GRUPUL CRIMINAL ORGANIZAT

Grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au

organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni.

TRASATURI:

 Este alcătuit din 1 sau mai multe persoane;

 Este un grup stabil;
 Scopul organizării este săvîrşirea uneia sau mai multor infracţiuni;
 Aceste persoane trebuie să se fi organizat în prealabil, adică să nu fie
organizare spontană;
 Existenţa unui grad de coordonare mai înalt a activităţii infracţionale,
între participanţi stabilindu-se relaţii trainice, de solidaritate.

Stabilitatea grupului organizat consta din timpul ce s-a scurs de la formarea

grupului până la săvârşirea primei infracţiuni din numărul celor plănuite de
membrii grupului. Ea poate consta, de asemenea, din durata existenţei acestui
grup în timp durata de timp, în care membrii grupului au săvârşit infracţiuni.

Pe lângă criteriul de timp, gradul înalt de coordonare şi stabilitate a legăturilor

dintre membrii grupului criminal poate fi indicat de existenţa unui plan bine
determinat de activitate infracţională, cu desemnarea rolurilor şi funcţiilor
membrilor grupului, a unor acte şi operaţiuni concrete.

Totodată, statornicia relaţiilor dintre membrii grupului, la rândul său, exprimă nu

doar gradul înalt de coordonare a acţiunilor şi comportării lor, dar şi caracterul
retras, nivelul de izolare de societate al acestei formaţiuni infracţionale (cu
regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină etc.).

Criteriul statorniciei, de obicei, presupune intenţia membrilor grupului criminal

organizat de a săvârşi nu doar o singură infracţiune, ci mai multe (de exemplu,
grupul criminal organizat s-a format cu scopul de a ataca sistematic grupurile de
turişti din zona de odihnă etc.). Totodată, statornicia grupului criminal organizat
poate să se manifeste prin acţiunile multiple de organizare, plănuire şi pregătire
detaliată a unei infracţiuni.

Din cele explicate rezultă că fiecare persoană ce intră în grupul criminal organizat
nu este un simplu participant la acest grup, ci membru al grupului, indiferent de
locul şi funcţiile ce i-au fost încredinţate în cadrul desfăşurării planului de
activitate criminală. Aceste concluzii rezultă şi din faptul că legea nu limitează
participarea la grupul organizat doar prin acţiuni de autorat sau coautorat, cum
este cazul participaţiei simple sau complexe.
Membrii de rând ai grupului criminal organizat pot să nu ştie de unele
infracţiuni concrete, săvârşite de alţi membri ai acestui grup. În asemenea situaţii
ei vor purta răspundere penală doar pentru participarea în grupul criminal
organizat şi pentru faptele lor personale, săvârşite de ei întru executarea planului
activităţii criminale a grupului organizat, conform articolelor respective ale părţii
speciale a CP.

Sustragere săvârşită de către un grup de persoane se consideră săvârşirea

acţiunilor la care au participat două sau mai multe persoane care s-au înţeles, în
prealabil sau ocazional, să săvârşească în comun infracţiunea şi care au participat
nemijlocit la realizarea ei. Această formă de participare încadrează şi acţiunile
persoanelor care fac parte din grupul criminal, deşi nu au participat nemijlocit la
sustragerea averii, însă până la săvârşirea sustragerii, în procesul înţelegerii
prealabile dintre participanţii grupului, a avut loc repartizarea de comun acord a
rolurilor: unii stau la pândă lângă locul săvârşirii infracţiunii, alţii ameninţă cu
aplicarea violenţei, percheziţionează victima, au o atitudine ce le demonstrează
victimelor că orice rezistenţă nu are nici un rost etc.

Tipuri de grupuri criminale şi psihologia activităţii criminale în grup

Există mai multe clasificări ale grupurilor criminale. În funcţie de caracterul

activităţii antisociale a lor V.Vasil’ev1 distinge grupuri implicate în:

 furturi, spargeri, extrageri, delapidări - activitate cu caracter de violare a

proprietăţii;
 banditism - caracter complex, în care se împleteste activitatea criminală
îndreptata împotriva proprietăţii cu cea care provoacă prejudicii fizice şi morale
personalităţii;
 viol în grup;
 acte de huliganism, efectuate uneori sub influenţa stării de ebrietate;
 dezordini publice, uneori cu caracter politic, naţionalist etc.
Aşa deci, utilizînd aceste criterii putem distinge:

1.Grupuri situative. Deţinînd un scop criminal şi fiind orientate spre săvîrşirea

unei infracţiuni, aceste grupuri sînt de fapt slab organizate, este lipsă, sau abia se
conturează structura ierarhică a status-urilor, divizarea rolurilor şi, respectiv, a
funcţiilor. Activitatea acestor grupuri decurge în lipsa unui plan sau după unul
întocmit pe loc. Frecvent asemenea grup nu are un lider, sau funcţiile lui le prea

1
Васильев‚ В.Л., op. cit., p. 359.
liderul formaţiunii cu caracter neutru. Grupul poate activa o singură dată,
epizodic, sau constant, trecînd la treapta următoare de dezvoltare.

2.Grupuri criminale organizate. Posedă o experienţă criminală. Acţiunile sînt

plănuite din timp în comun, sau de către conducători, rolurile, şi respectiv
funcţiile, sînt împartite între membrii grupului. Grupul practică o activitate
criminală stabilă într-un anumit domeniu, deţine un fond material (bănesc),
împarte veniturile provenite din crimă membrilor lui conform aportului. Are o
structură ierarhică relativ stabilă, care în cele mai frecvente cazuri s-a conturat
înca pînă la momentul comiterii primei crime, împartaseste norme şi reguli
comune, regurge la sancţiuni în caz de nerespectare a acestora.

3.Organizaţii criminale. Practică o activitate criminală de amploare şi cu un grad

sporit de periculozitate socială, care, nu numai că este de durată, dar posedă şi
capacitatea de regenerare şn caz de eşec. În grup este strict stabilită o ierarhie a
status-urilor, împartite rolurile şi funcţiile. Activitatea organizaţiei criminale este
reglată strict, respectarea normelor şi regulilor este controlată de către lider, sau
organizatori. Motivele, interesele, scopurile comune oferă grupului caracteristicile
unei formaţiuni cu caracter unitar.

V. Vasil’ev2 la fel distinge trei nivele ale criminalităţii în grup, pe care le

vom caracteriza în continuare:

1.Nivelul inferior. Sunt grupuri cu o structură slab definită, componenţa lor

adesea schimbîndu-se. Se specializează în anumite tipuri de activităţi criminale:
viol, hoţii, tîlhării, operaţii cu valută, realizarea substanţelor drogante etc.
Împartirea rolurilor şi, respectiv, a funcţiilor, sau se face pe loc, sau, în cazul unei
organizări mai superioare - din timp şi cu recrutarea unor forţe din exterior:
cumpărători şi realizatori ai obiectelor furate, informatori.

2.Nivelul mediu. Grupuri cu o structură determinată, cu conducători permanenţi,

uneori chiar ocupînd un post de stat. Activitatea criminală a acestora poate fi de
diverse tipuri: sustragerea de bani, crime economice, spargeri etc. Membrii
acestor grupuri trec o pregătire specială, sînt “profesionişti” într-un anumit
domeniu.

3.Nivelul superior. Grupuri organizate avînd structura similară a celei a unui

sindicat. Întrunesc profesionali în activitatea criminală. Posedă o ierarhie strictă şi

2
Idem, p. 361-367.
stabilă a status-urilor şi rolurilor, funcţiile sînt determinate, acţiunile planificate.
Utilizează mijloace tehnice moderne, posedă spaţiu pentru întrunirile criminale,
nu arareori - pentru activitatea de bază (falsificare, fabricare etc). În grup este
instaurată o disciplină de fier, menţinută prin control permanent şi aplicarea de
sancţiuni. Activitatea este conspirativă, utilizînduse diverse strategii în acest scop
în funcţie de politica de combatere a criminalităţii promovată de stat. Întrunesc în
structura sa mai multe grupuri cu activitate multiplă, cu conducere la nivel primar,
dar şi centralizare strictă. Cooptează lucrători ai aparatelor de stat, utilizînd în
acest scop diverse metode - de la mituire pînă la constrîngere prin şantaj. Posedă
teritoriul său strict determinat, sfera de influenţă, iar în ultimii ani - menţin
legături criminale nu doar cu alte grupuri criminale din spaţiul unui singur stat, dar
şi la nivel internaţional.

4. Cauzele criminalităţii în grup şi organizat.

Pot fi menţionate mai multe cauze. Grupîndu-le în categorii putem vorbi despre
cauzele:

-cu caracter social-economic - în condiţiile unei economii totalitare socialiste: lipsa

unei evidenţe stricte, centralizarea puterii economice, erori administrative în
selectarea şi promovarea cadrelor, dezvoltarea sectorului tenebru în economie
etc; în condiţiile actuale: lipsa unui control strict în conformitate cu legislaţia a
activităţii structurilor economice comerciale, private, existenţa unor goluri
legislative, care permit dezvoltarea economiei tenebre, infiltrarea în aceasta a
elementului criminal, diferenţierea vădită materială, neîncadrarea în cîmpul
muncii a unui procent sporit al populaţiei etc;

-cu caracter politic şi de drept - instabilitatea politică, promovarea de unele

grupări a unor idei cu caracter discriminatoriu, lipsa unui instrument statal de
control al respectării legislaţiei în vigoare şi chiar insuficienţa aparatului legislativ,
competenţa profesională joasă a multor specialişti din domeniul jurisprudenţei,
asigurarea insuficientă cu mijloace tehnice (transport, armament) şi cu tehnici
(metode strategice şi tactice, consultanţi calificaţi) a organelor a căror menire e
lupta cu criminalitatea organizată, remunerarea joasă a lucrătorilor din poliţie,
anchetă, iar în rezultat - plecarea celor mai buni specialişti în structurile
comerciale, private, corupţia unor funcţionari de stat, etc;
-cu caracter psihologic - manifestările agresive înascute sau învatate, violenţa de
diverse forme, motivaţia greşită, acordul cu valorile şi normele cu caracter
antisocial, tendinţa de a-şi asigura o bunăstare fără un aport cu caracter social
pozitiv, dorinţa de afirmare a unui statut înalt prin intermediul a diferitor mijloace
nelegale etc., cu configuraţie psiho-socială - împartasirea aceloraşi interese
criminale, necesitatea unirii în scopul realizării unei activităţi criminale complexe,
convingeri, interese şi orientări antisociale comune.

Un grup criminal organizat condus din penitenciare,

destructurat de ofițerii INI și Procuratura Generală
16 membri ai unui grup criminal organizat, cu vârsta cuprinsă între 17-56 de ani,
majoritatea cu antecedente penale, au fost reținuți fiind suspectați de comiterea
unor serii de atacuri tâlhărești, în zona de nord a țării, trei dintre cazuri sau soldat
cu decesul victimelor. Grupul criminal era condus de către persoane aflate în
detenție, iar victimele fiind persoane cu vârsta cuprinsă între 75 și 85 ani.
Suspecții, originari din raioanele de nord a țării, au fost reținuți grație acțiunilor
speciale de investigație întreprinse de către ofițerii Inspectoratului Național de
Investigații în colaborare cu angajații Inspectoratelor de Poliție și a Procuraturilor
Dondușeni, Soroca, Sângerei, cu suportul ofițerilor de la BPDS „Fulger” și a
angajaților Administrației Naționale a Penitenciarelor. În urma investigațiilor
efectuate de către poliție s-a stabilit că grupul criminal a organizat și comis în
perioada anilor 2018-2019, în zona de nord a țării, cinci atacuri tâlhărești, în trei
cazuri, în urma aplicării violenței cu deosebită cruzime, victimele au decedat.
Totodată, s-a stabilit că liderii grupului care își ispășeau pedeapsa în Penitenciar
acumulau informații referitor la starea financiară a potențialelor victime de la alți
deținuți cât și de la persoane aflate în libertate. Ulterior, informația era transmisă
membrilor grupului, care aveau rolul de a identifica domiciliile și modul de viață a
victimelor, după care erau comise atacurile tâlhărești. Suspecții acționau pe timp
de noapte, deconectau lumina de la contor, tăiau firele telefoanelor fixe și blocau
ușile. Apoi, victimele erau maltratate cu o deosebită cruzime și le mobilizau prin
legarea mâinilor și picioarelor. O bună parte din mijloacele bănești și bunurile
sustrase ajungeau în visteria criminală. Suspecții sunt reținuți și se află în arest
preventiv. Dacă vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă pentru infracțiunile comise,
pedeapsă cu închisoare de până la 25 ani sau detenție pe viață.
MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII AL
REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNATIONALĂ DIN MOLDOVA

Facultatea DREPT
Anul de studii II

REFERAT
Tema: Tipuri de grupuri criminale și psihologia activității criminale în grup

Autor:
Spataru Laura

Profesor:
Melentiev Aliona,
ms., 1\u.

Chisinau 2019