Mă numesc Gălățanu Vlad-Dan, iar titlul lucrării mele de licență este criminalitatea organizată pe

plan național și internațional, abordări juridice și dimensiuni criminologice.

În cadrul acestui studiu am fost coordonat de doamna conferențiar doctor Ioana Maria
Mărculescu Michinici, căreia vreau să-i mulțumesc pentru colaborare de care dânsa a dat dovadă.

Scopul acestei lucrări a fost acela de a facilita înțelegerea tipologiei celui care aderă la un grup
infracțional organizat, instituție ce reprezintă fundamentul criminalității organizate, urmată de
particularitățile acesteia pe plan național și internațional.

Pentru a zugrăvi cât mai bine tabloul problematicii pe care dezvoltat-o în cuprinsul acestor
pagini, consider că este necesar să prezint în linii generale structura lucrării, astfel prima parte a
lucrării a reprezentat o scurtă introducere în criminologie, „culminând” cu definiția
criminalității, îndeosebi un segment de interes al criminalității, criminalitatea organizată.

Astfel, cea mai uzitată definiție a criminalității organizate în doctrină este ca fiind o
întreprindere non-ideologică în care sunt implicate mai mulți indivizi, organizată pe o anumită
ierarhie cu cel puţin trei niveluri, construită cu scopul de a obţine profit şi putere, cu implicarea
în special în activităţi ilegale, dar şi unele legale.

Apoi, a doua parte a lucrării - în capitolul întâi - va include prezentarea unor aspecte juridico-
penale, succinte comentarii referitoare la incriminarea cuprinsă în articolul 367 din Codul penal
al României, o caracterizare generală a crimei / criminalității organizare, indici temporali
(perioada totalitară, perioada de tranziție și cea contemporană). Au fost analizați factorii interni
care stimulează apariția crimei organizare în România, urmați de principalele cauze, condiții,
domenii și forme de manifestare ale crimei organizate în țara noastră, dar și factorii externi care
au favorizat acest fenomen pe teritoriul țării noastre și combaterea acesteia.

În capitolul al doilea a lucrării de licență a fost prezentată crima organizată pe plan mondial,
aspecte juridice și criminologice, anumite trăsături generale și particulare, cum ar fi crima
organizată europeană, asiatică, cea de pe continentul american și combaterea acesteia pe plan
internațional.
Însă, din punctul meu de vedere, chintesența acestei lucrări de licență se regășeste în partea unde
am tratat caracteristicile criminalității organizate la nivel global.

Astfel, trăsăturile criminalității organizate sunt:

1. producerea sau oferirea unor produse sau servicii ilicite se referă la faptul că
criminalitatea organizată este un răspuns la o solicitare reală existentă în societate a unor
produse interzise de lege – cum ar fi drogurile, pornografia, contrabanda de țigări etc.

2. activitate criminală în grup are în vedere forma ei de organizare, o organizare stabilă,

numeroasă și cu nuclee puternice și durabile în timp;

3. diviziune pronunţată a activităţii criminale – conform acestei trăsături, fiecărui membru

al grupului ilegal îi revine un rol bine determinat în această structură, pe a cărei
îndeplinire a unei sarcini se specializează;

4. ierarhizare strictă a grupului criminal – în cadrul acestei ierarhiei, figura centrală sau
mecanismul de coordonare este reprezentat de un șef sau un cap (mafiot), acesta nu intra în
contact cu persoanele aflate pe un rang inferior, ci trimite dispoziții prin intermediul
”adjuncțiilor” lui

5. norme de conduită şi valori criminale exact definite şi riguros aplicate – funcționalitatea

și rezistența grupului criminal este asigurată de prezența unor norme și valori criminale.
Un exemplu în acest sens îl constituie omerta sau legea tăcerii, care reprezintă în același
timp și o normă de conduită și o valoare criminală, deoarece le impune membriilor mafiei
italiene cum să se comporte, și anume să nu sufle o vorbă despre orice aspect al grupului,
despre persoanele implicate sau despre activitatea lor

6. profesionalizare criminală constă în ideea că indivizii implicați în producerea sau

oferirea de servicii și produse ilegale își asigură traiul pe cale criminală, adică activitatea
criminală constituie principala lor sursă de existență, ceea ce înseamnă că pentru ei aceasta
reprezintă o îndeletnicire permanentă prin care își procură mijloacele de trai.
Deloc de neglijat și deosebit de interesant este și aspectul referitor la combaterea acesteia pe
plan național.

Pe plan național, avem în vedere, în primul rând, incriminarea din articolul 367, alineatul 6 care
definește grupul infracțional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe
persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în
scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni. Pe lângă definirea grupului infracțional
organizat, acest articol pedepsește și inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat,
aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, fapte care se pedepsesc cu
închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Tot pe plan național avem și legea Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea şi
combaterea criminalităţii organizate care în capitolele sale face apel la structurile
specializate din cadrul Ministerului de Interne, Ministerului Justiției și Ministerului Public să
efectueze studii periodice în scopul identificării  cauzelor care determina şi a condiţiilor care
favorizează criminalitatea organizată şi să iniţieze campanii de informare privind acest
fenomen.

Cu ocazia documentării pentru realizarea acestei lucrări mi-am dat seama de efectele negative,
frapante ale criminalității organizate în primul rând asupra instabilității vieții sociale care în
momentele actuale se vede mult mai pregnant. În al doilea rând, asupra economiei și a sănătății.

Din punctul meu de vedere, combaterea acestui fenomen se poate realiza prin informarea copiilor
de la vârste fragede, masive campanii de informare pentru adolescenți și adulți și prin diminuarea
corupției.