REFERAT LA DISCIPLINA RĂSPUNDEREA ȘI SANCȚIUNILE

PENALE
Semestrul II

Tema: Constituirea unui grup infracţional organizat

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Masterand:

1
 CUPRINS 

1. Introducere
2. Conţinut legal
3. Analiza juridico-penală a infracţiunii de constituire a unui infracţional organizat
3.1. Condiţii preexistente ale infracţiunii
3.1.1. Obiectul infracţiunii
3.1.2. Subiecţii infracţiunii
3.2. Conţinutul constitutiv al infracţiunii
3.2.1. Latura obiectivă
3.2.2. Latura subiectivă
3.3. Forme. Modalităţi.
4. Sancţiuni
5. Speţă
6. Concluzii
7. Bibliografie

1. Introducere
2
Potrivit Codului penal, referitor la grupărilor infracţionale, legiuitorul renunţă la paralelismul
existent în Codul penal anterior între textele care incriminează acest gen de fapte (grup
infracţional organizat, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complot, grupare teroristă)
în favoarea instituirii unei incriminări cadru - constituirea unui grup infracţional organizat - cu
posibilitatea menţinerii ca incriminare distinctă a asociaţiei teroriste, dat fiind specificul
acesteia1.

Aşadar, articolul 367 din noul Cod penal a fost conceput astfel încât să includă atât grupul
infracţional organizat, definit pentru prima dată prin prevederile art. 2 lit. a în Legea 39/2003,
asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzut anterior în art. 323 Cod penal din 1968,
complotul – prevăzut la art. 167 Cod penal 1969, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni -
art. 323 Cod penal 1969, iniţierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea unui grup infracţional
organizat, incriminată în art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea
criminalităţii organizate, şi iniţierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea unui grup, prevăzută
la art. 8 din actul normativ anterior arătat.

Conceptul de grup infracţional în Codul penal include atât asocierea în vederea săvârşirii de
infracţiuni, cât şi grupul infracţional din reglementările anterioare, observaţie făcând faptul că
în noul Cod penal pedepsele sunt mai reduse, fiind deci lege mai favorabilă (art. 367 Cod
penal prevede pedeapsa de la unu la 5 ani, respectiv de la 3 la 10 ani de închisoare),
comparativ cu art. 323 Cod penal 1969 (pedepsită cu închisoare de la 3 la 15 ani), cât şi în
ceea ce priveşte art. 7 din Legea 39/2003 ( pedepsită fiind cu închisoarea de la 3 la 20 ani).

În ce priveşte înţelesul şi semnificaţia titlului lucrării de faţă, definitorii au fost prevederile

Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la
New York la 15 noiembrie 2000. România a ratificat Convenţia prin Legea nr. 565/20022.

Potrivit art. 2 din Convenţie, grupul infracţional organizat este definit ca fiind „un grup
structurat, alcătuit din trei sau mai multe persoane, care există de o anumită perioadă de

1
Al. Boroi, Drept penal.Partea specială. Conform noului Cod penal, Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014,
p. 674.
2
Lege nr. 565 din 16 octombrie 2002 - pentru ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva criminalitatii
transnationale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in
special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale
organizate, precum si a Protocolului impotriva traficului ilegal de migranti pe calea terestra, a aerului si pe mare,
aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, adoptate la New York
la 15 noiembrie 2000, publicat în Monitorul Oficial nr. 813 din  8 noiembrie 2002.
3
timp şi acţionează în înţelegere, în scopul săvârşirii uneia sau a mai multor infracţiuni grave
sau infracţiuni prevăzute de prezenta convenţie, pentru a obţine direct sau indirect un avantaj
financiar ori un alt avantaj material”.

2. Conţinutul legal al infracţiunii de constituire a unui grup

infracţional organizat

Conform alin. 1 art. 367 Cod penal – constituie această infracţiune, iniţierea sau constituirea
unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de
grup.

În formă agravată există când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat
este sancţionată de lege în pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10
ani.

În ceea ce priveşte înţelegerea, precum şi realizarea unei analize corecte a infracţiunii de

constituirea unui grup infracţional organizat, acestea depind în mare măsură de cunoaşterea
conţinutului incriminator. Prin dispoziţia art. 367 Cod penal infracţiunea în discuţie se
defineşte astfel:

(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub
orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de
lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este
închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea unei
infracţiuni, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă
denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi
să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.
(5) Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin. (1) - (3) înlesneşte, în
cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai
multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la
jumătate.

4
(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai
multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod
coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

3. Analiza juridico-penală a infracţiunii de constituire a unui

infracţional organizat

3.1. Condiţii preexistente ale infracţiunii

3.1.1. Obiectul infracţiunii. A) Obiectul juridic special îl constituie3 relaţiile sociale privind
convieţuirea socială a căror existenţă este condiţionată de apărarea securităţii sociale şi a
ordinii de drept împotriva pericolului pe care îl generează pentru aceste valori asocierea
pentru săvârşirea de infracţiuni.

B) Obiectul material – infracţiunea nu are obiect material, acţiunile făptuitorilor

răsfrângându-se asupra unei valori imateriale (asocierea).

3.1.2. Subiecţii infracţiunii. A) Subiectul activ – este reprezentat de orice persoană care
iniţiază sau constituie un grup infracţional. Dacă în cazul iniţierii, sprijinirii şi aderării,
subiectul poate fi o singură persoană, în cazul constituirii va exista întotdeauna o pluralitate de
subiecţi (pluralitate constituită). Cei care sprijină sub orice formă grupul infracţional organizat
vor avea calitatea de coautori.

Subiectului activ i se poate adăuga o pluralitate ocazională (instigatorii).

B) Subiectul pasiv - este statul, ca titular al dreptului şi obligaţiei de asigurare a ordinii şi

liniştii publice, fără a mai fi şi un subiect secundar.

3.2. Conţinutul constitutiv al infracţiunii

3.2.1. Latura obiectivă. A) Elementul material – se realizează prin una din următoarele acţiuni
cu conţinut alternativ: iniţierea, constituirea, aderarea, sprijinirea.

Conform Codului penal, pentru a fi în prezenţa unui grup infracţional organizat este necesar a
fi îndeplinite în mod cumulativ două condiţii şi anume:

3
Al. Boroi, op.cit., p. 675.
5
 - în primul rând, este necesar ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane şi
să funcţioneze pe o anumită perioadă de timp şi în mod coordonat.

Referitor la modul coordonat de funcţionare - în cadrul grupului este necesară subordonarea

ierarhică, prestabilită, în sensul că trebuie prevăzut rolul fiecărui membru în parte în
comiterea infracţiunii. De asemenea, înţelegem prin caracter coordonat şi necesitatea unei
bune planificări, organizări, control dar şi procurarea de instrumente, mijloace specifice,
folosirea de combinaţii, etc.

- a doua condiţie esenţială pentru existenţa grupului infracţional organizat, este aceea ca
el să nu aibă caracter ocazional. Aşadar, grupul in fracţional trebuie să aibă o structură
determinată, adică să aibă anumite componente cu sarcini complementare în realizarea
activităţii infracţionale, o aşa zisă diviziune a muncii în cadrul unei ierarhii cu roluri
prestabilite şi reguli de comportare specifice unei unităţi structurate.

Iniţierea - presupune nu numai gândul, ideea de a constitui un grup infracţional organizat, ci

implică şi o anumită activitate prin care se comunică ideea de asociere şi altor persoane
precum şi propunerea de a adera la ideea asocierii. Vor intra în acţiunea de iniţiere toate actele
întreprinse în vederea determinării şi pregătirii constituirii grupului4.

Aşadar iniţierea nu presupune doar concepţia, ci şi activităţi de materializare a ideii, respectiv

lămurire, întruniri , consfătuiri, planuri, etc.

Constituirea - implică asocierea prin consensul mai multor persoane a unei pluralităţi
constituite de făptuitori, organizate în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi a
aduce la îndeplinire săvârşirea uneia sau a mai multor infracţiuni. Caracterul de asociaţie îl
conferă existenţa unei discipline interne, a unor reguli de comportare, ierarhie etc.5

Aderarea - se realizează prin exprimarea consimţământului expres al unei persoane de a face

parte din structura grupului infracţional organizat. Nu este nevoie ca subiectul care şi-a
manifestat voinţa de a face parte din structura infracţională să fi luat parte la vreo consfătuire
sau să cunoască din membrii structurii, este însă suficientă manifestarea de voinţă de a se
integra în grupul constituit, cu condiţia de a fi acceptat de ceilalţi membrii ai grupării
infracţionale.

4
Ibidem, p. 676.
5
C.A. Ploieşti, Secţia penală, decizia nr. 523/2001, în T. Tudorel, A. Stoica, N. Cristuş, Codul penal şi legile
speciale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 491.
6
Sprijinirea - presupune acţiunea unei persoane care, deşi nu face parte din grup, ajută sau
înlesneşte existenta acestuia, acordă sprijin pentru organizarea activităţilor în vederea cărora a
fost constituit grupul (de exemplu, persoana care pune la dispoziţie un local pentru ca
membrii grupului infracţional organizat să se poată întâlni şi consfătui săvârşeşte infracţiunea
de sprijinire).

Pentru a exista infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat trebuie să fie
îndeplinită cerinţa esenţială, şi anume ca grupul să aibă ca scop comiterea uneia sau mai
multor infracţiuni.

În funcţie de gravitatea infracţiunilor care intră în scopul grupării, fapta se va încadra în

varianta tip sau agravată.

Conform Codului penal, la alin. (2) al art. 367 se prevede o formă agravată a constituirii
grupului infracţional organizat, precizându-se că „în situaţia în care infracţiunea care intră în
scopul grupului infracţional organizat se sancţionează de lege cu pedeapsa detenţiunii pe
viaţă sau cu închisoare mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10’’.

În practica judiciară s-a reţinut această infracţiune în cazul făptuitorilor care, prin folosirea de
identităţi false, înfiinţau societăţi comerciale care nu fiinţau la sediul declarat, în scopul
sustragerii de la controlul fiscal, sau cesionau societăţi comerciale cu datorii importante la stat
sau la bănci, în scopul sustragerii de la plata acestor datorii, societăţile astfel înfiinţate fiind
folosite de alţi membri ai grupului la săvârşirea infracţiunilor de contrabandă, evaziune
fiscală, înşelăciune, precum şi spălarea banilor care provin din aceste infracţiuni6.

B) Urmarea imediată - constă în existenţa stării de pericol, ameninţarea că grupul va trece la

îndeplinirea scopului în vederea căruia s-a constituit.

C) Legătura de cauzalitate – există între acţiunea făptuitorului şi urmarea imediată.

3.2.2. Latura subiectivă. Sub aspectul laturii subiective, fapta este săvârşită prin intenţie
directă sau indirectă ca formă de vinovăţie. Deşi infraţiunea are ca scop săvârşirea uneia sau
mai multor infracţiuni, acest scop priveşte în mod direct elementul material al laturii

6
I.C.C.J, Secţia penală, decizia nr. 4453/2005, în T. Tudorel, A. Stoica, N. Cristuş, op. cit., p. 492.
7
obiective, el neafectând intenţia cu care poate fi săvârşită infracţiunea, intenţie ce poate fi atât
directă, cât şi indirectă.
Bineînţeles, însă, că nu orice infracţiune poate intra în scopul unei asocieri, ci numai cele
intenţionate. Astfel, poate intra în scopul asocierii săvârşirea de furturi, contrabandă, speculă,
deturnare de aeronave, evadare, infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin etc.7

3.3. Forme. Modalităţi.

A) Forme. Infracţiunea se pedepseşte doar în forma consumată dar şi epuizată.
Actele preparatorii şi tentativa nu se pedepsesc. Consumarea infracţiunii are loc în momentul
săvârşirii vreuneia dintre acţiunile incriminate.
După consumarea infracţiunii, activitatea infracţională este susceptibilă de prelungire în timp,
fie din iniţiativa făptuitorului (infracţiune continuată), fie din natura însăşi a acţiunii
(infracţiune continuă).

În cazul iniţierii, constituirii sau al sprijinirii, infracţiunea se consumă prin existenţa unui
singur act de executare sau sprijinire. În cazul constituirii ori aderării, activitatea se
prelungeşte în mod natural în timp până la încetarea activităţii infractorului. Ca urmare, va
exista un moment al epuizării, constând în încetarea actelor de prelungire a activităţii
infracţionale8.

B) Modalităţi. Cele patru modalităţi normative respectiv: iniţierea, constituirea, aderarea sau
sprijinirea au o mare varietate de modalităţi faptice, infracţiunea putându-se săvârşi în oricare
din acestea.

C) Sancţiuni. Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau
sprijinirea, sub orice formă, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea
exercitării unor drepturi.

Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege
cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este
închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se
aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

7
A se vedea L.N.Pârvu, Implicaţiile adoptării unor legi succesive privind sancţionarea asocierii pentru săvârşirea
de infracţiuni, în Dreptul nr. 9/2003, p. 153.
8
Al. Boroi, op. cit., p. 678.
8
Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă
denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să
se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.

Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin. (1) şi (3) înlesneşte, în
cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai
multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la
jumătate (cauză de reducere a pedepsei).

5. Speţă 9

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism –

Biroul Teritorial Buzău au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Marin Iulian Florin,
Marin Nicu Marius, Marin Guţă, Zamfira Marian, Stoica Ionel, Cojocea Marius, Cojocea
Mirel, Dragomir Marius , Florea Marian, Mutcu Ionel, Toma Bratu, Toma Ion, Florea
Adriana, Mihalache Gogu, Mihalache Ilie, Mihai Simeria, Mihai Dorel, Mihai Florica, Stan
Florin Daniel, Mihai Gheorghe, Vasile Ilie, Ostăluş Constantin, Nicolae Stancu, Buia Dan şi
Mihai Ion pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune
fiscală, spălare de bani, delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 367
alin,1,2,3 CP, art. 9 alin.1, lit. a,b,c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1
CP , art. 29 alin. 1 lit. a,b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. 1 CP, art. 295 alin. 1 CP
cu aplic. art. 35 alin. 1 CP şi art.322 alin. 1 CP cu aplic. art. 35 alin. 1 CP, fapte concurente
(art.38 alin. 1 CP ) cu incidenţa art. 5 CP.

Prin actul de sesizare s-a reţinut că inculpaţii susmenţionaţi, în calitate de reprezentanţi legali
ai unui număr de 22 de agenţi economici cu sediile în municipiile Bucureşti şi Buzău, precum
şi în judeţele Ilfov, Giurgiu şi Vrancea au creat un circuit comercial şi financiar fraudulos prin
interpunerea în sistem de reţea tip „suveică” a firmelor cercetate, circuit concretizat în
emiterea de documente false de livrare de mărfuri (preponderent deşeuri metalice). De
asemenea, au fost încheiate contracte de prestări servicii sau de  executare a unor lucrări, în
condiţiile în care respectivele activităţi nu au fost realizate.

9
Ca efect al înţelegerilor infracţionale prealabile, pentru a se justifica stocul faptic de achiziţii
de deşeuri metalice procurate fără documente de la persoane fizice şi entităţi cu comportament
de persoane fizice, reprezentanţii a două societăţi comerciale din mun. Buzău, respectiv SC
AXE METALORIN SRL Buzău şi SC GEANI CONPES SRL Buzău, precum şi ale altor opt
societăţi comerciale din judeţul Ilfov, au acceptat întocmirea de facturi false de livrare de
deşeuri metalice prin înscrierea la rubrica „furnizori” a unor firme cu comportament de tip
fantomă, care nu livrau în realitate mărfurile către agenţii economici evidenţiaţi din mun.
Buzău.

În baza documentelor false de livrare întocmite, se asigura în mod nelegal plata acestora prin
decontare bancară către furnizorii fictivi înscrişi în documente. Aceştia din urmă, în baza unor
declaraţii pe proprie răspundere şi a unor borderouri de achiziţie false şi neînregistrate în
evidenţele contabile solicitau şi ridicau în numerar tot disponibilul bănesc din conturile
bancare, pe care îl restituiau persoanelor juridice care le livraseră banii în cont în baza
facturilor false, operaţiunile fiind urmate de oferirea unui comision de 0,5% din valoarea
fiecărei tranzacţii bancare, inculpaţilor  care au acceptat să se implice în acest circuit
comercial şi financiar fictiv.

Prin transferurile interbancare bazate pe documente false s-a realizat ascunderea adevăratei
naturi, origini ilicite şi provenienţe a fondurilor băneşti rulate, provenite din infracţiunile de
evaziune fiscală.

Potrivit constatărilor efectuate de organele de control financiar a rezultat că prejudiciul total

cauzat bugetului consolidat este de 150.029.345 RON, echivalentul a peste 35.000.000
EURO.

În cauză s-au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri evaluate la suma de 1,6 milioane
lei.

Dosarul a fost  înaintat spre competenta soluţionare Tribunalului Buzău.

Analiză:

Potrivit art. 367 Cod penal, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional constă în
iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub
orice formă, a unui astfel de grup.
10
În speţă, inculpaţii Marin Iulian Florin, Marin Nicu Marius, Marin Guţă, Zamfira Marian,
Stoica Ionel, Cojocea Marius, Cojocea Mirel, Dragomir Marius , Florea Marian, Mutcu Ionel,
Toma Bratu, Toma Ion, Florea Adriana, Mihalache Gogu, Mihalache Ilie, Mihai Simeria,
Mihai Dorel, Mihai Florica, Stan Florin Daniel, Mihai Gheorghe, Vasile Ilie, Ostăluş
Constantin, Nicolae Stancu, Buia Dan şi Mihai Ion au fost trimişi în judecată pentru
infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, spălare de
bani, delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 367 alin,1,2,3 CP, art.
9 alin.1, lit. a,b,c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 CP , art. 29 alin. 1
lit. a,b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. 1 CP, art. 295 alin. 1 CP cu aplic. art. 35 alin.
1 CP şi art.322 alin. 1 CP cu aplic. art. 35 alin. 1 CP, fapte concurente (art.38 alin. 1 CP ) cu
incidenţa art. 5 CP.

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale privind convieţuirea socială
a căror existenţă este condiţionată de apărarea securităţii sociale şi a ordinii de drept împotriva
pericolului pe care îl generează pentru aceste valori asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni.

Subiectul activ al infracţiunii este reprezentat de către inculpaţii Marin Iulian Florin, Marin
Nicu Marius, Marin Guţă, Zamfira Marian, Stoica Ionel, Cojocea Marius, Cojocea Mirel,
Dragomir Marius , Florea Marian, Mutcu Ionel, Toma Bratu, Toma Ion, Florea Adriana,
Mihalache Gogu, Mihalache Ilie, Mihai Simeria, Mihai Dorel, Mihai Florica, Stan Florin
Daniel, Mihai Gheorghe, Vasile Ilie, Ostăluş Constantin, Nicolae Stancu, Buia Dan şi Mihai
Ion.

Coautori ai infracţiunii sunt şi reprezentanţii a două societăţi comerciale din mun. Buzău,
respectiv SC AXE METALORIN SRL Buzău şi SC GEANI CONPES SRL Buzău, precum şi
ale altor opt societăţi comerciale din judeţul Ilfov.

Subiectul pasiv al infracţiunii este statul (subiect pasiv principal).

Latura obiectivă

În ceea ce priveşte elementul material al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional

organizat, acesta se caracterizează prin patru modalităţi de acţiune: iniţiere, constituire,
aderare şi sprijinire. În speţă elementul material îl constituie făptuitorii.

11
Urmarea imediată a faptei constă într-o stare de pericol pentru relaţiile de convieţuire socială,
care rezultă din însăşi săvârşirea uneia din acţiunile incriminate, adică crearea unui circuit
comercial şi financiar fraudulos prin interpunerea în sistem de reţea tip „suveică” a firmelor
cercetate, circuit concretizat în emiterea de documente false de livrare de mărfuri
(preponderent deşeuri metalice). Cum scopul infracţiunii a fost realizat, există un concurs de
infracţiuni între infracţinea de constituire a unui grup infracţional şi cea comisă de asociaţi.

Legătura de cauzalitate există între acţiunea făptuitorilor susmenţionaţi şi urmarea imediată.

Latura subiectivă

Inculpaţii susmenţionaţi îşi reprezintă acţiunile sale, modul de înfăptuire, urmarea

prejudiciabilă la care conduce crearea unui asemenea circuit comercial şi financiar fraudulos
prin interpunerea în sistem de reţea tip „suveică” a firmelor cercetate, şi în aceste condiţii
aceştia acţionează cu intenţie directă, deoarece scopul infracţiunii priveşte în mod direct
elementul material al laturii obiective: iniţiere, constituire, aderare şi sprijinire.

În speţă, infracţiunea s-a consumat în momentul săvârşirii vreuneia dintre acţiunile

incriminate, şi anume în momentul creării circuitului comercial şi financiar fraudulos, circuit
concretizat în emiterea de documente false de livrare de mărfuri, încheierea de contracte de
prestări servicii sau de  executare a unor lucrări, în condiţiile în care respectivele activităţi nu
au fost realizate, întocmirea de facturi false de livrare de deşeuri metalice prin înscrierea la
rubrica „furnizori” a unor firme cu comportament de tip fantomă.

Sancţiuni

Sub aspectul aplicării sancţiunilor, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat,
aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.

Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege
cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este
închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se
aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

12
Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă
denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să
se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.

Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin. (1) şi (3) înlesneşte, în
cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai
multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la
jumătate (cauză de reducere a pedepsei).

În cauză s-au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri evaluate la suma de 1,6 milioane
lei.

Dosarul a fost  înaintat spre competenta soluţionare Tribunalului Buzău.

6. Concluzii

În ceea ce priveşte titlul lucrării, putem pune concluzia indubitabilă că legea penală mai favorabilă
aplicabilă cauzelor care au ca obiect judecata unui „grup infracţional organizat” este Convenţia
Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la New York la 15
noiembrie 2000 şi ratificată de România prin Legea nr. 565/2002, publicată în M.Of. nr. 813 din 8
noiembrie 2002, parte integrantă a dreptului intern, indiferent că faptele au fost săvârşite sub
imperiul legii vechi sau a celei noi.

Noţiunea de grup infracţional din Codul penal, include atât asocierea în vederea săvârşirii de
infracţiuni, cât şi grupul infracţional din reglementările anterioare, noua infracţiune prevede
pedepse reduse, noul Cod penal fiind lege mai favorabilă (art. 367 CP prevede pedeapsa de la
1 la 5 ani, respectiv de la 3 la 10 ani de închisoare), atât în ceea ce priveşte art. 323 C.pen.
(pedepsită cu închisoare de la 3 la 15 ani), cât şi în ceea ce priveşte art. 7 din Legea 39/2003
(pedepsită fiind cu închisoarea de la 3 la 20 ani).
13
 7. Bibliografie

 Al. Boroi, Drept penal.Partea specială. Conform noului Cod penal, Ediţia 2, Ed. C.H.
Beck, Bucureşti, 2014;
 T. Tudorel, A. Stoica, N. Cristuş, Codul penal şi legile speciale, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2007;
 A se vedea Gh. Diaconescu şi C. Duvac, Dreptul penal. Partea specială. Noul Cod
penal, vol. I, Editura Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 2006;
 L.N.Pârvu, Implicaţiile adoptării unor legi succesive privind sancţionarea asocierii
pentru săvârşirea de infracţiuni, în Dreptul nr. 9/2003;
 Lege nr. 565 din 16 octombrie 2002 - pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite
împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, a Protocolului privind prevenirea,
reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor;

14
 Codul penal;
 Codul de procedură penală;
 Constituţia României;
 www.legalis.ro, accesat la 20.05.2016;
 http://legeaz.net, accesat la 20.05.2016.

15