Criminalitatea organizată pe plan național și internațional, abordări juridice și dimensiuni

criminologice este titlul lucrării mele de licență.

În cadrul acestui studiu am fost coordonat de doamna conferențiar doctor Ioana Maria
Mărculescu Michinici, căreia vreau să-i mulțumesc pentru colaborare de care dânsa a dat dovadă.

Scopul acestei lucrări a fost acela de a facilita înțelegerea tipologia celui care aderă la un grup
infracțional organizat, instituție ce reprezintă fundamentul criminalității organizate,
particularitățile acesteia pe plan național și internațional.

Pentru a zugrăvi cât mai bine problematica pe care dezvoltat-o în cuprinsul acestor pagini,
consider că este necesar să prezint în linii generale structura lucrării, astfel prima parte a
lucrării va reprezenta o scurtă introducere în criminologie, „culminând” cu definiția
criminalității, îndeosebi un segment de interes al criminalității, criminalitatea organizată.

Astfel, cea mai uzitată definiție a criminalității organizate în doctrină este ca fiind o
întreprindere non-ideologică în care sunt implicate mai mulți indivizi, organizată pe o anumită
ierarhie cu cel puţin trei niveluri, construită cu scopul de a obţine profit şi putere, cu implicarea
în special în activităţi ilegale, dar şi unele legale.

Apoi, a doua parte a lucrării - în capitolul întâi - va include prezentarea unor aspecte juridico-
penale, succinte comentarii referitoare la incriminarea cuprinsă în articolul 367 din Codul penal
al României, o caracterizare generală a crimei / criminalității organizare, indici temporali
(perioada totalitară, perioada de tranziție și cea contemporană). Au fost analizați factorii interni
care stimulează apariția crimei organizare în România, urmați de principalele cauze, condiții,
domenii și forme de manifestare ale crimei organizate în țara noastră, dar și factorii externi care
au favorizat acest fenomen în România și combaterea acesteia pe teritoriul țării noastre.
În capitolul al doilea al lucrării de licență a fost prezentată de crima organizată pe plan
mondial, aspecte juridice și criminologice, anumite trăsături generale și particulare, cum ar fi
crima organizată europeană, asiatică, cea de pe continentul american și combaterea acesteia pe
plan internațional.

Însă, din punctul meu de vedere, chintesența acestei lucrări de licență se regășeste în partea unde
am tratat caracteristicile criminalității organizate și aici dacă am timp (cauzele), dacă nu spun
deloc de neglijat ar fi și combaterea acesteia pe plan național și internațional.

Astfel, trăsăturile criminalității organizate sunt: 1. producerea sau oferirea unor produse sau
servicii ilicite se referă la faptul că criminalitatea organizată este un răspuns la o solicitare
reală existentă în societate a unor produse interzise de lege – cum ar fi drogurile,
pornografia, contrabanda de țigări etc.

2. activitate criminală în grup are în vedere forma ei de organizare, o organizare stabilă,

numeroasă și cu nuclee puternice și durabile în timp;

3. diviziune pronunţată a activităţii criminale – conform acestei trăsături, fiecărui membru

al grupului ilegal îi revine un rol bine determinat în această structură, pe a cărei
îndeplinire a unei sarcini se specializează

4. ierarhizare strictă a grupului criminal – în cadrul acestei ierarhiei, figura centrală este
un șef sau un cap (mafiot), acesta nu intra în contact cu persoanele aflate pe un rang
inferior, ci trimite dispoziții prin intermediul ”adjuncțiilor” lui5. norme de conduită şi
valori criminale exact definite şi riguros aplicate; 6. profesionalizare criminală.