UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

Coordonator știinţific,
Prof. univ. dr. Boengiu Sandu

Candidat,
Ștefan Elena Laura,
Şcoala Gimnazială ”Sf. Dumitru”, Craiova, jud. Dolj
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE

EFICIENȚA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN

PREDAREA-ÎNVĂȚAREA-EVALUAREA GEOGRAFIEI ÎN CICLUL
PRIMAR

Coordonator știinţific,
Prof. univ. dr. Boengiu Sandu

Candidat,
Ștefan Elena Laura,
Şcoala Gimnazială ”Sf. Dumitru”, Craiova, Jud. Dolj
 CUPRINS

Introducere…………….....................................………................................................................
1. Motivaţia alegerii temei………………………………………...................................................
2. Importanţa şi actualitatea temei……… ……………………….................................................
A. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
Capitolul 1. Metodele interactive şi rolul lor în predarea-învăţarea-evaluarea geografiei
în ciclul primar………………………………….…………………………………………
1.1. Definirea conceptelor: Strategie didactică, metodă de învăţământ, procedeu
didactic……
1.2. Clasificarea metodelor didactice
………………………………………………………..…
1.3. Metode activ-participative utilizate în învăţământul primar – prezentare
teoretică……..
1.3.1.Teoria Inteligenţei multiple………………………………………………………………
1.3.2. Metoda S.I.N.E.L.G. (Sistemul Interactiv de Notare şi Eficientizarea Lecturii şi
Gândirii) ….................................................................................................................................
1.3.3. Observarea sistematică şi independentă………………………………………………….
1.3.4. Învăţarea cu ajutorul fişelor de lucru ………………….……………………………….
1.3.5. Metoda “Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat” ………………………………………………
1.3.6. Metoda Ciorchinelui ……………………………………………………………………
1.3.7. Învăţarea bazată pe jocuri didactice ……………………………………………………..
1.3.8. Metoda modelării ……………………………………………………………………….
1.3.9. Proiectul ………………………………………………………………………………..
1.3.10. Cvintetul ………………………………………………………………………………
Capitolul 2. Aspecte metodologice privind eficienţa metodelor activ-participative în
predarea-învăţarea-evaluarea geografiei în ciclul primar …………………………………
2.1. Rolul învăţătorului în folosirea metodelor activ-participative în predarea-învăţarea-
evaluarea geografiei…………………………………………………………………………….
2.2. Aplicarea metodelor activ-participative în predarea-învăţarea-evaluarea geografiei în
ciclul primar…………………………………………………………………………………….
2.3. Importanţa metodelor activ-participative în dezvoltarea gândirii critice a elevilor
2.4. Avantajele metodelor activ-participative în predarea-învăţarea-evaluarea geografiei în
ciclul primar……………………………………………………………………………………
2.5. Dezavantajele metodelor activ-participative în predarea-învăţarea-evaluarea geografiei..
B. DEMERSUL METODICO- EXPERIMENTAL
Capitolul 3. Proiectarea şi desfăşurarea cercetării
3.1. Ipoteza/Ipotezele cercetării …………………………………………………………………
3.2. Scopul cercetării ……………………………………………………………………………
3.3. Obiectivele cercetării ………………………………………………………………………
3.4. Eşantionul de subiecţi ………………………………………………………………………
3.5. Eşantionul de conţinut …………………………………………………………………
3.6. Locul şi durata cercetării ………………………………………………………………
3.6.1. Locul cercetării ………………………………………………………………………
3.6.2. Durata cercetării ……………………………………………………………………..
3.7. Etapele cercetării ………………………………………………………………………
3.8. Metodologia cercetării …………………………………………………………………
Capitolul 4. Prezentarea rezultatelor pe etape ale cercetării……………………………
4.1. Etapa preconstatativă …………………………………………………………………..
4.2. Rezultatele din etapa preconstatativă ………………………………………………….
4.3. Etapa experimental-ameliorativă ………………………………………………………
4.3.1. Exemple de activităţi didactice formative derulate ………………………………….
4.3.1.1. Activitatea numărul 1 (prezentare/descriere) ………………………………………
4.3.1.2. Activitatea numărul 2 (prezentare/descriere) ………………………………………
4.3.1.3. Activitatea numărul 3 (prezentare/descriere) ………………………………………
4.3.1.4. Activitatea numărul 4 (prezentare/descriere) ………………………………………
4.4. Rezultatele din posttest …………………………………………………………………
4.5. Rezultatele din retest ……………………………………………………………………
Capitolul 5. Compararea şi interpretarea statistic a rezultatelor obţinute………………
5.1. Compararea rezultatelor din pretest cu cele din posttest ……………………………….
5.2. Compararea rezultatelor din perioada experimental – ameliorativă ……………………
5.3. Compararea rezultatelor din posttest cu cele din retest …………………………………
5.4. Concluzii desprinse în urma enterpretărilor şi comparaţiilor ……………………………
Concluzii finale………………………………………………………………………………..
Bibliografie ……………………………………………………………………………………
Anexe …………………………………………………………………………………………
 Introducere
1. Motivaţia alegerii temei

Provocările cu care se confruntă învăţământul românesc în zilele noastre, de cele mai

multe ori complexe, a dus, inevitabil, la crearea unor paradigme în proiectarea lecţiilor şi a
activităţilor educative.
Învăţarea centrată pe elev a dus la apariţia de noi metode de predare-învăţare-evaluare,
numite metode activ-participative sau metode interactive, care au un caracter aplicativ, ele
putând fi utilizate în cadrul disciplinei geografiei. Combinate cu mijloacele de învăţământ
moderne, întregul demers didactic va căpăta o altă „formă”, îndepărtându-ne de la sfera
tradiţională a învăţământului românesc.
Consider că metodele activ-participative „înlesnesc” întreg procesul de predare-învăţare-
evaluare la disciplina geografie, făcând această materie „mai atractivă”. În clasa a IV-a elevul îşi
însuşeşte noţiunile de bază care vor sta la temelia acestei discipline, acele „instrumente” cu care
acesta „va opera” pe tot parcursul vieţii. Predate în mod sistematic, raportându-ne la
particularităţile de vârstă ale elevilor, însuşite într-un mod conştient şi temeinic, aceste noţiuni
geografice contribuie la dezvoltarea gândirii critice a şcolarului mic încă din ciclul primar. Acum
se pun „bazele geografiei”, clădindu-se un sistem de noţiuni ce vor fi folosite în ciclul gimnazial.
În această lucrare voi încerca să aplic şi să arăt utilitatea folosirii metodelor activ-
participative la disciplina geografie în ciclul primar. O predare tradiţională se bazează pe
prelegere, inserând povestirea sau demonstraţia în actul educativ, conducând într-un final la un
monolog al coordonatorului activităţii, elevul devenind un interlocutor pasiv al activităţilor
propuse pentru învăţare.
Am ales această temă pentru a evidenţia eficienţa folosirii acestor metode în procesul de
predare-învăţare-evaluare în cadrul orelor de geografie, în ciclul primar. O învăţare eficientă are
loc atunci când şcolarul mic trece de bariera cunoaşterii, testând noile cunoştinţe prin metode
moderne, de tip activ-participativ. Întregul proces de învăţământ se desfăşoară într-un mod
etapizat şi sub atenta îndrumare a unei persoane bine pregătite. Se au în vedere anumite obiective
instructiv-educative, prin desfăşurarea de activităţi specifice, de predare-învăţare-evaluare.
Metodele activ-participative îşi îndreaptă atenţia spre nevoile elevului, fiind centrate pe
acesta şi pe activitatea care se desfăşoară, punându-se accentul pe dezvoltarea gândirii, formarea
de aptitudini şi deprinderi, dar şi pe o comunicare multidirecţională.
 Verificarea cunoştinţelor devine formativă, încurajând participarea elevilor la actul de
autoevaluare. Elevii învaţă cum să înveţe, să preia iniţiativa şi să se exprime, dând frâu liber
laturii creative, îmbunătăţindu-se astfel relaţia cu cadrul didactic.
În concluzie reuşita demersului didactic este condiţionată punctual şi de utilizarea
metodelor activ-participative, acestea dovedindu-şi eficiența de-a lungul timpului.
 2. Importanța și actualitatea temei

O caracteristică importantă a epocii contemporane în care trăim o reprezintă necesitatea

folosirii metodelor activ-participative, centrate pe elev, în corelare cu numeroase mijloace de
învăţare, în procesul instructiv-educativ. Nevoia de cunoaștere a societăţii actuale impune o
abordare interactivă a procesului de predare – învățare – evaluare. Atât la nivel mondial cât și în
țara noastră s-au dezvoltat concepte şi metodologii noi în domeniul învățământului, care încearcă
să țină pasul cu prezentul, să răspundă necesității unei revoluții profunde și cu implicații majore,
ancorate în realitate.
Am ales această temă deoarece am plecat de la premisa că bunul mers al procesului
instructiv-educativ și rezultatele obținute depind de metodele şi de strategiile didactice utilizate,
însă toate acestea nu pot fi folosite fără ajutorul metodelor activ-participative. Consider că
metodele moderne au fost, sunt şi vor fi întotdeauna în actualitate, vor ţine pasul cu cele mai noi
tehnologii ale vremurilor. Pe de o parte, acestea „mijlocesc” învăţarea elevilor, îi îndrumă să
înţeleagă mai uşor noile concepte cu care operează şi îi ajută să-şi fixeze cunoştinţele deja
învăţate. Pe de altă parte, metodele interactive vin în sprijinul profesorului pentru învăţământul
primar, făcând predarea mult mai atractivă pentru elevi, implicându-i activ în fiecare etapă a
lecţiilor. Datorită faptului că aceste metode sunt în continuă actualizare, cadrul didactic se vede
nevoit să îşi perfecţioneze stilul de predare, învăţând, la rândul lui, tehnici noi. Metodele activ-
participative conduc astfel către perfecţionarea elevilor, dar şi a cadrelor didactice, inovând
continuu actul de predare – învăţare – evaluare.
Metodele activ-participative numite si metode interactive/moderne sunt centrate pe
activitatea elevului, punând-o în „umbră” pe cea a profesorului, care devine un spectator al
actului educativ, ele stimulănd participarea activă şi conştientă a scopurilor în procesul de
predare-învăţare-evaluare, facilitează colaborarea între copii, ajută elevii să caute, să cerceteze,
să găsească singuri noile cunoştinţe dobândite în actul de predare şi imprimă actului de instruire
un pronunţat caracter formativ – educativ.
În ultimii ani există o necesitate a pregătirii copiilor pentru o viaţă activă şi creativă, care
să facă faţă cu brio multiplelor şi complexelor probleme ale societăţii, educaţia acesora bazându-
se din ce în ce mai mult pe metode activ-participative, învăţământul românesc preocupându-se
din ce în ce mai mult pentru formarea unei atitudini active, bazate pe curiozitatea intrinsecă de a
cunoaşte şi de a crea.
Am considerat necesară o aplecare asupra unor concepte cheie, cu care voi opera pe
parcursul experimentului didactic întreprins în cursul anului şcolar 2022-2023 la clasa a IV-a, în
vederea surprinderii cu mai multă ușurință a unor probleme practice specifice achiziționării de
cunoștințe la clasele din ciclul primar. În acest scop, mi-am propus să le dezvolt elevilor
competențe particulare, specifice, pentru a răspunde nevoilor acestora, ajutându-i astfel atât în
stabilirea relațiilor umane viitoare, cât și în sprijinirea integrării lor sociale şi profesionale.
 Bibliografie

Bocoș, Musata Dacia, Instruirea interactivă, Iaşi, Editura Polirom, 2013.

Cerghit Ioan, Sisteme de instruire alternativă şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii,
Iaşi, Editura Polirom, 2008.
Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Iaşi, Editura Polirom, 2006.
Cristea, Sorin, Studii de pedagogie generală, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2009.
Dulamă E (2002), Modele, strategii și tehnici didactice activizate cu aplicație în geografie, Ed.
Clusium, Cluj-Napoca.
Dulamă, Maria Eliza, Metodologie didactică, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2009.
Gherguț, Alois, Management general și strategic în educație, Iaşi, Editura Polirom, 2007.
Golu, Pantelimon, Psihologia copilului, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994.
Joița E. (2000) Management educațional, Ed. Polirom, Iași.
Joiţa, Elena, Didactica aplicată, Partea I – învăţământul primar, Craiova, Editura „Gheorghe
Alexandru”, 1994.
Neacșu P. (1996), Ecologie, Ed. Universitaria, Craiova.
Neagu, Maria Ramona, Jocul didactic – calea de acces spre sufletul copilului, Bacău, Editura
Rovimed Publishers, 2011.
Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie școlară, Bucureşti, Editura Aramis, 2003.
Oprea, Crenguţa Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Bucureşti, Editura Didactică și
Pedagogică, 2009.
Tiron, Elena, Stanciu, Tudor, Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării.
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2019.
Tomescu V., Popa F, Stan L (1999), Metodica predării geografiei și științelor naturii în ciclul
primar.
Tomescu Viorica, Golea C., Boengiu S., Șoșa Cristina, (2011), Didactica geografiei, Ed.
Universitaria Publishing House, Craiova.
Văideanu, George , Educaţia la frontiera dintre milenii, Bucureşti, Editura Politică, 1988.