Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE LICENŢĂ
Braşov
2017
1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
PROGRAMUL DE STUDII: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
PRIMARȘI PREȘCOLAR
Braşov
2017
2
CUPRINS
Introducere ........................................................................................................................... 5
3
CAPITOLUL III. Studiu empiric privind influența metodelor și tehnicilor interactive
de predare-învățare asupra coeziunii clasei de elevi ...................................................... 27
1.Rațiunea generală a studiului ........................................................................................ 27
2. Metodologia cercetării ................................................................................................. 27
2.1. Obiectivele cercetării............................................................................................. 27
2.2. Ipotezele cercetării ................................................................................................ 27
2.3.Variabilele cercetării .............................................................................................. 28
2.4. Lotul cercetării ...................................................................................................... 28
3. Metode și instrumente de cercetare.............................................................................. 28
4. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării ............................................................. 31
4.1. Analiza și interpretarea rezultatelor anchetei pe bază de interviu ......................... 31
4.2. Analiza și interpretarea rezultatelor colectate în urma analizei documentelor ..... 32
4.3. Analiza și interpretarea rezultatelor colectate în urma aplicării metodei
sociometrice ................................................................................................................. 32
5.Discuții și concluzii privind rezultatele cercetării ........................................................ 35
6.Contribuții personale ..................................................................................................... 35
7. Limitele cercetării ........................................................................................................ 36
Bibliografie ......................................................................................................................... 37
4
Introducere
5
CAPITOLUL I
Metode și tehnici interactive de grup
6
1. Funcția cognitivă – astfel pentru elev metoda presupune o cale de acces spre
cunoașterea unor adevăruri, devenind un mod de a afla și de a descoperii prin propriile
forțe intelectuale.
2. Funcția formativ-educativă – metoda de predare este un proces educativ deoarece
presupune exersarea diverselor funcții psihice, dar și formarea unor noi deprinderi,
capacități și comportamente.
3. Funcția instrumentală – metodele didactice îndeplinesc această funcție deoarece ajută la
atingerea obiectivelor operaționale propuse de cadrul didactic la începutul activității.
4. Funcția normativă – metoda arată cum trebuie să se procedeze în predare pentru
obținerea celor mai bune rezultate.
5. Funcția motivațională – prin folosirea unor metode diversificate , activitățile de învățare
devin mai atractive și dezvoltă interesul și curiozitatea elevului față de ceea ce învață,
astfel metoda devine un factor motivațional în mobilizarea elevului asupra actului de
învățare.
În cadrul sistemului actual de instruire, metodele didactice trebuie să fie în acord cu
modificările și transformările survenite în ceea ce privește noile conținuturi ale
învățământului, ale noilor cerințe ale elevilor și ale societății. De aceea metodologia
folosită trebuie sa fie flexibilă și permisivă schimbărilor.
Metodele didactice nu pot văzute ca și metode bune sau mai puțin bune, doar prin
raportarea acestora la situațiile didactice in care este folosită, astfel putem vorbi depre
metode adecvate sau mai putin adecvate în atingerea obiectivelor propuse.
7
- metode tradiționale (conversația, expunerea. exercițiul etc. )
- metode moderne ( brainstorming-ul, explozia stelară, algoritmizarea etc.)
b. în funcție de extensiunea sferei de aplicabilitate:
- metode generale
- metode particulare sau speciale
c. pornind de la modalitatea princi3pală de prezentare a cunoștințelor:
- metode verbale
- metode intuitive
d. după gradul de implicare a elevilor la activitate :
- metode pasive
- metode active
e. după funcția didactică principală:
- metode de predare-învățare
- metode de fixare și consolidare
- metode de verificare și apreciere ale rezultatelor muncii elevilor
f. în funcție de modul de administrare a experienței ce urmează a fi însușită :
- metode algoritmice
- metode euristice
g. după forma de organizare:
- metode individuale
- metode de predare-învățare în grupuri
- metode frontale
- metode combinate
Fiecare metodă didactică poate îndeplini două sau mai multe criterii din cele
prezentate anterior de aceea clasificarea metodelor în funcție de anumite criterii nu poate fi
definitivă. Cel mai adesea metodele nu se prezintă în stare pură, ci sunt modelate după
necesitățile desfășurării optime a activității.
8
1. Metode de predare-învățare interactivă în grup: metoda mozaicului/experților, învățarea
dramatizată, metoda schimbării perechii.
2. Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor: harta cognitivă sau harta conceptuală,
diagrama cauzelor și a efectului, tehnica florii de nufăr.
3. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității: explozia stelară, metoda
pălăriilor gânditoare, metoda frisco.
9
intervenția profesorului se face simțită, acesta realizând un rezumat a ceea ce a avut d spus
fiecare echipă.
10
le devenind din ce în ce mai complexe. Acestea depind în principal modul în care gândește
elevul organizarea ideilor și a cunoștințelor pe care le stăpânește.
Această metodă are ca și avantaje memorarea mai rapidă și mai eficientă a
informațiilor, facilitează dezvoltarea gândirii logice și abilităților de învățare și este un
mod de lucru ordonat.
Hărțile conceptuale se împart în patru categorii, acestea distingându-se prin forma
diferită de reprezentare:
1. Hărți conceptuale sub forma „pânzei de păianjen” – în acest caz conceptul principal este
situat în centru, iar celelalte concepte fiind secundare.
2. Harta conceptuală ierarhică – această hartă prezintă informațiile în ordine
descrescătoare a informațiilor, cea mai importantă aflându-se în vârf.
3. Harta conceptuală lineară
4. Sisteme de hărți conceptuale – informațiile sunt organizate asemănător celor specificate
mai sus.
11
celor opt idei secundare în diagramă, clasa se va împărții în 8 echipe fiecare având ca temă
centrala una din cele 8 teme secundare stabilite anterior. Fiecare grup lucrează la
dezvoltarea uneia dintre acestea, pentru ca mai apoi, un membru al grupului să prezinte
celorlalți ideile dezvoltate de grupul său în legătură cu tema avută.
Exemplificare metodă
Disciplina: Limba şi literatura română- clasa a II-a
Tema: Descrierea aspectelor generale ale anotimpului de primăvară cu ajutorul metodei
„Floare de lotus“.
Vor fi prezentate elevilor planşele de primăvară şi se va discuta pe baza lor.
Elevii sunt împărţiţi în 6 echipe, fiecare având un nume sugestiv: Echipa
Fluturaşilor, Echipa Ghioceilor, Echipa Păsărelelor, Echipa Albinuţelor, Echipa
Buburuzelor şi Echipa Mieluşeilor. Fiecare elev va primi un ecuson cu simbolul grupei
sale.
Se va lipi pe tablă o floare de lotus pe care este scris cuvântul „Primăvara“. Fiecare
grupă va primi câte o floare cu următoarele teme de dezbatere: Natura primăvara (Care
sunt semnele ce anunţă sosirea primăverii?), Sărbătorile de primăvară (Care sunt
sărbătorile de primăvară?), Obiceiuri şitradiţii de primăvară (Care sunt obiceiurile
şitradiţiile de primăvară?) şi Primăvara în operele literare (Fragmente din opere literare în
care se vorbeşte despre primăvară), Ghicitori de primăvară, Flori de primăvară. După ce
elevii vor discuta în cadrul echipei tema dată, vor completa petalele florii cu noţiunile
corespunzătoare.
Se vor afișa florile pe tablă, se va analiza modul cum au fost realizate.
12
- elaborarea în fiecare grup a unei liste cu întrebări diverse care au legătură cu problema
de discutat
- comunicarea rezultatelor muncii de grup
- evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea muncii în echipă.
Pentru început această metodă are ca puncte de plecare cinci întrebări de bază :
Cine?, Ce?, Unde?, Când?, Din ce cauză?, care pot da naștere ulterior altor întrebări care
duc la rezolvare problemei existente. Acestă metodă este folosită în principal în cadrul
orelor de receptare a unui text narativ.
Este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii, similară brainstormingului.Începe
din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare.
Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni
între concepte
Exemplificare metodei
Propunator: instit. Draghici Mihaela
Tema activitatii: Textul narativ
Text suport: „Fram, ursul polar” dupa Cezar Petrescu
Etape:
•Colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale;
• Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai diverse;
•Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au
legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De
ce?, Când?. Lista de întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate, care cer şi o mai
mare concentrare;
•Comunicarea rezultatelor muncii de grup;
•Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă;
•Facultativ se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.
13
Fișă de lucru pe echipe
Formulaţi întrebări pe baza conţinutului textului:
Cine?
De ce? Ce?ăc
euuuu
?/////
/???fff
făcea?
Cum? Când ?
14
Pălăria roșie dă frâu liber imaginației și sentimentelor. Acesta face posibilă
exprimarea sentimentlor și emoțiilor pe care grupul respectiv le are cu privire la situația pe
care o au, fără a fi nevoiți să ofere explicații pentru sentimentele exprimate.
Pălăria neagră exprimă prudență , avertisment și judecată. Aceștia vor oferii o
perspectivă tristă asupra situației în discuție și vor scoate în evidență punctele slabe și
aspetele negative ale situației.
Pălăria galbenă este opusul celei negre, aducând aspetele pozitive și optimiste în
discuție. Acesta aduce în discuție beneficiile și valoarea înfomațiilor și a faptelor date.
Pălăria verde este cea care emite idei noi, aceasta stimulând gândirea creativă. Este
cea care caută rezolvări altenative pentru a ajunge la noi concepte și noi posibilități de
rezolvare a situației.
Pălăria albastră este cea care controlează, supraveghează și dirijează bunul mers al
activității. Aceasta monitorizează jocul , are în veererepectarea regulilor și rezolvă
conflictele apărute pe parcursul desfășurării activității.
Exemplificare metodă:
Clasa: a II-a
Aria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Tema: „Căţeluşulşchiop”, de Elena Farago
Pe catedră am şase pălării de culori diferite. Pentru fiecare pălărie voi numi câte un copil
care va răspunde cerinţei de sub pălărie.
15
Eu sunt foarte supărată pe copil şi-mi pare rău că acest căţel a fost lovit cu răutate în picior.
Vă imaginaţi cât a suferit căţelul? Este cel mai rău copil cel ce repetă fapta lui.
Voi ce credeţi sau ce-aţi face?
Copiii răspund la întrebări.
Chiar la noi pe stradă sunt câini fără stăpâni şi nimeni nu le găseşte un adăpost. Voi sunteţi
de acord să rămână pe stradă? Când plouă nu au unde să se adăpostească!
7. Pălăria albă
Putem să tragem o concluzie?
Câinii trebuie protejaţi de primărie şi de oameni. Să li se facă adăposturi.
Ce trebuie să facem noi?
Să scriem o scrisoare primarului sau să-l sunăm la telefon.
Ce putem reţine din tot ce s-a spus?
Să scriem scrisoare primarului?
Să hotărâm cine o va duce la primărie.
16
Iar noi vom continua să-I hrănim şi nu vom uita – “ Nu loviţi câinii!”, “ Faceţi numai fapte
bune!”
Exemplificare metodă
Profesor: Briciu Andreia – Elena
Clasa: a VI-a
Subiectul:Schiţa „D-l Goe…”, de I.L.Caragiale
Metoda Frisco abordează o problemă din perspective multiple; elevii trebuie să
interpreteze anumite roluri şi să-şisusţină cu argumente punctele de vedere în cadrul unei
dezbateri colective.
17
O = optimistul - critică poziţia pesimistului şisusţine, în mod realist, soluţiile propuse de
exuberant.
Echipa de investigaţie se împarte în trei grupe:
1. Care sunt personajele din schiţa “D-l Goe…”?
2. Care este personajul principal?
G1
3. Care sunt personajele secundare?
4. Care sunt personajele episodice?
1. Cum explicaţi titlul schiţei?
2. Precizaţi câteva din acţiunile lui Goe!
G2
3. Care sunt trăsăturile morale ale lui Goe desprinse din schiţă?
4. Care este atitudinea celor trei «dame» faţă de acţiunile lui Goe?
1. Care sunt trăsăturile personajului principal desprinse din limbajul său?
2. Numiţimodalităţi de caracterizare ale personajului!
G3
3. Goe este caracterizat direct de către autor prin descriere. Cum?
4. Din ce rezultă caracterizarea indirectă a personajului?
Concluzie: Goe este tipul copilului needucat, rezultat al unei educaţiigreşite din partea
părinţilor.
Rourile elevilor
Conservatorul/tradiţionalistul
E păcat, dragi colegi, că personajul Goe aflat la o vârstă destul de fragedă, nu ascultă de
sfaturile celor mari, nu învaţăşi este etichetat ca un copil needucat. E păcat că este
obraznic, atât cu mama, cu bunica, cu mătuşa, cât şi cu ceilalţi oameni. Ar trebui să i se
explice ce este bine şi ce este rău, să nu mai fie încurajat permanent în prostiile lui, să se
comporte civilizat şi să înţeleagă că nu are doar drepturi, ci şiobligaţii.
Exuberantul
Şi ce dacă Goe este neastâmpărat şi nu ascultă de mama lui? Mie mi se pare că nu este
chiar aşa de rău ceea ce face el, trăindu-şi copilăria în sânul unei familii care îl iubeşte, îl
18
răsfaţă, îl lasă să facă tot ce doreşte el, îl încurajează chiar şi atunci când rămâne repetent
oferindu-i totul. Dacă aş avea şi eu o familie care mi-ar permite să mă comport asemenea
lui, să fac ce vreau fără să ofer ceva în schimb, să fiu permanent încurajat şi să nu fiu
pedepsit, aş face la fel.
Pesimistul
Eu cred că Goe nu poate deveni un copil cuminte, fiind foarte răsfăţat, încurajat de
mamă, bunică şimătuşă să facă orice prin simplul fapt că nu este certat, adăugându-se
încurajarea permanentă, lipsa de preocupare, limbajul de mahala folosit. Toate acestea se
învaţăşi din familie, din mediul în care trăieşte copilul, dar şi prin educaţie. Acest copil nu
este educat, dar nu are nici modele de conduită.
Optimistul
Eu sunt sigur, dragi colegi, că este un copil care se poate schimba. Cred că atunci când va
mai creşteîşi va da seama că nu este bine ceea ce face şi va deveni un copil politicos,
respectuos şi civilizat.”
4. Valențele formativ-educative ale metodelor interactive de învățare în grup Commented [MB4]: Acestsubpunctmergeadezvoltat un pic…
19
Metodele interactive de grup îmbracă forma unor jocuri cu reguli clar stabilite,
jocuri de învățare, de cooperare, distractive ce acționează direct asuprra modului de
gândire și manifestare a copiilor. Astfel copii învață sa rezolve problemele cu care se
confruntă, să ia decizii în grup și să aplaneze conflictele.
Metodele interactive sunt capabile să-l facă pe elev să urmarească cu interes şi curiozitate lecţia ,
să-i câştige adeziunea logică şi afectivă faţa de cele nou învăţate, care-l determină să-şi pună în joc
imaginatia, îngelegerea, puterea de anticipare, memoria. De asemenea, îl ajută să caute, să
cerceteze, să găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care urmează să şi le înmulţească, să afle
soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţe, să ajungă la reconstituri şi resistematizări de
cunoştinţe.
În învaţarea prin cooperare succesul grupului depinde de efortul depus în realizarea sarcinilor de
catre toti membri. Elevii sunt dirijati către un scop comun, stimulaţi de o apreciere colectiva,
rezultatele fiind suma eforturilor tuturor, fiecare membru al grupului işi asuma responsabilitatea
sarcinilor de rezolvat. Aceasta invatare prin cooperare solicita efort intelectual şi practic atat din
partea elevilor cat şi din partea profesorului care coordoneaza bunul mers al activitatii.
Profesorul trebuie să-i facă pe elevi să dorească să se implice în activitate, în rezolvarea
problemelor date. Valenţele formativ- educative care recomandă aceste metode interactive ca
practici de succes atât pentru învăţare cât şi pentru evaluare sunt următoarele : - stimuleaza
implicarea activă în sarcina a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce-şi asuma.
- exersează capacităţile de analiza şi de luuare a deciziilor oportune la momentul potrivit,
stimuland initiativa tuturor elevilor implicati in sarcina. - asigură o mai bună practică a
cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacitatilor în variate contexte şi situaţii. - asigură o mai
bună clarificare conceptuala şi o integrare uşoara a cunoştintelor asimilate în sistemul naţional,
devenind astfel operationale - unele dintre ele, cum ar fi portofoliu, ofera o perspectiva de
ansamblu asupra activitatii elevului pe o perioada mai lunga de timp depasind neajunsurile altor
metode traditionale de evaluare cu caracter de sondaj si materie si intre elevi
20
CAPITOLUL II
Particularitățile clasei de elevi ca grup social
21
Coeziunea grupului ține în special de profesorul care manageriază grupul. Acesta
va folosi tehnici de motivarea ale elevilor, creând situații de cooperare sau de competiție și
va încerca să pună accentul pe rezolvarea problemelor de ordin afectiv ale elevilor. Este
foarte important ca profesorul să aibă o atitudine deschisă față de elevi, pentru a putea fi
perceput ca fiind un colaborator al acestora, nu un lider absolut. Astfel relațiile dintre
profesor și elevi, respectiv grupul-clasă, se vor baza pe prietenie, încredere, înțelegere și
entuziasm.
22
2.2. Structuri dimensionale ale clasei de elevi
Managementul clasei se ocupă și cu structurile dimensionale ale acesteia. Procesul
didactic fiind un proces managerial este determinat de aceste structuri.
Dimensiune ergonomică –aceasta urmărește dispunerea mobilierului din sala de
clasă, vizibilitatea, în sensul așezării elevilor în bănci și amenajarea sălii de clasă.
Vizibilitatea reprezintă o substructură dimensională a managementului clasei de
elevi foarte importantă. Aceasta este condiționată de dispunerea mobilierului în clasa de
elevi și de sănătatea elevilor. Cadrul didactic trebuie să țină cont de parametri fizici,
biologici și medicali ai fiecărui elev pentru așezarea în condiții optime a fiecăruia.
23
activități. Educația morala nu vizează doar formarea caracterului, ci dezvoltarea mai
multor deprinderi care se completează unele pe celelalte.
Cadrul didactic are ca misiune încurajarea atitudinilor pozitive și corectarea celor
negative. De asemenea evaluarea eronată a eforturilor fiecărui elev poate avea o influență
negativă în dezvoltarea voinței elevului în cadrul procesului instructiv-educativ și nu
numai.
24
- atitudinea celorlalte grupuri din școală față de clasa respectivă, deoarece o imagine
exterioară negativă poate determina și o înrăutățire a situației interioare;
- tehnicile de motivare a elevilor pentru viața de grup constituie pârghii importante ale
instaurării unei forme profunde de coeziune (accentele fiind puse pe competiție sau
cooperare)
Din tot ce sa prezentat până acum, în cadrul dimensiunii normative, reiese ca
profesorul are un rol foarte important în stabilirea și totodată respectarea regulilor impuse
în cadrul grupului clasă. Acesta va putea astfel să gestioneze orice situație de criză apărută
în interiorul grupului și va putea evita consecințele negative care se pot abate asupra
grupului.
2.2.4.Dimensiunea operațională
Dimensiunea operațională se află în interdependență cu dimensiunea normativă,
fiind punerea în practică a normelor astfel încât elevii să le poată interioriza. Această
dimensiune se referă la relațiile stabilite între cadrul didactic și elevi pe baza regulilor
stabilite. De multe ori cultura profesorilor este diferită de cultura elevilor ceea ce poate
duce la apariția unor conflicte. De aceea cultura elevilor nu trebuie înlăturată, ci trebuie
încadrată în cultura profesorilor pentru o bună desfășurare a procesului instructiv educativ.
Ca și elemente reglatorii asupra acestor situații de criză apărute între profesor și
elev putem spune că varierea eficientă a raportului recompensă/sancțiune ar fi una dintre
cele mai bune metode de intervenție a cadrului didactic în aplanarea acestor situații.
Studiile moderne oferă cadrelor didactice spre selecție o serie de intervenții dintre
care cele mai reprezentative sunt: strategia de dominare, negocierea, fraternizarea, strategia
bazată pe ritual și rutină, terapia ocupațională și strategia de susținere morală. Experiența și
măiestria cadrului didactic sunt singurele ce pot stabili selecția unor strategii optime de
soluționare a crizelor apărute în desfășurarea procesului instructiv-educativ.
În cadrul grupului, conformarea ar trebui să se realizeze din ambele părți. „Grupul-
clasă, și chiar cadrul didactic, tinde să-i valorizeze pozitiv pe aceia care se supun foarte
ușor normelor explicite, dar este bine să-i aprecieze și pe dizidenți, pentru gândirea critică
și curajul de care dau dovadă” (Iucu, 2006, p. 97). Conformarea asigură desfășurarea
optimă a activităților în viața de grup dar și în viața școlară, asigurând funcționarea
eficientă și coezivă a grupurilor sociale.
25
2.2.5.Dimensiunea inovatoare
În ziua de astăzi, când apar atât de multe schimbări în viața socială, nici
învățământul nu poate rămâne neschimbat. De aceea din perspectiva managementului
clasei de elevi dimensiunea inovatoare este esențială în desfășurarea optimă a activităților
în cadrul grupului. Schimbările la care cadrul didactic aderă vor trebui să fie în acord cu
nevoile și așteptările elevilor.
26
CAPITOLUL III
Studiu empiric privind influența metodelor și tehnicilor interactive de predare-
învățare asupra coeziunii clasei de elevi
2. Metodologia cercetării
2.1. Obiectivele cercetării
O.1. Identificarea unor clase de elevi contrastante în ceea ce privește nivelului de coeziune
al grupului și a utilizării la clasă a metodelor interactive de predare-învățare.
O.2. Compararea claselor contrastante d.p.d.v. al nivelului de coeziune prin prisma
frecvenței utilizării metodelor interactive de predare-învățare;
O.3. Compararea claselor contrastante d.p.d.v. al frecvenței utilizării metodelor interactive
de predare-învățare și a coeziunii grupului de elevi prin prisma rezultatelor școlare obținute
de aceștia;
27
2.3. Variabilele cercetării
Variabilă independentă: metodele didactice utilizate în mod curent la clasă.
Variabila independentă modificată – folosirea sistematică a metodelor didactice
interactive: metoda pălăriilor gânditoare, explozia stelară, metoda Frisco și metoda
schimbării perechii, metoda exploziei stelare.
Variabilă dependentă: coeziunea clasei de elevi, deprinderi sociale, rezultate
școlare.
Ancheta pe bază de interviul-am folosit ca metoda de cercetare asupra celor patru cadre Commented [MB5]: Acordul se face cu ancheta
didactice de la cele patru clase analizate. Am aplicat acest interviu pentru a afla cât de des
se folosesc metodele interactiv educative si cât de importante sunt acestea coeziunea clasei
ca grup social și educațional.
28
Ghid de interviu:
1. În cadrul orelor desfășurate de dumneavoastră utilizați metode de predare
interactive de grup?
2. Ce metode de predare interactive de grup folosiți?
3. Cât de des folosiți aceste metode?
4. Ce părere aveți despre valențele formative ale metodelor interactive de predare?
5. Elevii dumneavoastră colaborează atunci când demarați lucrări de grup?
6. Ce metode aplicați pentru a descoperi dacă elevii din clasa dumneavoastră sunt
uniți?
7. Cum credeți ca poate influența nivelul de coeziune al clasei procesul de predare-
învățare?
Metoda sociometrică
Se notează cu:
(alegeri – respingeri)
I.S.P. = ---------------------------------------
29
nr. total de subiecți – 1
Sociograma reprezintă figura grafica prin care se reda tipul şi sensul relaţiilor
existente între membrii grupului. Se utilizează pentru aceasta următoarele semne
convenţionale.
AB Subiectul A îl preferă pe B
A B Subiectul A îl respinge pe B
Observaţie: dacă grupul pe care-l studiem este constituit din subiecți aparținând ambelor
sexe, atunci băieţii pot fi semnalaţi prin intermediul iniţialelor numelui încadrat de un
pătrat şi fetele pot fi indicate prin intermediul iniţialelor numelui încadrat de un cerc.
Alegeri reciproce x 2
C gr = -------------------------------------------
Nr. subiecți x (nr. subiecți – 1 )
Observaţie: cu cât scorul se apropie mai mult de 1 cu atât coeziunea grupului este mai
mare. Cu cat este mai îndepărtat de 1 cu atât coeziunea grupului este mai redusă.
Chestionar sociometric:
1. Dacă s-ar reorganiza clasa, cu cine ați dori să fiți coleg de banca?
2. Dacă s-ar reorganiza clasa, cu cine nu ați dori să fiți coleg de banca?
30
4. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării
4.1.Analiza și interpretarea rezultatelor anchetei pe bază de interviu
Interviul a fost adresat celor patru cadre didactice de la clasele aflate sub cercetare.
Din prima întrebare am aflat că trei din cele patru cadre didactice folosesc metodele
interactive, cea de-a patra fiind de părere că aceste metode sunt consumatoare de timp și
fără rezultate. Metodele folosite în general de aceste cadre didactice sunt: învățarea
dramatizată, floarea de lotus, metoda pălăriilorgânditoare, metoda schimbării perechii.
Două din cele patru cadre didactice au spus că folosesc aproximativ de patru ori pe
săptămână metodele interactive, cea de-a treia o dată pe săptămână, iar ce-a de-a patra
chiar o dată la două săptămâni.
Învățătoarea I a clasei a II-a B din Școala Gimnazială Theodor Aman consideră că
metodele interactiv educative îi ajută pe elevii săi să-și însușească mai bine cunoștințele și
să colaboreze mai mult unii cu ceilalți. Cele două cadre didactice de la Școala Gimnazială
Nanu Muscel (A, C) consideră că metodele sunt benefice pentru copii însă evită folosirea
lor deoarece cred că se creează o atmosferă agitată în timpul desfășurări acestora. Iar cea
de-a doua învățătoare de la clasa a II-a A de la Școala Gimnazială Theodor Aman (M)
consideră că aceste metode sunt „ o pierdere de timp”, iar elevii ar trebui sa învețe mai
multă teorie decât practică.
Din răspunsurile cadrelor didactice aflăm că majoritatea elevilor colaborează, fie că
sunt folosite metodele interactive, fie ca nu.
Cadrul didactic I folosește de cele mai multe ori metoda pălăriilor gânditoare, iar
aceasta a remarcat că elevii clasei ei lucrează în echipa, indiferent dacă formula de elevi
dintr-un grup se schimbă. Aceasta mi-a spus ca e mulțumită de cum lucrează elevii săi și
chiar spune a observat ca aceștia au un comportament asemănător și în timp pauzelor
atunci când se joacă.
Cadrul didactic A mi-a spus că folosește de foarte multe ori învățarea dramatizată,
deoarece consideră că această metodă îi oferă rezultatele mult dorită, iar elevii au parte de
o învățare activă.
Cadrul didactic C folosește metode interactive diverse însă consideră că nu a găsit
încă o metodă potrivită pentru a ajunge la rezultate semnificative din partea elevilor săi.
Cadrul didactic M a spus că folosește metode interactive doar la lecțiile cu
dificultate redusă, neobservând o schimbare în comportamentul elevilor. Aceasta este de
părere că metodele tradiționale îi ajută mult mai mult pe elevii săi să își însușească
cunoștințele.
31
Răspunsurile primite din partea celor patru cadre didactice sunt diferite, astfel am
observat ca doar trei dintre cele patru pun accentul pe coeziunea dintre elevii lor.
32
De asemenea putem remarca și elevii retrași, aceștia sunt N.C., B.,G. și O.L. Am
identificat acești elevii din punctajul prezentat în sociomatrice, observând că aceștia au fost
aleși de cele mai puține ori, ne fiind printre preferințele colegilor.
Punctajele prezentate în tabelul sociometric sunt destul de mici ceea ce ne face să
credem că elevii nu sunt foarte uniți și nu comunică suficient de mult pentru a se cunoaște.
Acest aspect reiese și din calculul efectuat pe baza sociogramei de la anexa 1.1.
Alegerile reciproce dintre elevii acestei clase au fost puține, iar acest lucru a dus la un grad
al coeziunii foarte mic de 0,02. Gradul de coeziune ne indică faptul că elevii acestei clase
nu cooperează suficient de mult în vederea realizării unor activități comune.
Din analiza interviului adresat cadrului didactic al acestei clase am observat că la
această clasă metodele interactive sunt folosite destul de rar, iar învățarea se bazează mai
mult pe învățarea individuală decât pe cea teoretică.
De asemenea prin analiza documentelor școlare, planificarea calendaristică și
proiectele didactice, am observat că învățătoarea nu folosește metodele interactive atât de
des, învățarea bazându-se mai mult pe teorie, iar metodele folosite preponderent sunt cele
tradiționale.
Cea de-a doua clasă analizată prin metoda sociometrică este clasa a II-a B de la
Școala Gimnazială Theodor Aman.
Urmărind tabelul sociometric de la anexa 2 observăm că elevul V are procentajul
cel mai mare al indicelui de status preferențial ceea ce arată că acesta este membrul
informal al grupului. Însă dacă analizăm îndeaproape rezultatele din tabel observăm că
acesta are cele mai multe respingeri din parte colegilor. Analizând cu atenție toate datele
din tabel observăm ca cel mai apreciat, având cele mai multe alegeri pozitive este elevul N.
Am urmărit rezultatele obținute de fiecare elev prin calcului de indice al statutului
preferențial și am observat că diferențele dintre aceștia nu sunt mari. Pe baza acestor
rezultate am realizat sociograma alegerilor pozitive anexa 2.1, și am observat că alegerile
reciproce sunt într-un număr mare, urmând ca prin calculul indicelui de coeziune al
grupului să obținem un rezultat mare de 0,16. Scorul mare de 0,16 ne spune că aici
întâlnim elevi care cooperează astfel deducem că este o clasă cu un grad de coeziune mare.
Adăugând rezultatele obținute prin analiza interviului și ale documentelor școlare
de la această clasă, descoperim că în activitățile desfășurate se folosesc frecvent metodele
interactive. Astfelînțelegem că folosirea metodelor interactive duce la o coeziune buna a
grupului de elevi.
33
Cea de-a treia clasă analizată cu ajutorul metodei sociometrice este clasa a II-a A de
la Școala Gimnazială Nanu Muscel.
Liderul informal din această clasă este elevul S, acesta având cel mai mare scor al
indicelui de statut preferențial. De asemenea prin urmărirea tabelului sociometric de la
anexa 3 observăm ca avem și un elev cu indice de statut preferențial foarte mic rezultând
ca acesta este unul dintre elevii retrași din această clasă.
Rezultatele generale obținute în tabelul sociometric ne arată că elevii sunt
dezorganizați, alegerile dintre ei fiind nepotrivite pentru a putea da dovadă de o clasă
coezivă.
Urmărind sociograma realizată pe baza tabelului sociometric de la anexa 3.1
observăm că alegerile reciproce sunt puține, iar indicele de coeziune este de 0.05.
Analizând și rezultatele obținute la interviu și prin analiza documentelor școlare
aflăm că la această clasă se folosesc metodele interactive diverse, dar uneori nu sunt
potrivite temelor si materiilor alese, de aceea elevii nu știu cum să colaboreze în obținerea
rezultatelor așteptate de către cadrul didactic.
Cea de-a patra clasă analizată cu ajutorul metodei sociometrică este clasa a II-a B
de la Școala Gimnazială Nanu Muscel.În cadrul acestei clase, potrivit tabelului sociometric
din anexa 4, liderii informali ai acestei clase sunt elevii F și M. Urmărind cu atenție tabelul
observăm că elevul F are mai multe respingeri decât atrageri, iar elevul M deține un
echilibru între atrageri și respingeri. Rezultatele celorlalți elevi sunt echilibrate ceea ce
denotă că aceștia colaborează unii cu ceilalți și par a fi o clasă coezivă.Mergând mai
departe și urmărind sociograma alcătuită pe baza tabelului sociometric observăm că sunt
numeroase atrageri reciproce ceea ce ne face să credem ca avem parte de o clasă coezivă.
Completând rezultatele obținute în sociogramă cu interviul și analiza documentelor
aflăm că este o clasă în care metodele interactive sunt folosite corect, iar acestea duc spre
perfecționarea relațiilor dintre ei, ajungându-se în timp la un grad mare de coeziune al
grupului.
După analizarea fiecărei clase în parte după obținerea rezultatelor obținute prin
metoda sociogramei, descoperim că avem două clase contrastante. Cele doua clase
contrastante se află în aceeași unitate școlară fiind vorba de clasa a II-a A și clasa a II-a B
din Școala Gimnazială Theodor Aman. Am observat ca la clasa a II-a A nu se folosesc
metodele didactice interactive, iar elevii nu cooperează unii cu ceilalți, pe când la clasa a
II-a B metodele didactice interactive sunt prioritare, iar elevii acestei clase cooperează și
găsesc soluții împreună spre rezolvarea unor probleme. De asemenea diferențele dintre
34
aceste două clase ne sunt evidențiate și din calcului indicelui de coeziune al grupului, clasa
a II-a A având indicele de coeziune al grupului de 0,02, iar clasa a II-a B având indicele de
coeziune al grupului de 0,16. Astfel deducem că metodele didactice interactive contribuie
semnificativ în obținerea unei clase coezive.
6.Contribuții personale
După rezultatele cercetării am sfătuit cadrele didactice să folosească mai des
metodele interactiv educative, într-o gamă mai variată. Le-am prezentat rezultatele
obținute și beneficiile acestor metode în desfășurarea orelor. De asemenea le-am prezentat
diferențele identificate între cele două clase contrastante și le-am prezentat modul în care
am lucrat pentru a depista gradul de coeziune al grupului.
35
7. Limitele cercetării
M-am confruntat cu răspunsuri subiective din partea unor cadre didactice, însă din
rezultatele copiilor și din analiza documentelor am ajuns la rezultatele prezentate mai sus.
De asemenea, analizând patru clase de elevii cu vârste cuprinse între 8 și 9 ani, nu am
reușit să obțin rezultate foarte mari în calculul indicelui de coeziune al grupului, însă
acestea au fost suficient de semnificative să pot găsi două clase contrastante.
36
Bibliografie
Cerghit, I. (1976). Metode de învățământ. București: Editura Didactica și Pedagogica.
Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ - Ediția a IV-a revăzută și adăugită. Iași:
Polirom.
Cucoș, C. (2006). Pedagogie - Ediția a II-a revăzută și adăugită. Iași: Polirom.
Iucu, R. B. (2006). Managementul clasei de elevi- Aplicații pentru gestionarea situațiilor
de criză educațională. București: Polirom.
Neacșu, I. (1990). Metode și tehnici de învățare eficientă. București: Editura militară.
Crenguța L.O. (2003). Pedagogie. Alternative metodologice interactive. București: Ed.
Universității din București
Metode şi tehnici interactive de grup (n.d.). Accesat în 16.02.2016, URL:
http://gradinitapp25-tm.ro/files/Metode%20si%20tehnici%20interactive%20d
e%20grup.htm
Explozia stelară aplicată la o lecție de limba română (n.d.). Accesat în 16.02.2016, URL:
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/119222_explozia-stelara-aplicata-la-o-
lectie-de-limba-romana
Pălăriile gânditoare aplicată la o lecție de limba romană(n.d.). Accesat în
16.02.2016(URL: http://www.didactic.ro/revista-electronica/revista-electronica-
didactic-ro-issn-1844-4679-iunie-2010/299_metoda-palariilor-ganditoare-in-orele-de-
limba-si-literatura-romana-inv-constanta-grama-sc-cu-cls-i-viii-cornu-de-jos-jud-
prahova
Metoda frisco - Accesat în 18.02.1016 (URL:http://www.didactic.ro/materiale-didactice/o-
secventa-didactica-care-contine-metoda-frisco)
Managementul clasei de elevi (n.d.). Accesat în 2.12.2015, URL: http://www12.tuiasi.ro/
users/58/Managementul%20clasei%20de%20elevi.pdf
37