PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI

1. OBIECTUL DE STUDIU AL PSIHOPEDAGOGIEI JOCULUI

Obiectul de studiu al psihopedagogiei este jocul. Jocul este una dintre activitile
umane fundamentale. Jocul este divertisment, recreere i, n acelai timp, nevoie vital de
reconstrucie imaginar a realitii. Jocul este forma de activitate dominant n copilrie, dar
nu trebuie s lipseasc de-a lungul ntregii viei. Jocul apeleaz i la capacitatea omului de a
lucra cu simboluri, semne ce sunt atribuite obiectelor, aciunilor i faptelor ce desemneaz
altceva dect sunt acestea n realitate. Maria Montessori considera c jocul este munca
copilului. E. Erikson considera jocul ca un instrument prin care copiii acioneaz i scot la
lumin sentimente i idei interiorizate. Jocul poate fi definit drept un comportament motivat
intrinsec, liber ales, plcut pentru copil i orientat ctre proces. Sintetiznd toate aceste note
caracteristice, am putea obine urmtoarea definiie a jocului: Jocul este o activitate specific
uman, dominant n copilrie, prin care omul i satisface imediat, dup posibiliti,
propriile dorine, acionnd contient i liber n lumea imaginar ce i-o creeaz singur.

2. CARACTERUL INTERDISCIPLINAR AL DISCIPLINEI (margareta)

Caracter universal si permanent. Jocul este o realitate prezenta in viata omului,
indiferent de varsta acestuia, regiunea geografica sau etapa istorica.Caracter polivalent, in
sensul in care el este pentru copil si munca si arta si realitate si fantezie. De asemenea, jocul
prezinta o gama diversa de domenii in care se aplica : medicina, psihologie, pedagogie,

asistenta sociala, teatru s.a.m.d. Caracter complex. Jocul este o activitate determinanta
pentru formarea si dezvoltarea personalitatii umane. Medicina functiile dignostice si
terapeutice ale jocului. Psihanaliza functiile psihanalitice ale jocului. Logopedia jocuri
de limbaj, cu valoare terapeutica, demonstrative. Pedagogia se ocupa de problema jocului.
Psihologia varstelor stadialitatea si particularitatiile jocului. Sociologia educatiei
activitatea de socializare prin joc. Logica tipurile de joc. Psihopedagogia jocului foloseste
teorii, metode din cele 7 discipline cu care interfereaza. Psihopedagogia jocului este o
disciplina cu caracter interdisciplinar.

3. DOMENIUL CONCEPTUAL AL DISCIPLINEI. Jocul este una dintre

activitile umane fundamentale.
Jocul este divertisment, recreere i, n acelai timp, nevoie vital de reconstrucie
imaginar a realitii. Ed. Claparede, M Montessori, J. Piaget, A. Leontiev, P.P. Neveanu, U.
chiopu, S. Teodorescu i muli alii, au lucrri de referin n acest domeniu. Ideea de baz pe
care o surprind este aceea c n joc copilul nva, antreneaz creativitatea i depune efortul
unei activiti similare cu munca.

Cercettorii au demonstrat c jocul copilului este esenial

pentru dezvoltarea personalitii lui i c, prin joc se dezvolt capacitile i competenele de

baz. Maria Montessori considera c jocul este munca copilului, atrgnd n felul acesta
atenia asupra efortului pe care l depune copilul n joc. J. Piaget a fcut observaii minuioase
i extinse asupra jocului. E. Erikson considera jocul ca un instrument prin care copiii
acioneaz i scot la lumin sentimente i idei interiorizate. Jocul poate fi definit drept un
comportament motivat intrinsec, liber ales, plcut pentru copil i orientat ctre proces.
Sintetiznd toate aceste note caracteristice, am putea obine urmtoarea definiie a
jocului:Jocul este o activitate specific uman, dominant n copilrie, prin care omul i
satisface imediat, dup posibiliti, propriile dorine, acionnd contient i liber n lumea
imaginar ce i-o creeaz singur. Domeniul Conceptual se formeaza din achizitii de concepte
din cele 7 discipline cu care interfereaza. Este asimilat prin relatii interdisciplinare de la
celelalte stiinte cu care relationeaza.

4.

TEORIILE

RECREERII,

DESPRE

TEORIILE

JOC

EXERSARII,

(TEORIILE
TEORIILE

BILOGISTICE,

TEORIILE

COGNITIVE,

TEORIILE

PSIHANALITICE)
Teoria Biologista Froebel in 1860-1890 a elaborate in sustinerea activitatii sale didactice in
gradinita prin care el spune ca jocul este cel care il insoseste pe copil inca de la nastere
(latenta) si ii consuma energia spiritual prin care copilul va functiona in devenirea sa. Prin
modelul temperamental, copilul mosteneste genetic o anumitacoloratura energetic (vezi
diversitatea temperamentala) Teoria biologista confirma cu prioritate functia psihomotrica
care il explica in contextual dezvoltarii armonioase ale personalitatii copilului. Teoria
Surplusului De Energie (Spencer filosof) prin care el explica bogatia disponibilitatilor
bioenergetice pe care copilul le manifesta la nastere, disponibilitati pe care noi e mai bines a
le valorificam prin intrarea copilului sau activizarea copilului in activitati de joc (jocuri de
miscare, jocuri imitative mai ales in primul an de viata) si toate jocurile care se manifesta la
0-2 ani si care dezvolta inteligenta senzorio-motorie. Teoria Recreerii (Lazarus filosof)
este elaborate in spiritul functiei terapeutice a jocului asociata cu cea psihomotrica. Conform
acestei teorii, prin joc ne putem exprima niste trairi affective pe care contextul familiar sau
educational si le-a refulat. Un rol important in teoria recreerii il are cadru didactic, va alege
acele discipline optionale care pot compensa tipurile de activitati de socializare, afective
pentru destinderea tuturor le place sa iasa din cadrul scolii. Teoria Recapitularii ne conduce
spre sociologia educatiei sis pre modelul cultural. Bourdieu Reproducerea modelor cultural
prin educatie El ne invita sa transferam de la o generatie la alta cutume, traditii si
obiceiuri. Aceasta teorie de trimite spre fenotip, cel pe care ni l-a dat Dumnezeu. Teoria
Jocului, Ca Stimulent Al Cresterii in sensul cresteri fizice, adica al dezvoltarii, in scopul
adaptari realitatiilor noi in care intra in contact copilul. Aceasta teorie se refera mai ales la
dezvoltarea fizica si somatica Teoria Exersarii (Gross) se fundamenteaza printr-o activitate
de exercitiu, prin practica unor abilitati care pe langa valentele recrestive au si valoare
formative in sensul activizarii analizatorilor (Teoria lui Eduard Claparde Educatia
functionala) si care explica valentele formative ale jocului in functie de natura analizatorilor
activitati (ca analizator). Prin material didactic individualizat, copii sunt entitati
unice. Claparde realizeaza o clasificare de jocuri astfel avem jocuri senzoriale(muzicale, de
coordoanre, de culoare); motrice (actioneaza cu analizatorul kinestezic); psihice (sunt intr-o
mare diversitate afective, cognitive, intelective) pentru ca el vorbeste aceasta strategie
didactica dramatizarea pe care o recomanda prescolarului pentru a organiza minijocuri de
vanatoare, incat copilul sa descopere ce este frumos, misterios. Teoria Dezvoltarii Cognitive
In Explicarea Jocului Piaget, Bruner, Vagostki. Teoria dezvoltarii cognitive prin joc este
dezvoltata de mai multi psihologi in functie de continuturile stiintifice si de natura acestora in

activitatea de joc organizata in gradinita si scoala. Se dezvolta idea unei imbogatiri a jocului
prin imaginatie, prin trairea afectiva, prin activitati practice astfel incat cele 3 forme de
manifestare a prescolarului (joc, creatia si invatarea) sa fie intelese si valorificate in grupa de
copii de fiecare cadru didactic. Teoria Dezvoltarii Afective este cea care explica rolul
jocului in a consuma, in a scoate la lumina, conflictele interne, si care se pot manifesta prin
persistenta spre autoafirmare, putere, manifestari spontane unice pentru copil. Teoria
Manifestarilor Morale Prin Joc Piaget judecata morala la copil. Kobler stadialitatea
morala in dezvoltarea personalitatii copilului in ontogeneza prin care se dezvolta stadiile
moralitatii dominand asimilarea modelelor si imitarea acestor modele. M. Debesse, vorbeste
de 2 procese: Inculturatia: se produce in familie Aculturatia; apare in mediul educational din
gradinita sau scoala.

5. FUNCTIILE JOCULUI DIDACTIC .

a. Functia psihomotrica - incepe a se manifesta din primii ani de viata (inteligenta
senzorio-motorie)``` Urdula Schiopu - ``lasati copiii sa se joace`` . Aceasta functie este
fundamentala pentru dezvoltarea personalitatii copilului.
b. Functia de socializare - prin activitatile in grupa de copii, ca grup scolar si in clasa
de copii ca grup social. Socializarea este prima dimensiune de care depinde adaptarea la
gradinita si la scoala (jocu de dramatizare, rol, muzical).
c. Functia cognitiva - ne propune o cunoastere si jocului prin care se dezvolta o
diversitate de tipuri de invatare perceptiva, motrica, verbala, non-verbala, prin intelegere,
memorizare, dramatizare.
d. Functia psihanalitica, terapeutica (de orientare mai noua) - care ofera posibilitatea
copilului de a da nastere unui cartasis - o descarcare a tensiunii acumulate anterior prin situatii
de dramatizare in care se manifesta verbal sau atitudinal prin proiectiva jocurilor din care
descoperim care snt dorintele copiiilor pe vviitor (jocul meseriilor).
e. Functia simbolica - in activitatea ludica, simbolica ludica in care copilul cauta
simboluri ce pot suplini la un moment dat elemente din realitatea care se manifesta.
f. Functia psihanalitica - trairi afectie ascunse si greu de scos la suprafata in
personalitatea copiiilor.

Intre aceste functii este o relatie de determinare functionala.

6.

DIMENSIUNI

ALE

DEZVOLTRII

PROCESELOR

PSIHICE

PERIOADA PRESCOLARITTII

Directii (repere) de dezvolare: 1) Motricitatea se dezvolta si in viziunea nivelului de

manifestare a inteligentei psihomotrice in jurul varstei de 2 ani. Ursula Schiopu in lucrarile
sale privind psihologia copilului enunta ca o prioritate nevoia de actiune a copilului ca baza a
dezvoltarii sale psihice (varsta gratiei) se descopera si se cultiva aptitudiniile motrice (ex:
coordonari, miscari in spatiu) Din punct de vedere al motricitatii, se impun cu necesitate,
jocurile de miscare, intr-o gaura cat mai variata, valentele sale formative fiind foarte deschise
(vezi, teoriile despre joc); miscarea este vitala in eliberarea energiilor si exploararea mediului
inconjurator. Senzorialitatea la prescolari ca dimensiune de activizare a analizatorilor
printr-o gama cat mai larga si diversificata de stimuli din lumea exterioara care sa genereze
perceptii noi care vor sta la baza formarii reprezentariilor, perceptiile pe care copilul le
realizeaza prin diferite cunoasteri senzoriale = stau la baza reprezentariilor Se recomanda
material didactic in activitate din gradinita (diversitatea materialului didactic; microactivitate
fara material didactic). La perceptii se formeaza structurile specific formelor superioare ale
perceptiilor: spatiul tridimensional, timpul, miscarea) perceptii: spatiu, miscare, timpul =
reprezentari mai tarziu. aceasta dinamica a dezvoltarii imaginatiei reproductive pe baza
experientei

perceptive

care

conserva

constatele

perceptive

in

contextul

formarii

reprezentarilor. Activitatea cognitiva-intelctiva prin imaginatie, gandire, limbaj, atentie,

memorie. Ele se caracterizeaza prin acele dimensiuni specific stadiului preoperatoriu, stadiu
in care copilul este capabil de a organiza multimi si operatii de multimi cu obiecte concrete de
a face comparatii intre multimi, de a clasifica dupa un citeriu dat sa le serieze intr-o anumita
ordine (se dezvolta atentia distribuitiva, memoria voluntara, limbajul interior, imaginatia
creativa). Activitatea afectiv-motivationala ca o componenta ce confera un suport afectiv
activitati, o bucurie continuu foarte nuantate care motiveaza copilul si o predispozitie
favorabila activitati din gradinita (un mic jod de miscare, fond musical, glume) elementul
care focalizeaza atentia copiilor. Aceasta dimensiune este foarte importanta pentru
copiii. Socializarea eului si definirea constiintei de sine (Abordarea lui Allport). Allport
constiinta sinelui corporal, afectiv si cultural; conditia fundamentala integrarea copilului in

grupa de copiii la gradinita prin joc, activitate de creatie, comunicare, activitatea de grup;
socializarea se face prin comunicare, prin miscare, joc, prin creatie. Constientizarea eului
social, dinamica comunicarii in gradinita, dezvoltarea activitatii care ii activizeaza pe totii in
diferite secvente, astfel incat niciun copil sa nu se simta neintegrat, nesolicitat, neevaluat.
Imaginea si respectful de sine la prescolar devine foarte importante in formarea personalitatii
sociale a acestuia (au o sensibilizare excesiva). Fiecare copil are nevoie de stimulente si
evaluare dezvoltarea stimei de sine (expozitii, portofolii, activitatii pentru oferirea
monumentelor care ii fac sa aiba incredere in ei insisi)

7.FORMELE DE ACTIVITATE ALE PRESCOLARULUI SI ROLUL LOR N

DEZVOLTAREA PERSONALITTII ACESTORA.
Noiunea de activitate ludic nu e reductibil la joc, la jocul simbolic, la jocul cu reguli
sau la diferitele variante ale acestora. Ea este, n esen, o form de activitate instructiveducativ specific nvmntului precolar, activitate centrat pe promovarea spiritului
jocului. n general, activitile ludice din grdinia de copii se pot divide n: activiti la
alegere i activiti de nvare dirijat; activiti recreative i de relaxare; activiti de
dezvoltare i recuperatorii; activiti ocupaionale care l apropie pe copil de activitile
zilnice, folositoare desfurate de copii mai mari sau. n cazul grdinielor cu program
prelungit i sptmnal, la aceste activiti se adaug activiti recreative i de relaxare,
activiti de dezvoltare i exersare a aptitudinilor individuale, activiti recuperatorii, activiti
desfurate n cursul programului de dup-amiaz. Activitile de nvare dirijat sau
activiti comune ar corespunde leciilor ntlnite n nvmntul de tip colar, activiti
cunoscute i sub denumirea de activiti obligatorii. Ele sunt activiti instructiv-educative
specifice nvmntului precolar. Activitile comune pot fi (dup coninut): de educarea
limbajului, matematice, de cunoatere a mediului nconjurtor, activiti practice i elemente
de educaie casnic, educaie pentru societate, educaie muzical, educaie plastic, educaie
fizic. Una din formele pe care le mbrac activitile la alegere este jocul ca form de
activitate instructiv-educativ. Dei rolul su este mai nensemnat n privina transmiterii
noilor cunotine, jocul didactic are o contribuie larg n precizarea, consolidarea, adncirea,
verificarea, sistematizarea i evaluarea cunotinelor, iar ntre mijloacele instructiv-educativ
ocup locul cel mai important prin influena pe care o exercit asupra celor mai profunde
laturi ale personalitii copilului. Fiind tipul de activitate prin care se urmrete fixarea,

sistematizarea i consolidarea cunotinelor, trebuie reinut faptul c jocul didactic se

desfoar dup activitile de observare, lecturi dup imagini, memorizri, povestiri, deci
este necesar s se asigure legtura i continuitatea cu activitile care constituie rezerva de
cunotine necesare jocului didactic. Pentru a cunoate ndeaproape rolul i locul jocului
didactic n cadrul activitilor instructiv-educative din grdini, trebuie s cunoatem
coninutul cunotinelor care se consolideaz, se adncesc, se sistematizeaz i se verific
prin jocul didactic. La vrst precolar copilul este n plin dezvoltare deci, i procesele
psihice se dezvolt, jocul didactic contribuind la dezvoltarea gndirii logice care opereaz cu
noiuni, judeci, raionamente. Tot acum, gndirea copilului se ridic treptat la un nivel mai
nalt, se dezvolt operaiile gndirii, copilul comparnd fructe, legume, animale, scoate n
eviden deosebiri i asemnri, face analize i sinteze ajungnd la generalizri i
abstractizri. n strns legtur cu dezvoltarea gndirii se dezvolt i limbajul astfel sunt
prevzute n program jocuri didactice care ajut la mbuntirea pronuniei unor sunete mai
greu de rostit Spune cum face?, Rspunde repede i bine, la folosirea corect a
numrului substantivelor Eu spun una, tu spui multe i a acordului gramatical Spune
mai departe. Fiind pregtite n cadrul jocurilor alese prin exerciiile senzoriale sau jocuriexerciii, jocurile didactice contribuie la dezvoltarea sensibilitii auditive, gustative,
olfactive, tactilo-kinstezice. Jocul didactic are o larg contribuie i la stimularea i
dezvoltarea ateniei, memoriei, imaginaiei, la conturarea personalitii copilului precolar, la
pregtirea lui pentru coal. Numai cunoscnd coninutul i varietatea jocului didactic,
educatoarea poate s se orienteze cu uurin n alegerea i conducerea metodic a jocului
didactic, la utilizarea lui pentru formarea i educarea copilului de vrst precolar. Copiii
practic liber jocul n numeroase momente de relaxare pe care le ofer grdinia: dimineaa,
pn la prima activitate de nvare dirijat (pn aprox. 9,00), ntre aceste activiti sau n
activitile cu caracter complementar (activiti distractive dup 11,00) i, dup-amiaza, la
grdiniele cu orar prelungit, pn se ncheie programul. Jocul e ntlnit la grdinia de copii
ca activitate de sine stttoare, n varianta sa de joc simbolic (joc de manipulare, joc imitativ
i joc de creaie). Ca joc de reguli, el e prezent n desfurarea anumitor activiti de nvare
dirijat (activiti comune). De asemenea, el e prezent i ca joc distractiv, n special dup
anumite activiti de nvare dirijat (joc motric, linititor sau dinamic, joc de atenie, de
perspicacitate etc.) sau n cadrul activitilor complementare.

8.

TIPURI

DE

JOC

DE

SOCIALIZARE,

TERAPEUTICE,

DE

DRAMATIZARE)
Tipurile de joc la precolar: Varietatea de jocuri specifice acestei vrste se poate,
totui, grupa n cteva categorii fundamentale. 1. Jocul cu subiect i roluri alese din viaa
cotidian, jocuri aparintoare celor de creaie dar care, la nceputul perioadei sunt, mai
degrab, jocuri de imitaie. 2.Jocuri cu subiecte i roluri din basme i povestiri - jocuri
dramatizare. 3. Jocul de construcie trece de la manipularea materialului de construcie cu
eventuale ncercri i reuite de suprapuneri, specific la 3 ani, la realizarea unor construcii
sofisticate din cuburi, combino i lego. Uneori, jocurile de construcii ofer i modele"
sugestie pe care copiii le ignor la 3-4 ani, ncearc s le rezolve, din ce n ce mai performant
pe la 5 ani iar ctre 6 ani ncearc s le depeasc. Deseori jocul de construcie precede sau
se ngemneaz cu jocul de creaie. Prin el copiii i construiesc cadrul de joc necesar
subiectului din jocul de creaie: antierul, trmul zmeilor, cabinetul doctorului, grdina
zoologic etc. Jocurile de construcie sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea
deprinderilor manuale ale copiilor. 4. Jocul de micare este strns legat de specificul vrstei, o
vrst a dinamismului, a micrii. El se va pstra pn la vrsta adult, mbrcnd alte forme
dar pstrndu-i motivaia interioar. La vrsta precolar micrile ncep s fie ncadrate ntrun anume context care reflect fragmente din viaa real, n special din viaa celor care nu
cuvnt". Deosebit de rspndite sunt jocurile fr o tematic anume, jocuri cu reguli ce au ca
scop exersarea unor deprinderi motrice: atmosfera de joc este realizat prin spiritul de
competiie imprimat. Din aceast categorie fac parte: otronul, Elasticul, Coarda, Cine alearg
mai repede? 5. Jocurile hazlii foarte apropiate uneori de cele de micare nu se confund cu
acestea, ntruct exist astfel de jocuri n care micarea lipsete cu desvrire. Ele se
aseamn i cu jocurile didactice prin faptul c, de obicei pun n faa celor mici o problem de
rezolvat. Au i ele reguli iar funcia lor dominant este cea recreativ. Sunt deosebit de
valoroase din perspectiva valenelor formative n plan psihologic (dezvolt atenia,
perspicacitatea, spiritul de observaie etc.) Atmosfera de joc este creat prin cerina de a ghici
ceva, (Jocul Cald, rece, fierbinte), de a rezolva o sarcin surpriz (jocul Ghicete i taci!"
care educ i stpnirea de sine), sau competiia. n prima parte a precolaritii, iniiativa
unor astfel de jocuri aparine adulilor sau copiilor mai mari; odat nsuite regulile i exersat
plcerea de a juca, se nate i iniiativa proprie pe la 5-6 ani. Jocurile-dramatizriapar n
funcie de impresiile pe care le produc povetile i basmele nvate: De-a Ridichea uria,
De-a Scufia Roie, De-a Csua din oal etc. Dramatizrile sunt sugerate de educatoare

i au la baz scenarii elaborate de specialiti sau de educatoare: Capra cu trei iezi

dramatizare dup Ion Creang, Sarea n bucate dup Petre Ispirescu .a.. 6. Jocurile
didactice sunt o categorie aparte de jocuri. Ele sunt integrate demersului educaional explicit,
sunt propuse de ctre adultul educator, au obiective educaionale bine precizate i reprezint
forma ideal prin care jocul, ca activitate fundamental a vrstei precolare poate sprijini
nvarea deghizat" dirijat, pregtind integrarea ulterioar a copilului n coal. Originea
jocului didactic este fixat de ctre U. chiopu n jocurile exerciiu ale vrstei anteprecolare.
El are o sarcin didactic specific (o problem de rezolvat pentru copil, problem ce vizeaz
explicit dezvoltarea pe o anume coordonat psihologic). Alturi de sarcina didactic, jocul
didactic are reguli specifice i elemente de joc. n grdini se realizeaz jocuri didactice la
toate tipurile de activiti comune (de comunicare, cu coninut tiinific, matematic, de
muzic, desen-pictur-modelaj) i se regsete utilizat cu succes i n contextul unor activiti
cu scop evaluativ. Aceast prezentare pe scurt a jocurilor poate duce la urmtoarele
concluzii: jocul ine de natura copilului; i nsoete i i sprijin major dezvoltarea
personalitii; se complic att ca forme, coninuturi ct i ca reguli pe msur ce
personalitatea copilului evolueaz.

9. LOCUL

JOCULUI DIDACTIC N CADRUL ACTIVITILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE

DIN GRDINI

Jocul didacticconstituie un mijloc valoros de instruire i educare a copiilor de vrst

precolar, deoarece rezolv ntr-o form cu totul adecvat vrstei, sarcinile instructive
complexe programate n grdini. Prin introducerea i folosirea jocului didactic ca mijloc de
baz n activiti de educare a limbajului iactiviti matematice se realizeaz una din cele
mai importante cerine ale educaiei precolare, aceea de a-i nva pe copii destul de multe
lucruri ns nu prin metode colreti, ci sub form de joc. Spre deosebire de
celelalte jocuri, jocul didactic este creat de pedagog, este orientat i subordonat ndeplinirii
sarcinilor instructiv-educative i intr n fondul mijloacelor pedagogice fiind nsuit treptat de
ctre copii i apoi preluat, prelucrat i integrat n activiti de ctre copii, influennd
sistematic coninutul acestora. Jocul didactic este o activitate care se deosebete prin structura
sa specific de celelalte activiti cu un coninut asemntor prin unitatea deplin ntre sarcina
didactic i aciunea dejoc, forma distractiv pe care o mbrac i o pstreaz permanent.
Putem trage concluzia c jocul didactic ne ajut s organizm activitatea intelectual a

copiilor n forme ct mai atrgtoare, accesibile i de o vdit eficien. Dei rolul su este
mai nensemnat n privina transmiterii noilor cunotine, jocul didactic are o contribuie larg
n precizarea, consolidarea, adncirea, verificarea, sistematizarea i evaluarea cunotinelor,
iar ntre mijloacele instructiv-educativ ocup locul cel mai important prin influena pe care o
exercit asupra celor mai profunde laturi ale personalitii copilului. Fiind tipul de activitate
prin care se urmrete fixarea, sistematizarea i consolidarea cunotinelor, trebuie reinut
faptul c jocul didactic se desfoar dup activitile de observare, lecturi dup imagini,
memorizri, povestiri, deci este necesar s se asigure legtura i continuitatea cu activitile
care constituie rezerva de cunotine necesare jocului didactic.
cadrul jocuriloralese

prin

exerciiile

senzoriale

Fiind pregtite n

sau jocuri-exerciii, jocurile

didactice contribuie la dezvoltarea sensibilitii auditive, gustative, olfactive, tactilokinstezice. Trecerea de la perceperea nedifereniat spre perceperea organizat i sistematic
a mediului nconjurtor nu se face rapid i nici spontan, ci presupune un proces de educaie i
instrucie relativ ndelungat, prin organizarea unor activiti complete cu obiectele i
substitutele acestora. Pentru a cunoate ndeaproape rolul i locul jocului didactic n cadrul
activitilor instructiv-educative din grdini, trebuie s cunoatem coninutul cunotinelor
care se consolideaz, se adncesc, se sistematizeaz i se verific prin jocul didactic. La
vrst precolar copilul este n plin dezvoltare deci, i procesele psihice se dezvolt, jocul
didactic contribuind la dezvoltarea gndirii logice care opereaz cu noiuni, judeci,
raionamente. Tot acum, gndirea copilului se ridic treptat la un nivel mai nalt, se dezvolt
operaiile gndirii, copilul comparnd fructe, legume, animale, scoate n eviden deosebiri i
asemnri, face analize i sinteze ajungnd la generalizri i abstractizri.n strns legtur
cu dezvoltarea gndirii se dezvolt i limbajul astfel sunt prevzute n program jocuri
didactice care ajut la mbuntirea pronuniei unor sunete mai greu de rostit, la folosirea
corect a numrului substantivelor i a acordului gramatical. Jocul didactic are o larg
contribuie i la stimularea i dezvoltarea ateniei, memoriei, imaginaiei, la conturarea
personalitii copilului precolar, la pregtirea lui pentru coal. Numai cunoscnd coninutul
i varietatea jocului didactic, educatoarea poate s se orienteze cu uurin n alegerea i
conducerea metodic a jocului didactic, la utilizarea lui pentru formarea i educarea copilului
de vrst precolar.

10. ROLUL I FUNCIILE JOCULUI DIDACTIC IN GRDINIA DE

COPII 1. Conceptul de joc didactic. Rolul jocurilor didactice.

Jocul didactic este jocul prin care se realizeaz obiective i sarcini de nvare,
folosind un coninut accesibil, modaliti atractive i recreative de organizare i
desfurare, precum i materiale didactice interesante. Prin specificul su, jocul
didactic mbin funcii i sarcini de nvare cu forma plcut i atractiv a, jocului,
cultivnd interesul pentru studiu. Jocul didactic contribuie la realizarea sarcinilor
formative ale procesului de nvmnt, n cadrul jocului copilul fiind solicitat pe toate
planurile psihicului su: cognitiv, afectiv i voliional. Importana jocului didactic const in
faptul c el faciliteaz pregtirea copiilor precolari pentru introducerea lor n activitatea de
nvare. Jocurile didactice solicit intelectul copiilor pentru a rezolva unele sarcini .n
mod individual. Jocul didactic contribuie la dezvoltarea spiritului de observaie,
laconcentrarea

ateniei

la

formarea

unor

deprinderi

de

munc

intelectuala. independenta. 2. Jocul didactic, form de tranziie de la joc la activitatea

de nvare.

Comparnd jocul didactic cu activitatea de nvare, vom vedea c el conine

elemente din ambele categorii de activiti. In cadrul jocului didactic, copilul precolar
dispune de total independen, libertatea lui mergnd la autoorganizarea i conducerea
jocului. Activitatea de nvare solicit un efort intelectual, ca fiind omunc intelectual.
Organizarea activitii de nvare impune o disciplin riguroas, iar aprecierea
rezultatelor obinute apelez la responsabilitatea elevilor. De aceea, jocul didactic este
forma fundamental de organizare a activitii instructiv- educative din grdinia de
copii. 3. Structura i metodologia jocului didactic. Structura jocului didactic este alctiut
din: coninut, sarcina (sarcinile didactice), aciunea, regulile (restriciile jocului) cu
elemente specifice de joc. n programul grdiniei de copii, jocul didactic, ca una din
activitile principale, este echivalent cu lecia n programul colii primare. Elementele
constitutive

ale

jocului

didactic: Coninutul

jocului

didactic este

format

din

cunotinele, priceperile i deprinderile cere trebuie formate la activitatea (disciplina)

respectiv.Sarcina didactic reprezint sarcina care se d copiilor spre rezolvare - a
cunoate, a denumi, a clasifica, a construi, .a.- i care se refer la -coninutul care
trebuie nvat. Aadar, sarcina didactic este una din componentele principale
ale jocului didactic care concretizeaz, la nivelul vrstei precolare, scopul urmrit n
activitatea matematic respectiv. Aciunea jocului i elementele de joc, reprezint
modalitatea

n care

se desfoar

realizarea

sarcinii

didactice.Competiia

sau

ntrecerea constituie un alt element de joc, cu utilizare frecvent, n care accentul cade pe
ritm i calitate. Cuvntul ca element de joc, are o contribuie valoroas la crearea
uneiatmosfere plcute, antrenante. Ghicirea este folosit cu precdere n jocurile fr

material, contribuind la antrenarea copiilor la activitate. Ateptarea i surpriza dau un

colorit emoional jocului didactic, se folosesc n majoritatea jocurilor asociate cu micarea
sau cu un alt element de joc.Regulile jocului fac legtura ntre sarcina didactic i
aciunea jocului.

Fiind

aservite

sarcinii

didactice,

ele

reglementeaz

aciunea

jocului. Structura unitar a jocului didactic depinde de felul n care regulile asigur
echilibrul dintre sarcina didactic i elementele jocului. De asemenea, reuita jocului este
condiionat, n mare msur, de desfurarea lui metodic, de felul n care acesta este
condus de educatoare.

11. Metodologia, organizarea i desfurarea jocului didactic.

Jocul didactic, ca activitate instructiv-educativ n programul grdiniei, trebuie s
ndeplineasc o serie de cerine privind organizarea, conducerea i evaluarea acestei
activiti. Desfurarea jocului cuprinde, mai multe momente: Introducerea n joc se poate
realiza printr-o scurt convorbire pentru familiarizarea copiilor cu unele aspecte ale jocului
i cu regulile care trebuie respectate, prin intuirea materialului ca i printr-o expunere care s
strneasc interesul copiilor sau chiar printr-o ghicitoare. Anunarea jocului urmrete
cunoaterea de ctre copii a felului activitii i a titlului jocului. Explicarea
jocului cuprinde prezentarea de ctre educatoare a principalelor etape ale aciunii
jocului, precizarea regulilor jocului, indicaii asupra modului de folosire a materialului
didactic, comunicarea sarciivilor conductorului jocului i a cerinelor pentru ctigtorul
individual sau pentru echipa ctigtoare. Fixarea regulilor se realizeaz fie printr-o scurt
convorbire n care se precizeaz ce va trebui s fac copiii n momentele importante ale
aciunii, sau executarea jocului de prob sub conducerea i ndrumarea direct a
educatoarei. Executarea

jocului. Jocul

ncepe

la

semnalul

educatoarei

care,

la nceput, intervine mai des amintindu-le copiilor regulile, dnd indicaii asupra folosirii
materialului .a. Pe msur ce jocul se repet, ea acord copiilor mai mult independen
lsndu-i s acioneze liber. ncheierea jocului. n

ncheierea jocului

se

declar

ctigtorul i se fac aprecieri asupra modului cum s-a desfurat jocul, dnd cuvinte de
laud asupra copiilor care au respectat regulile i nominalizndu-i i atenionndu-i pe cei
care au fcut greeli i s-audescurcat mai greu. O ncheiere plcut, prin bucuria
succesului i prin satisfacia imediat pe care o d copilului, sporete interesul
precolarului pentru jocurile didactice. 5. Categorii de jocuri didactice. Valoarea

formativ a jocurilor didactice, ca i diversitatea obiectivelor urmrite, au condus la

necesitatea stabilirii unor categorii de jocuri didactice. Cele mai semnificative criterii de
clasificare a jocurilor didactice sunt: coninutul activitii, care este un coninut de
nvare (informaii, deprinderi, capaciti), obiectivele urmrite i materialul folosit. Dup
coninutul lor, jocurile didactice pot fi: jocuri didactice pentru cunoaterea mediului
nconjurtor, pentru comunicare, jocuri pentru dezvoltarea reprezentrilor matematice,
jocuri muzicale .a. La baza acestui criteriu stau coninuturile activitii de nvare. Dup
criteriile urmrite, ele pot fi: de dezvoltare a proceselor psihice, de cunoatere, de
formare a percepiilor i reprezentrilor de spaiu, timp, mrime, form, culoare, de
orientare n spaiu, de nsuire a structurii gramaticale a limbii. Jocurile intelectuale mai
pot fi clasificate n: jocuri senzoriale de ghicire sau de recunoatere a unui obiect cu
ajutorul simurilor, jocurile de analiz perceptual de reconstituire de imagini din
fragmente, jocuri de construcie dup model .a