Interdisciplinaritatea- factor favorizant al observrii didactice

Autori:
Dnut Gabriel Cozma1, Florescu Doina2, Scurtu Nicoleta Cristina3
1
Conf. dr. Universitatea Al. I. Cuza Iai, Facultatea de Chimie
2
Prof. Grad I, Scoala Gimnaziala Stulpicani, jud. Suceava
3
Prof. Grad I, Scoala Gimnaziala ,,Profesor Gheorghe Dumitreasa Girov, jud. Neamt
Rezumat
Calittile fundamentale ale unei metode (Cuco, 2006) sunt eficiena i
eficacitatea ei. Este eficient acea metod care, prin propria-i aplicare, favorizeaz
obinerea unor rezultate superioare care produce maximum de modificri
comportamentale n condiii minime de timp, de cheltuieli materiale posibile, asigurnd
un grad nalt de perfeciune i calitate a organizarii nvrii. Eficacitatea unei metode se
apreciaz n modul cel mai pragmatic, dupa performanele obinute. n accepia modern,
procedeele de evaluare sunt n mod natural integrate n metoda nsi de predare/
nvare, spre deosebire de nvmntul tradiional, care separ faza predrii de cea a
evalurii.
Trebuie facut observaia ca elementul central de referin pentru aprecierea
reuitei rmne demersul acional propriu-zis, lecia ca atare, i nu varianta sa ,,retoric,
proiectul adiacent.
n contextul unei noi lumi, profund schimbate, i dovedesc utilitatea
fundamental n mentalul colectiv i individual sistemele de interdisciplinaritate i
pluridisciplinaritate. nainte de a explica aceste fenome, trebuie observate rdcinile,
sursele nevoii de a apela la aceste sisteme. Sistemul clasic de gndire i cunoatere a
lumii o bun parte din istorie se refer la transdisciplinaritate. Datnd din gndirea antic
i teoretizat la nceputurile Renaterii, conceptul presupune o cunoatere aprofundat a
lumii din toate perspectivele (tripla conotaie a prefixului latin trans - ntre, nuntru,
dincolo de).
Key words: Interdisciplinaritate, observaie, evaluare
1.Introducere
Aa cum consider istoricii i sociologii moderni, lumea nu a devenit altceva dect ,,un
sat global" (filosoful Marshal McLuhan) n care puterea nseamn informaia n cadrul
unei adevrate ere informaionale. Una din marile probleme de care se plafoneaz
contemporaneitatea e incapacitatea de a opera cu aceste informaii i de a transcende
cmpul informativ limitat i de a ptrunde n imaginile de ansamblu eficiente care s
continue s se nscrie totui n acel cmp informaional.
n contextul unoi noi lumi, profund schimbate, i dovedesc utilitatea
fundamental n mentalul colectiv i individual sistemele de interdisciplinaritate i
pluridisciplinaritate. nainte de a explica aceste fenome, trebuie observate rdcinile,
sursele nevoii de a apela la aceste sisteme. Sistemul clasic de gndire i cunoatere a
1

lumii o bun parte din istorie se refer la transdisciplinaritate. Datnd din gndirea antic
i teoretizat la nceputurile Renaterii, conceptul presupune o cunoatere aprofundat a
lumii din toate perspectivele (tripla conotaie a prefixului latin trans - ntre, nuntru,
dincolo de).
Interdisciplinaritatea evideniaz unitatea naturii, varietatea fenomenelor i ajut
la soluionarea problemelor globale. Ea trebuie s se regseasc n coal ca un cmp de
aplicaie pentru a furniza elevului instrumentele unei interpretri critice i pozitive a
realitii nconjurtoare.
Observarea sistematic i independent. Metoda presupune urmrirea,
investigarea unor obiecte sau fenomene n vederea obinerii de informaii despre acestea.
Ca metod de nvmnt, observarea(Cerghit, I, ,,Metode de nvmnt",
Polirom, 2006) este intenionat, organizat i sistematic.
Metoda observarii consta din urmarirea sistematica de catre elev a obiectelor si
fenomenelor ce constituie

continutul invatarii, in scopul surprinderii insusirilor

semnificative ale acestora. Potrivit unor autori consacrati in problema metodelor de

invatamant (Cerghit, I., 1980, p.155) observarea reprezinta una din metodele de invatare
prin cercetare si descoperire.
n universul cunoaterii copilului sau al tanrului, observarea nemijlocit,
metodic, a lucrurilor n starea lor natural, fireasc, de existen i manifestare(aa cum
sunt) constituie nu numai o surs de manifestare direct, ci i un exerciiu veritabil de
gandire analitic i sintetic de formare a unor deprinderi de investigaie inductiv, de
gndire cauzal, independent, de cultivare i meninere a gustului pentru observare, de
suscitare a interesului, inclusiv pentru activiti experimentale. Ea dezvolt la elevi
obiecivitate, spirit de rigoare i precizie , elemente componente ale spiritului tiinific;
cultiv capacitatea de a judeca cu maxim profunzime realitatea nconjurtoare, de a
observa lucrurile i fenomenele cu ochi de cercettor, adic de a le privi din unghiuri
diferite de vedere, de a-i pune ntrebri i probleme i de a ncerca s rspund la ele
prin cutri de soluii, de a se apropia de fapte n mod propriu, de a le tlmci i interpreta
aa cum l ndeamn propria lui cugetare, independent i creatoare.

Potrivit mai multor autori(Todoran, D., 1964;Cerghit, I.,1980; Roman, I., 1970) o
observare presupune parcurgerea

ctorva etape : organizarea observarii, observarea

propriu-zisa, prelucrarea datelor culese, valorificarea observarii.

ANALIZA SWOT- METODA OBSERVARII SI A DEMONSTRATIEI
In urma utilizarii strategiilor didactice pentru realizarea obiectivelor propuse pentru
unitatea de invatare ,,Substante compuse cu utilizari practice- Oxizi, Baze, Acizi, la
clasa a VIII-a am formulat urmatoarele concluzii:
Metoda observarii
Puncte tari
reprezinta una din metodologiile

cele mai indicate de cunoastere a

dotare

laboratoarelor;

mediului;

lipsa

Puncte slabe
si
slaba

elevii nu au un echipament verbalo-

permite contactul direct cu realitatea

conceptual care sa le permita a

de studiat ;

formula

ajuta pe elevi sa descopere ei

concluziile demersurilor sale;

treptat, singuri adevarul de studiat si

sa-l

inteleaga

mai

bine

in

sensul,

rezultatele

si

sunt cronofage (activitatile trebuie

planificate pentru doua ore);

manifestarea lui;

detasarea

de

abstractizare

prin

studiul concret;

dezvolta la elevi obiectivitate, spirit

de rigoare si precizie;

ajuta la formarea in timp a unor

concepte
Concluzii:
In ciuda dezavantajelor metodei, se considera ca observarea nemijlocita a realitatii,

premergatoare a experimentului, prezinta avantajul ca ajuta la formarea treptata, dar

fondata a conceptelor pe care le utilizeaza disciplina chimie si, in general, stiintele
naturii.

2.Material si metoda
Data admitistrarii testelor
Oxizi,
Acizi,
Baze Test ID
Scoala Stulpicani
10.III
28IV
12V 19V
ScoalaNegrileasa
11.III
29IV
13V 20V
An scolar 2013-2014 Clasa a VIII-a Stulpicani 20 elevi
Negrileasa 16 elevi
An scolar 2012-2013 Clasa a VIII-a Stulpicani 20 elevi
Negrileasa 15 elevi
Cercetarea didactic s-a axat pe determinarea eficienei interdisciplinaritatii, respectiv
metodelor didactice: observatia, demonstratia n procesul instructiv
( predare/nvare/evaluare) referitor la Aria curriculara Matematica si tiine.
n acest scop am studiat modul n care se nregistreaz progresul colar n acumularea i
asimilarea cunotinelor referitoare la Unitatile de nvare: OXIZI, ACIZI, BAZE prin
folosirea testelor cu subiecte monodisciplinare(TUI_1(OXIZI), TUI_2(ACIZI),
TUI_3(BAZE)) si interdisciplinare(T_ID).
La acest studiu au participat elevii claselor a VIII-a (20 elevi) de la Scoala
Stulpicani(scoala din comuna, cu elevi proveniti din familii a caror parinti au studii
medii, respectiv studii superioare, cu locuri de munca stabile) i a VIII-a (16 elevi) de la
coala Gimnazial Negrileasa( scoala la sat, cu elevi proveniti din familii cu situatii
financiare precare a caror parinti au absolvit 8 clase, respectiv studii medii, fara locuri de
munca stabile, care pleaca frecvent in strainatate pentru a le asigura copiilor cele
necesare), judeul Suceava, an colar 2013-2014, respectiv elevii claselor a VIII-a a (20
elevi) de la Scoala Gimnaziala Stulpicani i a VIII-a (15elevi) de la coala Gimnazial
Negrileasa, judeul Suceava, an colar 2012-2013. La cele 4 clase s-au aplicat, dup
predarea noiunilor referitoare la Oxizi, Acizi, Baze, teste cu caracter mono- si
interdisciplinar. Cercetarea a fost efectuat prin comparaea rezultatelor obinute de elevii
celor 4 clase la cele doua tipuri de subiecte. Pentru prelucrarea datelor din acest studiu s-a
folosit resursa softwere SPSS 14.
Baza de date folosita pentru prelucrarea datelor este:(Vezi baza de date SPSS)- o sa atasej
tabelul in doc.Word.............................
Coduri utilizate in baza de date a studiului:
Scoala Stulpicani- 1
4

Scoala Negrileasa -2
An Scolar 2013-2014 - 3
An Scolar 2012-2013 - 4
Gen
Naveta

femininmasculinnavetisti
locali

Distanta_ Naveta

25
26
27
28

0- 3 km
3-12 km

29
30

Chestionar elevi
Numele si prenumele elevului
Clasa
Genul.
Chestionar de testare a interesului elevilor pentru disciplina ,,chimie

I 1.Va place obiectul chimie?

I2.Credeti

importanta

studierea

disciplinei

chimie

pentru

intelegerea

lumii

inconjuratoare?
I 3.Metodele utilizate la orele de chimie va ajuta la cunoastere in aceasta disciplina?
I 4.Credeti ca informatiile achizitionate la disciplina chimie va ajuta la intelegerea
conceptelor cu care opereaza alte discipline (fizica, biologie, etc.)?
Nota:
Raspunsurile vor fi cu caracter inchis, de felul:
Nr crt
I1
I2
I3
I4

Foarte mult

Mult

Asa si asa

Putin

Deloc

Legenda- chestionar
I1
I2
I3
I4

PLAC_CHIM
IMP_CHIM
MET_ CHIM
INTERDISC

Foarte mult
5
10
15
20

Mult
6
11
16
21

Asa si asa
7
12
17
22

Putin
8
13
18
23

Deloc
9
14
19
24

Test interdisciplinar fizica- chimie biologie

1.Noteaza in rubrica alaturata, starea de agregare, la temperatura camerei pentru:
Dioxid de carbon
Nisip
Oxigen
Mercur
Alcool
Calcar
9 puncte
2. Mediul intern al corpului uman este alctuit din mai multe lichide extracelulare. Unul
dintre aceste lichide este sangele, care circul intr-un sistem de vase sanguine. Masa

sangelui reprezint 7% din masa corpului uman. Sangele este compus din plasm si alte
elemente. Masa plasmei reprezint 55% din masa sangelui. Plasma connine 90% ap.
Calculeaz masa de ap, exprimat in kg, coninut de plasma sangelui unui tanr cu masa
de 60 kg.
20 puncte
3. Alama este un aliaj a dou metale: cuprul si zincul. O prob de alam are masa de 24 g si
conine 40% cupru.
Calculeaz masa de cupru si masa de zinc din proba de alam, in grame.
16 puncte
4. O prob de aer cu masa de 28,9 g ocup, in anumite condiii, un volum de 22,4 L.
Calculeaz densitatea aerului, exprimat in kg/m3, efectuand transformrile necesare.
10 puncte
5. 100 cm3 alcool se amestec cu 100 cm3 de ap pur. Amestecului rezultat i se adaug un
nou volum de alcool, egal cu al amestecului iniial.
Calculeaz densitatea amestecului final obinut, exprimat in g/ cm3.
Se cunosc: ap = 1000 kg/ m3 si alcool = 800 kg/ m3.
25 de
puncte
Se acorda 20 puncte din oficiu
Barem de corectare
1. Notarea strii de agregare, la temperatura camerei, pentru:
Dioxid de carbon Gaz (1,5p)
Nisip Solid (1,5p)
Oxigen Gaz (1,5p)
Mercur Lichid (1,5p)
Alcool Lichid (1,5p)
Calcar Solid (1,5p)
puncte

2. masa de sange din corp: 0,42 kg (6p)

masa de plasm din sange: 0,23 kg (7p)
masa de ap din sange: 0,20 kg (7p)

20 puncte

3. masa de cupru din prob: 9,6 g (8p)

masa de zinc din prob: 14,4 g(8p)

16 puncte

4. maer = 0,0289 kg (3p)

Vaer = 0,0224 m3 (3p)

aer = 1,29 kg/ m3 (4p)

10 puncte

5. Vamestec iniial = 200 cm3 (2p)

Vamestec final = 400 cm3 (2p)
Valcool = 300 cm3 (3p)
ap = 1 g/ cm3 (3p)
alcool = 0,80 g/ cm3 (3p)
malcool = 240 g (4p)
map = 100 g (4p)
mamestec final = 340 g (2p)
amestec final = 0,85 g/ cm3 (2p)

25 puncte

Se acorda 20 puncte din oficiu

TEST DE EVALUARE-oxizi

1. Completeaz spaiile libere:

Oxizii sunt compui..........................ai oxigenului
cu...........................sau.............................
10
puncte
2. Noteaz formula general a oxizilor care conin:
a) un element chimic monovalent
b) un element chimic divalent
c) un element chimic tetravalent
15
puncte
3. Clasific dup compoziie urmtorii oxizi:
CO2,CuO,Fe2O3,Al2O3,SO2,P2O5,CaO,SiO2,N2O5,K2O
Oxizi de
metal:........................................................................................................................
Oxizi de
nemetal:....................................................................................................................
15
puncte
4.nscrie n spaiul liber din stnga numerele de ordine ce reprezint formulele oxizilor
din coloana A, literele care corespund denumirilor uzuale ale oxizilor din coloana B.
.........1.CaO
a. Alumin
.........2.SiO2
b. Var nestins
..........3.Al2O3
c. Cuar
..........4.Fe3O4
d. Magnetit
10
puncte
5.Compoziia procentual a oxidului de calciu este:
a) 50%Ca,50%O
b)71,42%Ca,28,57%O
c)28,57%Ca,71,43%O
20
puncte
6.Oxidul bazic rezultat la calcinarea carbonatului de calciu,reacioneaz cu 39,2 g soluie
acid sulfuric 10%.Masa de carbonat de calciu folosit este:
a) 1,68 g CaCO3
b) 4 g CaCO3
c) 2,24 g CaCO3
20 puncte
Se acord 10 puncte din oficiu
TEST DE EVALUARE- Baze

1. Se dau urmtoarele substane compuse : CaCO3, Ba(OH)2, H2SO4, NaOH, CuS,

HOH, LiOH, HONO3, HCl, NH4OH, BaO, Fe(OH)2. Extragei din exemplele date
bazele i dai-le denumirea n spaiile de mai jos:

10p
2. Clasificai bazele identificate n exerciiul 1 dup criteriile cunoscute:
..
5p

3. Scriei formulele chimice corespunztoare denumirilor:

-hidroxid de aluminiu ..............................................
-hidroxid de fier (III) ...............................................
-hidroxid de potasiu ..............................................
-hidroxid de calciu ..............................................
-hidroxid de zinc
..............................................
4.

In prezena bazelor turnesolul se coloreaz n rou. ( A ; F);

5. Fenolftaleina n mediul bazic are culoare rou carmin (A ; F);

10p
5p
5p

6. Menionai doua baze cu utilizrile lor:

5p
7. Denumete reactanii, precizeaz tipul reaciei i completaz ecuaiile reaciilor:
NaOH + FeCl3 =.............. + ..............
Cu(OH)2 + H2 SO4 =............. +...............
Ca(OH)2 + CO2 =.............. + .............
8.

30p

Calculai cantitatea de sol. NaOH de concentraie 20 % care reacioneaz cu

320 g CuSO4.
20p
ANa = 23; AO = 16 ; AH = 1 ; ACu = 64 ; AS = 32 .
Din
oficiu
10p
Succes !

10

Test de evaluare- Acizi

1.
Se dau formulele chimice ale urmtoarelor substane chimice : NaCl, HCl,
CuSO4, Na2SO4, SO2(OH)2, NaOH, H2SO3, H2S, Cu(OH)2, NaHCO3, H3PO4, H3N, HNO3,
CaCO3 , K2O, H2CO3, ZnSO4, HNO2, Ca(OH)2, H3PO3, CaO, KOH, HI. Identificai care
dintre acestea sunt acizi, trecndu-i n categoria lor corespunztoare clasificrii nvate:
a.
Hidracizi
b.
Oxiacizi.
10 puncte
2. Scriei formula chimic a urmtorilor acizi :
Acid clorhidric .
Acid sulfhidric..
Acid azotos
Acid azotic ...
Acid fosforic.
10 puncte
3.
Radicalul
acid
se
obine
teoretic
prin

i are valena egal cu .

...
5 puncte
4. tiind c hidracizii se pot obine prin sintez, direct din elementele componente,
scriei ecuaia reaciei chimice prin care se poate obine un astfel de acid.
.
5 puncte
5. Oxiacizii se pot obine prin dou metode. Care sunt acestea ? Dai cte un
exemplu din fiecare.
a.
Exemplu
b.
Exemplu
10 puncte
2. Pe masa de laborator avei urmtoarele substane chimice dizolvate n ap, n
sticle fr etichet : NaOH, CaCl2, HCl, H2SO4, Ca(OH)2, NaCl, turnesol. Cum
identificai care dintre ele sunt acizi ?

5 puncte

11

3. Ecuaiile chimice de mai jos reprezint unele dintre proprietile chimice ale
acizilor. Identificai substanele chimice notate cu literele A E.
A + HCl = ZnCl2 + B
C + H2SO4 = CuSO4 + H2O
D + H2SO4 = Na2SO4 + H2O
E + HNO3 = Ca(NO3)2 + CO2 + H2O
15 puncte
4. Indicai prin sgei corespondena dintre acidul situat n partea stng i
utilizarea lui, n dreapta :
Acidul clorhidric

Rafinarea ieiului
Mase plastice
ngrminte chimice
Fire i fibre sintetice
Medicamente
Obinerea unor cloruri
Obinerea sifonului
Fabricarea unor explozivi (dinamita)
Obinerea HCl n laborator
Colorani
Acumulatori electrici
Curirea metalelor (ap tare)
Smaluri
Stomatologie
Tbcirea pieilor
15 puncte

Acidul sulfuric
Acidul azotic
Acid carbonic
Acid fosforic

5. S se calculeze cantitatea de soluie de acid sulfuric cu concentraia 49 %

reacioneaz cu 160 g NaOH solid.
15 puncte
NOTA : Nr. puncte realizate / 10 + 1
Testul t-Aspecte teoretice
Acest test este folosit pentru a examina efectele unei variabile independente asupra uneia
sau a mai multe variabile dependente, iar folosirea sa este rezervata compararii a doua
conditii sau grupe (doua niveluri ale variabilei independente), din punctual de vedere al
mediei.Conditia este ca distributia variabilelor incluse in studiu sa fie una gaussiana
Forma distributiei Student este foarte apropiata de cea a distributiei gaussiene. Scopurile
pentru care se aplica testul t, introdus in uz de statisticianul si chimistul englez William
Sealy Gosset in 1908 (13 iunie 187616 octombrie 1937) celebru ca statistician,
cunoscut insa prin pseudonimul Student asociat distributiei Student sunt cele care vizeza
comparatii pornind de la volume restranse (mici) ale esantioanelor de la care se face
inferenta statistica. Gosset a publicat articolul The probable error of a mean in periodicul
de specialitate al unui alt nume legendar al statisticii, Karl Pearson (27 martie 1857

12

27 aprilie 1936), celebru matematician englez, fondator al statisticii matematice, cel care
in 1911 a fondat prima catedr de statistic matematic la University College Londra.
Periodicul despre care se face referire aici se numea Biometrika , iar Gosset a publicat
sub pseudonimul Student din cauza interdictiei patronului de la locul de munca a lui
Gosset (Claude Guinness, beraria Guiness din Dublin, Irlanda) de a face cunoscut
contextul in care acesta a aplicat testul ce avea sa-i poarte pseudonimul drept nume.
Testul t are urmatoarele directii de utilizare, in conditia coeficientului de risc acceptat in
studiu, notat conventional , a carui valoare este 0.05 sau 5%).
-in statistica univariata (deci pentru o singura proba sau esantion), accea de a testa daca
aceasta colectie de date respecta o distributie normala.
-tot in statistica univariata (deci pentru o singura proba sau esantion), accea de a
testa daca media acelei colectii de date difera SAU NU statistic semnificativ de
media populatiei din care este extras esantionul cercetat. Media esantionului x
devine un estimator al mediei populatiei, , care, principial vorbind, nu poate fi
cunoscuta exact niciodata
-in statistica bivariata (deci pentru doua probe sau esantioane), accea de a testa
daca mediile celor doua populatii statistice, din care s-au extras esantioanele
respective, sunt egale,
-in modelul de regresie lineara, cind sub ipoteza nula se testeaza daca panta unei linii de
regresie este 0(zero)
Lucrarea de fata se refera la statistica bivariata (bidimensionala), testele t (Student)
fiind destinate compararii atat a esantioanelor perechi, cat si a esantioanelor
independente.
Regula de interpretare in cazul testului t:
Daca testul t este SEMNIFICATIV statistic la coeficientul de risc acceptat in
studiu, notat conventional , a carui valoare este 0.05 sau 5%, SE ADMITE ca media
populatiei 1, din care provine esantionul 1, DIFERA semnificativ statistic de media
populatiei 2, din care provine esantionul 2, in timp ce daca testul t este
NESEMNIFICATIV statistic la coeficientul de risc acceptat in studiu, notat conventional
, a carui valoare este 0.05 sau 5%, SE ADMITE ca media populatiei 1, din care
provine esantionul 1, NU DIFERA semnificativ statistic de media populatiei 2, din
care provine esantionul 2.
3.Rezultate si discutii
3.1. Compararea rezultatelor obtinute la TUI1, fata de TUI2, TUI3, respectiv TID,
indiferent de scoala sau anul scolar luate in studiu
Se realizeaza un test t (Student) perechi intre cele trei variabile mentionate, luate doua
cate doua. Rezultatele sint indicate in tab.1
Tab.1-Rezultatele aplicarii testului t perechi pentru compararea variabilelor TUI1, TUI2,
TUI3, TID. Valorile marcate ingrosat arata semnificatie statistica
Caz

Media

1.1.TUI_1 7.298

Dev.stand
Diferen Dev.stand. Valoare
N
ard
ta
a diferentei test t
1.661

13

Grade de
libertate

1.2.TUI_2 7.442

1.767

2.1.TUI_1 7.298

1.661

2.2.TUI_3 7.730

1.511

3.1.TUI_1 7.298

1.661

3.2.T_ID

7.364

1.461

4.1.TUI_2 7.442

1.767

4.2.TUI_3 7.730

1.511

5.1.TUI_2 7.442

1.767

5.2.T_ID

7.364

1.461

6.1.TUI_3 7.730

1.511

6.2.T_ID

1.461

7.364

71 -0.144 1.006

-1.205

70

0.231

71 -0.431 0.800

-4.542

70

0.000

71 -0.065 0.896

-0.612

70

0.541

71 -0.287 0.731

-3.310

70

0.001

71 0.078

0.828

0.802

70

0.425

71 0.366

0.509

6.056

70

0.000

Sunt posibile 6 cazuri de combinare(3 variabile, comparate doua cate doua). In toate
aceste situatii, numarul de grade de libertate asociat testului t perechi este de N 1 = 71
1 = 70, unde N = numarul de perechi. Diferenta semnifica diferenta intre valorile
fiecareia din perechile formate de variabilele cercetate. p desemneaza nivelul de
semnificatie al testului efectuat. Cele 2 cifre din coloana caz desemneaza: prima cifra =
numarul de ordine al variabilei, in ordinea aleatoare a efectuarii comparatiiloe; a doua
cifra = prima / a doua variabila inclusa in comparatie.
Se observa ca TID are o comportare aparte: testele t perechi confirma
semnificativitate statistica pentru orice pereche in care intra TID, sau nonsemnificativitate statistica pentru orice comparative doar intre testele TUI1, TUI2,
TUI3
3.2. Compararea rezultatelor obtinute la TUI1, fata de TUI2, TUI3, fata de MED
SEM, indiferent de scoala sau anul scolar luate in studiu
Se realizeaza un test t (Student) perechi intre cele trei variabile mentionate, fiecare dintre
ele comparate cu media semestriala anterioara aplicarii testelor. Rezultatele sint indicate
in tab.2
Tab.2-Rezultatele aplicarii testului t perechi pentru compararea variabilelor TUI1, TUI2,
TUI3, TID. Valorile marcate ingrosat arata semnificatie statistica
Caz
1.1.TUI_1

Media

Dev.stan
Dev.stand.
N Diferenta
dard
a diferentei

71 0.214

0.948

1.905

70

0.060

71 0.358

0.838

3.603

70

0.000

7.442 1.767

2.2.MEDIA_S
7.084 1.705
EM.I
3.1.TUI_3

Grade de
libertate

7.298 1.661

1.2.MEDIA_S
7.084 1.705
EM.I
2.1.TUI_2

Valoare
test t

7.730 1.511

14

3.2.MEDIA_S
7.084 1.705
EM.I

71 0.645

0.975

5.579

70

0.000

Sunt posibile 3 cazuri de combinare(3 variabile, comparate fiecare cu o aceeasi variabila).

In toate aceste situatii, numarul de grade de libertate asociat testului t perechi este de N
1 = 71 1 = 70, unde N = numarul de perechi. . Diferenta semnifica diferenta intre
valorile fiecareia din perechile formate de variabilele cercetate. . p desemneaza nivelul
de semnificatie al testului efectuat. Cele 2 cifre din coloana caz desemneaza: prima
cifra = numarul de ordine al variabilei, in ordinea aleatoare a efectuarii comparatiilor; a
doua cifra = prima / a doua variabila inclusa in comparatie
Se observa ca media MEDSEM (media mediilor semestriale) difera statistic semnificativ
fata de oricare din mediile notelor testelor TUI1, TUI2, TUI3.
3.3. Compararea mediilor MEDSEM, fata de TID, indiferent de scoala sau anul
scolar luate in studiu
Tab.3-Rezultatele aplicarii testului t perechi pentru compararea variabilelor MEDSEM cu
TID. Valorile marcate ingrosat arata semnificatie statistica
Caz
1.1.T_ID

Media

Dev.
standard

Diferent
N
a

Dev.stand
.
Valoare test
a
t
diferentei

Grade de
libertate

7.364 1.461

1.2.MEDIA_
7.084 1.705
SEM.I

71

0.279

1.047

2.249

70

0.027

Este posibil un singur caz de combinare. In aceastasituatie, numarul de grade de libertate

asociat testului t perechi este de N 1 = 71 1 = 70, unde N = numarul de perechi. .
Diferenta semnifica diferenta intre valorile fiecareia din perechile formate de
variabilele cercetate. p desemneaza nivelul de semnificatie al testului efectuat. Cele 2
cifre din coloana caz desemneaza: prima cifra = numarul de ordine al variabilei, in
ordinea aleatoare a efectuarii comparatiiloe; a doua cifra = prima / a doua variabila
inclusa in comparatie
Se observa ca media MEDSEM (media mediilor semestriale) difera statistic semnificativ
fata de media notelor de la testul TID.
3.4. Influenta scolii (ca unitate de invatamant) si a anului scolar asupra notelor TID
Tab.4-Rezultatele aplicarii testului t esantioane independente pentru evidentierea
influentei scolii (unitatii de invatamant ca entitate) asupra TID, indiferent de anul scolar
al efectuarii observatiei. Valorile marcate ingrosat arata semnificatie statistica

Caz

Media note TID Media note TID Valoare Grade de

Stulpicani
Negrileasa
test t libertate

15

T_ID 8.045

6.485

5.233

69

0.000

Valoare test t semnifica valoarea testului specificat pentru compararea esantioanelor

independente, reprezentate de scoala (unitatea de invatamant; numarul de grade de
libertate asociat testului t esantione independente este de N 2 = 71 2 = 69, unde N =
numarul de cazuri din cele doua scoli; p desemneaza nivelul de semnificatie al testului
efectuat
Se observa ca variabila SCOALA influenteaza statistic semnificativ media notelor de la
testul TID.Astfel, elevii Scolii Stulpicani (40 cazuri) obtin o medie a notelor TID de
8,045, in timp ce elevii Scolii Negrileasa (31 cazuri) obtin o medie a notelor TID de
6,485.
Tab.5-Rezultatele aplicarii testului t esantioane independente pentru evidentierea
influentei anului scolar asupra scolii asupra TID, indiferent de unitatea de invatamant in
care s-a efectuat observatia. Valorile marcate ingrosat arata semnificatie statistica

Caz

Media notelor
Media notelor TID
TID
Valoare GL
An Scolar 2012An Scolar 2013test t
2013
2014

T_ID 7.327

7.401

-0.210

69

Valid N
An Scolar
2013-2014

p
0.833

36

Valid N
An Scolar
2012-2013
35

Valoare test t semnifica valoarea testului specificat pentru compararea esantioanelor

independente, reprezentate de scoala (unitatea de invatamant; numarul de grade de
libertate asociat testului t esantione independente este de N 2 = 71 2 = 69, unde N =
numarul de cazuri din cei doi ani scolari considerati; p desemneaza nivelul de
semnificatie al testului efectuat.
Se observa ca variabila an scolar NU influenteaza statistic semnificativ media notelor
de la testul TID.Astfel, indiferent de scoala de provenienta, elevii monitorizati in anul
2013-2014 (36 cazuri) obtin o medie a notelor TID de 7,327, in timp ce elevii
monitorizati in anul 2012-2013 (35 cazuri) obtin o medie a notelor TID de 7,401.

3.5. Interdependenta intre variabilele an scolar, va place obiectul Chimie si

Credeti importanta studierea disciplinei chimie pentru intelegerea lumii
inconjuratoare?

16

Imp_chim_2: Mult Imp_chim_2: Asa

si asa
Imp_chim_2: Putin

Imp_chim_2:
Foarte mult

Frecventa

H is t o g r a m o f A n _ s c _ 2 ; c a t e g o r iz e d b y P la c _ C h im _ 2 a n d Im p _ c h im _ 2
12
10
8
6
4
2
0
12
10
8
6
4
2
0
12
10
8
6
4
2
0
12
10
8
6
4
2
0
A n S c o la r 2 0 1 3 -2 0 1 4
A n S c o l a r 2 0 1 2 -2 0 1 3

A n S c o la r 2 0 1 3 -2 0 1 4
A n S c o la r 2 0 1 2 -2 0 1 3

A n S c o la r 2 0 1 3 -2 0 1 4
A n S c o la r 2 0 1 2 -2 0 1 3

A n S c o la r 2 0 1 3 -2 0 1 4
A n S c o l a r 2 0 1 2 -2 0 1 3

P la c _ C h im _ 2 : A s a s i a s a

P la c _ C h im _ 2 : M u lt

P la c _ C h im _ 2 : P u tin

P la c _ C h im _ 2 : F o a r te m u l t

A n_s c_2

Fig.1-Histograma multivariate a interdependentei intre variabilele: An scolar, Va place

obiectul Chimie si Credeti importanta studierea disciplinei chimie pentru intelegerea
lumii inconjuratoare?
Pentru intersectia variabilei Credeti importanta studierea disciplinei chimie pentru
intelegerea lumii inconjuratoare?optiunea Asa si asa cu variabila Va place obiectul
Chimie, optiunea Asa si asa, frecventa raspunsurilor scade in anul scolar 2013-2014
fata de anul scolar 2012-2013.
Pentru intersectia variabilei Credeti importanta studierea disciplinei chimie pentru
intelegerea lumii inconjuratoare?optiunea Mult cu variabila Va place obiectul
Chimie, optiunea Mult, frecventa raspunsurilor din anul scolar 2013-2014 este aceeasi
cu cea din anul scolar 2012-2013.
Pentru intersectia variabilei Credeti importanta studierea disciplinei chimie pentru
intelegerea lumii inconjuratoare?optiunea Asa si asa cu variabila Va place obiectul
Chimie, optiunea Mult, frecventa raspunsurilor creste in anul scolar 2013-2014 fata de
anul scolar 2012-2013.
Pentru intersectia variabilei Credeti importanta studierea disciplinei chimie pentru
intelegerea lumii inconjuratoare?optiunea Mult cu variabila Va place obiectul
Chimie, optiunea Asa si asa, frecventa raspunsurilor creste in anul scolar 2013-2014
fata de anul scolar 2012-2013, iar aceasta situatie reprezinta cele mai mari frecvente
inregistrate in histograma.

17

4.Concluzii:
-Testul interdisciplinar (TID) are o comportare aparte: media notelor obtinute de elevii
din esantion la TID difera semnificativ de mediile notelor obtinute de aceeasi elevi la
oricare din testele: TUI1, TUI2, TUI3. Aceasta denota faptul ca media notelor de la TID
s-a format sub influenta altor factori (poate nedecelabili) decat testele TUI
- Media MEDSEM (media mediilor semestriale) difera statistic semnificativ fata de
oricare din mediile notelor testelor TUI1, TUI2, TUI3.Aceasta denota faptul ca media
semestriala s-a format sub influenta altor factori (poate nedecelabili) decat testele TUI
- Media MEDSEM (media mediilor semestriale) difera statistic semnificativ fata de
media notelor de la testul TID. Aceasta denota faptul ca media semestriala s-a format sub
influenta altor factori (poate nedecelabili) decat testul TID.
-Variabila SCOALA influenteaza statistic semnificativ media notelor de la testul
TID.Elevii de la Scoala Stulpicani obtin o medie mai mare a notelor de la TID, diferita
statistic semnificativ de media notelor de la TID obtinuta de elevii Scolii Negrileasa
- Variabila an scolar NU influenteaza statistic semnificativ media notelor de la testul
TID., indiferent de scoala de provenienta. Elevii monitorizati in anul 2013-2014 obtin o
medie a notelor TID usor inferioara mediei similare inregistrate de elevii monitorizati in
anul 2012-2013.
-Pe ansamblul esantionului, la cercetarea interdependentei variabilelor categoriale din
chestionarul atitudinal, cele mai mari frecvente inregistrate in histograma apar pentru
intersectia variabilei Credeti importanta studierea disciplinei chimie pentru intelegerea
lumii inconjuratoare?optiunea Mult cu variabila Va place obiectul Chimie, optiunea
Asa si asa, cind frecventa raspunsurilor creste in anul scolar 2013-2014 fata de anul
scolar 2012-2013

18

5.Bibliografie
Arsene P., Chimie i probleme de chimie anorganic Seria AG, Ed. All
Educational, Bucureti, 1999.
Cerghit, I., ,,Metode de invatamant, Ed. Polirom,Iasi,2006 .
Cucos,C., ,,Pedagogie, Ed. Polirom,Iasi,2006.
Ftu S., Didactica chimiei, Ed. Corint, Bucureti, 2001
-Jaba, E., Grama, A. Analiza statistica cu SPSS sub Windows, Ed.Polirom, Iasi,
2004.
-Labar, A.V. SPSS pentru stiintele educatiei, Ed.Polirom, Iasi, 2008.
-Popa, M. Statistica pentru psihologie.Teorie si aplicatii SPSS, Ed.Polirom, Iasi,
2008.
-Popa, M. Statistici multivariate aplicate in psihologie, Ed.Polirom, Iasi, 2010.

19