Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI, BUCUREȘTI


PROGRAME DE STUDII:
PSIHOLOGIE IF
Master: Psihologie clinică și intervenție psihologică

INTRODUCERE ÎN PSIHODRAMĂ

Proiect de evaluare finală

Student Cadrul didactic coordonator


Ioniță (Lescai) Florentina Emilia Conf. Univ. Dr. Grațiela Sion

Anul de studiu: II MASTER


Anul universitar: 2023-2024
Jocul de rol
(integrarea jocului de rol ca tehnică psihodramatică în educație)

Specificul psihodramei este acela că îmbină dialogul și intervențiile verbale cu tehnicile de


acțiune, punerea în scenă, concretizarea, folosirea spațiului și a corporalității, mișcarea și
interacțiunea. În raportul verbalizare – acțiune, aceasta din urmă va fi favorizată, scopul fiind de a
permite persoanei să iasă din zona de vag, abstract, raționalizare, repetiție nevrotică și de a-i
propune să experimenteze în concret, aici și acum, îmbinând palierele cognitiv-afectiv-corporal.
J. L. Moreno susține că interacțiunile umane pot fi înțelese mult mai ușor prin descrierea
rolurilor jucate de subiecții implicați. De aceea, el a formulat o teorie a rolurilor, în care spune că
„omul este un jucător de rol, că fiecare individ este caracterizat de o serie de roluri care îi domină
comportamentul și că fiecare cultură este caracterizată de roluri pe care le impune membrilor săi,
în diverse grade de succes.” (Moreno, 2009)
Tehnicile psihodramatice sunt derivate atât din psihodrama clasică moreniană, cât și din
spațiul dramaterapiei și valorifică potențialul de evaluare, remediere, prevenire, dar și de creștere
și dezvoltare psihologică inerent jocului de rol. Prin intermediul acestora, avem acces la ceea ce
Moreno denumea cu termenul de „plusrealitate”, o dimensiune invizibilă a realității, latentă, încă
neconștientizată și exprimată.
Multe din tehnicile psihodramatice au fost integrate în diverse forme de consiliere și
psihoterapie, dar și în alte domenii de activitate, educația fiind unul dintre acestea. Dintre tehnicile
psihodramatice care pot fi utilizate în context educațional enumerăm jocul de rol propriu-zis,
inversiunea de rol, dublul, oglinda, concretizarea, solilocviul, atomul social precum și două tehnici
gestaltiste, dar cu origine psihodramatică - tehnica scaunului gol și metapozițiile.
Jocul de rol este o metodă de învățare activă, bazată pe explorarea experienței
participanților, oferindu-le un scenariu în care fiecare persoană are un anumit rol de jucat. Jocul
de rol îl implică pe individ în totalitate, acesta participând cu tot ceea ce este din punct de vedere
psihic: cogniție, afectivitate și motivație, voliție, trăsături de personalitate, conștient, subconștient
și chiar inconștient. Jucând un anumit rol, persoana poate afla mai multe despre sine, dar și despre
alții, se poate înțelege mai profund pe sine, dar și pe ceilalți. Prin joc de rol putem conștientiza
resursele și limitele personale și putem învăța strategii de relaționare mai eficiente. În viața
cotidiană, orice rol realizat în realitate poate fi reprezentat mental, însă nu orice rol reprezentat

2
poate fi adecvat concretizat în acțiune. Prin jocul de rol, în psihodramă, individul trece de la acțiune
la reprezentare și invers, adaptându-și rolurile sale la propria personalitate și la cerințele realității.
În psihodramă avem teoria rolurilor, potrivit căreia intrăm în acțiune dintr-un rol (de
protagonist) cu opusul lui (antagonist). Rolul este podul creat între individ și societate. De obicei
când intrăm în acțiune avem nevoie de cineva, fie real, fie imaginar - dualitate de rol ce ne arată o
puternică interdependență. În filozofia sa, Moreno transpune rolurile în toate dimensiunile și
stadiile existenței noastre. În concepția acestuia, învățăm și ne dezvoltăm mereu până în ultima
clipă, aflându-ne în socializare permanentă.
Jocul de rol în educație
Jocul este limbajul natural al copiilor, cu un rol foarte important în dezvoltare. În acest
sens, Winnicott (2003) consideră capacitatea de a se juca criteriul sănătății unui copil, chiar și a
unui adult. De-a lungul timpului, au fost studiate beneficiile jocului și s-a demonstrat că acestea
sunt multiple. Mai ales în cazul copiilor preșcolari, când aceștia trec prin schimbări importante în
planul dezvoltării somatice, psihice și relaționale. Prin joc, copilul acumulează cunoștințe noi, își
diversifică acțiunile mintale, își dezvoltă imaginația, își folosește constructiv energia. Jocul
înseamnă cunoaștere, asimilare practică și mentală a însușirilor lumii înconjurătoare, cât și a
experienței de viață. De asemenea, jocul contribuie la dezvoltarea inteligenței sociale.
La vârsta preșcolarității, jocul de rol este des întâlnit, fiind folosit în cadru instituțional, cu
loc de sine stătător sau integrat în alte jocuri didactice. Acesta se adaptează în funcție de vârsta
copiilor și de achizițiile anterioare ale acestora. Prin intermediul jocului de rol, copilul înțelege
mai bine unele situații reale, observă consecințele unor acțiuni, valorifică cunoștințele dobândite
în context formal, informal și nonformal, respectiv învață să facă față unor situații inedite. În
intervalul 3-7 ani, jocul cunoaște o nouă latură, mai elaborată, mai dezvoltată din toate punctele
de vedere. Această perioadă este considerată cea mai importantă în dezvoltarea intelectuală a
copilului prin joc. Acum, învățarea se face doar dacă este îmbrăcată într-o formă ludică. Copilul
începe să imite conduite, să-și imite părinții, să repete ce spun ei și înmagazinează o mulțime de
informații care adulților le scapă, pentru că sunt obișnuiți cu ele.
Copiii învață observând și imaginându-și fie că se joacă cu o bucată de hârtie în aer ca și
cum ar fi o mașină de curse sau un avion care zboară, fie că intră în rolul unui pompier, părinte,
dentist sau asistent medical. Copiii folosesc obiecte pentru a reprezenta altceva sau pentru a-și
desemna rolurile și pentru a le imita. Poate părea foarte simplu, dar acești copii învață și dezvoltă

3
multe abilități de viață diferite și importante. Aceste jocuri de rol permit realizarea unor perspective
diferite, în care ideile și emoțiile sunt modelate și rearanjate și reprezintă o trăsătură majoră a
dezvoltării sociale și cognitive a copilului.
Rolurile alese sunt inspirate de oamenii din jurul lor și de experiențele pe care le-au trăit
sau despre care au aflat informații detaliate:
 Jocuri de rol meserii (copiii se joacă de-a doctorul, constructorul, profesoara,
bucătăreasa, magazinul etc.).
 Joc de rol fantezie (personaje din basme, filme cu supereroi sau benzi desenate).
Copiii învață să facă deosebirea dintre bine și rău, exersând importante abilități sociale și de
comportament.
 Joc de rol cu întâmplări din viața reală (inspirat de întâmplările pe care cei mici
le-au trăit și pe care vor să le reproducă iar și iar). Indiferent dacă a fost o experiență plăcută sau
una neplăcută, retrăirea ei într-un mod controlat de copil ajută la gestionarea și calmarea emoțiilor
aferente. Prea multă supărare, dar și prea multă fericire pot fi greu de gestionat de un copil mic,
însă cu ajutorul acestui joc de rol, el va putea să se elibereze și să rămână doar cu amintirea și cu
lecțiile pe care le-a învățat.
Iată câteva motive principale pentru care copiii ar trebui să ia parte la jocurile de rol în
fiecare zi:
 Încurajează imaginația și creativitatea - un beneficiu important al jocului de rol
timpuriu este îmbunătățirea capacității copilului pentru flexibilitate cognitivă și, în cele din
urmă, creativitate. Absorbindu-se într-un joc imaginativ, oricare ar fi, copiii au posibilitatea de a-
și exersa imaginația, de a-și exercita creierul și de a-1 instrui să gândească creativ și să învețe să
gândească singur. Abilitatea de a ne folosi imaginația este o abilitate cognitivă de care
avem nevoie pe toată durata vieții și trebuie să ne încurajăm copiii să învețe cum să facă acest
lucru încă de la început cu ocazii frecvente pentru jocul imaginativ.
Imaginația este un factor esențial pentru înțelegerea perspectivelor altor persoane și pentru
gândirea creativă.
 Sprijină dezvoltarea socială și emoțională - atunci când un copil se angajează în
jocul de rol real sau imaginativ (pretinzând că este un anumit personaj sau că controlează obiectele
în felul său și observând rezultatul), acesta experimentează, în esență, rolurile sociale și emoționale
ale vieții. Este vorba de a învăța cine este el ca individ, cum funcționează lumea și cum se poate

4
transpune în situația altcuiva. Este un mod de a dezvolta empatie și învăța cum să coopereze, să
devină responsabil, respectiv să împărtășească responsabilitatea. Atunci când își joacă rolul,
indiferent dacă este unul real sau unul fictiv, copilul va beneficia de tot contextul necesar pentru a
se descurca în viață.
 Ajută la crearea unor relații sociale - jocul de rol este și mai distractiv atunci
când are loc alături de prieteni. Copiii vor interacționa pe rând în cadrul scenariilor și rolurilor pe
care le pregătesc chiar ei, iar acest detaliu îi ajută să comunice mai mult și mai ușor. Odată ce se
vor obișnui cu dinamica de grup, copiii învață cum să colaboreze, cum să negocieze, dar și cum să
rezolve conflicte.
 Susține dezvoltarea limbajului - jocul de rol implică prezentarea anumitor
trăsături specifice personajului, inclusiv repetarea unor discuții sau simple cuvinte. În plus, copiii
vor intra în contact cu termeni specifici din diferite domenii, cum ar fi medicina (când se joacă de-
a doctorul), astronomie (când se joacă de-a astronautul) și chiar juridic (dacă se joacă de-a
polițistul).
 Îmbunătățirea competențelor lingvistice și de comunicare - este fascinant să
ascultați copiii care interacționează cu prietenii lor. Acestea vin deseori cu cuvinte sau fraze pe
care nu le știau sau își pot imita părinții într-un mod foarte amuzant, chiar și profesorii! Jocul
imaginativ permite copiilor să experimenteze și să învețe despre puterea limbajului; de asemenea,
îi ajută să înțeleagă că prin cuvinte avem posibilitatea de a retrăi situații, de a ne exprima punctul
de vedere și de a ne face auziți și înțeleși.
 Instrument de învățare și educare - utilizarea jocurilor de rol în curricula
educațională poate facilita înțelegerea mai profundă a diferitelor subiecte, cum ar fi istoria,
geografia sau științele. De exemplu, prin jocul de rol, copiii pot intra în pielea unui personaj istoric
sau a unui explorator și pot explora evenimentele și contextul respectiv. Acest lucru îi ajută să își
dezvolte o perspectivă mai amplă și să absoarbă cunoștințele într-un mod memorabil și relevant
pentru ei. Jocurile pot contribui la adăugarea unei dimensiuni emoționale învățării, pentru a crește
nivelul de conștientizare (și pentru a contribui la discuția) privind anumite subiecte tabu sau
dificile, precum poluarea, amenințările la adresa mediului, sănătatea sexuală sau bullying-ul.
Jocul de rol este o metodologie derivată din sociodramă, el putând fi utilizat pentru a ajuta
elevii să înțeleagă aspectele mai subtile ale literaturii, disciplinelor sociale şi chiar unele aspecte
ale ştiinţei sau matematicii. În plus, acesta îi poate ajuta să devină mai interesaţi şi implicaţi, nu

5
doar de învăţarea unui material, ci, de asemenea, de învăţarea pentru integrarea cunoştinţelor, prin
acţiune, prin abordarea problemelor, explorarea alternativelor, precum şi prin căutarea unor soluţii
noi şi creative.
 Dezvoltarea memoriei și a concentrării: jocurile de rol pot ajuta la îmbunătățirea
memoriei și a concentrării copiilor. În timpul jocului, copiii trebuie să țină minte anumite reguli,
roluri sau scenarii, ceea ce îi ajută să își dezvolte și să își îmbunătățească memoria. De asemenea,
concentrarea este esențială pentru a rămâne în rol și pentru a participa activ la joc.
 Dezvoltarea abilităților de gândire, de învățare și de rezolvare a problemelor
- prin însăși natura sa, jocul imaginativ prezintă copiilor o varietate de probleme diferite de rezolvat
și scenarii care trebuie gândite cu atenție. Ei pot decide ce jocuri să joace, ce roluri trebuie să aibă,
cine va fi implicat și cum, ce materiale sunt necesare pentru joc și ce reguli se aplică jocului și cum
să depășească scenariile în care ceva „merge prost”- toate necesită multă gândire și deliberare într-
un fel sau altul. Participarea la jocul de rol cere unui copil să apeleze la abilitățile de gândire
cognitivă pe care le vor folosi în fiecare aspect al vieții de zi cu zi și acest lucru va rămâne valabil
până la vârsta adultă.
 Prin intermediul jocului de rol și al dramatizării, ei pot explora diverse aspecte ale
personalității lor, emoții și motivații. Această introspecție profundă le permite să devină
conștienți de modelele de gândire și comportament care îi limitează și să găsească modalități noi
și mai sănătoase de a se raporta la ei înșiși și la ceilalți.
 Promovează autonomia - atunci când un copil participă la un joc de rol, el
gestionează de fapt o situație similară din viața reală, dar într-un mediu controlat și sigur. În acest
fel, se elimină orice riscuri, iar experiența poate fi repetată ori de câte ori este nevoie, astfel încât
cel mic să devină mai încrezător în sine și mai autonom.
 Susține dezvoltarea fizică - Ce poate fi mai interesant pentru un copil decât să fie
un pompier care se urcă într-un copac pentru a salva o pisică ori un sportiv de performanță care se
pregătește pentru o cursă importantă la Olimpiadă? Cu ajutorul jocurilor de rol, copiii pot pretinde
că sunt oricine și pot face orice, iar multe dintre aceste activități implică mișcare fizică susținută.
 Jocul de rol poate fi un instrument foarte puternic de a pune experiența
participanților pe masă, mai ales când este folosită în sesiunile interculturale (vorbim de vârste mai
mari). Jocul de rol este o metodă foarte bună de a revizui experiența, cu rezultate mai bune când

6
anumite subiecte au fost deja discutate cu grupul, cum ar fi: stereotipiile și prejudiciile, valorile,
promovarea toleranței în grup etc.
Rezumând, jocul de rol joacă un rol crucial în dezvoltarea socială a copiilor, oferindu-le
oportunități valoroase de a-și dezvolta abilitățile de comunicare și de ascultare, de a învăța abilități
sociale, de a înțelege norme și reguli sociale și de a-și crește încrederea în sine. De asemenea,
constituie un instrument valoros în procesul de învățare și educare, oferind copiilor o modalitate
interactivă și captivantă de a explora diferite subiecte. Prin intermediul jocurilor de rol, copiii devin
parte integrantă a procesului de învățare, permițându-le să se implice activ și să își dezvolte
abilitățile într-un mod distractiv și interesant. Jocul de rol constituie cel mai bun mod de a dezvolta
deprinderile de iniţiativă, comunicare, rezolvare de probleme, cunoaştere de sine şi de lucru prin
cooperare în echipă, ajutându-i pe cei mici să fie pregătiţi pentru a face faţă provocărilor vieții.

S-ar putea să vă placă și