20-25 min

89
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Veriga şi Ob. Conţinut stiintific Dozare Formaţii Indicaţii metodice Strategii didactice
durata Op. de lucru Metode şi Mijloace de Evaluare
procedee învăţământ
1. Moment Linie pe un Rapiditate şi
organizatoric rând În faţa mea, în linie pe un Explicaţia precizie
Adunarea 5 sec. rând: Adunarea!
1 minut
Linie pe un Va aliniaţi! Observarea
O1 rând Vă deplasaţi cu paşi Explicaţia comportamentului
Alinierea 10 sec. mărunţi înainte, înapoi,
lateral pentru a vă plasa în
linie dreaptă!
Verificarea Linie pe un
echipamentului rând
sportiv şi a stării de 10 sec.
sănătate
Linie pe un Drepţi! Observarea
Salutul 5 sec rând Bună ziua! ( Clar, comportamentului
O1 sacadat, tare, simultan de
către toţi copiii.)
Linie pe un Pe loc repaus!
Comunicarea temei 15 sec. rând Astăzi vom învăţa să
aruncam mingea cu doua Explicaţia
maini de la piept, in sus si
inainte.
Întoarceri pe loc Linie pe un La dreapta, cu faţa Explicaţia Observarea
90
 Veriga şi Ob. Conţinut stiintific Dozare Formaţii Indicaţii metodice Strategii didactice
durata Op. de lucru Metode şi Mijloace de Evaluare
procedee învăţământ
prin săritură 15 sec. rând spre ...! 1-2 Exerciţiul comportamentului
La stanga, cu faţa spre ..!
1-2
2. Pregătirea Joc de atenție: Linie pe un Vom organiza un joc de
organismului O1 1. Cand 3x rând atenţie astfel, când voi
pentru efort fluier o data fluiera o data vă veţi Explicaţia Fluier
-ghemuit! aşeza ghemuit, când voi
2. Cand fluiera de 2 ori – săriţi şi Demonstraţia
5 minute O1 fluier de doua ori bateţi din palme!
-săriți și bateți din Realizez jocul de probă, Jocul
palme! apoi jocul propriu-zis.
Refacerea alinierii 5 sec. Linie pe un La locurile voastre! Fluier Observarea
rând Drepţi! comportamentului
La dreapta, cu faţa
spre ...!
Mers în cadenţă 10m Coloană Cu stângul înainte, marş! Explicaţia Observarea
câte unul 1,2,3,4! comportamentului
O2
Mergem ca soldaţii! Demonstraţia
Privirea înainte, spatele
drept, mişcăţi braţele pe Exerciţiul
lângă corp!
Mers pe vârfuri cu 10m Coloană Atenţie! Mergem pe Explicaţia Observarea
braţele sus câte unul vârfuri cu braţele sus! comportamentului
Priveşte înainte! Demonstraţia mportamentului
Braţele întinse!
Spatele drept! Exerciţiul
O2 Mers pe călcâie cu 10m Coloană Atenţie! Mergem pe Explicaţia Observarea
braţele la spate câte unul călcăie cu braţele la spate! comportamentului
Spatele drept! Demonstraţia
Privirea înainte!
Mers ghemuit 10m Coloană Atenţie! Mergem ca Explicaţia Observarea
câte unul piticii! Demonstraţia comportamentului

91
 Veriga şi Ob. Conţinut stiintific Dozare Formaţii Indicaţii metodice Strategii didactice
durata Op. de lucru Metode şi Mijloace de Evaluare
procedee învăţământ
Palmele pe genunchi! Exerciţiul
Alergare uşoară 10m Coloană Atenţie! Pas alergător, Explicaţia Fluier
câte unul marş!
Alergăm uşor! Demonstraţia
Mişcăţi braţele pe lângă Exerciţiul
O2 corp!
Coatele îndoite!
Alergare cu 10m Coloană Atenţie! Alergare cu Explicaţia Observarea
O2 pendularea gambei câte unul atingerea şezutului cu comportamentului
la spate călcâiele! Demonstraţia

Exerciţiul
Alergare cu 10m Coloană Atenţie! Alergare cu Explicaţia Ritmul şi direcţia
genunchii la piept câte unul genunchii la piept! cerută
Braţele îndoite! Demonstraţia
Coatele se mişcă pe lângă
corp! Exerciţiul
Alergare cu oprire 20m Coloană Atenţie! Alergare uşoară! Explicaţia Ritmul şi direcţia
si pornire la semnal câte unul Cnd fluier o data va cerută
O2 opriti, iar cand fluier de Demonstraţia Fluier
doua ori continuati
alergarea. Exerciţiul
Mers normal cu 10m Coloană Mergem normal! Explicaţia Ritmul şi direcţia
exerciţii de câte unul Inspirăm pe nas! cerută
respiraţie Expirăm pe gură! Demonstraţia
Scuturaţi braţele şi
picioarele! Exerciţiul
O2 Mers normal şi 10m Cerc Mergem normal! Explicaţia Ritmul şi direcţia
formarea cercului Atenţie, formăm un cerc! Demonstraţia cerută
Mâinile întinse lateral,
luăm distanţă! Exerciţiul
3.Influenţarea Complexul de
92
 Veriga şi Ob. Conţinut stiintific Dozare Formaţii Indicaţii metodice Strategii didactice
durata Op. de lucru Metode şi Mijloace de Evaluare
procedee învăţământ
selectivă a dezvoltare fizică
aparatului armonioasă
locomotor ►Exerciţiul nr.1
Privim iarba si Picioarele uşor depărtate, Explicaţia Atenţie distributivă
6 minute cerul! mâinile pe şolduri!
P.I.: stând depărtat Aplecam capul in fata,
cu mâinile pe revenim, ridicam
şolduri 4x4T Cerc privirea cer, revenim!
O3 T1: aplecarea Atenţie! O dată cu mine
capului in fata începeţi!
T2: revenire Demonstraţia
T3: aplecarea
capului in spate
T4: revenire
►Exerciţiul nr. 2
Privim dupa
fluturi! Picioarele uşor depărtate, Atenţie distributivă
P.I.: stând depărtat mâinile pe şolduri! Exerciţiul
cu mâinile pe Intoarcem capul spre
şolduri stânga, revenim,
T1: intoarcerea intoarcem capul spre
O3 capului spre stânga dreapta, revenim!
T2: revenire Atenţie! O dată cu mine
T3: intoarcerea începeţi!
capului spre dreapta Exersarea
T4: revenire
►Exerciţiul nr.3
Zburam ca
pasarelele! Drepţi! Depărtat prin
P.I.: stând depărtat săritură, luat! Braţele pe
cu braţele pe langa langa corp!
corp. Spatele drept!

93
Veriga şi Ob. Conţinut stiintific Dozare Formaţii Indicaţii metodice Strategii didactice
durata Op. de lucru Metode şi Mijloace de Evaluare
procedee învăţământ
O3 T1: ridicarea Ridicam bratele in lateral Coordonarea
bratelor în lateral la nivelul umerilor, apoi bratelor
T2: revenire le coboram!
T3: ridicarea
bratelor în lateral Atenţie! O dată cu mine
T4: revenire începeţi! Explicaţia
►Exerciţiul nr.4
Brate scurte, brate
lungi! Drepţi! Depărtat prin
P.I.: stând depărtat săritură, luat!
O3 cu braţele îndoite la Braţele îndoite la piept!
piept Ne imaginăm că avem
T1-2: îndoirea brate scurte si apoi brate Demonstraţia
braţelor la piept cu 4x4T Cerc lungi.
arcuire; Atenţie! O dată cu mine
T3-4: extensie cu începeţi!
arcuire.
►Exerciţiul nr. 5
Sărim ca
iepurasii! Exerciţiul
P.I.: stând, mâinile Drepţi! Mâinile pe
pe şold şolduri!
T1-8: sărituri ca Sărim ca iepurasii !
iepurasii Picioarele apropiate!
►Exerciţiul nr.6 Spatele drept!
Sa nu trezim
O3 animalele! Exersarea
P.I.: stând, mâinile
pe şold Drepţi! Mâinile pe
T1-8: mers pe loc şolduri!
cu indoirea Mergem pe loc, indoind
genunchilor genunchii, fara a trezi

94
 Veriga şi Ob. Conţinut stiintific Dozare Formaţii Indicaţii metodice Strategii didactice
durata Op. de lucru Metode şi Mijloace de Evaluare
procedee învăţământ
alternativ animalele!
Picioarele apropiate!
►Exerciţiul nr. 7 Spatele drept! Explicaţia
Privim dupa
animale!
P.I.: stând depărtat
cu mâinile pe Drepţi! Cu mâinile pe
O3 şolduri şolduri ,depărtat prin
T1-2: răsucirea săritură, luat! Ne răsucim
trunchiului spre 4x4T Cerc de două ori spre stânga şi Demonstraţia
stânga cu arcuire de două ori spre dreapta.
T3-4: răsucirea Atenţie! O dată cu mine
trunchiului spre începeţi!
dreapta cu arcuire.
►Exerciţiul nr.8
Exerciţii de
O3 respiraţie Exerciţiul
P.I.: stând Acum inspirăm ridicându-
T1-2: inspiraţie cu ne pe vârfuri şi expirăm
ducerea braţelor în ghemuindu-ne.
lateral şi ridicare pe
vârfuri Exersarea
T3-4: expiraţie cu
ghemuire
4.Realizarea Aruncarea cu doua Astăzi vom învăţa să
temei maini in sus si Cerc aruncam mingea cu doua Minge
inainte. maini de la piept, in sus si Explicaţia
10 minute inainte. Atenţie distributivă
Braţele îndoite in dreptul Demonstraţia
O4 - exersarea aruncarii 2x pieptului! Ambele maini
cu doua maini in pe minge si trunchiul usor
sus si inainte . aplecat in fata! Exerciţiul

95
Veriga şi Ob. Conţinut stiintific Dozare Formaţii Indicaţii metodice Strategii didactice
durata Op. de lucru Metode şi Mijloace de Evaluare
procedee învăţământ

Ne vom juca un joc ce se

Joc: Mingea numeşte „Mingea zboara!
O4 zboara! Mingea In linie Mingea peste sfoara!”.
peste sfoara! 2x Formam 2 echipe care Observarea
stau in linie fata in fata la Mingi comportamentului
distanta de 1,5m.
Varianta1: Fiecare copil
din prima echipa va Jocul
arunca mingea in sus.
Copiii din cealalta echipa
vor strange mingile , dupa
care vor arunca si ei.
Varianta 2: Fiecare copil
din prima echipa va
arunca mingea inainte,
peste sfoara intinsa intre
cele doua echipe (80 cm
inaltime ). Copiii din Fluier
cealalta echipa vor
strange mingile , dupa
care vor arunca si ei.
Începem la fluierul meu!
Execut jocul de probă şi
Joc de dezvoltare a apoi jocul propriu-zis.
unei calităţi motrice In rand
(forta): Animale 2x Ne împărţim în două
domestice vs echipe si vom desfasura Jocul Franghie
animale salbatice jocul „Animale domestice
vs animale salbatice!”.
Ne vom aşeza in 2
randuri, faţă în faţă şi Fluier

96
 Veriga şi Ob. Conţinut stiintific Dozare Formaţii Indicaţii metodice Strategii didactice
durata Op. de lucru Metode şi Mijloace de Evaluare
procedee învăţământ
vom trage cu putere de
franghie, fiecare echipa in
cate o directie. Câştigă
echipa care reuşeşte să
păstreze poziţia fără să
depăşească linia din
centru.
Începem la fluierul meu!
Execut jocul de probă şi
apoi jocul propriu-zis.
5.Revenirea Mers normal 5m Coloană Atenţie! Coloană câte Observarea
organismului câte unul unul! Mers normal! comportamentului
după efort O2 Mişcaţi braţele pe lângă
corp!
2 minute Scutură braţele şi
picioarele!
Mers cu respiraţie 5m Coloană Atenţie! Mers cu Observarea
câte unul respiraţie! Inspirăm pe comportamentului
nas, expirăm pe gură!
O2 Joc pentru liniştirea Cerc „Fluturasul”
organismului Toți copiii se aseaza pe
covor cu talpile
impreunate si isi misca Jocul
usor genunchii precum
aripile fluturasului.
6.Aprecieri şi Aprecieri generale 40” Se fac aprecieri globale şi Recompense
recomandări şi individuale individuale.
Salutul 20” Drepţi! Activitatea s-a
1 minut încheiat! Bună ziua!

97
 ANEXA 4
PROIECT DIDACTIC

Data:
Grădiniţa:
Locul de desfăsurare:
Profesor:
Grupa: mare
Domeniul de activitate: psiho-motric
Activitate: Educatie fizică
Tema activitătii: Traseu aplicativ: mers,alergare, săritua, echilibru, târâre, aruncare
Tipul activitătii: Verificare de priceperi şi deprinderi motrice
Scopul: Verificarea priceperilor şi deprinderilor de mers, alergare, săritura, mers in echilibru, târâre, aruncare.

Obiective de referinţă:
 să cunoască şi să aplice reguli de igienă a efortului fizic;
 să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte;
 să-şi formeze o ţinută corporală corectă;
 să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play;

Obiective operaţionale:
O1: să execute corect exerciţiile de respiraţie;
O2: să execute corect exerciţiile de front şi formaţie, variantele de mers şi alergare;
O3: să execute corect şi prompt exerciţiile din complexul de influenţare selectivă a aparatului locomotor;
O4: să răspundă motric la o comandă dată;
O5: să execute corect deprinderile motrice de mers, alergare, aruncare a mingiei cu două mâini, săritura în lungime, mers în echilibru, târâre;
O6: să-şi coordoneze mişcările cu ritmul solicitat de educatoare;
98
O7: să participe activ la reuşita echipei.

Strategii didactice:

Metode: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic.

Mijloace/material diactic: fluier, mingi, scoci, jucarii

Forme de organizare:
- frontală
- pe grupe
Suport ştiinţific:
- Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 2008
- Ghid privind desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă, Editura Tiparg 2007
- Ghid metodic, „Armonie prin mişcare” Editura Didactic Press, Slatina 2007
- Metodica predării educaţiei fizice în grădiniţa de copii, manual pentru liceele pedagogice de educatoare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
Durata: 30 minute

99
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Verigile Ob. Formaţii Dozare Metode Mijloace
activităţii op. Conţinutul stiintific de Indicaţii metodice şi procedee de Evaluare
lucru învăţământ

Adunarea Linie pe un 30” Adunarea in linie pe un rând. Explicaţia Fluier Rapiditate şi

Verificarea echipamentului sportiv rând 30” precizie
şi a stării de sănătate 30”
Alinierea «Alinierea! Explicaţia Observarea
Mâna stângă pe şold, capul spre comportamentului
Organizarea stanga, vă deplasaţi cu paşi
colectivului mărunţi pentru a vă plasa în linie
de copii dreaptă.»
5’ Poziţia drepţi!
Linie pe un 10”
Salutul rand «Bună ziua!»
Clar, sacadat, tare, de către toţi Conversaţia Observarea
copiii. comportamentului

«Pe loc repaus! Copiii sunt

Anunţarea Comunicarea temei Linie pe un 30” întrebaţi ce au învăţat la Conversaţia Observarea
temei şi a rând activităţile de educaţie fizică ? comportamentului
obiectivelor Anunţ copiii că vor executa un
30” parcurs aplicativ în care vor
exersa deprinderile învăţate:
2x mers, alergare, săritura, târâre, Explicaţia Fluier Observarea
echilibru şi aruncarea mingei. comportamentului
«Când spun :
Pregătirea -roşu: fetele alearga spre uşă; Observarea
100
organismului O4 Joc de atenţie Linie pe un 2x - galben: băieţii săriţi ca Explicaţia Fluier comportamentului
pentru efort rând mingea; Exerciţiul Cartonaşe
6’ - albastru: vă aşezaţi la loc şi Jocul didacic colorate
mergeţi!
- verde: ghemuit şi mergeţi ca
10” piticii trei paşi în faţă Explicaţia
- maro: revenire
Drepţi! Observarea
10m La stânga!, La dreapta! Exerciţiul Fluier comportamentului
«Cu stângul înainte marş! 1-2-3- Explicaţia
Alinierea 4 ; Exerciţiul Fluier Ritmul şi direcţia
O4 Întoarceri pe loc prin săritură cerută
«Spatele drept! Privirea
Linie pe un 10m înainte! Ocoleşte bine sala!
rând Inspiră pe nas şi expiră pe gură ! Explicatia
Mers în cadenţă Atenţie! Mers pe vârfuri cu Demonstraţia Fluier Atenţie distributivă
10m braţele sus! Palmele faţă în faţă! Exerciţiul Observarea
O1 Spatele drept!» comportamentului
Atenţie!Mers pe călcâie cu
Mers pe vârfuri cu braţele sus Coloană mâinile la spate! Explicaţia
câte unul Atenţie!Mersul ghemuit cu Demonstraţia Fluier
10m mâinile pe genunchi! Spatele Exerciţiul
Mers pe călcâie cu mâinile la spate drept! Privirea înainte!
Mersul piticului cu mâinile pe «Mers normal! Cu relaxarea Explicatia
genunchi 10m picioarelor(scutura picioarele) Demonstraţia Fluier
Pregătirea Coloană Exerciţiul
organismului câte unul Atenţie! Alergare normală!
pentru efort Alergare normală 10m Alergare cu pendularea gambei la Coordonarea
6’ O2 spate! Atinge şezuta cu călcâiele! braţelor
Alergare cu pendularea gambei la Mişcă braţele pe lângă corp! » Exerciţiul
spate Coloană 10m «Mers normal! Demonstraţia Fluier
câte unul Atenţie! Alergare cu genunchii la Exerciţiul
piept! Ridicaţi genunchii!»
O4 10m
«Atenţie! Alergare uşoară! Mişcă Explicaţia
Alergare cu genunchii ridicaţi la braţele pe lângă corp! Privirea Observarea

101
 piept înainte!» comportamentului
O6 Coloană «Atenţie! Mers cu respiraţie!
câte unul Inspirăm pe nas! Expirăm pe Fluier
Alergare uşoară gură!»
«Mers normal cu oprire şi
O1 Mers cu respiraţie aliniere.»
«Număraţi din 3 în 3! Numărul 1
stă pe loc! Numărul 2 face doi
Mers normal paşi mari în faţă! Numărul 3 face
trei paşi mari în faţă! Numarul 2,
Mers pe loc cu formarea coloanei doi paşi lateral!»
de gimnastică
Influenţarea Sincronizarea
selectivă a mişcărilor
aparatului
locomotor Complex de dezvoltare fizică Explicaţia Amplitudinea
6’ armonioasă «Spatele drept! Demonstraţia actului respirator
1. Exercitii pentru cap şi gât: Umerii relaxati!» Exerciţiul
Observarea
1.P.I.: stând depărtat cu mâinile pe Fluier comportamentului
şold;
T1: aplecarea capului înainte cu
arcuire; 2x4t «Spatele drept!
T2: extensia capului cu arcuire; Umerii relaxati!»
T3 :răsucirea capului spre stânga cu Din linie pe
arcuire un rând, în
T4: răsucirea capului spre dreapta coloană de
cu arcuire gimnastică
O3 Fluier
T1-8: rotirea capului spre stânga;
T1-8: rotirea capului spre dreapta.
2x8t Explicatia Verticalitatea
2. Exerciţii pentru braţe: Demonstraţia trunchiului cu
O4 «Spatele drept! Braţele întinse Exerciţiul mişcarea
P.I.: stând depărtat cu braţele pe lateral! Rotiţi braţele!» coordonată a
lângă corp; braţelor

102
 T1-4: rotirea braţelor întinse,
O6 înainte; Fluier
T5-8: rotirea braţelor întinse, înapoi.

3. Exercitii pentru trunchi:

Coloană de 2x4t Explicaţia Sincronizarea
1.P.I.: stând depărtat cu mâinile pe gimnastică «Spatele drept! “Răsuciţi Demonstraţia mişcărilor
şold; trunchiul la stânga şi la dreapta Exerciţiul
T1-2: îndoirea trunchiului spre privind în partea în care ne Amplitudinea
stânga cu arcuire; întoarcem” Fluier actului respirator
T3-4: îndoirea trunchiului spre
dreapta cu arcuire.

Influenţarea 2.P.I.: stând depărtat cu mâinile pe

selectivă a lângă corp; Explicaţia
aparatului T1-2: extensia trunchiului cu 3x4t «Braţele sus! Îndoiţi trunchiul! Demonstraţia Observarea
locomotor ducerea braţelor prin înainte sus cu Genunchii întinşi!» Exerciţiul comportamentului
6’ arcuire; Coloană de Fluier
T3-4: îndoirea trunchiului cu gimnastică «Atingeţi solul cu mâinile!» Încadrarea în ritmul
arcuire; atingerea solului cu mâinile. impus
Fluier Observarea
4. Exerciţii pentru picioare: comportamentului

1.P.I.: stând, braţele pe lângă corp; 3x4t Explicaţia Sincronizarea

T1: ridicarea piciorului stâng, cu Demonstraţia mişcărilor
bătaia palmelor sub genunchi; Exerciţiul
T2: revenire in P.I.; «Ridicaţi piciorul întins! Bateţi
T3: ridicarea piciorului drept cu Coloană de palmele sub genunchi! Spatele Amplitudinea
bătaia palmelor sub genunchi; gimnastică drept.» Explicaţia Fluier actului respirator
O3 T4: revenire in P.I. Demonstraţia Observarea
Exerciţiul comportamentului
2.P.I.: stând, braţele intinse inainte;
T5: genoflexiuni;
«Spatele drept!»

103
 O4 Sărituri: 2x4t
1.P.I.: stând, mâinile pe şold Explicaţia
T1-8: sărituri ca mingea. Demonstraţia Observarea
«Săriţi ca mingea, cât mai sus!» Exerciţiul Fluier comportamentului
O6 2.P.I.: stând, mâinile pe şold
T1-8: sărituri alternative cu «Depărtaţi picioarele! Apropiaţi
depărtarea şi apropierea 2x4 picioarele!»
picioarelor.

Exerciţii de respiraţie şi relaxare:

P.I.: stând, braţele pe lângă corp;
T1-2: inspiraţie cu ducerea braţelor Coloană de 2x4t «Inspiră adânc! Expiră!» Explicaţia Observarea
deasupra capului, cu ridicare pe gimnastică Demonstraţia comportamentului
vârfuri; Exerciţiul
O1 T3-4: expiraţie cu ghemuire.
2x4
Traseu aplicativ
- mers, alergare in spirala printre   Explicatia Observarea
jucarii, saritura in lungime peste   «Pe două rânduri la distanţa de Demonstratia comportamentului
Realizarea semnele trasate cu creta, mers in   4m! se executa traseul aplicativ» Exercitiul
temei echilibru pe linia trasata cu creta,   2x Copiii sunt împărţiţi în două
15’ târarea ca partizanul, aruncare grupe. Vor executa traseul de
mingei cu o mana sau cu ambele probă iar apoi vor executa traseul
maini in coşul asezat pe covor la 2x sub formă de concurs. Fluier
distanta de 1,5m. 10m Mingi
Concurs pe echipe Jucării
O5 Creta
O4 cosuri
O6 Mers in rand unul dupa altul ocolind Observarea
sala in cerc cu exercitii de respiratie comportamentului
O7 Asezarea pe covor in pozitie sezut In cerc 1x 6
cu picioarele incrucisate Amplitudinea
Joc linistitor:„Plimba catelusul, actului respirator
Revenirea pisica, soricelul, ursuletul Explic preşcolarilor regulile Observarea
organismului Descrierea jocului: Copiii stau pe 2x6 jocului. Explicatia comportamentului
după efort O5 covor cu picioarele încrucisate «Atenţie! Mers normal! Mişcă Demonstraţia Jucarii:

104
 2’ (turceste) in cerc si vor trece din braţele pe lângă corp!» Exerciţiul catelus,
mana in mana catelusul, pisica, «Atenţie! Mers cu relaxarea Joc didactic ursulet,
soricelul, ursuletul imitand braţelor şi picioarelor! Scutură pisica, soricel
onomatopeea fiecarui animal mâinile şi picioarele! » de plus
Mers in coloana unul cate unul
pentru a se alinia pe un rand
Coloană
câte unul 2x

2’ Vă aliniaţi!
Drepţi! Fluier
Aprecieri si Linie pe un «Pe loc repaus!» Observarea
recomandări Alinierea rand Apreciez global activitatea, comportamentului
30” Li 10” evidenţiez copiii care au răspuns
activ la comenzile primite şi care Conversatia
Aprecieri si recomandari au executat corect exerciţiile
Incheierea nie pe un 10” propuse. Distribui recompense Recompense
activitatii Salutul rand copiilor!
«Activitatea s-a terminat. Bună
ziua!»

105
 ANEXA 5

UNITATEA DE INVĂŢĂMÂNT:
DATA:
EDUCATOARE:
GRUPA: mare
TEMA ANUALĂ: Cum a fost/este şi va fi aici pe pământ?
TEMA SĂPTĂMÂNII: Sărbătorile pascale
DOMENII EXPERIENŢIALE:
DPM (Domeniul Psihomotric)
TEMA: mersul în echilibru pe o suprafaţă înaltă cu transport de greutăţi
-joc de mişcare”Cursa iepuraşilor”
TIPUL ACTIVITĂŢII: Consolidare de deprinderi şi calităţi motrice
SCOPUL: consolidarea deprinderilor motrice de bază şi aplicativ-utilitare (mers în echilibru), precum şi a calităţilor motrice (viteza)
FORMA DE REALIZARE: frontal, pe grupuri

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
ADE:DPM:
- să execute corect mişcările diferitelor segmente ale corpului;
-să execute exerciţii de mers, alergare şi săritură, păstrând poziţia corectă a corpului;
-să meargă în echilibru pe o suprafaţă înaltă cu transport de greutăţi;
- să se joace jocuri de mişcare prin dezvoltarea calităţii motrice viteza.
STRATEGII DIDACTICE
METODE ŞI PROCEDEE: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, lucrul pe grupe, jocul
RESURSE MATERIALE: accesorii, bănci, coşuleţe, ouă, morcovi
106
DURATA : 30 minute
BIBLIOGRAFIE:
 Curriculum pentru Învățământul preșcolar ( 3/7 ani) MEC – 2008
 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Bucureşti, 2005
 E. Ivan – “Educaţia fizică în grădiniţe, Editura Stadion, 1973

VERIGA ŞI CONŢINUTUL FORMAŢII DOZARE INDICAŢII METODE ŞI MIJLOACE DE EVALUARE

DURATA ŞTIINŢIFIC DE LUCRU ORGANIZATORICE ŞI PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT
METODICE
Adunarea copiilor. Observarea
Organizarea Alinierea grupei de Linie pe un 30” Adunarea în linie pe un Instructajul comportamentului
colectivului copii-verificarea rând 30” rând. copiilor
de copii ţinutei şi a stării de X X X 30” «Alinierea!
2` sănătate . Mâna stângă pe şold,
capul spre stanga, vă
deplasaţi cu paşi
mărunţi pentru a vă
plasa în linie dreaptă.»
Salutul Linie pe un 10” Pozitia drepti!
rând «Bună ziua!»
X X X Clar, sacadat, tare, de
către toţi copiii.
Anunţarea «Pe loc repaus! Copiii
Comunicarea temei Linie pe un 30” Conversaţia
temei şi a rând sunt anuntati ca vor
obiectivelor Explicaţia
X X X exersa mersul in
30” echilibru.

Pregătirea
Joc de atenţie Linie pe un 1’ La o bătaie din palme,
organismulu rand fetele aleargă la uşă Evaluarea ţinutei
i pentru X X X 2x La doua bătăi din Explicaţia corporale corecte
efort palme băieţii merg ca în timpul
107
 5` piticii spre geam Exerciţiul deplasării
La trei bătăi din palme
copiii revin la locul
lor.
Alinierea Linie pe un
Întoarceri pe loc prin rand
săritură X X X -se vor executa de pe Demonstraţia
Acţiuni din deplasare: loc şi se vor indica
*Mers şi variante de Coloană câte 2’ repere spatiale
mers: unul -în coloană câte unul
-mers normal X -genunchii
-mers în cadenta(mers întinşi,spatele
ca soldatii) X drept,braţele întinse pe
-mers pe varfuri cu lângă corp,privirea
braţele sus înainte
-mers pe calcaie cu -spatele drept,braţele
bratele la spate întinse deasupra
-mers ghemuit(mersul capului
piticilor)

*Alergare şi variante 2’ -alergare pe varfuri cu Exerciţiul Observarea ţinutei

de alergare: mişcarea corporale în
-alergare uşoară braţelor(coatele timpul alergării şi
-alergare cu genunchii îndoite),pe langa corp respectarea
la piept -spatele comenzilor
-alergare cu călcâiele drept,genunchii
la şezută ridicaţi la piept
-să fie atins
-revenire la mers de şezutul,trunchiul usor
voie înclinat spre înainte
După fiecare variantă
de alergare se
realizează exerciţii de
respiraţie.
Influenţarea Trecerea în coloană de Se numără din trei în

108
selectivă a gimnastică Din linie pe un trei ,nr.1 va face un Demonstraţia Aprecierea
aparatului Exerciţii pentru cap şi rând, în pas în faţă,nr.2 va sta Exerciţiul gradului de
locomotor gât coloană de pe loc,iar nr.3 va face corectitudine în
10` 1.”Privim cerul senin” gimnastică un pas în spate executarea
Poziţia iniţială(P.I.)- mişcărilor
stând depărtat cu X X X
mâinile pe şolduri X X X
T1,2-aplecare cu X X X 2x8t -spatele este drept
extensie
T3,4-extensie cu
arcuire Respectarea
T5,6-îndoirea gâtului timpilor
spre stânga cu arcuire
T7,8-îndoirea gâtului
spre dreapta cu arcuire -spatele se menţine
drept
2. ‘Rotim gâtul’
T1,4-rotirea capului 2x8t
spre stânga
T5,8-rotirea capului
spre dreapta

Exerciţii pentru braţe

1. ‘Forfecuţa’ 2x8t -palmele şi coatele
P.I.-stând sunt întinse,spatele Demonstraţia Gradul de
depărtat,braţele întinse dept Exerciţiul corectitudine al
înainte,la nivelul exerciţiilor fizice
umerilor
T1,8-forfecări de braţe

2.’Morişca’ 2x8t
P.I.-stând depărtat -rotirea braţelor se va
,braţele la piept,cu realiza la semnal
pumnii strânşi şi auditiv
suprapuşi

109
T1,4-rotirea circulară
a pumnilor spre
înainte
T5,8-rotirea circulară
a pumnilor spre înapoi

3.’Braţe scurte,braţe 2x4t

lungi’ -îndoirea braţelor se
P.I.-stând depărtat realizează cu coatele Demonstraţia Respectarea
,braţele pe lângă corp lipite de corp,vârful Exerciţiul timpilor de
T1-îndoirea braţelor la degetelor atingând execuţie
umeri umerii
T2-întinderea braţelor
deasupra capului cu
bătaie din palme
Postura corectă
T3-îndoirea braţelor la
umeri
T4-revenire la poziţia
iniţială

Exerciţii pentru
trunchi
1.”Bate vântul” 2x8t
P.I-stând
depărtat,braţele pe
şolduri Explicaţia Coordonarea
T1-îndoirea -genunchii sunt întinşi Demonstraţia mişcărilor cu
trunchiului spre stânga Exerciţiul timpul solicitat
T2-revenire
T3-îndoirea
trunchiului spre stânga
cu arcuirea braţului
drept deasupra capului
T4-revenire

110
T5,8=T1,4(spre
dreapta)

2. ‘Rotiri’
P.I.-stând depărtat cu
mâinile pe şolduri 2x8t
T1,4-rotirea
trunchiului spre stânga
T5,8-rotirea
trunchiului spre
dreapta

Exerciţii pentru
picioare
1.”Atinge palma cu
vârful piciorului”
P.I-stând depărtat cu 2x4t
braţele întinse în faţă -spatele drept
T1-ridicarea piciorului -piciorul întins
stâng la braţul opus
T2-revenire
T3-ridicarea piciorului
drept la braţul opus
T4-revenire
2.”Genoflexiuni”
P.I.-stand departat cu
mâinile la ceafă
T1-genoflexiune
T2-revenire 2x2t

3. ‘Greierele
sare’
P.I-stând departat cu

111
 mâinile pe şolduri.
T1,7-sărituri pe loc
T8-săritura cu
genunchii la piept 2x8t -săriturile se
realizeaza pe loc
Exerciţii de
respiratie »Mirosim
ghioceii »

Dirijarea Copiii sunt grupaţi în Observarea

învăţării două coloane. Le Coloane pe -două coloane Explicatia executării
8` explicam cum se două randuri Demonstratia deprinderii
realizeaza mersul in Exercitiul motrice de baza
echilibru pe o ,gradul de
suprafaţa înălţată(40- X X corectitudine,
50 cm) cu transport de X X respectarea
greutati. X X indicaţiilor şi a
Educatoarea le -Spatele este drept, comenzilor
demonstreaza si le privirea înainte primite.
explica mersul in -Braţele lateral
echilibru cu transport - Coborârea nu se face Păstrarea poziţiei
de greutăţi.Apoi se prin săritură corectă a
trece la executarea -Copiilor care corpului în timpul
mersului de catre toti întâmpină dificultăţi li executării
copiii din grupă. se oferă sprijin deprinderii
Obţinerea Se initiază
Performanţe jocul”Cursa Coloane pe -două coloane
i iepuraşilor”.Grupa de două randuri -câştigă echipa care Instructajul
10` copii se imparte in X X execută cel mai corect Explicaţia Fluier Respectarea
doua echipe-echipa X X sarcina dată Jocul regulilor jocului
iepurasilor albi si X X
echipa iepurasilor Aprecierea
maro. Iepuraşii vor participării active

112
 trebui sa transporte şi a contribuţiei
morcovi din grădina pentru reuşita
cu zarzavat, în echipei
cosulete, trecand peste
un pod către casa lor.
Câştigă echipa care
execută corect sarcina
în timpul cel mai
scurt.
Revenirea Adunarea Linie pe un
organismul Alinierea rând 2x
ui după Mers în coloană cu X X X Exerciţiul Observarea
efort respiraţie 3’ comportamentului
3` Desfăşurarea unui Coloană în -cerc nonverbal al
joculeţ de mimă a cerc Jocul copiilor
unor stări afective de
bucurie,tristeţe,mirare,
încruntare,etc.
Încheierea Se vor face aprecieri Linie pe un -în linie pe un rând Recompense Aprecieri verbale
activităţii asupra activităţii rând
2` desfăşurate X X X
Salutul

113
 ANEXA 6

PROIECT DIDACTIC

Dată:

Unitatea de învăţământ:

Grupă: Mare

Educatore:

Domeniul de activitate: DPM (domeniul psihomotric)

Denumirea activităţii: Educaţie fizică

Tema activităţii: Învăţarea pasului simplu şi alăturat cu bătaie (elemente de euritmie) – paşii de horă

Mijloc de realizare: Joc - ,,Sunt român, român voinic’’

Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi

Scopul activităţii: însuşirea paşilor de horă şi dezvoltarea simţului ritmic;

114
Obiective operaţionale:

O1: să execute corect exerciţiile de front şi formaţie, pentru optimizarea dezvoltării fizice;

O2: să execute corect exerciţiile din complexul de dezvoltare fizică armonioasă;

O3: să execute corect pasul simplu şi alăturat;

O4: să execute paşii de dans popular pe ritmul melodiei şi în conformitate cu indicaţiile date.

Strategii didactice:

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia,exerciţiul,demonstraţia jocul.

Mijloace de învăţământ:fluier ecusoane, brâu tricolor petru băieţi, fustiţe în culorile tricolorului pentru fetiţe, brăţări,
laptop, CD, cufăr, recompense.

Forme de organizare: frontal, pe echipe

Durata:30-35 minute

Locul de desfăşurare al activităţii: sala de grupă

Material bibliografic:

• Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani,(2009);

• Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţă de copii, Bucureşti, 2005;

• Georgeta D., Suzana K., Elena B.– “Metodica educaţiei fizice în grădiniţa de copii”, Editura Didactică şi pedagogică,
Bucureşti,1977;
115
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Veriga şi Ob. Conţinut ştiintific Do- Formaţii de lucru Indicaţii metodice Metode şi Formaţii Evaluarea
durata op. zare procedee de
organiza-
re şi
mijloace
didactice
1.Organiza- Adunarea 30” Linie pe un rand „Vă aşezaţi în faţa Explicaţia Frontal Observa-
rea clasei xxxxxxx mea în linie pe un rea
2 minute x rând.” comporta-
Alinierea 30” „Vă aliniaţi , privirea mentului
spre dreapta.” Frontal
Salutul 40” „Drepţi!”
„Bună ziua!” Conversaţia
Verificarea „Verific echipamentul Echipa-
echipamentului şi a 20” şi starea de sănătate a ment
stării de sănătate. copiilor.” sportiv

2.Anunţarea Comunicarea temei:

temei, învăţarea Linie pe un rand „Pe loc repaus.”
scopului şi a pasului simplu şi 30” xxxxxxx „Astăzi ne vom pregăti Observa
obiectivelor alăturat cu bătaie, x pentru ziua de 1 Conversaţia Fluier rea
116
 30” paşii de horă. decembrie, pe care o Explicaţia comporta-
vom sărbători prin Frontal mentului
cântec şi dans. Vom
învăţa să dansăm pe
ritmurile
cântecelului ,, Sunt
român, român voinic. ’’
3.Pregătirea Întoarceri prin 2x Linie pe un rând „Prin săritură:la stân- Explicaţia Fluier Observa
organismului O1 săritură x xxxxxx ga! (spre dulap)” 1-2! rea
pentru x „Prin săritură :la comporta-
efort dreapta! (spre mentului
5 minute fereastră)”1-2!
,,Plecăm împreună intr-
Variante de mers: 2t Linie pe un rând o calatorie prin ţară, Demonstra-
Mers normal xxxxxxx să descoperim ţia
x frumuseţile României. Explicaţia
Facem un rând , unul
dupa altul.
“Intrăm în pădure şi
mergem pe cărare”.

“În depărtare munţii

Mers pe vârfuri cu 1t Linie pe un rând zărim. Explicaţa
braţele sus xxxxxxx Mers pe vârfuri,să-i Exerciţiul Observa-
privim .Braţele întinse, Demonstra- rea
sus, privirea înainte, ţia Fluier comporta-
1t spatele drept!” mentului
Mers normal Linie pe un rând „Mers de revenire!”
xxxxxxx

117
 x
Mers pe calcaie cu 1t Linie pe un rând “Atenţie la pietre, să nu Explicaţia
mâinile la spate xxxxxxx ne înţepăm. Mers pe Exerciţiul
x călcâie, mâinile la Demonstra-
spate! Spatele drept!” ţia
3.Pregătirea O1 Mers şerpuit 1t Linie pe un rând “Mergem veseli prin Explicaţia
organismului xxxxxxx pădure/ Brazii să îi Demonstra Fluier
pentru x ocolim/ Vrem s- ţia
efort ajungem la bârlogul Exerciţiul
ursului/Şi să-l privim”.

“Ursul ce-a stat Explicaţia Observa-

Mers cu pas fandat 1t Linie pe un rând nemişcat, Demonstra rea
xxxxxxx Ne-a vazut , s-a- ţia comporta-
x nfuriat, Exerciţiul mentului
Iute , iute să plecăm
Pasi de uriaşi să facem.
Atenţie!Mergem ca
uriaşii!”
Mers normal 1t Linie pe un rând Explicaţia
xxxxxxx „Mers de revenire. Demonstra
x Picioarele scuturăm/ ţia
Uşor, uşor respirăm / Exerciţiul
Iar braţele relaxam!”

Variante de
alergare: ,,Vai,cum am întârziat , Observa-
Iute , hai la alergat Explicaţia Fluier rea
Căci se pune pe-nnoptat comporta-

118
 Alergare cu 1t Linie pe un rând Si ţara n-am colindat!” Explicaţia mentului
genunchii sus Xxxxxxx „Atenţie! Alergare cu Demonstra-
x genunchii sus, mişcăm ţia
braţele pe lângă corp. Exerciţiul
Spatele drept!Privirea
înainte!”
3.Pregătirea O1 Mers de revenire 1t Linie pe un rând
organismului Xxxxxxx „Mers de revenire!” Explicaţia Observa-
pentru x “De mult timp noi Demonstra rea
efort alergăm ţia comporta-
Ne oprim să respirăm. Exerciţiul mentului
Inspirăm şi expirăm,
Mâinile şi picioarele
scuturăm!”

Alergarea cu 1t Linie pe un rând

pendularea gambei Xxxxxxx “Cu bursucul ne-ntâlnim Explicaţia
înapoi x Si ca el o să fugim ! Demonstra-
Atenţie!Alergăm ţia
îndoind genunchii până Exerciţiul
când călcâiul atinge
şezutul. Spatele
drept.Privirea
înainte.!”
Mers de revenire 1t Linie pe un rând Explicaţia Observa-
Xxxxxxxx „Mers de revenire!” Demonstra- rea
x „Inspiraţi şi expiraţi!” ţia comporta-
„Spatele drept! Exerciţiul mentului
Scuturaţi mâinile şi

119
 picioarele.!

3.Pregătirea Oprire şi aliniere. 30” Coloană de Explicaţia

organismului Primesc ecusoane gimnastica câte 3 Copiii cu ecuson de
pentru ce redau conturul X x x x culoare roşie fac 2 Ecusoane
efort ţării în culorile X x x paşi în spate, copiii cu
tricolorului pentru X x x x ecusoane albastre fac
a forma coloana de x 2 paşi în faţa, iar
gimnastică. ceilalţi copii cu
ecusoane de culoare
galbenă rămân pe loc.

4.Influenţa- O2 Complexul de
rea dezvoltare fizica
selectivă a armonioasă:
aparatului -Exerciţii pentru
locomotor cap şi gât:
5 minute P.I.Stând depărtat 2x4 Coloană de „Spatele drept!” Explicaţia Observa-
cu mâinile pe şold; t gimnastică „Umerii relaxaţi!” Demonstra Fluier rea
T1-2:Aplecare X x x x „Privim pământul!” ţia comporta-
capului cu arcuire X x x „Privim cerul!” Exerciţiul mentului.
T3-4:Extensia X x x x
capului cu arcuire. X

P.I:Stând depărtat

120
 cu mâinile pe şold; 2x4 Coloană de „Spatele drept!” Explicaţia Observa-
T1-2:Răsucirea t gimnastică „Umerii relaxaţi!” Demonstra rea
4.Influenţa- capului cu X x x x ţia comporta-
rea arcuire,spre stânga X x x Exerciţiul mentului
selectivă a T3-4:Răsucirea X x x x
aparatului capului cu X
locomotor arcuire,spre
O2 dreapta.

Exerciţii pentru Coloană de

braţe: gimnastică Explicaţia Observa-
P.I: Stând 2x4 X x x x „Spatele drept!” Demonstra rea
depărtat; t X x x Românaşii fac ţia Fluier comporta-
T1-T2:Ridicarea X x x x gimnastică!” Exerciţiul mentului
braţelor înainte,cu X
arcuire
T3-T4:Ducerea
braţelor lateral,cu
arcuire

P.I:Stând depărtat
T1-4:Rotirea Coloană de „Spatele drept Explicaţia Observa-
braţelor 2x8 gimnastică „Românaşii rotesc Demonstra rea
întinse,spre înainte t X x x x steagurile!” ţia comporta-
X x x Exerciţiul mentului
T5-8:Rotirea X x x x
braţelor întinse , x
spre înapoi.

121
 Exerciţii pentru Coloană de
4.Influenţa- trunchi: gimnastică „Spatele drept! Nu Explicaţia Fluier
rea P.I:Stând depărtat X x x x îndoiţi genunchii!” Demonstra Observa-
selectivă a T1-2:aplecarea 2x4 X x x Ne aplecăm către ţia rea
aparatului răsucită a t X x x x piciorul stâng să legăm Exercitiul comporta-
locomotor trunchiului spre x şireturile opincilor! mentului
O2 stânga cu arcuire Ne aplecăm către
T3-4 aplecarea piciorul drept să legăm
răsucită a şireturile opincilor!
trunchiului spre
dreapta cu arcuire

P:I:Stând depărtat 2x4 Coloană de „Braţele îndoite. Explicaţia Observa-

braţele îndoite, t gimnastică Spatele drept!” Demonstra rea
palmele suprapuse X x x x ţia Comporta-
la nivelul pieptului. X x x Exerciţiul mentului
T1-2:Răsucirea X x x x
trunchiului spre x
dreapta, cu arcuire.
T3-4:Rasucirea
trunchiului spre
stânga,cu arcuire.

Exerciţii pentru Coloană de „Spatele drept!” Explicaţia Observa-

picioare: gimnastică „Pitici, uriaşi!” Demonstra Fluier rea
P.I:Stând, braţele X x x x ţia comporat-
întinse în faţă; 5x X x x Exerciţiul mentului
T1-5:Genoflexiuni X x x x

122
 X „Săriţi ca mingea cât
4.Influenţa- P.I:Stând, mâinile 8x Coloană de mai sus!”
rea pe şold; gimnastică „Sunteţi campioni ai
selectivă a T1-8:Sărituri ca X x x x României într-o
aparatului mingea X x x competiţie şi încercaţi
locomotor X x x x să săriţi din ce în ce
X mai sus!”
Exerciţii de Coloană de Explicaţia
respiraţie şi gimnastică „Mergem precum Demonstra Observa-
relaxare: X x x x balerinele ţinem ţia rea
P.I: Stând X x x soarele în mâini!” Exerciţiul comporat-
T1-2:Inspiraţi cu X x x x ,,Inspirăm pe mentului
ducerea braţelor X nas.Expirăm pe gură.’’
deasupra capului,
cu ridicare pe
vârfuri.
T3-4:Expiraţi cu
ghemuire.

5.Realizarea Dans popular << Copii, noi acum o să Fluier Observa-

temei. „Hora” Formaţie de lucru învăţăm paşii specifici rea
15 minute O3 Copiii sunt aşezaţi unui dans popular Explicaţia comporta-
în formaţie de cerc x x numit „Horă”, pe mentului
închis, prinşi de x x melodia
mâini cu coatele x x cântecului”Sunt român, Laptop
îndoite, mâinile x x român voinic!”>>.
prinse la înălţimea Fiecare fetiţă va primi
umerilor. 3X o fustiţă având una din

123
5.Realizarea Figura I culorile tricolorului, iar
temei. Se execută 3 paşi băieţii vor primi brâuri
simpli înaintând Formaţie de lucru tricolore. Ne vom
spre centrul x x costuma şi ne vom Fluier
cercului, pornind cu x x pregăti prin dans Explicaţia
piciorul stâng, apoi x x pentru ziua de 1
pe timpul 4 o bătaie x x Decembrie.
cu piciorul drept, Toti românaşii trebuie
apropiindu-l pe să danseze pentru a Observa-
stângul. După aceea sărbători cât mai rea
se execută trei frumos această comporta-
paşi simpli, înapoi, sărbătoare. mentului
începând cu piciorul Ne aşezăm în cerc, Fluier
drept(acela care a fetiţă-băiat, fetiţă-
executat bătaia), băiat, ne prindem de Explicaţia
iar al patrulea timp mâini, cu coatele
se execută o bătaie îndoite şi ridicăm
pe piciorul stâng, mâinile la nivelul
alăturându-l pe cel umerilor.
drept. Corpul se menţine cu
Se repetă paşii spatele drept, privirea
O4 înainte şi înapoi, 3X Formaţie de lucru în faţă. Explicaţia
completându-se x x Pornim cu stângul în
prima parte a x x faţă spre mijlocul Tricolor
melodiei. x x cercului, batem cu Demonstra (băieţi)
Figura a II-a x x piciorul drept şi ţia
O3 Se porneşte spre revenim la locul de Exerciţiul Observa-
dreapta cu piciorul unde am plecat pornind rea
drept, avansând pe cu dreptul şi batem cu Fuste comporta-

124
 linia cercului şi piciorul stâng. (fetiţe) mentului
executând 3 paşi Mişcăm braţele în
simpli alaturaţi şi o timpul deplasării.
bătaie pe timpul 4. Pornim spre dreapta
O4 Formaţie de lucru
După aceea se cu piciorul drept şi
x x
execută acelaşi pas alăturăm piciorul
x x
alăturat spre stâng, batem cu
x x
stânga. piciorul stâng şi ne Explicaţia Observa-
x x
Această figură întdreptăm spre Demonstra rea
coincide cu partea stânga pornind cu ţia comporta-
a doua a melodiei. piciorul stâng şi Exerciţiul mentului
O4
Se împarte alăturăm piciorul drept
colectivul de copii cu bătaie.
în grupul fetiţelor ,, Ne împărţim în grupa
şi grupul băieţilor. fetiţelor şi grupa
Se realizează hora băieţilor. Mai întâi vor
fetiţelor, în timp ce dansa fetiţele, iar
băieţii sunt juriu şi baieţii se vor aşeza pe
urmăresc scăunele făcand parte
executarea din juriu. Apoi se
dansului de către inversează rolurile,
fete. băieţi dansează, iar
Rolurile se fetiţele fac parte din
inversează, băieţii juriu.
execută hora, iar
fetele suntjuriu.
Dansul se repetă de
câteva ori cu întreg
colectivul de copii.

125
6.Revenirea Joc liniştitor: „Atenţie!”Joc Explicaţia Fluier Observa-
organismului „Găseşte cufărul liniştitor! rea
dupa efort. fermecat” Explic preşcolarilor comportam
3 minute Copiii stau în regulile jocului entului
formaţie liberă în liniştitor.
jurul propunătoarei. 5x Linie pe un rând Jocul se
Se arată cutia care X XX XXXX numeşte”Găseşte Conversaţia
va fi ascunsă. In X cufărul fermecat”, iar Fluier
timp ce se ascunde la auzul comenzii Cutie cu
obiectul, copiii stau deschideţi ochii şi surprize
cu ochii închişi. La o căutaţi obiectul
comandă, copiii ascuns. Ca răsplată, cel
deschid ochii şi care găseşte cufărul
caută cufărul va ascunde obiectul.
ascuns. Cel care îl
găseşte sau îl vede
primul anunţă în
şoaptă. Ca răsplată,
ascunde el obiectul
găsit.
Jocul se repetă de
mai multe ori.

Aprecieri
7.Aprecieri Alinierea Linie pe un rând „V-aliniaţi!” Conversaţia Recom- verbale
şi Aprecieri si X XX XXXX „Pe loc repaus!” pense
recomandări recomandari: „Apreciez verbal
126
2 minute Apreciez modul în modul de lucru al
care au participat elevilor si participarea Explicaţia.
la activitate şi cât la activitate.
de corect au ,,Vă recomand să
executat jucaţi acest dans şi pe
exerciţiile şi pasul 1 Decembrie, Ziua
de horă. Naţională a României,
de asemenea să faceţi
mişcare în fiecare zi.
„Activitatea s-a
încheiat!”
„Buna ziua!”
Ofer recompense.

127