Suport Curs - Stiinte

UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
1 Consideraţii teoretice - notiţele studentului de la curs,

lucrări practice sau realizate în baza documentării şi a
studiului individual
Tematicile generale:
C. cunostinte stiintifice
C. formarea si asimilarea cunostintelor stiintifice la copii
C. discursul dascalului la clasa pentru facilizarea insusirii corecte a
cunostintelor stiintifice de catre copii
A. CUNOŞTINŢE ŞTIINŢIFICE – CONŢINUTURILE NOŢIONALE

UTILIZATE ÎN STUDIUL ŞTIINŢELOR
Discursul didactic este vectorizat de un àlgoritm didactic` de introducere a oricărei noţiuni

ştiinţifice, algoritm ce îmbină logica ştiinţei cu logica didactică. Problema care se pune este: în ce
măsură imaginea dascălului asupra noţiunilor ştiinţifice influenţează acest algoritm şi dacă el este
semnificativ şi util pentru procesul de formare a acestor noţiuni in mintea copiilor ?
PROBLEMA FORMARII RESURSELOR UMANE: cum se pot forma dascălii a căror imagine despre
cunoştinţele ştiinţifice să respecte procesul psihic intern de asimilare de către copii a acestora ? Adica să
faciliteze desfăşurarea cât mai eficientă a studiului ştiinţelor pentru copii.
SISTEME NATURALE
INFLUENŢELE RECIPROCE ALE
aflatE în interacţiune SCHIMBĂRILOR PARADIGMATICE DIN
DOMENIUL ŞTIINŢELOR ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT
STUDIUL SISTEMULUI NATURAL

proces psihopedagogic de formare şi
asimilare a noţiunilor
DISCURSUL DASCĂLULUI
pentru a faciliza şi accesibiliza studiul
cunostintelor stiintifice la copii
Èfectul de imagine` asupra STIINTEI si INVATAMANTULUI STIINTEI

Până acum aproape două decenii, imaginile despre conţinuturile ştiinţifice destinate asimilării şi construcţia
logică a acestora în învăţământ au suferit o deformare datorată dominaţiei materialismului dialectic. Azi, modul
dogmatic, făra replici alternative ori `îndoieli relativiste` în ştiinţă şi obiectele de învăţământ corespondente
(fizica, chimia, biologia, geografia, etc), este înlocuit cu abordarea suplă, interdisciplinară, în care ştiinţa nu
intră în contradicţie cu alte domenii ale cunoaşterii, religia de exemplu, ci se completează reciproc.
Din cercetările efectuate ne aşteptăm la recunoaşterea de către dascăli a importanţei cunoaşterii, construirii
şi reprezentării noţiunii de sistem material/natural (SM) şi, implicit, posibilul său rol de sursă de obstacole
în asimilarea şi formarea celorlalte noţiuni ştiinţifice. Se poate contura soluţia metodologica valabilă şi
cuprinzătoare pentru majoritatea situaţiilor (locale şi/sau generale), în care apar diferite tipuri de SF alese
spre studiu. Soluţia oferită se transformă într-un comportament firesc al profesorului, manifestat ca un
reflex didactic la fiecare lecţie prin respectarea laitmotivului instruirii la ştiinţele naturii:
geneza tuturor noţiunilor ştiinţifice se află în imaginea dascalilor asupra noţiunii de sistem material
(SM); necesitatea utilizării limbajului ştiinţific derivă din dorinţa de a descrie cat mai corect
interacţiunile la care participă SM şi efectele fizice asupra sa.
1
Predescu Constantin
Compararea caracteristicilor conţinuturilor ştiinţifice cu care se operează în ştiinţele naturii şi învăţământul

acestora este surprinsă în tabelul de mai jos:
CARACTERISTICI ŞTIINŢĂ DIDACTICĂ ŞTIINŢEI

Concurenţa concepţiilor filosofice Implicaţia politicilor educaţionale
Implicaţii epistemologice
asupra lumii
Cantitatea informaţiei Creştere exponenţială Limitată, ordonată
vehiculate
Hiperfină prin superspecializări, Reglabilă, funcţie de vârsta
Calitatea cunoştinţelor
integratoare prin şcolară şi interesele sistemului de
ştiinţifice utilizate
suprageneralizări, plină de învăţământ, clară
contradicţii
Structura cunoştinţelor Dezordonată, teorii corijabiile cu Teorii bine conturate, stabile şi
ştiinţifice utilizate timp de viaţă limitat, complexă perene; construct clar, bine definit
Experţii prin efort şi modele Novicii prin modele generale
Modul de dobândire a personale ori cercetări de grup impuse de sistemul de învăţământ
cunoştinţelor ştiinţifice ori de stilul personal al
profesorului
Motivaţia construcţiei Interese economice, medicale, Imediată, în cotidian ori
sistemului ideatic militare, educaţionale fenomene naturale
Aplicabilitatea
Apar o serie de întrebări:

- Este necesară şi posibilă `construirea` unei noi imagini despre ştiinţă?
- De la ce premise ar trebui să pornească această nouă imagine ?
- Cum s-ar transpune această nouă imagine în învăţămât şi ce ar schimba ea în derularea procesului
didactic prin care se manifestă ?
- Poate fi realizată ordonarea cunoştinţelor stiintifice, în special a conţinuturilor noţionale, astfel încât
să fie acceptată de comunitatea dascalilor ?
- Cum ar fi motivaţi şi ajutaţi copii să-şi însuşească mai bine şi mai plăcut decât până acum această
disciplină, printr-un astfel de mod de punere a problemei învăţării stiintei ?
Am particularizat aceste interogaţii cu caracter mai general într-un set specific, mai de substanţă, pentru
incercările noastre:
- Care este componenţa şi structura posibilă a unei `matrici informaţionale` specifică conţinutului
noţional al fizicii, definitorie studiului ştiinţelor naturii de la nivel preprimar până la nivel universitar
?
- Cum ar transpare această `matrice informaţională` în programele şcolare şi universitare cat şi în
discursul explicit şi/sau implicit al dascalilor ?
- Ce element al acestei structuri este esenţial în reconstrucţia internă, după o nouă logică didactică, a
acestei discipline şcolare ?
De fapt, este vorba despre construirea unei noi imagini despre sistemul material (SM) prin:
 debarasarea de influenţele unei filosofii materialiste exclusiviste;
 studiul său prin aplicarea noilor teorii psihologice asupra formării noţiunilor;
 construirea unei noi logici didactice în jurul acestei noţiuni deoarece:
- este importantă în formarea unei imagini asupra realităţii,
- are o poziţiei fundamentală în construcţia sistemului de cunoştinţe ştiinţi,
- are un rol justificativ în formarea limbajului ştiinţific,
- este subiect/obiect al cunoşterii şi criteriu în respectarea logicii ştiinţei în general şi logicii fizicii
în special,
- implicaţiile interdisciplinare ce le prezintă pentru însuşirea conceptelor ştiinţifice din alte
domenii sunt esenţiale,
- etc.
2
Predescu Constantin
Compararea ştiinţelor naturii cu didactica lor

ŞTIINŢĂ DIDACTICA
ŞTIINŢĂ DIDACTICA
ŞTIINŢEI
ŞTIINŢEI
Modalitatea de
Natura, faptele,
(re)descoperire a
procesele ce se
naturii în
petrec în ea Obiectul procesul didactic
de studiu
PROBLEMA
CUNOAŞTERII
Accesul spre
HERMENEUTICA sau
Mod pozitivist şi raţionalist cunoaştere antipozitivismul
(la origine idealism)
Relaţii deterministe de
tip "cauză-efect"
relaţia de implicare
TEORETIC EXPERIMENTAL
CONŢINUTUL
ŞTIINŢIFIC
Teorii “închise” + “teorii deschise” domină teoriile "închise"
domenii noi necoagulate, pretabile solid construite şi formulate
schimbărilor
LIMBAJUL
LOGICOMATEMATIC
Dificil ca simbolistică şi accesibil şi sugestiv
formalism aparat matematic uzual
aparat matematic specializat folosite modele consacrate,
folosite modele ce se perimează durabile
COMUNITATEA
CREATOARE
Cercetatori Profesori + Elevi
3
Prelucrare dupa Heisenberg apud J.L. Martinand (1986)
Predescu Constantin
Cunoştinţe ştiinţifice cu care se operează în învăţarea ştiinţelor naturii constă într-un conţinut noţional
(CN) împreună cu abilităţile experimentale. Numim `noţiuni ştiinţifice`, componentele CN cu care se
operează în mod curent şi considerate a fi fundamentale ca importanţă în înţelegerea ştiinţelor naturii.
Componentele CN sunt date, fapte, noţiuni elementare, concepte, procese, legităţi, principii, aplicaţii ale
acestora, teorii, operaţii (algoritmi) specifice unei metode de lucru, etc. Acum nu considerăm necesară o
distincţie logică riguroasă între noţiuni, clase, categorii pentru a ne uşura mesajul.
În ultimii 20-30 de ani s-a remarcat o evoluţia a categoriilor de informaţii care se folosesc la învăţarea
ştiinţelor naturii - faptele observate, datele culese şi clasificate ce le reprezintă, cât şi modul de operare a
acestora. S-a ajuns la impunerea unor òperatori structurali` ca: sistem material (SM) (stare fizică) aflat în
interacţiune, proces/fenomen natural (FN), legitate (LN) principiu, lege, teoremă, postulat), teorie ştiinţifică
(T), aplicaţie (Apl) (motoare, dispozitive tehnico-aplicative, teorii particulare, sa). Cu aceşti òperatori` s-au
construit structuri cognitive, utilizand un limbaj formal prin marimi (M), relevând relaţiile existente între
fapte, date, fenomene, etc. ce aparţin aceloraşi sau diferitelor domenii ale ştiinţelor naturii.
Înţelegând cunoştinţele ştiinţifice sub forma unor astfel de structuri se uşurează mesajul ştiinţific al
dascalului, iar copiilor li se favorizează dezvoltarea gândirii sistemice, fluenţa procesului de învăţare
şi transferul principiilor (cu funcţie de model) pentru însuşirea modelelor analoage din diferite
domenii ale ştiinţelor naturii.
Abordarea sistemică reprezintă o metodă de studiu, analiză şi modelare, ce are la bază noţiunea de sistem.
Această metodă modernă, a fost preluată din teoria sistemelor şi dezvoltată în informatică. Atenţia ştiinţelor
naturii s-a îndreptat spre unităţi cognitive din ce în ce mai mici (particule elementare, viruşi, celula, etc.)
motiv pentru care cunoaşterea umană a dat o tot mai mare importanţă structurii sistemelor (ideatice sau
materiale) şi parametrilor ce le descriu, pentru a le putea cuprinde, descrie şi studia. Am preluat şi adaptat
în didactică noţiunea de sistem ca ànsamblu de elemente aflate în relaţie de interdependenţă care
funcţionează ca un întreg organizat`. Sistemul poate fi considerat a fi material (fizic, chimic, biologic) sau
ideatic.
Considerăm conţinutului noţional al ştiinţelor naturii (CN) ca un sistem ideatic având ca elemente
unităţile cognitive/operatori structurali enumeraţi mai sus si reprezentati in schema de mai jos. CN respectă
caracteristicile generale ale unui sistem consemnate în teoria sistemelor, conform schemei de mai jos:
Indiferent cum e făcută, intuitiv sau explicit, organizat (după criterii) sau spontan, pe un suport sau nu,
CONŢINUT SISTEM
NOŢIONAL IDEATIC are o structură dată de totalitatea elementelor
componente şi de interrelaţiile dintre acestea,
prezintă organizare ierarhică - alcătuit din
sisteme de ordin inferior este element al unui
sistem de ordin superior,
COMPONENTE OPERATORI are caracter dinamic - recepţionează semnale şi
FUNDAMENTALE STRUCTURALI influenţe şi elaborarează reacţii de răspuns,
funcţionează cu un scop având finalităţi bine
precizate şi realizate procesual prin contribuţia
tuturor elementelor componente ale sistemului,
eficienţa funcţionalităţii sistemului e dată de
măsura în care subsistemele realizează scopul
sistemului; scopul este acela care determină atât
conţinutul cât şi procesele specifice sistemului.
Considerarea conţinutului noţional al ştiinţelor naturii ca sistem ideatic

pentru a fi eficientă, analiza se desfăşoară pe etape:
- descrierea sistemului de noţiuni cu elementele sale constitutive şi locul lor în sistem,
- recunoaşterea ierarhiei sistemului, legăturile reciproce (conexiuni intrasistemice) dintre componente,
4
Predescu Constantin
- detectarea coabitării sistemului ideatic studiat cu alte cunoştinţe, din alte domenii, (conexiuni
intersistemice),
- prezentarea raporturilor dintre însuşirile elementului (noţiunea ştiinţifica) şi întregului (rezultatul
întregii abordări),
- stabilirea finalităţii sistemului - utilitatea sa în structurarea conţinutului şi predarea sa accesibilă
(împărţirea pe lecţii, echilibrul noţiunilor ca durată de predare, stabilirea numărului de probleme de
rezolvat la clasă şi prin muncă independentă, etc), corelarea tuturor operaţiilor didactice pentru un
randament şcolar cât mai ridicat,
- reliefarea caracteristicilor individuale care induc gradul de libertate în raport cu subordonarea
integrativă a noţiunilor cuprinse în tratare, pentru predarea lor la lecţii.
Respectarea acestor etape, pentru tratarea unui anumit conţinut ideatic cuprins într-o temă, implică o serie
de operaţii didactice efectuate de dascal:
- recunoaşterea criteriilor de distribuţie a cantităţii şi calităţii informaţiei cuprinse în CN ştiinţelor naturii
pe ciclul şcolar; criteriile respectă teoriile actuale în explicarea fenomenelor naturale, folosind noţiuni
şi concepte accesibile elevilor;
- inventarierea noilor noţiuni, concepte, de studiat, selectându-le pe cele de bază cu caracter integrator,
determinante pentru creerea unei imagini ştiinţifice coercte asupra subiectelor abordate;
- depistarea legăturilor, interdependenţelor, determinărilor reciproce (ierarhiei interne), dintre aceste noi
cunoştinţe şî cele deja însuşite;
- identificarea cunoştinţelor de bază, deja dobîndite, necesare integrării celor nou studiate;
- recunoaşterea domeniilor în care vor fi folosite noile informaţii studiate.
Fundamentarea epistemologică pentru o abordare didactică a SM o concentram in 3 afirmatii:

Prima afirmaţie: cunoaşterea în ştiinţelor naturii şi învăţământul lor depinde de evoluţia reprezentărilor
filosofice despre univers.
A doua afirmaţie: sistemul material (SM) e o noţiune fundamentală având rol de operator structural, rezultat
al aplicării gândirii sistemice asupra conţinutului noţional. SF este operator structural legat de celelalte
componente ale CN si reprezentat:
SM
PN
PN
M
M
LN SM
LN
APL
Fig.1a Fig.1b
APL
`placă turnantă`, utilizată într-o analiză a
conţinuturilor ştiinţifice centrată pe SM pentru
`celula informaţionala` - o înlănţuire logică între dezvoltarea logicii ştiinţelor, necesităţii
componentele CN pe parcursul unei unitati de invatare, introducerii celorlalte componente de CN.
conceputa în vederea dezvoltării logicii didactice. Afirmaţia a treia: nivelele de abstractizare
şi generalizare atinse în cunoaşterea SM de
către cei ce-l studiază (profesori, studenţi, elevi) depinde de: a) gradul de cunoaşterea la care s-a ajuns în
prezent în ştiinţele naturii, b) forma didactică de abordare a ştiinţelor naturii în general, a SM în special şi c)
condiţiile didactice concrete în care se desfăşoară studiu.
5
Predescu Constantin
B. FORMAREA SI ASIMILAREA CUNOSTINTELOR STIINTIFICE LA COPII
Concepţii greşite („misconceptions”)

Concepţiile greşite („misconceptions”) sunt noţiuni preconcepute, concepţii non-ştiinţifice, teorii naive,
concepţii mixte sau neînţelegeri conceptuale. În ştiinţă acestea sunt cazurile în care un lucru ştiut şi crezut
de o persoană nu se potriveşte cu ceea ce e corect din punct de vedere ştiinţific.
În ultimele două decenii comunitatea educaţională din aria ştiinţelor a devenit tot mai atentă la faptul că cei
ce invata acceptă foarte greu puncte de vedere noi, aceştia ţinând mai mult la idei care formează felul în
care văd lucrurile chiar şi atunci când sunt confruntaţi cu informaţii care nu coincid cu punctele lor de
vedere. Cei mai mulţi copii care au concepţii greşite nu îşi dau seama de faptul că ideile lor sunt incorecte.
Dacă doar li se spune că ceea ce cred ei este greşit, aceştia nu vor renunţa la concepţia greşită, în special
dacă au avut această concepţie de mult timp. Cu toate că ei memorează foarte uşor exemple concrete, de
foarte multe ori aceştia nu reuşesc să înţeleagă concepte.
Concepţiile greşite se formează în diferite feluri. De multe ori concepţiile greşite se transmit de la o
persoană la alta. În alte cazuri, copiilor li se prezintă două concepte corecte, dar aceştia le combină sau le
confundă. Câteodată ei fac ceea ce ar părea o concluzie logică, dar aceasta e bazată pe dovezi prea puţine
sau prea puţină experienţă.
Fiecare copil începe să studieze Stiintele cu un sistem bine stabilit de concepţii asupra felului în care
funcţionează lumea fizică. Procesul instructiv-educativ în care nu se ţine seama de aceste concepţii ale
copilului este aproape total ineficient. Ca un exemplu specific, s-a stabilit că concepţiile despre mişcare şi
forţă sunt incompatibile cu conceptele newtoniene, predarea fizicii de exemplu, în mod convenţional nu
produce schimbări majore în concepţii şi că rezultatul este independent de cel care predă şi de modul de
predare.
Primul pas în schimbarea concepţiilor este diagnosticarea acestor concepţii greşite. Acest lucru implică
întrebări cu răspuns deschis şi ascultarea ideilor susţinute de student. Următorul pas implică structurarea
experienţelor şi a mediului de învăţare pentru a crea oportunităţi pentru copii, aceştia putând să işi testeze
ideile şi să-şi dovedească singuri conceptele corecte.
Este binecunoscut faptul că contribuţiile revoluţionare ale multor oameni de ştiinţă au fost respinse,
ignorate sau ridiculizate, de multe ori pe perioade lungi. Creatorii ideilor noi în ştiinţă trebuie de multe ori
să se lupte cu concepţiile proprii.
Exemple de concepţii greşite în mecanica:
Mai jos este dată o poză cu o mână care ţine o minge pe un perete. Elevului i se cere să descrie forţele care
acţionează asupra bilei.
Unii elevi ezită să creadă că obiectele pasive pot acţiona cu o forţă . De multe ori aceştia vor omite
descrierea forţelor cu care acţionează peretele asupra mingii (principiul acţiunii şi reacţiunii).
- corpurile grele cad mai repede decât cele uşoare
Se dau două bile de acelaşi volum şi mase diferite care sunt agăţate de două fire ca în figură. Firele sunt
tăiate în acelaşi timp. Elevilor li se cere să compare vitezele celor două bile în timp ce cad.
6
Predescu Constantin
Elevii care au această concepţie greşită vor spune că bila mai grea va avea viteza mai mare decât bila mai
uşoară.
Varianta corectă: bilele au aceeaşi acceleraţie (g), astfel ele vor avea aceeaşi viteză.
Exemple de concepţii greşite în electricitate:
- corpurile cu sarcină pozitivă au mai mulţi protoni, nu au o deficienţă de electroni
- toţi atomii au sarcină electrică
- forţa electrostatică dintre două sarcini nu depinde de distanţa dintre ele
- forţele gravitaţionale sunt mai puternice decât cele electrostatice
Exemple de concepţii greşite în căldură şi temperatură:
- căldura este o substanţă
- căldura nu este energie
- temperatura unui corp depinde de volumul său
- temperatura de fierbere este temperatura maximă la care poate ajunge un corp
- temperatura gheţii nu se poate schimba
Exemple de concepţii greşite în magnetism:

- toate metalele sunt atrase de magneţi
- toţi magneţii sunt din fier
- magneţii mari au un câmp magnetic mai puternic decât cei mici
- polii magnetici şi geografici ai Pământului se află în acelaşi loc
Exemple de concepţii greşite în proprietăţi ale materiei:

- gazele nu sunt materie deoarece majoritatea sunt invizibile
- gazele nu au masă
- aerul şi oxigenul sunt acelaşi gaz
- heliul şi aerul cald sunt acelaşi gaz
- particulele dintr-un solid nu se mişcă
- masa şi volumul reprezintă aceeaşi proprietate
Formulati 3 exemple de conceptii gresite intalnite la elevi
7
Predescu Constantin
Teoria Prototipurilor
Stiintele naturii, ca discipline scolare (fizica, chimie, biologie, geografie), sunt considerate de majoritatea
elevilor materii greu de înţeles şi care adesea le rămâne necunoscută până când termină şcoala. Spre
deosebire de alte materii la care poate fi aplicată tehnica învăţării pe dinafară, este implicata profund
gândirea. Profesorul deţine un rol decisiv în a-i face pe elevi să gândească. De aceea, sunt foarte
importante exemplele pe care le dă atunci când predă o lecţie nouă, exemple care să evidenţieze rolul pe
care-l are noţiunea despre care elevii aud pentru prima dată.
Termenul de „prototip” a fost definit pentru prima oară de Eleanor Rosch în studiul său intitulat „Categorii
naturale”, apărut în anul 1970. Prototipul reprezintă un exemplu reprezentativ al unei categorii. E primul
exemplu care ne vine în minte atunci când trebuie să vorbim despre o anumită clasă.
În lucrarea sa din anul 1975, intitulată „Reprezentarea cognitivă a categoriilor semantice”, Eleanor Rosch
prezintă modul în care 200 de studenţi americani au ordonat, pe o scară de la 1 la 7 anumite piese de
mobilier pe care aceştia le-au considerat a fi cele mai reprezentative. Rezultatul a fost următorul :1 Scaun,2
Canapea,3 Pat, 4 Masă, 5 Fotoliu, 6 Dulap, 7 Balansoar.
Acest lucru dovedeşte faptul că anumiţi membri ai unei categorii sunt mai favorizaţi decât ceilalţi. Efectele
de tip prototip au fost investigate şi în arii mai largi, precum în cogniţia culorilor sau în cazul noţiunilor
abstracte.
Teoria prototipurilor elaborată de Eleanor Rosch reprezintă o îndepărtare radicală de la tradiţionala logică
aristoteliană a condiţiilor absolute şi necesare. Astfel, în locul unei definiţii date unei noţiuni, teoria
prototipurilor presupune un exemplu reprezentativ care să aibă caracteristicile acelei noţiuni.
Asociată Teoriei Prototipurilor este noţiunea de nivel de bază. În anul 1978, Eleanor Rosch defineşte
această noţiune ca fiind nivelul cu gradul cel mai înalt de validitate. Astfel, o anumită categorie poate avea
un membru – prototip, dar nu şi o reprezentare vizuală cognitivă. De exemplu- animal-este o categorie ce
nu poate avea o anumită reprezentare vizuală deoarece înglobează mai multe specii. Din punct de vedere
funcţional, nivelele de bază sunt o descompunere a lumii în categorii informative. Astfel, ele maximizează
numărul caracteristicilor împărtăşite de membrii unei categorii şi minimizează numărul atributelor
împărtăşite cu membrii altor categorii.
S-a demonstrat printr-o serie de experimente care s-au desfăşurat în anii '70, faptul că atunci când oamenii
denumesc un obiect din viaţa de zi cu zi sau o experienţă, ei se bazează mai puţin pe definiţii abstracte în
comparaţie cu ceea ce consideră ei a fi obiectul cel mai reprezentativ al unei categorii.
În interviul care i-a fost luat la data de 15 octombrie, 1999, Eleanor Rosch afirmă următoarele lucruri:
„ Aranjarea pe categorii este funcţia de bază a fiinţelor umane. Trăim într-o lume aranjată pe categorii –
masă, scaun, bărbat, femeie, democraţie, ierarhie – fiecare obiect şi eveniment este unic, dar le considerăm
ca fiind membri ai unor clase. Înainte de munca mea, categoriile şi conceptele erau pur şi simplu presupuse,
din filozofie, a fi ceva explicit şi formal, adică, clasificări logice având caracteristici definitorii şi limite
bine stabilite. Aceasta este ceea ce azi numim perspectiva clasică asupra categoriilor, care provine de la
Aristotel , datorită lui Locke şi filozofilor englezi, care au folosit experimentul sau cunoştinţele ca bază a
ideilor lor. Prin urmare, această perspectivă clasică susţine că toate categoriile şi conceptele depind de
logică, ele sunt bine delimitate, ceva poate să fie sau să nu fie într-o categorie. Atunci când psihologii au
cercetat învăţarea conceptelor, ei au folosit concepte construite artificial şi seturi de stimuli artificiali, astfel
încât ei au creat micro-lumi în care aceste păreri predominante despre natura categoriilor erau deja
construite. După aceea, ei au făcut experimentele asupra învăţării conceptelor. Dar ceea ce au găsit în ceea
ce priveşte natura categoriilor, era o concluzie menţionată mai-nainte deoarece deja o construiseră în aceste
micro-lumi.”
Pornind de la aceste lucruri, Eleanor Rosch a realizat un proiect de cercetare prin care a demonstrat faptul
că „ ceea ce este general întâlnită, este structura categoriilor şi procesele prin care fiecare categorie este
formată”. Categoriile sunt ierarhizate, fiecare prezentând exemple mai bune sau mai puţin bune care să le
aparţină şi multe dintre categorii nu sunt bine delimitate.
Categoriile au fiecare cele mai bune exemple – numite exemple prototip, care s-au format în diverse
moduri. Gradul de apartenenţă al indivizilor la o categorie este în funcţie de distanţa faţă de prototip.
Formarea prototipului precede formarea categoriei.
S-au remarcat următoarele idei :
a) Existenţa a două tipuri de cunoaştere : cunoaştere analitică ( ştiinţa cognitivă) şi ceea ce Eleanor Rosh
numeşte „ conştientizare înţeleaptă” sau „ cunoaştere primară”.
8
Predescu Constantin
b) Necesitatea unei reorientări în tot ceea ce presupune ştiinţă : „ Ştiinţele noastre trebuie interpretate prin
intermediul „ conştientizării înţelepte” ”.
Deosebirea între cele două tipuri este următoarea : cunoaşterea analitică priveşte lumea ca fiind alcătuită
din obiecte şi evenimente pe care mintea umană le identifică şi caută cea mai simplă asemănare între ele.
Rezultatele sunt stocate în memorie pentru mai mult timp şi mintea umană încearcă să le pună în legătură
pentru a forma o reprezentare coerentă dar indirectă a lumii.
Spre deosebire de acest tip de cunoaştere, „conştientizarea înţeleaptă” este spontană. Ea nu este rezultatul
unei decizii ci e o reprezentare directă a lumii, neavând la bază reprezentări deja ştiute.
În esenţă, Teoria Prototipurilor constă dintr-o medie a tuturor membrilor care aparţin unei categorii. Spre
deosebire de definiţii, reprezentările – prototip sunt dinamice, adică pentru fiecare nou membru pe care-l
situăm într-o categorie, media se va schimba. Membrii aparţin unei categorii anume, prin compararea lor cu
prototipul. Calcularea asemănării poate fi făcută printr-o ecuaţie de tipul :
, v(i,j) ),
unde reprezintă asemănarea unui exemplar j cu prototipul, reprezintă ponderea trăsăturii i, iar v(i,j)
reprezintă gradul în care exemplarul j manifestă trăsătura i. Exemplarele care vor atinge un anumit nivel de
similitudine cu prototipul, vor fi considerate membrii ai aceleiaşi categorii.
Teoria Prototipurilor este aplicată cu succes şi absolut necesară în studierea şi înţelegerea fizicii. S-a
constatat faptul că elevii învaţă mult mai uşor numele prototipului decât numele categoriei.
Când elevii de clasa a VI-a au fost întrebaţi ce este viteza, răspunsul lor a fost spontan : „ o maşină care se
deplasează pe şosea într-un anumit timp”. Copii au reţinut mult mai uşor exemplul-prototip decât definiţia
din manual a vitezei. Răspunsul lor nu este greşit chiar dacă nu reprezintă definiţia vitezei. El dovedeşte
faptul că, la o vârstă fragedă ( în acest caz, 11-12 ani), elevii învaţă cu ajutorul exemplelor – prototip.
Aceste exemple dovedesc totodată rostul noţiunilor care le sunt predate.
Lecţiile de Stiinte sunt cu atât mai interesante şi mai plăcute, cu cât dascalul foloseşte cât mai multe
exemple-prototip întâlnite de copii în viaţa de zi cu zi.
Iată câteva exemple de „exemple-prototip”:
 Presiunea : Când înfigi o pioneză într-o bucată de lemn, de ce degetul tău nu păţeşte nimic?
 Difuzia : ce se întâmplă dacă picurăm cerneală într-un pahar cu apă?
 Sublimarea : ce se întâmplă, după un timp mai îndelungat, cu bucăţelele de naftalină din dulap?
 Forţa arhimedică : cum reuşeşti să scoţi o minge de ping-pong care a căzut într-o ţeavă lungă de câţiva
metri?
 Dilatarea : de ce nu punem niciodată un borcan cu apă în frigider?
Cele câteva exemple de mai sus îi determină pe elevi să gândească iar, uneori, răspunsurile lor sunt
neaşteptat de inventive şi de interesante.
Formulati 3 exemple de èxemple-prototip` utilizabile la clasa
9
Predescu Constantin
10
Predescu Constantin
C. DISCURSUL DASCALULUI PENTRU FACILIZAREA INSUSIRII CORECTE A

CUNOSTINTELOR STIINTIFICE DE CATRE COPII
OPERAŢIILE ACTIVITĂŢII DIDACTICE
PROIECTAREA REALIZAREA EVALUAREA REGLAREA
CONEXIUNE INVERSĂ
FAZELE ACTIVITĂŢII DIDACTICE
PLANIFICARE INTERACTIVĂ POSTINTERACTIVĂ
REZULTATE CONCRETE
PLAN/PROIECT DESFĂŞURAREA LECŢIILOR AUTOANALIZA

- comunicarea cu clasa -
ANALIZA
ANUAL
SEMESTRIAL
Resurse umane – ELEVII
ANALIZA Resurse materiale – MAT.DID.
CONDIŢIILOR Cerinţele planului-cadru
LECŢIE Oferta manualului
DIDACTICE Specificul conţinutului ştiinţific
Subordonare piramidală
FORMULARE Exprimare în termeni de
performanţă
Vizarea condiţiilor de realizare
A
OPERAŢIILE PROIECTĂRII
ALEGEREA Corelarea reciporcă a metodelor
STRATEGIEI şi procedeelor did.
OBIECTIVEL
DIDACTICE Adaptarea la conţinutul ştiinţific
abordat şi obiectivele propuse
OR
Centrarea pe obiective
ELABORAREA Conţinut cu accent pe latura
PROBELOR DE practic - aplicativă
EVALUARE Diversitatea şi atractivitatea
formelor de prezentare
11
Predescu Constantin
 Evaluarea conceptelor iniţiale ale elevilor şi construirea modelului lor intuitiv
Din răspunsurile date de elevi la testele iniţiale ce se refereau la noţiunile stiintifice se-pot
evalua conceptiile lor iniţiale legate de aceste cunoştinţe.
Din cercetari didactice asupra acestei chestiuni s-a observat că practic modul de alcătuire
al `modelului intuit` al elevilor referitor la noţiunile stiintifice studiate la lecţii a fost
similar dar în sens invers faţă de modul în care a fost elaborat `modelul expert`, detinut
de cunoscatori – dascali.
Expresie Componentă Operaţie mentală
Figura 5 (3.2.1). Modul de construcţie a reprezentării `modelului intuitiv`
În poziţia elevilor faţă de cunoştinţe s-a atribuit o importanţă deosebită conceptelor iniţiale
pe care aceştia le au înainte de a le asimila. Trecerea de la aceste reprezentări spontane la
concepţiile ştiinţifice corecte, se face prin depăşirea barierei de înţelegere, a obstacolului
cognitiv. Problema este de a găsi metodele de depăşire a acestui obstacol.
Conceptele iniţiale pot fi folosite de către profesori în construcţia noilor noţiuni ştiinţifice
studiate la clasă. Pe baza cunoaşterii conceptelor iniţiale ale elevului se pot construi şi
ancora în structurile sale cognitive exemple-prototip ce să faciliteze construirea noţiunilor
corecte de fizică şi/sau dobândirea unui grad superior de abstractizare şi generalizare ale
acestora. Problema profesorului de fizică o reprezintă alegerea, formularea şi susţinerea cu
un suport material adecvat a acestor exemple-prototip.
Formularea unui `model intuitiv` al copiilor despre cunoştinţele stiintifice introduse la
clasă reprezinta pentru dascal un ghid in proiectarea şi realizarea intervenţiei în învăţarea
de catre copii, adica chintesenta discursului sau didactic. Modelul astfel `construit` se
compara cu cel intuitiv pentru a dovedi veridicitatea ipotezei:
cunoaşterea conceptelor iniţiale ale elevilor cu privire la anumite cunoştinţe
stiintifice poate ajuta la conceperea exemple-prototip adecvate care să susţină
eficient intervenţia în învăţare; modelul `construit` este mai valoros decât cel
obţinut în condiţii clasice.
Etapele demersului continut in discursul didactic sunt:

- Stabilirea modelului expert de reprezentare pentru fiecare noţiune ori concept
stiintific abordat la clasă.
- Elaborarea itemilor conţinuţi în testele iniţiale pe baza caracteristicilor SM şi FN ce
se doreşte a fi studiate la clasă, informaţiilor despre concepte iniţiale ale copiilor şi
teoriei prototipurilor în învăţarea cunştinţelor ştiinţifice.
- Detectarea conceptelor iniţiale ale elevilor şi construirea modelului lor intuitiv.
- Pregătirea exemplelor ilustrative şi confecţionarea materialelor–suport necesare.
- Proiectarea activităţii didactice.
- Intervenţia în procesul de învăţare.
- Testarea finală a cunoştinţelor deţinute de elevi.
- Interpretarea rezultatelor obţinute din răspunsul elevilor la testele finale şi compararea
lor cu rezultatele testelor iniţiale; compararea modelului intuitiv cu modelul construit.
12
Predescu Constantin
2 Proiectul unei investigaţii realizate pentru identificarea

unor concepţii ale elevilor
Motivarea proiectului - De ce s-a ales acest/e conceptii (concept/e) stiintific/e ?
Punct de vedere personal

(bifati in dreptul afirmatiilor de mai jos)
- tematica interesanta
- probleme de aplicare ale metodelor didactice
- probleme de utilizare ale mijloacelor didactice
- deficiente ale programelor / manualelor
- alte motive
Punctul de vedere al copiilor

(bifati in dreptul afirmatiilor de mai jos)
- probleme de intelegere
- motivare puternica pentru invatare
- alte motive
Unitatea de invatare vizata –Disciplina, clasa/grupa
Testul initial
Se refera la noile notiuni stiintifice de introdus la clasa/grupa asupra carora se realizeaza
testarea perceptiei copiilor.
Se insista asupra atributului esential a noii notiuni de studiat la clasa/grupa.
Care este conceptia

(conceptul) ?
spefcificati denumirea si ATRIBUTUL
(caracetristica) esential/a
Care este posibila confuzie
sau dificultate de depasit in
insusirea corecta ?
Care este propria noastra parere
ori explicatie (empirica) ?
Care este imaginea stiintifica
(explicatia) corecta ?
13
Predescu Constantin
Testul - poate contine 3-5 intrebari
Nr. TIPUL DE INTREBARE

FORMULAREA INTREBARII
Crt. (exemplu)
1 O intrebare deschisa
(ce este trasnetul ?)
2
3 O intrebare alternativa
(exista o diferenta intre
trasnet si fulger ?)
4
5 O intrebare specifica
(explica cum apare
trasnetul)
Observatii asupra desfasurarii testului initial
Daca intrebarile au fost intelese de copii

- formulare
- continut
Daca au avut nevoie de explicatii in plus

- eventuale exemplificari
Comentariu asupra răspunsurilor date de copii
care au fost răspunsurile standard ?

(exemplificati specificand nr. intrebarii)
au raspunsuri utilizabile in
constructia corecta a cunostintelor
stiintifice ? care ?
(exemplificati pentru fiecare intrebare)
14
Predescu Constantin
care sunt greşelile tipice ?

(exemplificati pentru fiecare intrebare in
parte)
Concluzii personale despre cum trebuie procedat la introducerea acestor conceptii la

clasa
cum se va proceda la depasirea conceptiilor gresite ?

(schita scenariului didactic – descrierea desfasuarii lectiei, fara specificaera obiectivelor, metodelor)
cu ce mijloace didactice ?
(materiale necesare, mod de utilizare, s.a.)
15
Predescu Constantin
3 Feed-back activităţilor
Formulati trei întrebări pentru fiecare activitate la care s-a asistat:
Intrebarile se vor referi la:
- cunoştinţele ştiinţifice (notiuni, conceptii specifice) vehiculate la stiintele naturii;
- psihologia invatarii la copii – modul in care li se formeaza cunostintele stiintifice
- discursul didactic al dascalului ( obiectivele propuse si/sau cerute, strategii utilizate -
metode + materiale didactice specifice disciplinei, materiale necesare evaluarii ori
realizarii obervatiilor experimentale, proiecte de cercetare didactica)
- o întrebare al cărui răspuns e cunoscut
intrebarea:
raspunsul:
- o întrebare la care se consideră că s-ar putea răspunde (dacă se mai

gândeşte/studiază)
intrebarea
posibilul raspuns
- o întrebare la care se doreşte răspunsul din partea formatorului
intrebarea
16
Predescu Constantin
4 Eseu - sinteza unor cunoştinţe din domeniul supuse

unei/unor teme
Eseu = concentrarea unor idei, legate de un anumit subiect, intr-o serie de afirmatii cu
tente personalizate.
Ordinea operatiilor de alcatuire:

a) stabiliti subiectul eseului – sa fie ceva ce v-a provocat, ati avut satisfactia
cunoasterii, dar mai ales sa va permita exprimarea propriilor voastre convingeri
s/sau nelamuriri
b) ganditi-va la domeniile conexe care sunt acoperite prin subiectul atacat
c) scrierea continutului, contributia personala legat de tema aleasa, astfel incat
oricine din domeniu sa poata sa inteleaga si sa aprecieze contributia d-voastra.
Conturarea subiectului
Recunoasterea, numirea domeniilor
17
Predescu Constantin
Exprimarea convingerilor
Concluzionarea – punctarea personalizata a ideilor, eventuale efecte, eficienta, etc
18
Predescu Constantin
5 Fişe de autoevaluare completate de student

Se vor evidenţia puncte tari (+) şi puncte slabe (-) referitoare la discursul didactic:
conţinut, obiectivele propuse, metode si materiale didactice utilizate, realizarea evaluarii,
relatia cu clasa (reacţia clasei).
Se vor respecta urmatoarele CRITERII DE APRECIERE:
1. Realizarea accesibilităţii cunostintelor stiintifice [conţinutului noţional (CN) ] oferit

copiilor prin:
- corectitudinea ştiinţifică a prezentarii conceptiilor, noţiunilor stiintifice şi relaţiile

dintre ele
- respectarea algoritmului de introducere a noilor componente de continut notional,
a algoritmului general de rezolvare a problemelor, a metodologiei de desfasurare a
observatiilor experimentale, desprinse din logica stiintelor naturii şi didacticii
acestora;
- integrarea noilor informaţii oferite în structura sistemică a CN cuprinsa în unitatea
de invatare;
2. Corectitudinea obiectivelor operaţionale (Ob.Op.) formulate în planurile de lecţie şi

atinse la clasă:
- formularea corectă şi vizarea atributelor esenţiale ale componentelor de CN

abordate;
- adaptarea acestora la nivelul vârstei (pre)şcolare a elevilor şi la posibilităţile lor
intelectuale;
- subordonarea Ob. Op. la obiectivele unitatii de invatare, an şcolar, ciclu şi
obiectivele generale (cadru) ale învăţării disciplinei;
- concordanţa formulării lor în planul de lecţie (propus înainte de oră) cu cele efectiv
urmărite şi atinse pe parcursul desfăşurării lecţiei;
3. Adecvarea strategiei didactice respectând:
- condiţiile specifice şcolii (nivelul intelectual al elevilor, dotarea laboratorului, etc.)

- caracteristicile componentelor CN de studiat la lecţie
- Ob. op. formulate în planul lecţiei
- îmbinarea metodelor şi procedeelor didactice cu aparatura şi materialele didactice la
dispoziţie;
4. Corectitudinea probelor de evaluare alcătuite şi propuse clasei, prin:
- conţinutul calitativ şi cantitativ al întrebărilor,

- problemelor, testelor, lucrărilor de laborator, etc,
19
Predescu Constantin
- centrarea acestor probe pe Ob. Op. dacă se vizează nivelul atingerii acestora,
- integrarea lor oportună în etapele lecţiei şi aprecierea corectă a rezolvării acestora de
către elevi;
5. Relaţia cu clasa pe parcursul desfăşurării lecţiei:
- rapiditatea desfăşurării comunicării (oferta de informaţie şi luarea deciziilor),

- realizarea atmosferei optimiste, de colaborare cu elevii,
- distributivitatea atenţiei asupra: CN tratat, reacţiilor clasei, propriului comportament
(mişcarea, mimica, gestica, s.a.),
- reacţia la evenimente neprevăzute, prezenţa de spirit, etc.
CRITERII DE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

APRECIERE (Descrieri, exemplificari) (Descrieri, exemplificari)
Realizarea accesibilităţii
cunostintelor stiintifice
Corectitudinea
obiectivelor operaţionale
Strategia didactica
Evaluarea
Relaţia cu clasa
20
Predescu Constantin
6 Proiectul unei lecţii axate pe depăşirea unei concepţii

la clasele III-IV
Forma si continutul proiectului ramane la latitudinea studentului.
Se pot utiliza proiecte deja realizate pe baza carora

au fost sustinute lectiile la disciplina Stiinte.
El trebuie să evidenţieze exemplele ilustrative propuse si exemplul prototip utilizat

precum si modul in care se propune depăşirea ideii iniţiale a copiilor
referitoare la conceptia (conceptul stiintific) abordata la lectie.
Cum va propuneti sa utilizati caracetristicile initiale relativ corecte, valabile,

legate de conceptiile stiintifice emise de elevi ?
Atentie la componenta observational – experimentala, practic – aplicativa,

utilizata atat la faza initiala dar si la cea de evaluare finala din cadrul lectiei
Se poate utiliza rezultatul activitatii de la punctul 2 al portofoliului

proiectul unei investigaţii realizate pentru identificarea unor concepţii ale elevilor
Proiectul unei unităţi de învăţare la disciplina „Ştiinţe”

mentionat la punctul 8,
se va elabora in viitor pentru dezvoltarea acestui portofoliu
si va fi integrat in bazele de cunostinte cuprinse in
managementul propriei activitatii didactice
Proiectul unei activităţi de învăţare axate pe experienţe simple,

pe observaţie orientată,
mentionat la punctul 9,
este considerat ca fiind cuprins in acest proiect/plan, deoarece depasirea unor
conceptii stiintifice se poate realiza numai prin activitati bazate pe experiente,
observatii experimenteale orientate
se va elabora in viitor pentru dezvoltarea acestui portofoliu si va fi integrat
in bazele de cunostinte cuprinse in managementul propriei activitatii didactice
21
Predescu Constantin
MODELUL UNUI PLAN/PROIECT DE LECŢIE

(scenariul se deruleaza pe un nr de secvente conform optiunii propunatorului)
Data
Clasa
Şcoala
Propunător CE
Tip de lecţie: TITLUL LECŢIEI se doreşte de
la elevi să
O1: ştie, să facă
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
….
O2: Formulare în scris a faptelor aşteptate de la
clasă (privind componentele CN) şi condiţiile
………………………………………………………………………………………
care se oferă pentru realizarea lor
………………………………………………………………………………………
CE NE AŞTEPTĂM SĂ ŞTIE, SĂ FACĂ
CUM
…. ELEVII DATORITĂ NOUĂ
se procedează
O3: astfel ca ei să
……………………………………………………………………………………… ştie, să facă
……...…………………………
STRATEGIA DIDACTICĂ:
 METODE: M1, M2, M3, M4, M5, ….
 materiale didactice:
SCENARIUL LECŢIEI - descrierea desfăşurării comunicării cu clasa -
Rolul studentului Rolul elevilor

Secvenţa I Secvenţa I
Se prezintă exemple ilustrative: Se dau informaţi în plus Elevii dau exemplele cerute, care pot fi:
descrieri verbale şi explicaţii despre cele
bune, concordând cu cele prezentate
imagini (filme, animaţie poze, prezentate. Apoi se cer ingenioase, interesante
grafice, tabele, etc) elevilor exemple
defectuoase, nu conţin atributele aşteptate
experimente demonstrative similare, având aceleaşi prezentate cu un vocabular neadecvat
şi altele, ce conţin componenta caracteristici, însoţite de
posibile capcane dacă sunt acceptate fără a fi
CN se doreşte a fi studiată propriile descrieri şi
analizate
explicaţii.
Se aleg cele mai bune răspunsuri, iar dacă elevii
nu răspund trebuie reformulate exemplele.
! ?
R
OFERTA DE CEREREA DE
INFORMAŢIE INFORMAŢIE REACŢIA CLASEI
- afirmaţie - - întrebare - - răspuns -
Secvenţa II Secvenţa II
Se alege un exemplu din cele menţionate
şi se trece la generalizarea lui prin
selectarea celor mai importante
proprietăţi. Acest fapt se poate realiza
! ? R
prin modelări:
verbalizate – prezentarea sintetică a
situaţiei tipice Se fac încercări de a generaliza şi
materiale - dispozitivele experimentale, Se cere elevilor
să definească abstractiza exemplul-tip astfel încât
machete, etc
figurale – imagini pe diferite suporturi noua componentă el să fie cât mai reprezentativ pentru
(hârtie, celuloid, sau virtuale datorate a CN studiat. un număr cât mai mare de situaţii.
softului educaţional) Se alege acea definire care este cea
22 mai apropiată de cea ştiinţifică.
Predescu Constantin
23
Predescu Constantin
7 Analiza unei programe analitice, a unui manual sau

auxiliar didactic de Ştiinţe
PROGRAME ŞCOLARE - vezi fisierele: Cun-mediu_1-2, Stiinte3_5198_01[1][1].11.04, 4.stiinte4_omec)
MANUALE ŞCOLARE - poate fi analizat oricare manual alternativ; Indicati autorii si anul aparitiei
Fişă de evaluare a manualelor şcolare
Bifati mai jos, corespunzator fiecarui criteriu, nivelul pe care-l considerati (1 = f slab.... 5 = f bine
CRITERII
I Calitatea conţinutului ştiinţific al manualului
Indicatori Nivele de evaluare

1 2 3 4 5
Rigoarea, corectitudinea ştiinţifică a conţinutului manualului
Calitatea relaţiilor logice/specifice între conţinuturile manualului
Calitatea valorificării conţinuturilor declarative, explicativ-interpretative şi procedurale, în
conformitate cu specificul disciplinei şcolare
Abordarea conţinutului manualului în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a elevilor
Rolul şi ponderea conceptelor noi în structura conţinuturilor manualului
Calitatea relaţiilor intra- şi interdisciplinare din conţinutul manualului
II Calitatea ilustraţiilor şi a tehnoredactării

1 2 3 4 5
Adecvarea ilustraţiilor şi a tehnoredactării la conţinutul manualului
Coerenţa şi calitatea machetei manualului de a orienta învăţarea
Corectitudinea tehnoredactării
Claritatea ilustraţiilor, armonia şi realismul cromatic al întregului manual
Calitatea impactului ilustraţiilor asupra elevilor
Calitatea echilibrului text-ilustraţie
III Calitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de învăţare

1 2 3 4 5
Calitatea valorificării, în conţinutul manualului, a obiectivelor de referinţă sau a competenţelor
specifice prevăzute de programa şcolară
Existenţa posibilităţilor de valorificare a unor moduri variate de instruire (individual, în grup,
frontal) şi de interacţiune comunicaţională
Valorificarea achiziţiilor învăţării în contexte noi, teoretice şi practice
Calitatea valorificării demersurilor inductive/deductive/analogice implicate în învăţare, în
conţinutul manualului
Calitatea aplicaţiilor propuse în manual de a solicita diferite modalităţi de rezolvare a sarcinilor
(oral, în scris şi practic)
Calitatea schemelor, a rezumatelor, a tabelelor etc. de a consolida şi sistematiza achiziţiile învăţării
Existenţa diferitelor posibilităţi (modalităţi tradiţionale şi complementare de evaluare) de
valorificare de către elevi a achiziţiilor de învăţare anterioare
Varietatea aplicaţiilor propuse în manual din punct de vedere al gradării nivelului de dificultate
Concordanţa dintre aplicaţiile propuse în manual şi standardele naţionale de evaluare
24
Predescu Constantin
8 Teste de cunoştinţe
Disciplina
Clasa
Lectia
Formularea sarcinilor de lucru (intrebari, teme experimentale)

1.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
2.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
3.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
4.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
5.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
Tabel nominal cu notele obtinute

Nr. NUMELE NOTA SUB. NOTA SUB. NOTA SUB. NOTA SUB. NOTA SUB. NOTA
Crt. PRENUMELE 1 2 3 4 5 FINALA
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Prelucrarea rezultatelor
Interpretarea
25
Predescu Constantin
9 Schiţa unui dispozitiv/aparat artizanal ori tehnică

populară
Disciplina
Clasa
Unitatea de invatare
Lectia
Figura – reprezentarea dispzitivului cu componentele
sale denumite, numerotate conform agendei
Agenda
1 -……………………
2 - …………………...
3 - ……….…………..
Explicarea modului de functionare
Comentariul didactic al integrării acestuia în lecţia de ştiinţe

Ce rol are ? Ce notiune se doreste a se introduce cu ajutorul sau ?
Cand este utilizat pe parcursul lectiei ?
In ce masura a folosit scopului propus ?
26
Predescu Constantin
10 Prezentarea unui muzeu din cele vizitate şi proiectul

unei activităţi de învăţare realizate în muzeu

El trebuie să evidenţieze:
locatia – muzeul
(tipul de exponate)
clasa cu care s-a realizat vizita
obiectivele propuse
metodele didactice utilizate

materialele didactice
(rolul ghidului si informatiilor oferite
de muzeu pe diferite suporturi)
desfasurarea lectiei
(se va insista pe utilizarea ofertei muzeului)
Modalitati de evaluare
(in timpul lectiei si dupa)
Reactia clasei
27
Predescu Constantin
11 Proiectul unei activităţi de învăţare realizate în natură

El trebuie să evidenţieze:
locatia – denumire
(caracteristicile geografice, fauna, flora, etc. ale zonei)
clasa cu care s-a realizat iesirea
obiectivele propuse
metodele didactice utilizate

materialele didactice
(rolul informatiilor culese
de pe diferite suporturi)
desfasurarea activitatilor
(se va insista pe comportamentul grupului de copii)
Modalitati de evaluare
(in timpul desfasurarii si dupa)
Reactia clasei
28
Predescu Constantin
12 Materiale documentare cu sursa Web util în studiul

disciplinei „Ştiinţe ale naturii”
Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC)
1 Introducere
Tehnologia informatiei si comunicatiei (TIC) este denumirea pentru un ansamblu de instrumente si resurse
tehnologice utilizate pentru a comunica si pentru a crea, difuza, stoca si gestiona informatia destinata
procesului educativ. Expansiunea tehnicii de calcul si concomitent dezvoltarea retelelor de calculatoare si a
tehnologiei informatiei si comunicatiei in general a luat prin surprindere pe educatori si chiar si in tari
dezvoltate unitatile de invatamant nu sunt pe deplin pregatite pentru noile tehnologii.
Dezvoltarea actuala a tenologiei informatiei si comunicatiei si in particular utilizarea Internetului si web-
ului in invatamant , implica combinatii de hardware, software, suporturi si sisteme de distributie intr-o
continua evolutie.
Aceste noi TIC-uri se deosebesc de cele anterioare (procurarea de filme, benzi video, telefoane, televiziune
cu circuit inchis, radio), prin urmatoarele aspecte:
-prin aptitudinea de integrare a instrumentelor multiple intr-o singura aplicatie pedagogica;
-interactivitatea- capacitatea de a stapani si imbogati mediul informational;
-flexibilitatea utilizarii, mai ales in situatia restrictiilor de timp si spatiu;
-conectivitatea, adica posibilitatea oferita oricarei persoane, oriunde in lume de a dispune de o
conexiune la Internet, de a accede informatii Web.
Introducerea noilor TIC-uri a dus la dezbateri ample cu privire la aportul acestora in procesul educativ.
Statisticile mondiale confirma impactul global al TIC-urilor si in consecinta trebuie avute in calcul efectele
asupra functionarii invatamantului si trecerea la formarea cadrelor didactice in vederea utilizarii acestora in
scopuri didactice.
2 Eficienta
Conexiunea organismelor educative la Internet, ca rezultat al presiunii societatii, a declansat un studiu al

consecintelor si eficientei in activitatea pedagogica. Concluzia acestui studiu este in favoarea folosirii
noilor tehnologii deoarece:
-TIC-urile permit o aplicare mai buna a noilor metode pedagogice (constructiviste);
-exploatarea resurselor distribuite la distanta. Biblioteci virtuale pun la dispozitie colectii de reviste,
ilustratii, carti, scheme, poze,picturi, modele tridimensionale(3D), animatie, documente de referinta, dar si
informatii specifice precum ghiduri pentru elaborarea programelor de invatamant, programe analitice de
cursuri si activitati pedagogice(Ex: www.org/pubs/CyberSchoolBus) Trecerea in format electronic a
informatiilor clasice dar si crearea de noi resurse destinate folosirii prin intermediul calculatorului ii obliga
pe elevi si profesori sa acceseze TIC-urile.
-permit munca in colaborare prin comunicare prin posta electronica sau grupuri de discutii pe teme
pedagogice intre indivizii interesati, sau prin existenta grupurilor de stiri
(Ex:www.peg.apc.org/~lear/works.htm), conferinte asistate de calculator(Ex: www.ascusc.org/jcmc/)sau
diverse soft-uri specializate (Ex:www.cc.gatech.edu/edtech/CaMILE.html sau
www.kie.berklez.edu/KIE.html). Persoanele dispersate in teritoriu se pot regasi intr-o cumunitate virtuala
pe un anumit domeniu de interes, indiferent de spatiu, varsta, capacitati intelectuale, conditie sociala, etc.
Invatamantul virtual permite elevilor sa intre in procesul educativ intr-un moment, loc sau ritm convenabil.
-extinterea portabilitatii programelor educative. TIC-urile ofera posibilitatea dispersarii programelor
educative in toata lumea si posibilitatea de a invata de-a lungul intregii vieti (formare continua Ex. de
programe: www.unesco.org/education/lwf/ ). Programele de invatamant la distanta (ID) sunt beneficiare
fericite ale noilor tehnologii, profesorii si elevii negasindu-se in aceeasi locatie, si oferind o alternativa
29
Predescu Constantin
imediata si comoda mijloacelor clasice de imprimare a cursurilor, prelegerilor televizate, inregistrari audio,
etc.
-initiere in vederea gestiunii informatiei prin educarea elevilor inca din clasele primare in vederea
achizitiei, gestionarii si comunicarii informatiei, pregatindu-i pentru societatea informationala si
continuarea studiilor.
-rentabilitatea, in ciuda costurile implicate, face ca societatile sarace sa nu fie marginalizate, aliniidu-se la
cerintele competitiei in toate domeniile in contextul integrarii si globalizarii mondiale.
3. Implementarea TIC-urilor
Implementarea TIC-urilor in invatamant este o activitate complexa ce necesita o strategie guvernamentala

minutios proiectata tinand seama de:
-infrastructura,
-modificarea programelor de invatamant,
-formarea specialistilor,
-asistenta tehnica.,
-adaptarea permanenta la evolutia rapida a TIC.
Ca sa devina realitate utilizarea in educatie a acestor noi tehnologii trebuie sa se gaseasca sursele de
finantare (colaborari cu firme interesate in promovarea produselor proprii sau sustinerea invatamantului,
crearea in scoli de centre informatice utile atat elevilor si profesorilor, dar deschise si publicului pentru
utilizare si formare contra cost) si pentru societatile defavorizate, incat sa se puna la dispozitie
infrastructura (echipamente, legatura la internet, soft educational de calitate si in conformitate cu cele mai
noi metode de predare).
Formarea educatorilor in spiritul noilor metode pedagogice adaptate la evolutia TIC comporta :
a) formarea tehnica- Aceasta se poate realiza in diverse moduri
-cursuri universitare inainte de punerea in functiune,
-ateliere de formare dupa punerea in functiune,
-programe private de formare.
-formarea de formatori care sa disemineze cunostintele acumulate.
b) pregatirea integrarii aplicatiilor TIC in procesul de invatamant

Formarea profesorilor trebuie sa permita initierea in evidentierea celor mai bune metode ce utilizeaza TIC-
uri, aplicarea acestora pe discipline scolare, dar trebuie sa-i pregateasca si pentru realizarea de aplicatii
particulare, integrarea noilor tehnologii in aplicatii existente, schimbari in programa implicate de noile
tehnologii, modificarea rolului profesorului si abordari noi ale metodelor pedagogice.
Utilizarea TIC-urilor in invatamant trebuie sa tina cont de progresele telecomunicatiilor fara fir, realitatea
virtuala, informatizarea generalizata, inteligenta artificiala, recunoasterea vocala care pot da nastere la o
noua generatie de aplicatii educative.
Despre Instruire Asistata de Calculator (IAC)

Numita de unii ca “inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne”, instruirea asistata de
calculator (IAC) contribuie la eficienta instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizarii in
invatamant.
Interactiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitand accesul elevului la

informatii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitati diferite de
vizualizare. De fapt, nu calculatorul in sine ca obiect fizic, ingloband chiar configuratie multimedia,
produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create si vehiculate corespunzator, a
produselor informatice, integrate dupa criterii de eficienta metodica in activitatile de instruire.
Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware (calculator), a software-lui
(programelor) si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in mediul instructional.
30
Predescu Constantin
Pe langa hardware si software, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, inafara de profesor ca
furnizor de cunostiinte. Comunicarea cu specialisti, acces la biblioteci virtuale, articole stiintifice sunt
posibilitati ce se ofera celui ce vrea sa se informeze, prin utilizarea facilitatilor oferite de legatura la reteaua
globala, “INTERNET” si a aplicatiilor specifice acesteia.
UTILIZAREA CALCULATORULUI in procesul de invatamant devine o necesitate in conditiile

dezvoltarii accelerate a tehnologiei informatiei. Pentru noile generatii de elevi si studenti, deja obisnuiti cu
avalansa de informatii multimedia, conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul este o
cerinta intrinseca.
Calculatorul este perceput pe rand, ca o jucarie, o unealta, o resursa de informatii.
A intrat deja in obisnuinta zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.
Conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul include:
-predarea unor lectii de comunicare de cunostinte;
-aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunostinte;
-verificarea automata a unei lectii sau a unui grup de lectii.
INTERNETUL reprezinta obiect de studiu, dar si sursã bibliograficã si imagisticã pentru prezentarea
lectiilor respectiv pregãtirea temelor. In anul 2000 in SUA si Canada 98% dintre scoli erau deja conectate la
Internet. S-au facut investiþii substantiale în programele de pregãtire a profesorilor în domeniul TI.
Au fost promovate servicii si produse: ghiduri,publicatii electronice, materiale disponibile pe Internet,
FAQ, liste de discutii tematice.
Internetul va îmbunãtãti educatia, va schimba maniera actualã de învãtare, va accelera ritmul inovatiei si al
muncii de cercetare.
Orice student poate avea acces la bibliotecile,informatiile sau profesorii de oriunde din lume.
Oferã acces la alte puncte de vedere decât cele proclamate oficiale într-o anumitã tarã.
Faciliteazã schimbul de opinii si de cunostinte, ca si evaluarea în timp real a datelor.
Terminologie
• învãtãmânt = proces instituþionalizat,
• instruire = actiune individualã, liberã
• lectie / clasã / universitate virtualã => învãtare la distantã exclusiv prin Internet
Predecesori
• corespondenta stiintificã (ex.: Bentley -Newton, Leibniz - Clarke)
• 1840: Sir Isaac Pitman - instructie prin corespondentã
• 1900, Univ. Chicago - departament de predare prin corespondentã
• 1940, Franþa - Centrul Naþional de Învãtãmânt la distantã (CNED) - important furnizor de programe
educationale
Învãtãmânt asistat de calculador (Computer-Base Learning - CBL) apãrut în anii '70 - '80
foloseste software educational memorat pe CD sau pe hard-disc, dictionare, enciclopedii, lectii de
matematicã, limbi strãine, geografie etc.( ex.: Encarta, Le Louvre, Mihai Eminescu,...)
Învãtãmânt pe Internet (Web-Based Learning - WBL)

- instruire prin intermediul cursurilor Web
- instrumente soft dedicate instruirii accesibile la o adresa
- sunt incluse manuale electronice, legãturi spre alte resurse educationale
- existã un sistem de comunicare cu studentii: listã de e-mail sau forum de discutii
Curs oferit pe Internet (Web-Based Course - WBC)

- scop: instruirea pas cu pas pe o temã precisã
- catalogul CISAER - inventar al cursurilor oferite pe Web
Mediu educational/didactic Web (Web-Base Course Environment - WBCE)

- acces pe bazã de cont si parolã
- materiale de curs, forumuri de dezbatere
31
Predescu Constantin
- pachete de testare si evaluare a cunostintelor( Ex.: ARIADNE, Blackboard, WebCT)
Modele de învatare on-line

- numãr mare de studenti, situati în zone diferite, însã comunicând în timp real: ore de clasã fixe
- tehnologii: televiziunea interactivã, sistemul de video-(tele)conferinte, sesiuni chat
- independentã completã spatio-temporalã
- comunicare interactivã asincronã între profesori, studenti, resurse educationale (cursuri on-line)
eLearning
• Clasã
• Material educational accesibil pe Web. componente statice si dinamice
• Instructor
• Comunitate virtualã
• Monitorizarea activitãtii
• Simulãri, interactiune audio, video
Caracteristici
• permite recalificarea sau specializarea
• izolarea geograficã sau problemele medicale nu mai constituie impedimente
• se adreseazã unor categorii sociale si grupe de vârstã mai largi, fiind însã mai costisitor
• presupune o motivaþie clarã si existenþa unui set de deprinderi
• activitatea profesorilor este mai laborioasã
• acces dificil la materiale auxiliare (biblioteci),dialog limitat
• schimbare radicalã a modului de lucru, a sistemului de parcurgere a informatiei si a procedeelor de
memorare
Conditionari
• scoala este adusã la studenti
• contraindicatã furnizarea cunostintelor
• mediul de învãtare virtual trebuie sã ajute utilizatorul sã îsi construiascã singur structurile cognitive
mentale necesare
• posibilitãti de personalizare a continutului si de control asupra procesului de autoinstruire
Schimbari paradigmatice
• faciliteazã stabilirea de noi relatii între institutii, profesori, comunitate, loc de muncã, familie, persoana
care învatã
• schimbare de accent în educatie de la continutul (content-based learning) la contextul învãtãrii (context
based learning)
Avantaje
• 10% din ce citim (e-mail, prezentari)

• 20% din ce auzim (tutoriale, teste online)
• 30% din ce vedem (audio, video)
• 50% din ce auzim (discutii in timp real)
• 70% din ce discutam cu altii
• 80% din ce experimentam
• 95% din ce îi invatam pe altii
Consecinte pedagogice ale IAC
Acomodarea inca din scoala cu tehnica de calcul influenteaza formarea intelectuala a elevilor, prin:
-Stimularea interesului fata de nou. Legea de baza ce guverneaza educatia asistata de calculator o
reprezinta implicarea interactiva a elevului in actiunea de prezentare de cunostinte, captaindu-i atentia
subiectului si eliminand riscul plictiselii sau rutinei.
-Stimularea imaginatiei. De la jocurile pe calculator care dezvolta abilitati de utilizare, imaginatie
si viteza de reactie intr-o prezentare grafica atractiva, maturizandu-se elevul, studentul incepe sa foloseasca
calculatorul sa creeze propriile produse soft.
32
Predescu Constantin
-Dezvoltarea unei gandiri logice. Descompunerea unei teme in etape de elaborare organizate
secvential, organizarea logica a rationamentului reprezinta demersuri cognitive ce aduc castig in
profunzimea si rapiditatea judecarii unei probleme.
-Simularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus in laborator, ajuta la
intelegerea acestora.
-Optimizarea randamentului predarii prin exemplificari multiple
-Formarea intelectuala a tinerei generatii prin autoeducatie
-Cerinte pentru realizarea IAC:
a)dotarea cu echipament;
b)profesorul trebuie sa aiba si cunostinte de informatica
-Elevul invata in ritm propriu, fara emotii si stres care sa-i modifice comportamentul
-Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obtinute
Notiuni, concepte utilizate in IAC
Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardware-software destinat interactiunii
dintre posesorii unui sistem de cunostinte si destinatarii acestuia, in vederea asimilarii active de informatie insotita de
achizitionarea de noi operatii si deprinderi.
Softul educational(SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat in procesul de invatare.
Courseware este un pachet care cuprinde un soft educational, documentatia necesara (indicatii metodice si descrierea
tipului de hard pe care poate fi implementat) si eventual alte resurse materiale (fise de lucru, exercitii propuse, etc).
Trasaturile generale ale softului educational:

-este conceput pentru a invata
-trebuie sa asigure interactiunea flexibila elev-computer sau computer-profesor
-se adapteaza in functie de caracteristicile individuale ale utilizatorului.
Clasificarea softului educational dupa functia pedagogica specifica in cadrul unui proces de instruire:
a)Prezentarea interactiva de noi cunostinte (Computer Based Learning) presupune utilizarea nemijlocita a
calculatorului in procesul predarii si a lectiilor de laborator. Materialul de invatat se prezinta pe baza unui anumit tip de
interactiune. Dupa cum aceasta interactiune este condusa de calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau de
o investigare (interogare, cautare).
Tutorul-preia una din functiile profesorului si poate fi proiectat astfel:
-precizeaza una sau mai multe secvente de informatii;
-solicita elevului sa raspunda la o intrbare, sa rezolve un exercitiu;
-prezinta aprecierea raspunsului si trece la o alta secventa in functie de raspunsul elevului.
Materialul poate fi impartit pe capitole care sa nu solicite o concentrare mai mare de 10-15 minute. Prin diverse meniuri
se pot furniza informatii adiacente.
Softul de investigare reprezinta o forma evoluata de interactiune instructionala, in care elevului nu i se ofera
informatiile ca atare ci un mediu prin care elevul sa poata extrage informatiile care il intereseaza pentru rezolvarea unei
anumite sarcini. Drumul parcurs este determinat si de gradul de initiere al celui care invata.
b) Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training) cand subiectului i se pun la dispozitie programe
specializate care-l ajuta sa fixeze cunostintele si sa capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate
de aprecierea raspunsului elevului.
Exercitiile pot fi - propuse intr-o ordine prestabilita sau in mod aleator sau pot fi generate in timpul sesiunii de lucru.
c) Verificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenta unor programe capabile sa
testeze nivelul de insusire a cunostintelor prin evaluarea raspunsurilor. O interfata grafica prietenoasa va afisa mesaje
corespunzatoare interpretarii raspunsului. Programele de testare pot fi incluse in lectia curenta sau in lectii
recapitulative.
Modul de construire a unui test depinde de numarul de chestiuni de test (care se stabilesc in functie de timpul de
administrare si de nivelul de scolarizare) si de numarul de concepte, procedee a caror insusire va fi verificata.
d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlata a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui
model care are un comportament analog. Astfel de programe ofera posibilitatea observarii modelului in care se schimba
comportamentul sistemului in functie de modificarile operate (schimbarea parametrilor, conditiilor) ceeea ce faciliteaza
intelegerea fenomenului si nu implica riscurile si cheltuiala fenomenuli real.
33
Predescu Constantin
Trebuie retinut faptul ca prin raspandirea si diversificarea IAC rolul dacalului va suferi modificari. Profesorul se va
degreva treptat de activitatea de rutina, dar sarcinile lui se amplifica prin faptul ca va trebui sa realizeze programe sau
sa elaboreze proiecte de programe si sa le adapteze la cerintele procesului educativ Procesul educational se va
descentraliza, transformandu-se dintr-un sistem centrat pe profesor, intr-unul centrat pe subiecti. Dar, oricat de
complete ar fi programele, profesorul ramane
Instrumente IT utilizate in educatie si invatamant
E-mail – posta electronica

1. Introducere
Una dintre cele mai importante componente ale Internetului este poşta electronică sau sistemul e-mail.
Partea din stânga simbolului reprezintă numele unei cutii poştale dintr-un calculator. Partea din dreapta lui
"@" reprezintă adresa calculatorului pe care se află acea cutie poştală. Ca şi în cazul unor adrese Web
(URL), această adresă a calculatorului îţi poate arăta din ce organizaţie face parte, sau de ce naţionalitate
este expeditorul unei scrisori pe care o primeşti.
Prin e-mail pot fi trimise scrisori electronice chiar mai multor oameni deodată, astfel incăt poşta electronică
poate fi folosită şi pentru ştiri.
Pentru a trimite cuiva o scrisoare electronică, trebuie să ii cunoşti adresa e-mail. Vei mai avea nevoie,
fireşte, de un program de transmitere e-mail, care poate fi Mail, Elm sau Pine, pentru Unix, sau Internet
Mail, Netscape Mail, Eudora Pro sau Pegasus, dacă pentru Windows 95.
2. E-mail in procesul de invatare
a) e-mail - instrument de acces la sursele bibliografice
Utilizarea mail-ului in invatare se refera la a trimite si a primi mesaje care sa contina documentatie,
exemple si informatii care sa ne ajute sa intelegem mai usor si mai bine ceea ce trebuie invatat sau realizat.
Putem folosi mailul pentru comunicare in cadrul unor grupuri de invatare, sau pentru a primi notificari de la
site-uri pe care le-am acesat.
b) e-mail instrument individual de invatare autodirijata
Unul din marile avantaje ale mail-ului îl constitue faptul că procesul de învăţământ poate fi personalizat în
funcţie de progresele făcute de fiecare individ în parte. Mailul dezvolta personalizarea invatarii - fiecare
poate invata in propriul sau ritm.Pentru cel care trimite informatia pentru a invata pe altii este greu sa
aleaga esentialul din informatie si e imposibil controlul direct (nu stie exact ce a inteles). Pe de alta parte,
pentru ca invatarea sa fie cu adevarat eficienta, cel care trimite pentru a invata trebuie sa dea raspuns
personalizat la fiecare in parte, ceea ce necesita timp. Cel care primeste informatia o poate parcurge in
functie de propriul lui ritm, de cunostiintele deja acumulate in domeniul respectiv, are acces la ea oricand si
de oriunde.
Exista si parti negative in ceea ce priveste mailul in invatare cum ar fi faptul ca este un instrument asincron.
Raspunsul la o cerere poate sa vina tarziu sau chiar deloc, nu poate fi sigur faptul ca mesajul a ajuns la
destinatar, iar raspunsul poate sa nu fie pe masura asteptarilor.
Cu toate acestea, mailul este un instrument foarte des folosit in procesul de invatare, foarte util si usor de
utilizat.
Instant Messenger
Messenger-ul este o aplicatie oferita de Yahoo (exista si altele de acest fel - Skype, doar ca acesta este cel
mai cunoscut si mai utilizat) care permite comunicarea in timp real intre doua sau mai multe persoane, in
cel de-al doilea caz facandu-se sub forma unor conferinte, toti membrii 'vazand' aceeasi fereastra, fiecare
membru al conferintei vazand ce scriu ceilalti si putand sa scrie la randul lui.
Ca metoda de comunicare elev-profesor este extrem de putin folosita in acest moment, cel putin la modul
oficial.
34
Predescu Constantin
Spre deosebire de mail, messenger-ul are avantajul ca discutia se desfasoara in timp real, este un fel de
'chat' intre profesor si elevi , raspunsul la intrebare vine imediat ce intrebarea respectiva a fost pusa, o
replica vine dupa alta, fapt care o apropie cu mult mai mult de comunicarea face-to-face, de comunicarea
standard, 'normala'. De dialog.
Dezavantajul, in fata comunicarii prin mail este acela ca messenger-ul nu permite transmiterea unor
mesaje ample, a unor raspunsuri extrem de elaborate, doar ca, nu acesta este scopul lui. Pentru ca este totusi
posibila transmiterea unor fisiere (text, mp3, jpg, zip etc) intre participantii la dialogul online.
Cu toate ca la noi in tara messenger-ul este extrem de putin folosit la ora actuala in procesul de invatare, in
alte tari el este folosit de mai mult timp, si chiar- surprnzator! si ca metoda de evaluare, tocmai pentru ca se
comunica in timp real si elevul nu are timp sa caute raspunsul la intrebari prin alte mijloace pe Internet.
Anuare si motoare de cautare

Anuarele sunt site-uri Web care pun la dispozitia utilizatorului liste de site-uri clasificate dupa tematica, un
fel de rude electronice ale traditionalelor Pagini galbene in versiunea Internet. Interesul major al anuarelor
este ca ghideaza utilizatorul in cautarea sa, oferind accesul succesiv la liste cu tematica din ce in ce mai
precisa sau oferind selectiuni commentate.
Cu functii de cautare mult mai puternice, motoarele de cautare permit gasirea in Internet a paginilor
continand un cuvant sau o expresie data. Este vorba de cautarea indexata, similara celei efectuate pe orice
calculator pentru a localiza un fisier pe hard-disk, dar aplicata la cvasi-integralitatea Internet-ului. Chiar
daca este indispensabila pentru localizarea unor informatii precise pe Internet, utilizarea motoarelor de
cautare nu e tocmai simpla. Rezultatul cautarii poate fii adesea prea complet, obligand utilizatorul sa
parcurga zeci de pagini pentru a ajunge la rezultatul dorit sau sa efectueze operatii repetate de rafinare.
Un motor de cautare este un server care trimite un robot sa navigheze singur pe Internet si sa captureze
titlul,cuvinte cheie si continutul paginilor ce compun site-urile.Toate paginile gasite sunt inregistrate apoi
intr-o baza de date.Paginile mai pot sa fie inregistrate si de o persoana,manual,prin intermediul unui
formular.In momentul in care un utilizator cauta cu un motor de cautare dupa o anumita fraza sau un
cuvant,motorul de cautare se va uita in aceasta baza de date si in functie de anumite criterii,de prioritate va
crea o lista de rezultate pe care o va afisa sub forma de rezultat.
Cateva dintre cele mai cunoscute motoare de cautare romanesti sunt : -Kappa(cel mai bun motor de cautare
romanesc)-123Start-Axanet-Bumerang-Master Business(motor de cautare numai ptr business)
cateva motoare de cautare straine sunt:-Search King-Web Search-Google-HotBot-Lycos-Magellan-NeT
Buster
Deoarece tendinta generale a producatorilor este de a ase unifica capacitatile anuarelor si a motoarelor de
cautare vom analiza in cele ce urmeaza cate un program din fiecare categorie si anume Yahoo! si Google.
Anuarul Yahoo! Adresa: www.yahoo.com
Dotat cu o multitudine de optiuni, de departe cel mai complet, Yahoo! pastreaza un avans considerabil fata
de concurentii sai. Este de apreciat mai ales personalizarea sofisticata, ce permite fiecarui utilizator sa
creeze o noua pagina cu selectii de actualitati alese pe teme sau chiar clasificarea regionala a site-urilor.
In general un anuar poate fi utilizat in doua moduri: prin alegerea unei tematici si rafinarea succesiva a
tematicii spre subiecte din ce in ce mai precise, sau prin cautarea dupa cuvinte cheie (keywords).
Daca se opteaza pentru primul mod de cautare, chiar pe pagina de start Yahoo! aveti indicate tematicile
majore si unele dintre subtematicile acestora. Cu simple clic-uri de mouse pe categoriile dorite puteti
naviga din aproape in aproape in procesul de cautare a informatiilor dorite.
Baza de date yahoo este impartita in cinci zone iar rezultatele cautarii sunt organizate si grupate
corespunzator acestora::Categories,Web Sites, Web Pages, Related News si Shopping.
Prima pagina de rezultate este returanta din zona categories.Pentru accesarea celrlate zone se face clic pe
titul zonei.Ordonarea rezultatelor in interiorul unei zone se face dupa urmatoarele criterii:-potrivirile dupa
mai multe cuvinte cheie:-potrivirile dupa locatia cuvintelor cheie:-generalitatea categoriei.
35
Predescu Constantin
O alta caracteristica importanta a anuarelor si in mod special a lui Yahoo este ca ofera o multime de alte
servicii utilizatorului ca de exemplu:1.posta electronica (e-mailul)2. serviciul de chat in scris iar mai nou si
vorbit (prin Yahoo Messenger)
36
Predescu Constantin
Forumurile
Forumurile sunt acele web-site-uri în care au aloc discuţii îndreptate pe anumite teme. Scopul lor este acela
de a informa, educa şi de a creea o comunitate capabilă să răspundă întrebărilor, problemelor, provocărilor
din domeniu.
Forumurile permit educarea asincronă, punând la dispoziţia celor înregistraţi diferite programe, documente,
şi în special experinţa membrilor într-un anumit domeniu. Nu toţi membrii au experienţa necesară pentru a
răspunde întrebărilor posibile. De aceea răspunsurile experţilor vor fi amestecate printre cele ale novicilor.
Avantajele: există o comunitate care comunică asincron, comunitate ce conţine câţiva experţi şi mai mulţi
novici(care învaţă de la experţi); experţii vor da răspunsuri la probleme post-ate pe forum, dând chiar şi
programele sau documentaţia necesară pentru solvare problemei;
Dezavantajele: pentru a înţelege documentaţile şi răspunsurile date de experţi e nevoie de ceva timp
petrecut citind ce se întâmplă pe forum; răspunsurile care vor veni vor trebui selectate ceea ce nu conferă
rezolvări în timp util.
În procesul de educaţie forumurile s-ar încadra în acele spaţii virtuale în care se pot da teme, şi se pot
discuta pe baza cunoştinţelor acumulate până în momentul de faţă. Există şi posibilitatea evaluarii
studenţilor/elevilor pe baza temelor prezentate pe forum.(toţi studenţii îşi fac temele, fe forum prezintă
rezultatele şi pun la dispoziţie un set de fişiere, toate acestea se uploadează într-o anumită dată, urmând ca
după aceea dată să se discute pe baza celor prezentate)
Avantaje
 discutiile sunt pe o tema stabilita anterior , astfel ca, daca elevul doreste sa invete despre tema
respectiva, are ocazia;
 confruntarea mai multor pareri poate duce la eliminarea confuziilor in legatura cu subiectul
studiat;
 polemicile ajuta la dezvoltarea gandirii;
 elevul care are intrebari in legatura cu un subiect, odata intrat pe forum, are sanse foarte mari
sa gaseasca raspunsuri, pentru ca pe forum se afla utilizatori interesati de o anumita tema;
Dezavantaje
 se pot strecura informatii eronate in legatura cu un subiect;
 in general, nu poti avea acces la un forum daca nu iti creezi un cont in prealabil;
 comunicarea e asincrona;
Platforma educationala
(exemplificare pe Moodle)
Soft care are ca scop sprijinirea invatarii constructiviste si predarii in cazul comunitatilor care se bazeaza pe
internet. O astfel de invatare se bazeaza pe idea conform careia cunostintele se formeaza in mintea celui
care invata si nu sunt transmise intr-un unic mod de la profesor la elev. Elevul este capabil sa invete
bazandu-se pe experiente proprii. Un profesor care actioneaza prin prisma acestui punct de vedere va
incerca sa creeze un mediu in centul caruia sa se afle studentul care sa isi construiasca bagajul de
cunostinte pe baza aptitudinilor lui si a cunostintelor deja asimilate, nu doar prin a publica informatia de
care are nevoie elevul si apoi a evalua cat a retinut elevul.
Moodle este o platforma e invatare open-source cu un numar de peste 10,577 de site-uri inregistrate in 147
de tari si cu 2,587,905 de utilizatori inregistrati in 242,342 de cursuri dupa cum arata statistica din februarie
2006.
Moodle este un pachet software creat pentru a ajuta educatorii in a crea cursuri online de calitate.Aceste
sisteme de e-learning se mai numesc Sisteme de management a invatarii,sisteme de management al
cursurilor,medii virtuale de invatare,instruire asistata de calculator sau pur si simplu e-learning.
Originea numelui:
Cuvantul Moodle este de fapt un acronim pentru Mediu Dinamic de Invatare Modularizata Orientat Obiect.
Moodle evolueaza din 1999 si au existat diferite versiuni care s-au imbunatatit in timp.Nu se cunoaste exact
numarul de persoane care folosesc Moodle instalat dar se dowloadeaza de cel putin 500 de ori pe zi. Pentru
37
Predescu Constantin
ca nu are nevoie de licenta este folosit de universitati de peste tot care isi construiesc servere pe Moodle
pentru utilizatorii lor.
Pentru ca este free software utilizatorii lui sunt liberi sa il foloseasca,modifice si sa il distribuie.Ruleaza pe
majoritatea sistemelor de operare Linux, FreeBsd, Windows, Mac OS care suporta PHP
Constructivismul sustine ca cunoasterea este construita in mintea celui care invata, si nu transmisa in mod
neschimbat de la carti sau profesori.Cel care invata este capabil sa invete bazandu-se pe propriile lui
experiente.Un profesor care procedeaza din acest punct de vedere creaza un mediu centrat pe elev care ii
ajuta pe acestia sa construiasca pe seama cunostiintelor existente mai degraba decat sa predea si apoi sa
verifice informatia pe care cred ca elevii lor ar trebui sa o stie.
Filozofia social constructivista a Moodle-ului merge mai departe pe idea de constructivism afirmand ca o
astfel de invatare are loc mai bine mai ales intr-un mediu colaborativ pe care toti il construiesc impreuna. In
Moodle asta inseamna posibillitatea de a imparti rolul cum sunt optiunile de permisie care dau posibilitatea
fiecarui participant sa fie un profesor si la fel de bine elev. Sarcina de a fi profesor se schimba de la a fi
"sursa de informatie" la a fi influenta si model in cultura clasei, interactionand cu elevii intr-un mod
personal care se adreseaza nevoilor lor personale, si moderand discutii si activitati intr-un mod care
conduce colectiv( si uneori negociat) elevii spre scopurile de invatare ale clasei.
Utilizati unul din aceste intrumente IT conform explicatiilor si exemplificarilor oferite pentru a obtine
informatii sau mijloace didactice utile procesului de insusire a cunostintelor stiintifice la Disciplina
Stiinte, specificand:
Instrumentul IT utilizat
Conceptele stiintifice vizate
Forma in care ati preluat informatia

(fisier text, fisier imagine, fisier sunet, combinatie – fisier ppt
soft educational ,etc)
Modul de utilizare efectiva la clasa

(integrarea in procesul didactic la Stiinte)
Impresii dupa utilizarea instrumentelor IT

(avantaje sesizate,
dificultati intampinate
reactia clasei)
38

Suport Curs - Stiinte

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs - Stiinte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu

1 Consideraţii teoretice - notiţele studentului de la curs,

A. CUNOŞTINŢE ŞTIINŢIFICE – CONŢINUTURILE NOŢIONALE

Discursul didactic este vectorizat de un `algoritm didactic` de introducere a oricărei noţiuni

STUDIUL SISTEMULUI NATURAL

`Efectul de imagine` asupra STIINTEI si INVATAMANTULUI STIINTEI

Compararea caracteristicilor conţinuturilor ştiinţifice cu care se operează în ştiinţele naturii şi învăţământul

CARACTERISTICI ŞTIINŢĂ DIDACTICĂ ŞTIINŢEI

Apar o serie de întrebări:

Compararea ştiinţelor naturii cu didactica lor

Considerarea conţinutului noţional al ştiinţelor naturii ca sistem ideatic

Fundamentarea epistemologică pentru o abordare didactică a SM o concentram in 3 afirmatii:

B. FORMAREA SI ASIMILAREA CUNOSTINTELOR STIINTIFICE LA COPII

Concepţii greşite („misconceptions”)

Exemple de concepţii greşite în magnetism:

Exemple de concepţii greşite în proprietăţi ale materiei:

Formulati 3 exemple de conceptii gresite intalnite la elevi

Formulati 3 exemple de `exemple-prototip` utilizabile la clasa

C. DISCURSUL DASCALULUI PENTRU FACILIZAREA INSUSIRII CORECTE A

OPERAŢIILE ACTIVITĂŢII DIDACTICE

PROIECTAREA REALIZAREA EVALUAREA REGLAREA

FAZELE ACTIVITĂŢII DIDACTICE

PLANIFICARE INTERACTIVĂ POSTINTERACTIVĂ

PLAN/PROIECT DESFĂŞURAREA LECŢIILOR AUTOANALIZA

 Evaluarea conceptelor iniţiale ale elevilor şi construirea modelului lor intuitiv

Expresie Componentă Operaţie mentală

Figura 5 (3.2.1). Modul de construcţie a reprezentării `modelului intuitiv`

Etapele demersului continut in discursul didactic sunt:

2 Proiectul unei investigaţii realizate pentru identificarea

Punct de vedere personal

Punctul de vedere al copiilor

Unitatea de invatare vizata –Disciplina, clasa/grupa

Care este conceptia

Testul - poate contine 3-5 intrebari

Nr. TIPUL DE INTREBARE

Observatii asupra desfasurarii testului initial

Daca intrebarile au fost intelese de copii

Daca au avut nevoie de explicatii in plus

Comentariu asupra răspunsurilor date de copii

care au fost răspunsurile standard ?

care sunt greşelile tipice ?

Concluzii personale despre cum trebuie procedat la introducerea acestor conceptii la

cum se va proceda la depasirea conceptiilor gresite ?

- o întrebare al cărui răspuns e cunoscut

- o întrebare la care se consideră că s-ar putea răspunde (dacă se mai

- o întrebare la care se doreşte răspunsul din partea formatorului

4 Eseu - sinteza unor cunoştinţe din domeniul supuse

Ordinea operatiilor de alcatuire:

Recunoasterea, numirea domeniilor

Concluzionarea – punctarea personalizata a ideilor, eventuale efecte, eficienta, etc

5 Fişe de autoevaluare completate de student

Se vor respecta urmatoarele CRITERII DE APRECIERE:

1. Realizarea accesibilităţii cunostintelor stiintifice [conţinutului noţional (CN) ] oferit

- corectitudinea ştiinţifică a prezentarii conceptiilor, noţiunilor stiintifice şi relaţiile

2. Corectitudinea obiectivelor operaţionale (Ob.Op.) formulate în planurile de lecţie şi

- formularea corectă şi vizarea atributelor esenţiale ale componentelor de CN

3. Adecvarea strategiei didactice respectând:

- condiţiile specifice şcolii (nivelul intelectual al elevilor, dotarea laboratorului, etc.)

4. Corectitudinea probelor de evaluare alcătuite şi propuse clasei, prin:

- conţinutul calitativ şi cantitativ al întrebărilor,

5. Relaţia cu clasa pe parcursul desfăşurării lecţiei:

- rapiditatea desfăşurării comunicării (oferta de informaţie şi luarea deciziilor),

CRITERII DE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

6 Proiectul unei lecţii axate pe depăşirea unei concepţii