Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EPUREANU BÂRLAD
ANUL ȘCOLAR 2022-2023
Daca te uiti suficient de atent, vei vedea ca matematica apare in mai toate lucrurile care ne
inconjoara – de la cladiri, drumuri sau transport si pana la tehnologia atat de indragita de
copii. Cert este ca toti folosim matematica in diverse aplicatii practice de zi cu zi, fie ca ne
dam seama, fie ca nu.
Matematica este limbajul universal al mediului nostru, ce a ajutat omenirea sa explice
fenomene si sa creeze obiecte timp de mii de ani. De la jocuri simple, la gestionarea timpului,
matematica este vitala pentru a ajuta elevii sa isi dezvolte creativitatea si sa isi transforme
dorintele in realitate.
Intrebarea intalnita cel mai adesea in randul elevilor este: „La ce o sa-mi foloseasca atata
matematica?”.
Bineinteles, cel mai important beneficiu al matematicii este dezvoltarea gandirii si capacitatii
de a procesa informatii si a extrage concluzii.
Ei bine, iata alte cinci aplicatii practice ale matematicii in viata de zi cu zi, care raspund
acestei intrebari:
1. Matematica te ajuta sa construiesti obiecte
Daca intrebi orice constructor sau proiectant, iti va spune cat de importanta este matematica in
construirea oricarui lucru. Pentru a crea ceva ce va rezista in timp si va adauga valoare casei
tale ai nevoie de creativitate, uneltele potrivite, dar, cel mai important, de o gama larga de
cunostinte matematice.
Calcularea cantitatii totale de materialelor necesare, masurarea cu precizie a lungimilor,
latimilor si a unghiurilor si estimarea costurilor proiectului sunt doar cateva dintre cazurile in
care ai nevoie de matematica pentru crearea unor obiecte sau reparatii in casa.
Unii elevi pot spune ca nu planuiesc sa lucreze vreodata in domeniul constructiilor, dar cei
mai multi dintre ei vor avea la un moment dat o casa. Avand abilitatea de a crea obiecte si a
repara lucruri vor economisi bani si vor fi salvati de dureri de cap si stres. Inarmati cu
matematica, vor merge de fiecare data la sigur, stiind sa estimeze toate detaliile ce tin de astfel
de proiecte.
2. Matematica face gatitul distractiv
In bucatarie gasesti mai multa matematica decat oriunde altundeva in casa. La urma urmelor,
retetele sunt doar niste algoritmi matematici sau operatii de realizat pas cu pas.
Bucataritul necesita diverse cunostinte matematice, precum:
Este important sa stabilesti prioritatea sarcinilor de facut. Fiecare sarcina primeste un numar.
Cu cat mai mare numarul, cu atat sarcina are mai multa prioritate.
Gradul de importanta al sarcinilor:
Critic = 5 puncte
Necesar = 4 puncte
Important = 3 puncte
De ajutor = 2 puncte
Marginal = 1 punct
Timpul in care trebuie efectuata sarcina (gradul de urgenta):
Luna aceasta = 5 puncte
Luna viitoare = 4 puncte
Urmatoarele 3 luni = 3 puncte
Urmatoarele 6 luni = 2 puncte
Pana la sfarsitul anului = 1 punct
Inmulteste gradul de importanta cu gradul de urgenta.
Exemplu: 5 (critic) x 4 (luna viitoare) = 20 de puncte.
Importanța matematicii în viața cotidiană
Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care o aud an de an de la elevii mei, mai ales atunci
când lucrurile devin dificil de înțeles este: „La ce îmi folosește această noțiune? Unde o voi
întâlni în viața reală?“ și una dintre cele mai grele misiuni ale profesorului este să explice
elevilor săi importanța fundamentală a noțiunilor matematice și existența lor permanentă în
jurul nostru.
Matematica este o aplicare metodică a materiei. Matematica ne ajută să avem vieți ordonate și
să prevenim haosul. Anumite calități cum ar fi creativitatea, gândirea critică, vederea în
spațiu, gândirea critică și abilitatea de a rezolva probleme sunt dezvoltate și întreținute de
gândirea matematică. Matematica este leagănul tuturor creațiilor și creaturilor, fără de care
lumea ar rămâne în inerție. Orice bucătar sau fermier, tâmplar sau mecanic, vânzător sau
doctor, inginer sau cercetător, muzician sau magician folosește matematica în activitatea de zi
cu zi. Chiar și animalele și insectele o folosesc în viața lor cotidiană: melcii în cochiliile lor,
păianjenii în pânzele lor, albinele pentru a-și construi hexagonalele adăposturi. Există
nenumărate exemple de modele matematice în tiparele naturii și în viața noastră cotidiană.
Experiența spune că învățarea matematicii este mai ușoară și mai plăcută dacă se folosesc
activități matematice și jocuri. Puzzle-urile matematice și jocurile încurajează și atrag o
atitudine deschisă printre tineri și ajută la dezvoltarea clarității gândirii. Accentul trebuie pus
pe dezvoltarea clarității conceptelor matematice încă din copilărie, începând cu clasele
primare. Dacă profesorul eșuează în acest domeniu, atunci copilul își va dezvolta o reticență
față de matematică pe măsură ce avansează în clasele mari. Pentru a explica un subiect în
matematică, profesorul trebuie să folosească imagini, scheme, diagrame și modele pe cât
posibil. Acest proces este considerat complet dacă folosește atât auzul, cât și văzul. Întrebările
cu răspuns deschis trebuie folosite cât mai des și copilul trebuie încurajat pentru a găsi toate
modurile de rezolvare posibile. Copilul trebuie apreciat pentru fiecare încercare corectă și
fiecare greșeală trebuie corectată fără critici. Cea mai mare dificultate o reprezintă lipsa de
exercițiu. Copiii trebuie să lucreze în fiecare zi cel puțin 10 probleme cu grade diferite de
dificultate în scopul de a-și însuși conceptele matematice și de a-și dezvolta rapiditatea și
acuratețea rezolvării problemelor.
Însă toate aceste lucruri nu pot exista fără o motivație personală, fără înțelegerea conștientă a
importanței matematicii în viețile noastre cotidiene. Una dintre cele mai grele misiuni ale
profesorului este să explice elevilor săi importanța fundamentală a noțiunilor matematice și
existența lor permanentă în jurul nostru. De la studiul sistemului solar, până la ciclul
reproductiv al animalelor și creșterea plantelor, matematica este importantă pentru înțelegerea
propriei vieți și a lumii înconjurătoare.
Nu toate calculele trebuie să fie complicate: folosim funcții, variabile și date statistice pentru a
marca și urmări indivizi în studiul populației. Inginerii testează mai întâi materialele pentru a
proiecta suprafețe sigure și durabile, folosind calculul densității și durității materialului. În
cartografie, este necesar să măsori cu acuratețe unghiuri și distanțe care să permită o
reprezentare precisă. Prețul mâncării este calculat în relație cu costurile de producție și cererea
estimată. Cursul unei pandemii este calculat cu ajutorul ratei patogene de transmisie. Forme
ale vieții pot fi urmărite pornind de la viața intrauterină mulțumită ultrasunetelor, aplicații ale
matematicii sunt folosite în oncologie pentru a studia mutația celulelor și a dezvolta
tratamente care să salveze vieți.
Oriunde am privi, găsim dovezi palpabile ale prezenței matematicii în viața noastră. Este
misiunea noastră să îi facem pe copii să înțeleagă și îndrăgească acest domeniu și beneficiile
matematicii în viețile noastre.
LEGUMELE SI FRUCTELE
Oamenii consuma diverse regiuni anatomice dintr-o planta si, in functie de zona, aportul in
nutrienti difera:
Fructele (fie ca este vorba de fructe ca atare sau de legume-fructe) au diferite caracteristici,
unele, cum sunt de exemplu fructele bace, reprezinta rezervoare naturale de vitamina C;
Florile se consuma rar, cea mai utilizata fiind conopida, bogata in vitamine din grupul B si in
vitamina K.
Pentru om, insa, toate legumele si fructele sunt o importanta sursa de vitamina C.
Putem spune ca, practic, sunt singura sursa bogata in vitamina C, fara de care instalarea
hipoascorbinemiei si, apoi, a scorbutului, nu vor intarzia sa apara. Inca din epoca Marilor
Descoperiri Geografice, oamenii au observat ca o perioada mai lunga in care nu se consuma
legume si fructe proaspete sau conservate conduce la imbolnaviri grave si, eventual, la exitus 1.
Evident, in afara de vitamina C, legumele si fructele sunt surse valoroase si pentru multi alti
nutrienti.
fructelor prin autoclavare sau sub forma de dulceturi si gemuri sunt metode traumatizante
pentru valoarea nutritiva, deoarece ele impun tratamente termice prelungite care distrug in
buna masura principiile termolabile, asa cum este si vitamina C. Evident, la toate aceste
produse conservate se adauga astazi prezenta pe piata legumelor si fructelor provenite din tari
cu o clima diferita de cea a tarii noastre, ceea ce le face practic disponibile de-a lungul
intregului an.
VALOAREA NUTRITIVA
Asa dupa cum s-a amintit in partea introductiva a acestui capitol, legumele si fructele sunt o
buna sursa de vitamina C pentru om. Vitamina C are multiple roluri in organism, fiind cel mai
important antioxidant natural. Practic, procesele metabolice la care participa aceasta vitamina
sunt atat de multe si au un rol atat de important, incat absenta vitaminei conduce la aparitia de
tulburari in foarte scurt timp. Aceste tulburari pot merge de la o simpla astenie, prim semn de
alarma pentru individ ("astenia de primavara" ar avea la baza aceasta carenta), pana la
hemoragii meningeale si exitis, in scorbutul grav al copilului. Se stie ca vitamina C are un rol
central in sinteza colagenului. In conditii de carenta, fibrele de procolagen nu se maturizeaza,
prolina din constitutia lor nu se transforma in hidroxiprolina si, in consecinta, aceste fibre nu
se pot orienta intr-o structura functionala. Parodontiul este primul tesut afectat, gingivitele
scorbutice asociindu-se cu decolari ale mucoasei la nivelul coletului dentar, cu hiperplexie
gingivala ce merge pana la acoperirea completa a coroanelor dentare. Gingivita se manifesta
in primul moment doar prin hemoragii spontane.
In legume si fructe se intalnesc si alte vitamine, cum ar fi: vitamina P (citrina), utila pentru
pastrarea troficitatii vaselor mici, caroteni (provitamina A, elemente care dau culoarea multor
legume si fructe galbene, portocalii, brune), vitamina E (in fructele oleaginoase, in spanac si
varza, in mazarea si fasolea verde), vitamina K (a fost descoperita in lucerna, desi toate
legumele-frunze o contin in cantitati suficiente), vitaminele complexului B, mai putin
vitamina B12. In ceea ce priveste complexul B, in legume si fructe vitaminele respective se
gasesc in cantitati modice, de aceea pe termen lung nu pot asigura necesarul in acesti
Elementele minerale din legume si fructe provin din apa si solul care au contribuit la
dezvoltarea acestora, de aceea ele variaza in functie de zona din care provine planta. In
ansamblu, majoritatea legumelor si fructelor sunt bogate in potasiu si sarace in sodiu, situatie
rara in randul alimentelor, ceea ce le face indicate in multe diete. In ceea ce priveste celelalte
macroelemente, cationii (magneziu, calciu, fier) sunt larg raspanditi, mai ales in legumele-
frunze dar, din pacate, biodisponibilitatea lor este redusa, datorita coexistentei cu oxalatii sau
cu fibrele alimentare. Oricum, putem considera ca legumele si fructele sunt surse secundare
de calciu dupa lapte si de fier, dupa carne. In aceste alimente se regaseste si fosfor, dar acesta
are o biodisponibilitate redusa.
Oligoelementele cele mai frecvente sunt: cuprul, zincul, iodul, fluorul, manganul, seleniul,
molibdenul, etc.
Legumele si fructele sunt alimente alcalinizante, de aceea se pot folosi ca atare sau sub forma
de sucuri in toate starile insotite de acidoza (efort fizic, stari febrile, post, sarcina, insuficienta
cardiaca si renala, cetoacidoza diabetica, etc). La nivelul cavitatii bucale, legumele si fructele
favorizeaza o secretie salivara cu pH alcalin, protectoare fata de agresiunile acide exercitate
de resturile provenite din alte alimente
Cantitatea de glucide este de cele mai multe ori cea care hotaraste valoarea calorica a
legumelor si fructelor (cu exceptia celor oleaginoase, bogate in lipide).
In acelasi timp, legumele si fructele contin glucide nedigerabile sau fibre, de tipul celulozei,
hemicelulozelor si al pectinelor si gumelor. Celuloza si hemiceluloza, compusi laxativi, astazi
mult utilizati in diferite diete, mai ales pentru ca ele cresc viteza tranzitului intestinal,
ÎNTOCMIT: PROFESOR GĂLĂȚANU NUȘ
PROFESOR TOMA NICOLETA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ M.C. EPUREANU BÂRLAD
ANUL ȘCOLAR 2022-2023
micsorand pe aceasta cale absorbtia unor principii nutritive, domina in coji, samburi, tulpini,
etc. Pectinele sunt caracteristice anumitor legume si fructe (morcovi, mere, gutui) si sunt
utilizate ca factor de protectie al intestinului, in enterite, deoarece in contact cu mediul umed
din lumenul acestuia, se transforma intr-un gel antiseptic si absorbant care actioneaza ca un
pansament intern.
In plus, fibrele au efecte benefice asupra aparatului dento-maxilar. Fibrele au un rol detergent,
ele maseaza gingiile si determina o keratinizare normala a mucoasei bucale. Fibrele
stimuleaza masticatia, contribuind la dezvoltarea fortei muschilor antagonisti din cele 5 funde
ale aparatului dento-maxilar si la dezvoltarea proportionala a scheletului facial caudal,
anterior, transversal sau vertical, evitandu-se aparitia dizarmoniilor dento-alveolo-maxilare.
Legumele si fructele, alimente dure, conduc, prin stimularea masticatiei, la cresterea
rezistentei oaselor maxilare si la cresterea rezistentei la efort a muschilor adiacenti.
dentare catre radacini, difuzeaza sub forma de tractiuni pe peretii alveolari prin hamacul
ligamentar. Astfel se structureaza permanent arhitectura alveolara si maxilara.
Proteinele sunt nutrienti care se intalnesc in procente foarte reduse in legume si fructe.
Arareori se intalnesc produse care sa aiba mai mult de 4-5% proteine. In toate situatiile este
vorba de proteine vegetale, cu valoare biologica medie.
Grasimile sunt nutrienti care ating niveluri reduse in legume si fructe, cu exceptia fructelor
oleaginoase (nuci, alune arahide, alune, masline). Acestea au un procent lipidic important,
ceea ce le confera si o mare valoare calorica. In toate situatiile, grasimile vegetale nu au
actiune aterogena si nu contin colesterol. Intalnim o varietate vegetala de steroli, fitosterolii,
cu actiune marcat antiaterogena.
In tesuturile vegetale regasim si o mare cantitate de apa, ceea ce face ca legumele si fructele
sa fie alimente rehidratante si diuretice.
In plus fata de nutrientii de baza, in legume si fructe exista diversi compusi chimici, avand
diferite roluri in organism:
coloranti si aromatizanti naturali, cei mai multi avand o actiune antioxidanta importanta
(polifenoli, carotenoizi, bioflavone, etc);
compusi care interfera cu utilizarea iodului in organismul uman (factori gusogeni: progoitrina,
tiocianati), etc.
Efectele traditional sanogene ale fructelor si legumelor se explica prin activitatea in principal
antioxidanta pe care o au multi coloranti si aromatizanti naturali. Este evident ca actiunea
antioxidanta se cumuleaza in cadrul unui aliment vegetal care contine diferiti produsi de acest
tip, inclusiv vitamine cu rol antioxidant (E, C, caroteni). Acesta este motivul pentru care toate
studiile efectuate pana in prezent recomanda consumul de antioxidanti naturali prin
intermediul produselor vegetale si nu suplimentarea cu produse farmaceutice, a caror
eficacitate este mai slaba9,17
Acestea sunt cateva din motivele pentru care exista un interes crescut in nutritia contemporana
pentru consumul de alimente de origine vegetala, in care se gasesc flavone, catechine, etc, a
caror actiune biologica este dovedita in prevenirea acumularii radicalilor liberi si in controlul
reactiilor oxidative ce intervin in aterogeneza3
Interesul fata de antioxidanti este suscitat si de catre alte efecte pozitive ale acestora, intre
care interventia in apararea anticanceroasa a organismului este una din cele mai importante.
De exemplu, aportul de tomate sub diferite forme asigura un aport ridicat de licopen, compus
a carui actiune in prevenirea cancerului de prostata a fost dovedita de numeroase studii10, 16, 18.
In 1995, Universitatea Harvard a efectuat un studiu pe 47 894 barbati. S-a dovedit ca un
consum de minimum 10 portii de rosii si derivate pe saptamana au redus riscul de cancer de
prostata cu 34%. Si alte tipuri de cancer au o incidenta mai mica la cei care consuma un nivel
optim de legume si fructe. Cu cat un produs este mai intens colorat, cu atat actiunea sa
antitumorala este mai ridicata.
S-a stabilit ca un consum de minim 3 portii de fructe si legume pe zi poate evita aparitia
degenerescentei maculare (afectiune oculara grava ce intereseaza anual un numar mare de
indivizi si care determina aparitia cecitatii), datorita faptului ca in legume si fructe exista
antioxidanti, vitamine si minerale in cantitati adecvate. In mod particular, zeaxantina si luteina
din aceste alimente par a influenta afectiunea amintita21.
Legumele si fructele sunt alimente care nu ridica probleme deosebite de digestie. Singurele
componente care, in anumite situatii, pot determina neajunsuri, sunt fibrele alimentare.
Acestea, fiind iritante pentru tubul digestiv, sunt greu tolerate de persoanele cu afectiuni
inflamatorii gastro-intestinale (ulcer, gastrite, enterite, colite), de aceea trebuie luate in
considerare anumite masuri de gastrotehnie care sa faca fibrele mai usor digerabile sau sa le
indeparteze partial sau total (cojire, razuire, fierbere, coacere, consum exclusiv de sucuri de
legume si fructe). Cu aceleasi probleme se pot confrunta si persoanele edentate sau cu dentitie
deficitara atunci cand incearca sa consume legume si fructe crude.
Ideal este ca legumele si fructele sa fie consumate in stare proaspata, sub forma de salate sau
ca atare, in asa fel incat vitamina C sa nu fie distrusa prin manevre gastrotehnice inadecvate.
Acolo unde este posibil, trebuie consumate cu coaja, stiut fiind ca vitamina C este prezenta in
straturile superficiale ale legumei sau ale fructului.
Fiind vorba de o vitamina hidrosolubila, pastrarea prelungita in apa conduce la pierderea ei.
De asemenea ea se pierde si dupa tratamente termice indelungate (este termolabila) sau prin
ÎNTOCMIT: PROFESOR GĂLĂȚANU NUȘ
PROFESOR TOMA NICOLETA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ M.C. EPUREANU BÂRLAD
ANUL ȘCOLAR 2022-2023
expunere la oxigen atmosferic (se oxideaza). De multe ori, nu tratamentul termic in sine este
traumatizant, indeosebi daca acesta a fost de scurta durata. Vitamina C trece in mare parte in
apa de fierbere care trebuie ulterior folosita, pentru a minimaliza astfel pierderile cauzate de
tratamentul culinar.
Salatele si sucurile trebuie consumate rapid dupa preparare, nu trebuie lasate expuse la aer un
timp indelungat. In plus, in produsele vegetale exista ascorbicoxidaza, o enzima care
degradeaza acidul ascorbic si care este activata de modificarile aduse structurii legumelor si
fructelor: cojire, lovire, tocare, etc. Deci vitamina C este si mai vulnerabila in preparatele in
care legumele si fructele au fost supuse unor procedee precum cele amintite anterior.
Legumele si fructele contin si acizi organici, uleiuri eterice, coloranti naturali, de aceea ele
ofera cea mai extinsa gama de excitanti alimentari vizuali, olfactivi si gustativi. Ele
stimuleaza in particular secretia salivara, care devine abundenta, fluida, alcalina, bogata in
amilaza, lizozim si izoaglutinine. Acest tip de saliva curata eficient suprafetele dentare,
exercitand, asa cum se arata in multe teorii stomatologice contemporane, un puternic efect
cario-preventiv.
Legumele si fructele sunt alimente de care trebuie sa beneficieze toti oamenii, indiferent de
grupa de varsta din care provin. Ele sunt alimente rehidratante, remineralizante, vitaminizante,
hipocalorice si alcalinizante. In plus, sunt alimente cu un continut scazut de sodiu, ceea ce le
recomanda celor supusi la diete hiposodate. Legumele si fructele au si actiune diuretica,
epurativa, datorita continutului crescut de apa, potasiu si glucide cu molecula mica si sunt, in
general, laxative.
In concluzie, este vorba de o grupa de alimente care nu poate fi inlocuita si care trebuie sa fie
prezenta in fiecare zi in alimentatia oricarei persoane, asa cum recomanda nutritionistii din
intreaga lume.
Ratia zilnica recomandata de legume si fructe variaza in functie de varsta. Copiii de 1-6 ani au
un necesar care variaza intre 250 si 450 g/zi (unde cel putin 100 g trebuie sa provina din
fructe); copiii de 7-12 ani 450-650 g/zi; adolescentii si adultii, 600-900 g/zi; batranii 600-800
g/zi; iar femeile in perioada de maternitate, 700-900 g/zi (in aceste recomandari a fost
introdusa si ratia de cartofi).
Legumele si fructele nu sunt gazde bune pentru dezvoltarea microorganismelor, fie ele
bacterii, virusuri sau paraziti. Cu toate acestea, oportunitatile de contaminare sunt mari, de
aceea multe din imbolnavirile digestive pot fi cauzate de consumul de legume sau fructe
insuficient spalate.
Dintre maladiile bacteriene si virale, toate cele cu transmitere fecal-orala pot avea ca mijloc
de vehiculare legumele si fructele: salmonelozele, dizenteria, holera, leptospiroza,
enterovirozele, etc. In plus, prin aceste produse organismul poate veni in contact cu paraziti:
chisti de Giardia, proglote de Tenia (solium, saginata, Echinococcus), oua de geohelminti
(ascarizi, tricocefali). Legumele si fructele se pot contamina cu germeni proveniti din sol, din
ingrasaminte, din apa nepotabila cu care au fost stropite, prin intermediul vectorilor, etc. Ca
masuri elementare de profilaxie a imbolnavirilor, amintim consumarea legumelor si fructelor
numai dupa o minutioasa spalare si, eventual, in conditii deosebite (epidemie de holera),
consumarea lor numai dupa tratament termic.
In ceea ce priveste poluarea cu substante chimice nocive, legumele si fructele pot fi vehiculul
unui mare numar de astfel de compusi.
Ingrasamintele azotoase folosite in mod exagerat pot creste incarcatura de nitrati, mai ales in
legumele-frunze (spanac) sau in radacinoase (morcov). Administrarea de legume de acest tip
sub forma de supe sau soteuri la sugar poate conduce la aparitia methemoglobinemiei.
Resturile de metale toxice pot polua legumele si fructele, ele provenind fie din pesticide, fie
din poluarea generala a mediului (exemplu: culturi langa artere cu trafic intens, mult poluate
Daca legumele sau fructele au mucegait, pot aparea micotoxine. Cea mai raspandita este
patulina, o substanta hidrosolubila si intens cancerigena.
In fine, pot exercita efecte toxice si unii compusi naturali ai plantelor, dar care sunt
indezirabili pentru om: solanina din cartofii incoltiti (toxicitate generala si digestiva) sau
amigdalina din samburii de caise si migdale (contine radicali cian cu actiune toxica pe lantul
respirator celular).
Recent, s-a pus in evidenta ca in cartofii tratati termic prelungit (cartofi prajiti, chips-uri) este
favorizata aparitia unei substante cancerigene, acrilamida.
Bibliografie
1. Carnemolla SE: Death from scurvy on Vasco da Gama's first journey to India (1497-
1499)] Med Secoli,15(3):615-30, 2003
2. Manescu S, Tanasescu G, Dumitrache S, Cucu M: Igiena, Ed. Medicala, 296-308,
1991
3. Costin GM, Segal R: Alimente functionale, Ed. Academica, 1999,21-22, 23, 257-259
4. Kinsella J sa: Possible mechanisms of the protective role of antioxidants in wine and
plant foods, Food Techn, 4,85-89, 1993
5. Blendford D: Food ingredients for health, International Food Ingredients, 3, 22-27,
1995
6. Lecerf JMS Luc, G, I-Ch. Fruchart: Anti-oxidant et atherosclerose, Med Et Nutr,32, 8-
16, 1996
7. Elmada I, Freisling H: Fat intake, diet variety and health promotion Forum Nutr.
(57):1-10, 1996
8. Houston DK, Stevens J, Cai J, Haines PS: Dairy, fruit, and vegetable intakes and
functional limitations and disability in a biracial cohort: the Atherosclerosis Risk in
Communities Study Am J Clin Nutr, 81(2):515-22, 2005
9. Serafini M, Del Rio D, Crozier A, Benzie IF: Effect of changes in fruit and vegetable
intake on plasma antioxidant defenses in humans, Am J Clin Nutr, 79(6):1060-72,
2004
10. Comhaire F, Mahmoud A: Preventing diseases of the prostate in the elderly using
hormones and nutriceuticals Aging Male, 7(2):155-69, 2004
11. Blot WJ, Li JY, Taylor PR, et al: Nutrition intervention trials in Linxian, China:
supplementation with specific vitamin/mineral combinations, cancer incidence, and
disease-specific mortality in the general population, J Natl Cancer Inst, 85:1483-91,
1993
12. The Alpha-Tocopherol: Beta Carotene Cancer Prevention Study Group. The effects of
vitamin E and beta carotene on the incidence of lung cancer and other cancers in male
smokers, N Engl J Med, 330:1029-35, 1994
13. Omenn GS, Goodman G, Thomquist M, et al.: The beta-carotene and retinol efficacy
trial (CARET) for chemoprevention of lung cancer in high risk populations: smokers
and asbestos-exposed workers, Cancer Res, 54 (7 Suppl):2038s-43s, 1994
14. Whitney, E, sa: Understanding Nutrition, Fifth Edition-West Publishing Company,
NY, 1994
15. Lee IM, Cook NR, Manson JE: Beta-carotene supplementation and incidence of
cancer and cardiovascular disease: Women's Health Study, J Natl Cancer Inst,
91:2102-6, 1999
16. https://www.cancer.gov/newscenter/pressreleases/antioxidants
17. https://www.americanheart.org/presenter.jhtml?identifier=3023709
18. https://www.eatright.org/Public/NutritionInformation/92_8300.cfm
19. Leitzmann C: Vegetarian diets: what are the advantages? Forum Nutr, (57):147-56,
2005
20. Mackey S.: Promoting lifestyle modification for cancer prevention, J Am Diet Assoc,
104(10):1568-9, 2004
21. Kimberling WJ, Moller CG, Davenport S, et al: Lutein and Zeaxanthin exhibit
photoprotective and anti-apototic activities in vitro, Invest Ophthalmol Vis Sci
(ARVO), 1998