Pagina 1 din 76
ABREVIERI
Pagina 2 din 76
TFP– Tribunalul Funcţiei Publice
TFUE– Tratatul privind funcţionarea Uniunii EuropeneTL – Tratatul de la
Lisabona
TM– Tratatul de la Maastricht
TN Tratatul de la Nisa
TPI– Tribunalul de Primă Instanţă
Tratatul CECA – Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi
Oţelului
Tratatul CE/TCE – Tratatul de instituire a Comunităţii Europene
Tratatul CEE/TCEE– Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene
Tratatul UE/TUE– Tratatul privind Uniunea Europeană
TVC – Tarif vamal comun
UE – Uniunea Europeană
UEM – Uniunea Economică şi Monetară
Urm.– următoarele
Vol. volumul
v.n.– vechea numerotare
Pagina 3 din 76
CUPRINS
ABREVIERI..........................................................................................................................3
INTRODUCERE...................................................................................................................5
Pagina 4 din 76
3.1.2.Politica comunitară privind migraţia…........................................................................7
3.1.3.Politica comunitară privind azilul……........................................................................7
3.1.4.Protecţia datelor cu caracter personal........................................................................11
3.2 Sistemele informatice şi securizarea frontierelor..........................................................12
3.2.1.SIS………………………………..............................................................................13
3.2.2.EURODAC…………................................................................................................18
3.2.3.SIV………………………….....................................................................................59
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................13
Pagina 5 din 76
Argumentum
1
Datele şi informaţiile folosite în cuprinsul tezei sunt cele valabile la data de 5 iulie 2013.
2
Raluca Miga-Beşteliu, Drept internaţional public, Vol.1, C. H. Beck, Bucureşti, 2010, p.119-120.
3
Mihaela Crăcană , Marcel Căpăţână –Libera circulaţie a persoanelor , bunurilor ,serviciilor şi capitalurilor , Ed.
Tritonic, Bucureşti , 2007 , pag. 19
Pagina 6 din 76
caracter absolut, ele fiind asigurate și aplicate conform dispoziţiilor tratatelor, altfel spus, ele
trebuie să respecte condiţiile și măsurile necesare îndeplinirii scopurilor Uniunii.
In fata acestei realităţi de fapt Tratatul de la Lisabona abrogă dispoziţiile din TCEE, TCE şi
TFUE menţinând art 3 al (3) TUE referitor la instituirea unei pieţe interne 4.Tratatul de la Roma
din anul 1957 care a instituit Comunitatea Economică Europeană (CEE), a adăugat notiunea de
„piaţa comună” , si elementele ei după cum urmează :
Elementelepieţei
Elementele pieţeicomune
comune
a)a)Suprimarea
Suprimareataxelor
taxelor
c)c)„eliminarea,
„eliminarea,între
între
b)b)abilirea
vamalea arestricţiilor
restricţiilor abilireaunui
unuitarif
tarifvamal
vamal
vamale statelemembre,
membre,a a
şişia aunei
uneipolitici
politici statele
cantitativelalaimport
importşişilala
cantitative comerciale comune, obstacolelorcarecarestau
stauînîn
exportşişia aoricăror
oricărormăsuri
măsuri comerciale comune, obstacolelor
export aplicabileînînschimburile
schimburile calealiberei
libereicirculaţii
circulaţiia a
aplicabile calea
cucuefect
efectechivalent
echivalentînîn comerciale cu stateleterţe;
terţe;
comerciale cu statele persoanelor,a aserviciilor
serviciilor
comerţuldintre
dintrestatele
statele persoanelor,
comerţul
şişia acapitalurilor”
capitalurilor”; ;
membre;
membre;
Prin realizarea progresiva5 a elementelor constitutive ale pieţei comune stadiul integrării
economice a fost depăsit de către Comunitatea Europeană, ceea ce a tras după sine si depăsirea
celui al zonei de liber schimb si uniunii vamale .
4
În înţelesul prevăzut la art.26 alineatul (2) TFUE
5
Conform articolului 8 TCEE, piaţa comună urma să se realizeze în decursul unei perioade de tranziţie de
doisprezece ani, cu trei etape având fiecare, iniţial, durata de 4 ani.
Pagina 7 din 76
In hotărârea Schul6, Curtea de la Luxemburg,încearcă să definească piaţa comună, definiţie care a
fost inclusă in anul 1987 in Actul Unic European. Definiţia pietei interne se defineste în Eratatul
CEE, :
„un spaţiu fără frontiere interne, în care libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor,
serviciilor şi capitalurilor este asigurată în conformitate cu prevederile prezentului tratat”7.
1. 2. 3.spaţiul de libertate,
cetăţenia Uniunii piaţa internă securitate şi justiţie
Perspective :
5.Jurisprudenţei
2.Globalizar 3.Izvoare 4. jurisprudenţei
1.Istorică CJ către statele
e Curţii de Justiţie membre
6
Hotărârea CJCE din 5 mai 1982, Gaston Schul Douane Expediteur BV v Inspecteur der Invoerrechten en
Accijnzen, Roosendaal, cauza 15/81, Rec. 1409, pct.33.
7
Articolul 8a par.2 TCEE, devenit articolul 26 alin.(2) TFUE.
Pagina 8 din 76
In anul 1984 5 state au semnat Acordul Schengen, acord care a fost finalizat in anul 1990 si
intrat in vigoare in anul 1995, prin care Franţa, Germania, Belgia, Olanda şi Luxemburg să
extind dezvoltarea economică dându-i o amploare politică bazată pe două perspective juridice .
Aceste instrumente au determinat instituţiile Uniunii Europene să aplice noi norme in entitatea
care avea să se numească Spaţiul Schengen, 2 sensuri noi, relative la noţiunea de liberă circulaţie
a persoanelor apar după includerea acordului în Tratatul CE via Tratatul de la Amsterdam,
Libera Circulaţie a persoanelor devine un drept subiectiv8 prin prisma art .Art. 45 din Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si este asigurată si garantată de tratatului de la
Amsterdam.
Statutul de cetăţean al al Uniunii 9 este garantat si de Directiva 2004/38/CE, adoptată atât de tre
Parlamentul European cât si de Consiliul Uniunii Europene. Această directivă incită la luarea de
măsuri de transpunere în legislaţiile naţionale a normelor Europene pentru simplificarea
exercitării dreptului de circulatie a persoanelor si defineste noţiunea de „membri de familie” .
Transpunerea acestei directive in practică a evidenţiat unele probleme majore pe care Uniunea
Europeană nu le-a întrevăzut iniţial relative la migratie, fapt pentru a fost introduse in Tratatele
8
Anastasia Iliopoulou, Le nouveau droit de séjour des citoyens de l' Union et des membres de leur famille:la
directive 2004/38/CE, p.524-525, în Revue du Droit de L'Union européenne” nr.3/2004.
9
considerentele (3) şi (4) din preambulul directivei.
Pagina 9 din 76
de Aderare a noilor tări la Uniunea Europeană 10, derogări convenţionale, de la libera circulaţie a
persoanelor.,
1. RADACINI ISTORICE
Studiul istoriei ne indreaptă către o contradicţie fundamentală care opune unitatea europeană din
timpul imperiului roman sau a epocii napoliene, unei structuri singulare in fruntea căreia se află
un conducător care isi impune forţa coercitivă .
Papalitatea ofensată de propunerea făcută de Georg Potebrad, regele Boemiei, respinge in anul l
1463, propunerea regelui visionar , care propunea creierea unei confederaţii europene
antiotomane, bazată pe principiile non agresiunii intre membrii, interzicerea complotării contra
conducătorilor legitimi , sfat si ajutor reciproc pentru sancţionarea declictelor comise pe teritoriul
unuia dintre statele confederaţiei .
10
Având ca denumire completă: Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica
Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica
Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica
Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză,
Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi
Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii
Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană.
11
Pentru o prezentare cronologică detaliată, a se vedea Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p.306-331. De asemenea, istoricul poate fi consultat şi din lucrările: Cornelia
Lefter,
Drept comunitar instituţional, Editura Economica, Bucuresti, 2001, p.7-25; Nigel Foster, EU Law Directions, Oxford
University Press, 2012, p.33-37; Paul Craig, Gráinne De Búrca, EU law: text, cases, and materials, Oxford
University Press, 2008, p.1-37; Antoine Masson, Droit communautaire: droit institutionnel et droit matériel : théorie,
exercices et éléments de méthodologie, Larcier, 2008, p.9-20; Sean Van Raepenbusch, Droit institutionnel de l'Union
européenne, Larcier, 2006, p.38-49; Joe Verhoeven, Droit de la Communauté européenne, Larcier, 2001, p.9-19;
Víctor M. Sánchez (cordonator), R. Abril, S. Borràs, C. Espaliú, A. Fabra, X. Fernández, A. Galán, E. García, A.
González, V. L. Gutiérrez, M. Iglesias, J. D. Janer, M. Julià, M. Á. Martín, E. Moragas, N. Ochoa, M. Palomares, C.
Pérez, Ma E. Salamanca, Derecho de la Unión Europea, Huygens Editorial, 2010, p.9-18
12
Eduard Dragomir, Dan Niţă – Cetăţenia Europeană, Ed. Nomina Lex, 2010 , pag. 15 .
Pagina 10 din 76
Ideea de unitate europeană este preluată în secolul al XVI-lea, de către filozoful Immanuel Kant
care in eseul „ Spre pacea eternă” expune viziunea libertăţii cetăţenilor care beneficiază „de
un drept cosmopolit al ospitalităţii universale”. După Kant , mediile filozofice si istorice
alimentează flacăra destinului comun european, de unde au emanat numeroase proiecte care au
forjat angajamentul opiniei publice Epoca napoleoniană culminează această preocupare civică
atât cu proiectele prim-consulului, cât si cu cele ale împăratului Napoleon, impunând viziunea
imperială a dominării europei unite prin forţă de către Franţa.
Pe această frescă socio politică ideea uniunii europene a continuat in fapt si drept de către
naţiunile care au spus nu pentru todeauna războiului prin Richard Coudenhove-Kalergi care
fondează Uniunea Paneuropeană . Mai târziu in 1951 se înfinţiază Comunitatea Economică a
Cărbunelui şi Oţelului , ca o uniunie economică franco-germane în principal dar care cultivă
Pagina 11 din 76
recunoasterea valorilor europene13., date de religie, arteă şi politică, respectul diferenţei,
cultivarea personalităţii, conştiinţa responsabilităţii şi, elogiul libertăţii. Winston Churchill ,
primul –ministru al Marii Britanii a fost primul care placut impresionat de această uniune a vorbit
in celebrul său discurs tinut in Zürich în septembrie 1946 despre „Statele Unite ale Europei” .In
fapt arhitectul unităţii europene a fost domnul Jean Monnet , Comisar general al planului de
reconstrucţie francez, care ii vorbeste ministrului de externe in exerciţiu, in persoana domnului
Robert Schuman, despre necesitatea vitală a creerii unei comunităţi a cărbunelui şi oţelului ,care
să fie patronată de la nivel supranaţional .
Incântat de această idee si din dorinţa de a reconstruii statul francez pe baze noi si solide
Ministrul Schuman face publică in data de 09,05,1950 „Declaraţiei Schuman”, asumându-si astfel
responsabilitatea politică în realizarea noii Europe unite, bazată pe prietenia franco-germană.
Declaratia Schuman este considerată astăzi, documentul care a fondat atât comunităţiile
europene cât si a UE. Ulterior aceasta a determinat semnarea Tratatului de la Paris din anul 1951,
a adoptării altor tratate si convenţii care au culminat cu adoptarea a Tratatului de la Lisabona.
Istoria devenirii si transformării Uniunii Europene ne-a invăţat că i-au trebuit 2 războaie Europei
pentru ca noi si diriginţii nostrii să întelegem că unitatea si calea pasnică este varianta de care
avem nevoie în timp ce forţa si teroarea nu au ce căuta in doctrina unui guvern democratic
occidental .
13
De la cetăţenia clasică la eurocetăţenie .Între realitate şi utopie , Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii
Internaţionale , Bucureşti, 2009 , pag. 93
14
Beatrice Andreşan-Grigoriu , Tudorel Ştefan –Tratatele Uniunii Europene Versiune consolidată , Ed. Hamangiu ,
2009 , pag.III
Pagina 12 din 76
In dicţionarul limbii române găsim definitia globarizării , care este : GLOBALIZÁRE15 s. f.
Acțiunea de a globaliza; fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestă la
scara întregului glob, prin mijloace specifice. – V. globaliza.
Ambele procese sunt procese permanente ale evoluţiei istoriei, atingand la ora actuală proportii
colosale prin includerea si implicarea deopotrivă a problematiciilor date de religii, ritualuri,
instituţii, culturi, grupuri şi popoare17 sau memorie colectivă .
Europa s-a confruntat recent cu o avalansă de imigranţi, descoperind cu această ocazie că nu este
incă pregătită să facă faţă exodurilor migratoare. Măsurile temporare luate de europeni
15
https://dexonline.ro/definitie/globalizare
16
Cătălin Zamfir, Simona Ştefănescu –Enciclopedia dezvoltării sociale , Ed Polirom Iaşi , 2007 , pag. 281
17
Paragraf din I. Bădescu , I.Mihăilesccu , I.N. Sava – Geopolitica integrare, globalizare, Ed . Mica Valahie,
Bucureşti , 2003 , pag. 113 .
18
Aurel Vasile Sime, Gabi Eşanu –Migraţie şi globalizare , Ed. Detectiv , 2005 , pag. 238
19
Aurel Vasile Sime, Gabi Eşanu –Migraţie şi globalizare , Ed. Detectiv , 2005 , pag. 238
Pagina 13 din 76
rezistă cu greu în încercarea lor de a controla migratia, iar pentru tările recent membre se mai
adaugă restricţii temporare relative la libera circulaţie a lucrătorilor tocmai ca să combată aceste
miscări .Cetăţeni comunitari au atât drept de muncă , cât si dreptul de a căuta un ou loc de muncă
în statele membre. Ei au dreptul de a se stabilii si călătorii oriunde doresc în Uniune.
Profesorul doctor univ.Lazăr Cârjan este de părere că Piata constituie o valoare europeană care dă
dreptul de trai si muncă in orice ţară din UE20.
Circulaţia liberă a persoanelor in Uniune, este posibilă deoarece ea elimină orice tip de
discriminare care ar exista între cetăţenii statelor membre ce locuiesc sau muncesc pe teritoriul
altui stat.
Principiul liberei circulaţii reprezintă apartenenţa la un spaţiu comun fără bariere interne ,
european. Dacă la inceputuiri beneficiau de libera circulaţie numai agenţii economici, lucrătorii
sau prestatarii de servicii , acum dezvoltarea conceptului face să beneficieze de acest drept orice
cetăţean al Uniunii Europene .
Asa cum an văzut temelia creierii Comunităţii europene o constituie planul lui Robert Schuman,
care promovează incă din anul 1950 premisele unei „unităţi a Europei Occidentale ” iar
20
Lazăr Cârjan, Aurel -Vasile Sime –Dreptul la liberă circulaţie în contextual globalizării , în “Globalizare şi
iedentitate naţională”, Ed. Ministerului Administraţiei şi Internelor , 2006 , pag. 28
Pagina 14 din 76
conferinţa miniştrilor de externe de la Messina din 1-3.06.1955 a constituit momentul relansării
europene.
Tratatul constituind Comunitatea Economică Europeană îsi propunea : „ prin instituirea unei
pieţe comune şi prin apropierea treptată a politicilor economice ale statelor membre, să
promoveze în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă a activităţilor economice , o
creştere durabilă şi echilibrată , o stabilitate crescândă , o creştere accelerată a nivelului de
trai şi relaţii mai strânse între statele pe care le reuneşte ”.
Constituirea Pieţii Comune a fost posibilă ca urmare directă a a liberei circulaţiei persoanelor în
Uniune deoarece Tratatul viza o dublă reglementare :
Pagina 15 din 76
Principiului liberei circulaţii a persoanelor presupune eliminarea discriminărilor între lucrătorii
statelor membre pe motiv de cetăţenie, încadrarea în muncă , condiţii de muncă şi remunerare.
Perioada premergătoare adoptării Actului Unic European s-a bazat pe cooperarea intre statele
membre ale Comunităţilor Europene si a avut o importanţă deosebită, soluţiile cele mai bune
fiind unanim acceptate si apreciate printre multitudinea de probleme cu are se confrunta
Uniunea . Actul unic european a confirmat prin evoluţia lui că desii sprijinită pe 3 Comunităţi
Europa are resurse si nu se limitează la ele .
Baza juridică a soluţiilor adoptate de Actul Unic European a impus modificarea Tratatului de la
Roma din 1957 în sensul unei transformări care a durat 30 de ani intre 1957 si 1987.
Jacques Delors, presedintele Comisiei Europene prezintă in 1985 Carta Albă a realizării pieţei
unice europene până la data de 1 ianuarie 1993, obiectiv inscris si el în Actul Unic European si
care a intrat în vigoare in data de 1 .07.1987 . Actul promolga înfăptuirea Pieţei Unice
europene la data de 31 decembrie 1992, prevăzând printre altele si mişcarea liberă a bunurilor ,
serviciilor , capitalului şi persoanelor pe tot cuprinsul Comunităţilor.
Actul Unic European defineste clar pentru prima oară la art 13 piata internă ca fiind : „ un
spaţiu fără frontiere interne, în care libera circulaţie a mărfurilor , persoanelor , serviciilor şi
capitalurilor este asigurată în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat”.
Uniunea Sovietică s-a prăbuşit in 1989 lăsând posibilitatea ţărilor din centrul şi estul Europei să-
si aleagă singure drumul . Cele două Germanii, cea democrate si cea de Vest s-au unificat prin
absorbire in data de 03.07.1990 , ceea ce a pus pe masa discuţiilor depăsirea uniunii economice
Pagina 16 din 76
prin lărgirea integrării europene . In data de 7.02.1992 la numai 3 ani de la intrarea in vigoare a
Actului Unic European ( 1 iulie 1987 ) a fost semnat la Maastricht ,un tratat care a intrat în
vigoare la 1 noiembrie 1993 privind Uniunea Europeană. Prin introducerea unor dispoziţii privind
justiţia şi afacerile interne, cele 12 state membre semnatare au decis să continue procesul de
integrare europeană promovând si progresul economic, social echilibrat si durabil intr-un spaţiu
fără frontiere interne, în care să se garanteze protecţia drepturilor şi intereselor resortisanţilor
statelor membre prin instituirea unei cetăţenii a Uniuniii .
Tratatul oferă statelor membre semnatare, posibilitatea de a lua măsurile necesare pentru
menţinerea ordinii publice şi a securităţi lor interne.
Pagina 17 din 76
Critici ale tratatului de la Mastricht
Tratatul de la Amsterdam a fost semnat la data de 2 octombrie 1997, şi a intrat în vigoare la data
de 1 mai 1999. Tratatul de la Amsterdam modifică Tratatul asupra Uniunii Europene , Tratatele
constituind Comunităţile europene şi anumite acte conexe. Scopul declarat al Tratatului de la
Amsterdam a fost acela de a asigura capacitatea de acţiune a Uniunii Europene şi după extinderea
spre est.
În ceea ce priveşte principiul liberei circulaţii a persoanelor, Tratatul arată in art. B că Uniunea
îşi propune să menţină şi să dezvolte un spaţiu de libertate , securitate şi justiţie în interiorul
căruia este asigurată libera circulaţie a persoanelor , elaborând măsuri privind controlul
frontierelor externe , dreptul de azil , imigrarea precum şi prevenirea criminalităţii şi combaterea
acestui fenomen.
Pagina 18 din 76
Tratatul de la Amsterdam impune Consiliului obligaţia luării şi a unor măsuri în domeniul
cooperării judiciare în materie civilă cu incidenţă transfrontalieră precum şi măsuri în
domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală în vederea asigurării unui nivel
ridicat de securitate prin prevenirea criminalităţii şi prin combaterea acestui fenomen în cadrul
uniunii.
Prin Tratatul de la Amsterdam au fost abrogate disp. art. 100c introdus prin Tratatul de la
Maastricht .
Pentru tema lucrării de faţă trebuie să menţionăm că Protocolul anexat Tratatului care priveşte
integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene este foarte important .
Ani’80 au fost anii prolifici , favorabili marilor schimbăricare urmau să schimbe structurile
europene . Pe fondul libertăţii de circulaţie a persoanelor in Uniunea Europeană a fost declanşată
o discuţie în care întrebarea care se punea era aceea dacă un spaţiu de libertate la nivel european
presupune , pe lângă liberul acces la piaţa muncii , şi lipsa graniţelor interne , mai exact a
controalelor la frontierele dintre statele membre.
Fostul cancelar german Helmut Kohl s-a întâlnit cu preşedintele Franţei în exerciţiu , Francois
Mitterand în anul 1984 , la trecerea frontierei „ Goldene Brenn” din apropiere de Saarbrucken .
Aici cei doi au luat decizia de a elimina controalele de frontieră între Germania şi Franţa .
Exemplul a fost urmat de Belgia , Luxemburg şi Olanda care in urma negocierilor cu Franţa si
Pagina 19 din 76
Germania au decis crearea între ele a unui spaţiu fără graniţe interne , cunoscut sub denumirea de
„ spaţiul Schengen”.
Cadrul legislativ comunitar nu includeau la inceput, asa cum am mai arătat , Acordul Schengen şi
Convenţia de Implementare. După semnarea si intrarea in vigoare la data de 01 mai 1999 a
tratatului de la Amsterdam, un protocol ataşat acestuia a inclus acquis-ul Schengen în cadrul
legislativ şi instituţional al Uniunii Europene., în scopul eliminării pentru toate persoanele a
controalelor la frontierele interne concomitent cu întărirea acestuia la frontierele externe.
Consecinta imediată a acestui fapt măreste posibilitatea procesării cererilor de azil, circulaţia
străinilor în spaţiul Schengen, cooperarea poliţienească si judiciară, drogurile, armele şi
muniţile, un schimb rapid de informaţii, protecţia datelor cu caracter personal.si o politică de vize
comună Europeană.
Structura documentului
21
https://ro.wikipedia.org/wiki/Carta_Drepturilor_Fundamentale_a_Uniunii_Europene
Pagina 20 din 76
Preambulul prezintă hotărârea statelor membre pentru „un viitor pașnic întemeiat pe valori
comune” și declară că „conștientă de patrimoniul său spiritual și moral, Uniunea este
întemeiată pe valorile indivizibile și universale ale demnității umane, libertății, egalității și
solidarității; aceasta se întemeiază pe principiile democrației și statului de drept”.
Drepturile civice, politice, economice și sociale ale cetățenilor europeni sunt descrise în 54 de
articole, grupate în șase capitole principale:
1. 4.
2. Libertățile 3. Egalitatea 5. Cetățenia 6. Justiția
Demnitatea
Solidaritatea
Pagina 21 din 76
5. Drepturile cetățenilor (dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul European, dreptul de
a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor locale, dreptul la bună administrare, dreptul de acces
la documente, Ombudsmanul European, dreptul de petiționare, libertatea de circulație și de
ședere, protecția diplomatică și consulară);
Istoric - În faza de proiect, Tratatul de la Lisabona a fost cunoscut sub denumirea de „Tratatul de
Reformă” și a fost predestinat de a înlocui Tratatul Constituţional European care nu a fost
ratificat de toate statele membre. Tratatul de la Lisabona a fost semnat în data de 13 decembrie
2007, intrând în vigoare la data de 1 decembrie 2009 cu scopul de a modifica Tratatul privind
Uniunea Europeană şi Tratatele CE, fără însă să le înlocuiască.
Conținutul
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) provine din Tratatul de instituire a
Comunității Europene în care termenul „Comunitate” este înlocuit cu „Uniune”. Tratatul de la
Lisabona nu a creat simboluri statale pentru Uniune. Noul text asigură un nivel mai ridicat de
control parlamentar și de răspundere democratică.
Pagina 22 din 76
Pentru prima dată competențele Uniunii sunt clarificate de Tratatul de la Lisabona
care diferenţiază 3 tipuri de competențe:
Tratatul de la Lisabona conferă Uniunii Europene personalitate juridică proprie, fapt pentru care
ea poate să semneze in domeniul ei de competenţă tratate internaționale, putând deveni membră
în organizații internaționale, in timp ce statele membre pot semna doar acorduri internaționale
compatibile cu legislația UE.
Ca noutate , articolul 50 din TUE prevede, procedura oficială de urmat în cazul retragerii unui
stat din Uniune
Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală au fost ultimele aspecte ale pilonului 3 ( .
spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ)) pe care Tratatul de la Lisabona le finalizează
integrarea în cadrul primului pilon.
Parlamentul European poate propune modificări ale tratatelor incepând cu intrarea în vigoare a
Tratatului de la Lisabona;
Pagina 23 din 76
B.Versiunea consolidată ( Uniunea Europeană )
Tratatul privind Uniunea Europeană prevede prin art. 3 că „Uniunea oferă cetăţenilor săi un
spaţiu de libertate , securitate şi justiţie , fără frontiere interne , în interiorul căreia este
asigurată libera circulaţie a persoanelor , în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la
frontierele externe , dreptul de azil , imigrarea , precum şi prevenirea criminalităţii şi
combaterea acestui fenomen ”.
Art. 20 din Tratat insse referă la instituirea cetăţeniei europene : „ Este cetăţean al Uniunii orice
persoană care are cetăţenia unui stat membru dar cetăţenia Uniunii nu înlocuieşte cetăţenia
naţională ci se adaugă acesteia.”
Art.21 din Tratat garantează pentru toti cetăţenii ai Uniunii drepturile stipulate in art. 20 sub
rezerva limitărilor şi condiţiilor prevăzutte, enunţând aspectele procedurale şi instituţionale
privind protecţia acestui drept .
Dacă tratatele nu sunt prevăzute cu puteri de acţiune Consiliul este acreditat de a lua hotărâri
conforme procedurilor legislative speciale in unanimitate , iar după consultarea Parlamentului
European, poate adopta măsuri în domeniul securităţii sociale sau al protecţiei sociale
1.Regulamentul (UE) nr. 492/2011al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2011
cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii europene - act normativ relativ la a
Pagina 24 din 76
libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul UE fără discriminări între lucrătorii statelor membre sub
rezerva restricţiilor justificate de motive de ordine publică, siguranţă publică şi sănătate publică.
Directiva are ca scop încurajarea cetăţenilor Uniunii Europene în exerciţiul dreptului lor la liberă
circulaţie şi rezidenţă în Uniune, a reducerii formalităţilor administrative, definirii clare a
statutului de membru de familie şi limitării refuzării pe teritoriul comunitar sau de încetare a celui
de rezidenţă24.
libera circulaţie a persoanelor constituie una dintre libertăţile fundamentale ale pieţei
interne, care reprezintă un spaţiu fără frontiere interne, în care libertatea este asigurată în
conformitate cu dispoziţiile Tratatului;
22
C. Barnard, The substantive law of the EU , The four freedoms, Oxford University Press, p. 416 ;Tudorel Ştefan,
op cit. , p 388)
23
Modifică Regulamentul nr. 1621/68 al Consiliului din data de 15 octombrie 1968
24
Florentina Camelia Stoica, op.cit. ,pag. 90
Pagina 25 din 76
formalităţi, alta decât cerinţa de a deţine o carte de identitate valabilă sau un paşaport
valabil;
3.Directiva Consiliului 77/486/ce din 25 iulie 1977 privind educaţia copiilor lucrătorilor
migranţi- prin care Uniunea Europeană promovează incurajarea abordării problemei educaţiei
copiilor lucrătorilor migranţi , în condiţiile în care anterior prin Rezolutia din 21 ianuarie 1974,
Consiliul a stimulat îmbunătăţirea condiţiilor de liberă circulaţie a angajaţilor , si a primirii şi
educarii copiilor acestora .
La elaborarea acestuia au fost avute în vedere mai multe premise printre care:
Pagina 26 din 76
5.Regulament nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006
privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor
peste frontiere ( Codul Frontierelor Schengen ).
adoptarea de măsuri în vederea asigurării oricăror controale ale persoanelor care trec
frontierele interne face parte din obiectivul Uniunii de a stabili un spaţiu fără frontiere
interne, în care libera circulaţie a persoanelor este asigurată,
crearea unui spaţiu în care persoanele pot circula liber, va fi dublată de măsurile cuprinse
în politica comună privind trecerea frontierelor externe,
crearea unui corp comun de legislaţie în special prin consolidarea şi dezvoltarea acquis-
ului, este una dintre componentele fundamentale ale politicii comune privind
managementul frontierelor externe,
controlul frontierelor este nu numai în interesul statelor membre la ale căror frontiere
externe se efectuează, dar şi în interesul tuturor statelor membre care au eliminat controlul
la frontierele interne, controlul la frontieră fiind de natură a contribui la combaterea
migraţiei ilegale şi traficului de fiinţe umane şi să prevină orice ameninţare la adresa
securităţii interne a statelor membre, a politicii publice, sănătăţii publice şi a relaţiilor
internaţionale,
Pagina 27 din 76
Directiva 2014/38/CE sau este „ directiva cetăţeniei” cum mai este numită deoarece se
aplică tuturor cetăţenilor si este destinată :
1.încurajării
cetăţenilor Uniunii 4.limitării scopurilor
Europene de a-şi 2.reducerii
3.unei mai de refuzare a intrării
exercita dreptul lor la formalităţilor
bune definiţii pe teritoriul unui Stat
liberă circulaţie şi administrative
a statutului de Membru sau de
rezidenţă pe la cerinţe
membru de încetare a dreptului
teritoriul Statelor minimale
familie , de rezidenţă al
Membre esenţiale,
acestora .
1. Considerăm beneficiari direcţi25 - sunt consideraţi beneficiari direcţi în baza dreptului propriu
la liberă circulaţie, cetăţenii Uniunii care se deplasează sau au „...reşedinţa într-un stat membru,
altul decât cel al cărui resortisant este...”26.
25
Beneficiari direcţi şi alte categorii de persoane (cărora statele membre le facilitează şederea), întâlnim şi la Ovidiu
Ţinca, în Drept social comunitar – Drept comparat. Legislaţie română, Lumina Lex, Bucureşti, 2005, p.46-47, însă
autorul include în grupa beneficiarilor direcţi şi membrii de familie, pe care noi îi considerăm beneficiari indirecţi.
26
Articolul 3 alin. (1) din Directiva 2004/38/CE.
Pagina 28 din 76
2. Beneficiari indirecţi - sunt membrii familiei unui cetăţean al Uniunii, numai dacă îl însoţesc
sau i se alătură.
3. Alţi beneficiari – conform art. 3 alin.(2) al Directivei - anumite persoane, a căror intrare şi
şedere este facilitată de statul gazdă pe teritoriul său, indiferent de cetăţenia lor. Mai face parte
partenerul cetăţeanului Uniunii aflat într-o relaţie durabilă, atestată, care nu este echivalentă
căsătoriei.
Pagina 29 din 76
statele să treacă de la politica strictă a emigrării la o politică comună de control şi admitere a
străinilor din motive economice.
Pagina 30 din 76
În baza Acordului de la Schengen din 14 iunie 1985, statele membre au convenit în art. 1 al
Convenţiei de Aplicare a Acordului de la Schengen că: ˝prin străin se înţelege orice persoană,
alta decât cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene˝.
Străinul care se găseşte la un moment dat pe teritoriul unui stat poate avea statutul de:
1. Apatridul este asimilat cu cetăţeanul străin, și este o persoană fără cetăţenie din cauza
conflictelor dintre legile diferitelor state în ceea ce priveşte cetăţenia.
2. Refugiatul este: ˝persoana care în urma unor temeri justificate de a fi persecutată pe motive
de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică, se
găseşte în afara ţării sale de origine şi nu poate sau, din cauza acestor temeri, nu doreşte să
revină în această ţară˝.
Toate statele aderante la Convenţia de la Geneva din 28 iulie 1951 - în vigoare din 22 aprilie
1954 - privind statutul refugiaţilor şi la Protocolul cu privire la statutul refugiaţilor de la New
York, din 31 ianuarie 1967 - în vigoare din 4 octombrie 1967 - folosesc această definiţie.
3. Persoanele strămutate sunt: ˝cetăţenii unor state care au fost deportaţi din ţările lor, cu forţa, în
alte state˝.
Noţiunea de regim juridic al străinului sau de condiţie juridică a străinului are o dublă
semnificaţie: una largă: Lato sensu pentru persoană fizică sau juridică și una restrânsă stricto
sensu: în cazul persoanelor fizice.
Pagina 31 din 76
înţelegeri internaţionale semnate de statul de reşedinţă. Statele reglementează intrarea, şederea şi
ieşirea străinilor de pe teritoriul său într-un mod uniform dar pot apărea diferenţe în funcţie şi de
reglementările locale din acel stat.
2. Regimul special - străinilor li se pot recunoaşte orice alte drepturi decât cele civile şi
fundamentale, consacrate prin lege sau acorduri internaţionale.
Intrarea, şederea şi ieşirea străinului, membru al personalului diplomatic, consular, a personalului
tehnico-administrativ şi membrii lor de familie cunoaşte un regim special, la fel ca şi în cazul
reprezentanţilor sau funcţionarilor unor organizaţii internaţionale. Normele aplicabile sunt:
Convenţia de la Viena din 18 aprilie 1961 - relaţiile diplomatice,
Convenţia de la Viena din 24 aprilie 1963 - relaţiile consulare,
Convenţia asupra reprezentării statelor în relaţiile lor cu organizaţiile internaţionale cu
caracter universal din 14 martie 1975;
Reglementări statutare, protocoalele de înfiinţare şi funcţionare a organizaţiilor regionale,
subregionale, înţelegeri bilaterale între state.
3. Regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate - regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate
este o prevedere, de cele mai multe ori conţinută într-o înţelegere internaţională bilaterală, prin
care părţile contractante îşi acordă aceleaşi avantaje şi privilegii pe care le-au acordat sau ar putea
să le acorde în viitor unui stat terţ.
Pagina 32 din 76
4. Regimul reciprocităţii - reciprocitatea implică situaţii în care străinii au anumite drepturi, sub
condiţia ca aceleaşi drepturi să fie acordate şi cetăţenilor proprii în ţările cărora aparţin străinii în
cauză.
Reciprocitatea
Dreptul la liberă circulaţie pe teritoriul statului de reşedinţă este recunoscut în majoritatea statelor
lumii. Există şi unele restricţii pentru membrii corpului diplomatic din anumite ţări şi acest lucru
evidenţiază nivelul relaţiilor diplomatice dintre două state. În ţările în care circulaţia personalului
diplomatic şi consular este restricţionată, Ministerul Afacerilor Externe comunică misiunilor
diplomatice zonele de acces interzis sau procedura de îndeplinit pentru obţinerea autorizaţiilor de
călătorie.
În majoritatea legislaţiilor statelor, intrarea, şederea şi plecarea personalului diplomatic şi
consular sunt reglementate prin legile speciale privind regimul străinilor şi prin note circulare ale
ministerelor de externe adresate misiunilor diplomatice. La baza acestor reglementări stă
principiul reciprocităţii, care este respectat cu stricteţe în relaţiile diplomatice dintre state, pentru
a nu crea avantaje sau dezavantaje determinate de diferenţele din legislaţiile locale.
aplicarea unor reguli comune care să privească circulaţia persoanelor care trec frontierele
externe ,fără a avea importanţă ce stat din Spaţiul Schengen gestionează frontiera externă;
Pagina 33 din 76
separarea terminalelor în aeroporturi şi porturi, acolo unde este necesar, pe călătorii din
interiorul şi din exteriorul Spaţiului Schengen, dar şi pentru cei care călătoresc în
interiorul spaţiului Schengen, şi , bineînţeles , pentru cei care intră sau părăsesc spaţiul
Schengen;
Politica comună de vize este un domeniu important al aquis-ului Schengen .Realitatea de fapt a
făcut ca unele state membre să se confrunte direct cu fenomenul migraţiei ilegale, in urma
căruia s-au înfinţat noi norme de tranzitare a zonelor internaţionale din aeroporturi, impunerea
emiterii unor vize cu intrări multiple pentru, restrictionarea si controlul persoanelor si a
bagajelor .
27
https://dexonline.ro/definitie/migra%C8%9Biune
Pagina 34 din 76
societăţiile bogate care profită de capacitatea de muncă inalt calificată a acestor indivizi , fără să
fi investit în formarea lor profesională.
Indiferent de formă, de reţinut este faptul că ambele clişee privilegiază sensul şi înţelesul
economic migraţionist si se referă efectiv la deplasarea unor mase de oameni in mod definitiv sau
temporar. Extinderea UE către europa de Est a scos în evidenţă un criteriu semnificativ pentru
admiterea aderării la UE, criteriu care trebuie să răspundă dilemei „libertate de circulaţie vs.
controlul imigraţiei”, şi anume acceptarea acquis-ului Schengen, a standardelor impuse în acest
sens. Prin extenso, problema se pune mai departe vis –a-vis de drepturile politice şi sociale ale
cetăţenilor din statele terţe, iar intrebarea la care trebuie sa răspundem este dacă aceste persoane
ar putea beneficia de dreptul libertăţii de circulaţie chiar dacă nu sunt cetăţeni cu drepturi depline
ai ţărilor unde sunt rezidenţi?
Desi controversată , migratia a atras atenţia asupra dezvoltării unor legi comune contra
discriminării, în cadrul legislaţiei comunitare, legi care contribuie la „îmbunătăţirea” drepturilor
şi la protecţia minorităţilor.
Indiferent de abordare migraţia rămâne un subiect inepuizat de dezbatere politică sau / si politici
publice ce ne oferă , atunci când privim in intimitatea lui acest fenomen, un model a modalităţii
de funcţionare al democraţiilor liberale cu gradul lor mai mic sau mai mare de adaptabilitate şi
deschidere faţă de schimbare. Am văzut că la nivel naţional reacţiile politice faţă de imigranţi
Pagina 35 din 76
reflectă ideile de naţiune, toleranţă., umanitate si înţelegere a fiinţei umane. Remarcăm că in
măsura in care teme ca imigraţia, azilul, cetăţenia,, expulzarea au inceput să preocupe sfera
politicului Comunitarsi să interfereze cu doctrina Comunitară in materie , UE a încercat să
găsească soluţiile si instrumentele apropiate pentru stabilirea unei politici comune, care
paradoxal , s-a lovit de nenumărate ori de provocarea pe care acest fenomen a adus-o
conceptului de suveranitate a statului naţiune28.
Prima fază (1999-2005) - vizea armonizarea legislaţiei în interiorul Uniunii Europene iar cea de-
a doua fază ( 2005-2010 ) viza instituirea unei proceduri comune de azil şi a aceluiaşi statut pe
tot cuprinsul Uniunii.
28
Paragraf din Revista „Sfera politicii” articol „ Politica UE în domeniul migraţiei .Mai multe faţete ale aceleiaşi
dileme” de Cristina Elena Robu , sursa : www.sferapoliticii.ro
29
Paragraf din Diana Zanoschi –Dreptul la azil în UE. Distopia supranaţionalismului , Rev Sfera politicii , nr. 154 ,
pag. 2
Pagina 36 din 76
care presupunea că statele membre UE vor asigura accesul solicitanţilor de azil , beneficiarilor
de protecţie internaţională şi membrilor familiilor acestora la o formă de protecţie şi la justiţie , la
integrare socială şi la piaţa forţei de muncă , cu respectarea principiului nediscriminării.
În ultimii ani au fost luate deja un număr considerabil de măsuri de cooperare practică, în special
adoptarea unei abordări comune în domeniul informaţiilor privind ţara de origine şi stabilirea
unui program de formare european comun în materie de azil31.
Datele cu caracter personal sunt caracteristici care pot fi puse direct sau indirect în legătură cu o
persoană fizică identificată sau identificabilă cum ar fi : cod numeric personal, : nume , adresă,
prenume , situaţia economio-financiară, voce , profesia, telefon , imagine ...
Titlul III, art. 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede că : „ orice
persoană are dreptul la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc” . Datele
personale trebuie în temeiul unui motiv legitim prevăzut de lege.
30
Convenţia de la Dublin reprezintă un acord interguvernamental între statele membre ale UE în privinţa azilului
încheiat în anul 1990 dar devenit obligatoriu în anul 1997
31
Preambul la Regulamnetul ( UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 mai 2010 privind
înfiinţarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil
Pagina 37 din 76
Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 relativă la
protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter peronal şi libera
circulaţie a acestor date are drept obiectiv asigurarea liberei circulaţii a datelor cu caracter
personal între statele membre , fără încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanei .
Convenţia de aplicare a Acordului Schengen prevede că datele pot fi copiate doar în scopuri
tehnice şi nu pot fi utilizate în scopuri administrative.
Persoanele pot solicita accesul la datele lor personale ..Faţă de aceste date se aplică legislaţia
naţională referitoare protecţia datelor personale din fiecare stat membru32.
Sistemul de Informaţii privind Vizele conţine si el date cu caracter personal stocate după anumite
norme stabilite conform reglementărilor comunitare în materie 33 ., date care nu sunt păstrate mai
mult decât este necesar pentru ca SIV să-şi atingă obiectivele , dar nu mai mult de cinci ani ,
Pagina 38 din 76
electronic , acestia au acces la date şi informaţii protejate , extrem de necesare activităţilor
operative ale poliţiştilor de frontieră .Acest sistem reprezintă nul dintre cele mai importante
progrese ale ultimilor ani si este consacrat realizării obiectivelor Uniunii Europene, de garantare a
unui spaţiu de libertate, justiţie si siguranţă pentru cetăţenii săi prin aplicarea dispoziţiilor
Convenţiei de Aplicare a Acordului Schengen relative la circulaţia persoanelor pe teritoriul
Părţilor Contractante In faza sa iniţială, sistemul s-a numit SIS 1 si era conceput pentru 15 state
membre care implementau CAAS. Ulterior prin aderarea statelor nordice ( 2001) sistemul a fost
extins la 18 state si s-a numit ( SIS 1+)35.
3.2.2. EURODAC
35
www.mai.gov.ro
Pagina 39 din 76
compare amprentele36 a fost mai mult decât necesară În acest sens s-a considerat că adevărata
identitate a acestor categorii de persoane se putea stabili prin prelevarea amprentelor , care să fie
introduse într-un sistem care să permită compararea lor .
Urmare a analizei cerute Consiliul European reunit la Salonic in datele de 5 şi 6 iunie 2003 a
considerat necesară initiativa Consiliului European de la Sevilia din 21 şi 22 iunie 2002 fapt
pentru care a crut stabilirea direcţiilor de urmat , si întocmirea atăt a unui plan de dezvoltare a
SIV pe o bază juridică corespunzătoare cât si a unui plan financiar de implementare a acestui
sistem .
Sistemul de Informaţii privind Vizele a fost instituit prin Decizia 2004/512/CE a Consiliului din
data de 08. 06. 2004 si permite autorităţilor naţionale să opereze cu date privind vizele.
In data de 02.12. 2015 acest sistem a devenit deplin operaţional 37 conţinând date complete
despre solicitanţii de vize pentru spaţiul din interiorul blocului comunitar, încheindu-se astfel
procesul de implementare a acestui sistem la nivel mondial, a anunţat Comisia Europeană
36
Paragraf din Ionel Tiberiu , “ Sisteme informatice europene folosite în cooperarea Schengen “, articolpublicat în
lucrarea “ Cooperarea operaţională transfrontalieră şi prin sisteme informatice la frontiera Schengen “ , Ed. Pro
Universitaria , 2008 , autori : Luca Iamandi, Aelenei Victor , Trifan Tiberiu, p. 18
37
http://www.economica.net/sistemul-de-informatii-privind-vizele-schengen-a-devenit-deplin-
operational_111125.html
Pagina 40 din 76
4. ASPECTE PRACTICE PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR
Libera circulaţie a persoanelor este o consecinţă a relaţiei dintre dreptul comunitar şi dreptul
naţional al statelor membre, cu precizarea că normelor comunitare sunt prioritare normele
naţionale contrare , conform principiul priorităţii normelor comunitare.
Esența acestei libertăți constă în eliminarea discriminărilor între cetățenii statului membru pe
teritoriul căruia aceștia se află și își desfășoară activitatea și cetățenii celorlalte state membre care
se află și muncesc pe teritoriul aceluiași stat. Aceste discriminări pot să privească condițiile de
intrare, deplasare, muncă, angajare sau remunerație. Prin asigurarea unui regim nediscriminatoriu
privind aceste aspecte se realizează libera circulație a persoanelor în spațiul comunitar.
Libera circulație a persoanelor este un element al ideii de - Piață Internă - care este implementată
pe conceptul de dispariţie a frontierelor interne și implicit nerestricționării circulației persoanelor.
Acest element a evoluat de la persoana privită agent economic, la noțiunea de cetățean al Uniunii.
Tratatul de la Roma face primele referiri la libera circulație a persoanelor, în contextul în care
elimina obstacolele puse liberei circulații a persoanelor, serviciilor, capitalului și mărfurilor, pe
fondul interzicerii discriminării pe motiv de naționalitate.
Cu ocazia intrării în vigoare în 1987 a Actul Unic European, libera circulație a persoanelor
devine una dintre cele 4 libertăți fundamentale ale Pieței Interne, statut care introduce dreptul de
liberă circulație și pentru studenți, pensionari, persoane care nu desfășoară activități economice
dar au resurse suficiente de trai.
Pagina 41 din 76
Semnarea Convenției de aplicare a Acordului de la Schengen în 1990, a constituit încă un pas
decisiv în realizarea liberei circulații a persoanelor.
Art. 15 alin. (1) reglementează dreptul cetățenilor Uniunii, libertatea de a căuta și găsi de lucru,
să se stabilească sau să dea servicii în spaţiul comunitar. Alin. 3 al art. 15 specifică: ˝rezidenții
țărilor părți care sunt autorizați să muncească pe teritoriul statelor membre, au dreptul la
condiții de muncă echivalente cu acelea de care beneficiază cetățenii sau cetățenele Uniunii
Europene˝.
Art. 45 pct. 1 - ,,orice cetățean al Uniunii Europene are dreptul de a se deplasa și de a-și stabili
reședința în mod liber pe teritoriul statelor membre˝.
Art. 45 pct. 2 - ,,Libertatea de circulație și de ședere poate să fie acordată, în conformitate cu
Tratatul instituind Comunitatea Europeană, cetățenilor unor terțe țări care domiciliază legal pe
teritoriul unui stat membru˝.
Toți cetățenii Uniunii Europene au dreptul să circule liber în spațiul european, să aibă acces la
documente și să se adreseze Mediatorului European pentru exercitarea dreptului de petiționare.
38
MAZILU, Dumitru, Integrarea europeana. Drept comunitar si institutii europene, Ed. Lumina Lex, Bucuresti,
2001.
Pagina 42 din 76
Consecinţele principiului priorităţii normelor .
Realitatea de fapt constatată este că in foarte multe cazuri, instanţele judecătoreşti din statele
membre trebuit să interpeleze CJUE cu privire la anumite situaţii prevăzute de sistemele
legislative naţionale şi care se găseau în contradicţie cu normele comunitare.
Pusă in această situuaţie delicată care riscă reacţii naţionale , CJUE a clarificat aplicarea acestui
principiu în practică prin intermediul “dialogului”39 hotărârilor sale cu cele ale instanţelor
naţionale. .
Conceptul de cetăţenia europeană, îşi are originile din anii ′40 si se referea hilar la o realitate
realitate care nu era bine definită . De atunci istoria europeană a consemnat mai multe teorii
relative la conceptul de cetăţenie europeană dintre care o cităm pe ce-a a lui T.H.Marshal 40 , care
39
Tudorel Ştefan , Beatrice Andreşan-Grigoriu , op. cit. , pag. 202
40
T. H. Marshal este autorul carţii :”Citizenschip and social classand other essays “, Cambridge University Press-
sociology
Pagina 43 din 76
în 1950, abordează cetăţenia din punctul de vedere al unui sistem de drepturi ale indivizilor. El
clasifică drepturile in :
Din acest punct de veder remarcăm că si Tratatul de la Maastricht căt si cel de la Amsterdam
cuprind un sistem de drepturi a căror exercitare se aseamănă mai mult cu noţiunea de cetăţenie
în sensul ei tradiţional , si cu o imagine a unei Europe a etăţenilor .
Cetățenia Uniunii Europene a fost instituită prin dispozițiile Tratatului de la Maastricht, care a
introdus în Tratatul CE partea a doua intitulată “Cetățenia Uniunii” cuprinzand art. 17 (fostul art.
8).
Art. 17 alin.(1), instituie cetățenia Uniunii: ˝Este cetăţean al Uniunii orice persoană care are
cetăţenia unui stat membru˝.
Art 17 alin. (2) dispune că: ˝ Cetăţenii Uniunii se bucură de drepturile şi au obligaţiile prevăzute de
prezentul tratat˝.
Alte dispoziții relative la cetățenia europeană sunt cuprinse în art. 255 alin. (1) din Tratatul CE care
reglementează dreptul de acces la documentele instituțiilor comunitare (Consiliu, Comisie,
Parlamentul European)41.
41
Acest drept este reglementat detaliat prin dispozițiile regulamentului nr. 1049/2001 din 30 mai 2001 al Consiliului
și Parlamentului European (document adoptat prin procedura codeciziei).
Pagina 44 din 76
5.2 Modul de dobândire a cetăţeniei europene
Unii autori afirmă că cetăţenii statelor membre au o dublă cetătenie . Cele două cetăţenii sunt
distincte prin modul lor de reglementare.Cetăţenia europeană este reglementată de dreptul
comunitar european iar cetăţenia naţională de normele dreptului naţional. Tocmai această
distincţie face ca cetătenia europeană să nu fie considerată ca a doua cetăţenie, însă de la cauză
la efect, în cazul în care o persoană pierde cetăţenia unui stat membru aceasta pierde şi cetăţenia
europeană .Generalizând, dacă un stat membru iese din Uniunea europeană , acesta îsi pierde
calitatea de stat membru si cetăţenii săi pierd cetăţenia europeană.Literatura specialitate 43
vehiculează ideea că Uniunii este o „cetăţenie satelit”, din motivele expuse mai sus.
Tratatul de la Maastrich a pus bazele instituţionalizării Cetăţeniei Europene, și a fost urmat de:
42
Eduard Dragomir, Dan Niţă , op. cit. , pag. 40,41
43
Augustin Fuerea , Drept comunitar al afacerilor , Ed. Universul Juridic , 2006 , pag. 48
44
Altiero Spinelli (1907-1986), politician italian a fost unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene. Ca membru
al Comisiei Europene, a fost responsabil pentru domeniul politicii interne, în perioada 1970-1976. Timp de trei ani a
fost deputat din partea Partidului Comunist Italian, înainte de a fi ales membru al Parlamentului European, în 1979.
Sursa: http://europa.eu/about-eu/eu-history/1945-1959/foundingfathers/spinelli/index_ro.htm
Pagina 45 din 76
Consiliului European de la Bruxelles 45 şi de la Milano46, a două rapoarte47 prin care s-a
propus ca, pe lângă drepturile economice deja existente, resortisanţilor statelor membre
să le fie recunoscute o serie de drepturi speciale comunitare, în funcţie de diferitele
situaţii în care persoanele se puteau regăsi; lansarea de prim ministrul spaniol, Felipe
Gonzales, a „ideii de cetăţenie europeană”;
5.3 Drepturi şi obligaţii care iau naştere în contextul obţinerii cetăţeniei europene
Cetăţenia dată de Uniunea Europeană isi are izvoarele din drepturile si obligaţiile introduse prin
B.libertati cu caracter
A.drepturi politice economic C.drepturi garantii
A. Drepturile politice:
Pagina 46 din 76
B. Libertățile cu caracter economic:
Dreptul la vot și dreptul de a fi ales la alegerile locale - reglementat prin dispozițiile art. 8B
(19) par. 1 din Tratatul CE: ˝Orice cetăţean al Uniunii care îşi are reşedinţa într-un stat membru
şi care nu este resortisant al acestuia are dreptul de a alege şi de a fi ales la alegerile locale din
statul membru în care îşi are reşedinţa în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii acelui stat. Acest
drept se va exercita în condiţiile adoptate de Consiliu, hotărând în unanimitate la propunerea
Comisiei şi după consultarea Parlamentului European; aceste norme de aplicare pot prevedea
dispoziţii derogatorii în cazul în care probleme specifice ale unui stat membru justifică acest
lucru’’.
Dreptul de vot și de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European este consacrat prin
dispozițiile art. 8B (19) par. 2 din Tratatul CE- ˝Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului
190 alineatul (4) şi dispoziţiilor adoptate pentru aplicarea acestuia, orice cetăţean al Uniunii
care îşi are reşedinţa într-un stat membru şi care nu este resortisant al acestuia, are dreptul de a
alege şi de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European în statul membru în care îşi are
reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii acelui stat. Acest drept se va exercita în
condiţiile adoptate de Consiliu, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după
consultarea Parlamentului European; aceste norme de aplicare pot prevedea dispoziţii
derogatorii în cazul în care probleme specifice ale unui stat membru justifică acest lucru’’.
49
Ovidiu Tinca, Drept Comunitar Material, editura Luminalex, Bucuresti 2003, pag. 72
Pagina 47 din 76
Dreptul de circulație și dreptul de sejur este consacrat prin dispozițiile art. 8A (18) par. 1 din
Tratatul CE care arată că: ˝Orice cetăţean al Uniunii are dreptul de liberă circulaţie şi şedere pe
teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor şi condiţiilor prevăzute de prezentul tratat şi
de dispoziţiile adoptate în vederea aplicării sale˝.
Directiva nr. 90/364/CEE a Consiliului din 28 iunie 1990 reglementează dreptul la sejur și
condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de acest drept.
CONDIŢII
˝- calitatea de cetățean al unui stat membru al Comunității Europene;
- persoana solicitantă să nu beneficieze de dreptul de sejur în alt stat membru pe baza altor
dispoziții ale dreptului comuniar;
- solicitantul să dispună de asigurare medicală generală în statul unde solicită acordarea
dreptului de sejur;
- solicitantul să facă dovada că deține resurse materiale suficiente, astfel încât să nu solicite
asistență socială din partea statului primitor.˝
Dreptul la sejur se acordă pe o perioadă de 5 ani, putând fi prelungit. Soțul solicitantului,
descendenții și ascendenții aflați în întreținerea soților, beneficiază automat de acest drept, cu
condiția să beneficieze de resurse materiale suficiente de trai și de asigurare medicală.
Solicitantului i se eliberează o carte de sejur cu o valabilitate de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii.
Pagina 48 din 76
Pentru dovedirea dreptului de ședere, se eliberează o carte de ședere valabilă pe o perioadă de 5
ani, care poate însă fi reînnoită odată cu expirarea acestui termen.
Dreptul la libera circulație a lucrătorilor și accesul liber la locurile de muncă salariate este
reglementat prin dispozițiile art. 48 (39) din Tratatul CE.
Textul reglementează următoarele aspecte:
Asigurarea exercitării liberei circulații a forței de muncă în interiorul Comunității (libera
circulație a forței de muncă este asigurată în interiorul Comunității);
Abolirea oricărei discriminări bazate pe naționalitatea privind angajara, remunerarea și
alte condiții de muncă (libera circulație a forței de muncă implică abolirea oricărei
discriminări bazate pe naționalitate în privința angajării, remunerării și a celorlalte
condiții de muncă);
Conținutul dreptului și limitările impuse de rațiuni de ordin public, de securitate publică
sau de sănătate publică (libera circulație a forței de muncă cuprinde, sub rezerva
limitărilor justificate de rațiuni de ordin public, de securitate publică sau de sănătate
publică:
dreptul de a răspunde angajărilor oferite efectiv;
dreptul de a se deplasa liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;
dreptul de sejur în unul din statele membre cu scopul de a ocupa un loc de
muncă conform dispozițiilor legislative, regulamentare și administrative
care se aplică angajării forței de muncă naționale;
dreptul de a rămâne în condițiile care vor face obiectul regulamentelor de
aplicare stabilite de Comisie, pe teritoriul unui stat membru după ocuparea
unui loc de muncă în acel stat.
Exceptarea exercitării dreptului privind posturile din administrația publică (aceste
dispoziții nu se aplică posturilor din administrația publică).
Regulamentul nr.1612/68 CEE al Consiliului din 19 octombrie 1968 privind libera circulație a
lucrătorilor în interiorul Comunității, stabilește că: ˝Orice resortisant al unui stat membru,
indiferent de țara de reședință, are dreptul să acceadă la o activitate salariată pe teritoriul altui
stat membru, conform reglementărilor naționale privind angajarea propriilor cetățeni˝.
Pagina 49 din 76
Regulamentul conține dispoziții privind:
calificarea noțiunii de lucrător; stabilirea condițiilor de muncă;
avantajele sociale și fiscale acordate lucrătorilor; accesul la o locuință;
accesul la formare profesională, etc. Dispozițiile regulamentului sunt completate cu
prevederile Directivei 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind
înlăturarea restricțiilor de deplasare și sejur pentru lucrătorii statelor membre și a
familiilor lor în interiorul Comunității.
Libertatea de stabilire pe teritoriul oricărui stat membru este reglementat prin dispozițiile art.
52 (43) – 58 (48) din Tratatul CEE.
Conform dispozițiilor art.52 (43) alin.(1): ˝sunt interzise restricţiile privind libertatea de stabilire
a resortisanţilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru. Această interdicţie vizează şi
restricţiile privind înfiinţarea de agenţii, sucursale sau filiale de către resortisanţii unui stat
membru stabiliţi pe teritoriul altui stat membru ˝.
Dispozițiile art.52 (43) alin. (2) stabilesc că: ˝libertatea de stabilire cuprinde accesul la
activitățile non-salariale și exercitarea lor ca și constituirea și gestionarea întreprinderilor în
condițiile definite de legislația țării gazdă pentru proprii ei resortisanți˝.
Mijloacele procedurale prin care Consiliul și Comisia își exercită funcțiile privind dreptul de
stabilire, sunt integrate în dispozițiile art. 54 (44) – 57 (47) din Tratatul CEE.
Dreptul la protecție diplomatică și consulară este consacrat prin dispozițiile art. 8C (20) din
Tratatul CE.
Conform acestor dispoziții: ˝ Orice cetăţean al Uniunii beneficiază, pe teritoriul unei ţări terţe în
care nu este reprezentat statul membru al cărui resortisant este, de protecţie din partea
autorităţilor diplomatice şi consulare ale oricărui stat membru, în aceleaşi condiţii ca şi
cetăţenii acelui stat. Statele membre stabilesc între ele normele necesare şi angajează
negocierile internaţionale necesare în vederea asigurării acestei protecţii ˝.
Analiza textului relevă următoarele aspecte:
Orice cetățean al Uniunii aflat pe teritoriul unei alte țări, poate beneficia de acest drept.
statul resortisantului nu dispune de reprezentare pe teritoriul țării în care se află acesta.
protecția se acordă de autoritățile diplomatice și consulare ale oricărui stat membru care
dispune de reprezentare în statul pe teritoriul căruia se află cetățeanul.
Pagina 50 din 76
conținutul protecţiei este același ca în cazul drepturilor acordate propriilor cetățeni de
autoritățile sesizate.
Protecţia cuprinde: asistență sanitară în caz de accident sau boală gravă, asistență socială în caz
de deces, asistență juridică în caz de arestare, repatrierea, etc.
Dreptul de a adresa petiții Parlamentului European Art. 8D (21) par. 1 din Tratatul CE - orice
cetățean al Uniunii are drept de petiționare către Parlamentul European.
Beneficiarul dreptului de petiţionare poate fi orice cetățean al Uniunii, persoană fizică sau
morală cu resedinţa/sediul într-un stat membru;
Petiţia poate fi individuală sau în grup;
Obiectul petiției trebuie să privească un subiect legat de domeniile de activitate ale
Comunității;
Obiectul petiției trebuie să îl privească în mod direct pe autorul ei.
Pagina 51 din 76
Justiție, la cererea Parlamentului European, dacă nu mai îndeplinește condițiile necesare
funcționării sale sau dacă a comis o greșeală gravă. Mediatorul își exercită funcțiunile în deplină
independență. În îndeplinirea îndatoririlor sale, el nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la
nici un organism. Pe durata funcționării lui, mediatorul nu poate exercita nici o activitate
profesională, remunerată sau nu. Parlamentul European fixează statutul și condițiile generale de
exercitare a funcțiunilor mediatorului dupa avizul Comisiei și cu probarea Consiliului statuând cu
majoritate calificată.
Dreptul de comunicare cu instituțiile și organele comunitare art. 8D(21) par.3 din Tratatul de
la Amsterdam și art. 41 par. 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - fiecare
cetățen european poate să se adreseze în scris oricărei instituții sau organ comunitar și să
primească un răspuns de la acestea.
Dreptul de acces la documentele Consiliului, Comisiei și Parlamentului European, art. 191A
(225) par. 1 introdus în Tratatul CE de la Amsterdam - ˝orice cetățean al Uniunii și orice
persoană fizică sau morală rezidând sau având sediul într-un stat membru are drept de acces la
documentele Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, sub rezerva principiilor și
condițiilor ce vor fi stabilite conform paragrafelor 2 și 3˝
Deși dreptul la liberă circulaţie şi dreptul de şedere pe teritoriul statelor membre este consacrat în
dreptul primar al Uniunii Europene, acestea nu au un caracter absolut, fiind supuse atât limitărilor
şi condiţiilor din tratat, cât și în legislaţia secundară (dispoziţiile de aplicare a tratatului).
5.4 Raporturile juridice ale cetăţenilor europeni cu Uniunea Europeană şi cu statele naţionale
Incă de la înfinţarea Uniunii Europene s-a transmis atât nevoia identificării fiecarui cetăţean cu
Uniunea Europeană dar şi nevoia incurajării unei opinii publice ca si consecinţâ a identităţii
europene. Cetăţenia Uniunii Europene se bazează pe o legătur consolidată dintre cetăţean şi
Uniune , relaţie bazată atât pe drepturi si datorii cît si pe posibilitatea de a asista la viaţa politică
CJUE50 a arătat vocatia fundamentală a statutului de cetăţean al Uniunii conferit de art. 20
50
Cauza C -34/09 2011 din 08 martie 2011 Ruiz zambrano/ Office national de l ’emploi : http://eur-lex.europa.eu
Pagina 52 din 76
TFUE, ceea ce înseamnă că acest articol se opune unor măsuri naţionale prin care cetăţenii
Uniunii sunt privaţi de drepturile lor conferite de statutul lor de cetăţean al Uniunii.
Jurisprudenta Curtii apreciază de exemplu că refuzul acordării dreptului de şedere unei persoane ,
resortisantă a unui stat terţ , în statul membru în care au reşedinţa copii săi minori , resortisanţi ai
respectivului stat membru , a căror întreţinere o asigură aceasta precum şi refuzul de a-i acorda un
permis de muncă vor avea ca efect obligarea respectivilor copii de a părăsi teritoriul Uniunii
Europene pentru a-şi însoţi părinţii.
Asa cum se stie, o directivă impune rezultate lăsînd destinatarilor ei să si hotărqscă competenţele
relative la formă si mijloacele necesare atingeri rezultatele urmărite 51.
Directiva 2004/38/CE privind libera circulaţie pe teritriul României a cetăţenilor statelor membre
ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European .a fixat ca termen de transpunere în
legislaţia internă a României data de 30 04 2006. România a transpus această directivă europeană
in legislaţia sa prin OUG nr. 102 /2005 din 14 06 2005 . In contra revansă actul normativ care
defineste circulaţia cetăţenilor români în străinătateeste este Legea 248/2005 care prevede
condiţiile în care cetăţenii români îşi pot exercita dreptul şi limitele liberei circulaţie în
străinătate.
51
Augustin Fuerea , Mnaualul Uniunii Europene , Ed Universul Juridic , 2006, pag. 143,144
Pagina 53 din 76
Până la clarificarea pozitiei Marii Britanii si iesirea ei definitivă din Uniune, cetăţenii români nu
au nevoie de viză de intrare în Marea Britanie pentru călătorii de scurtă şedere de 90 de zile pe
semestru. Intrarea fără viză pe teritoriul Marii Britanii , se face pe bază de paşaport sau carte de
identitate naţională valabile.
Legislaţia germană prin actul normativ intrat in vigoare , în data de 30 iulie 2004 , prevede o
serie de condiţii de îndeplinit relative la reglementarea intrării şi a şederii cetăţenilor străini pe
teritoriul german .Actul tum normativ reglementează atîi autorizaţia de sedere permanentă cât si
cea temporară pe teritoriu . este foarte importamt de reţinut că legislaţia germană relativă la
refuzul intrării persoanelor pe teritoriul Germaniei . este foarte strictă .
Parlamentul Italian a adoptat , în iunie 2002 , o legislaţie dură în materia migraţiei 52, care prevede
printre altele mărirea numărului de patrule în zona de coastă şi amprentarea tuturor cetăţenilor din
afara UE care doresc să rămână în Italia.Eliberarea permisele de rezidenţă se face pe baza
permisului de lucru al persoanei solicitantă fapt care pentru cetăţenii din afara UE trebuie să
părăsească ţara în cel mult 6 luni de şomaj faţă de 12 luni cât era stabilit anterior . pentru a
responsabiliza si descuraja angajatorii legea prevede că acestia dacă vor să angajeze lucrători
52
Daniela Luminita Constantin , Valentina Vasile , Diana Preda , Luminita Nicolescu , IER, Studii de impact II ,
Fenomenul migrationist din perspectiva aderării României la UE , Studiul 5 , Bucuresti , 2004 , p 23 ; sursa :
www.ier.ro
Pagina 54 din 76
străini trebuie mai întâi le asigure o locuinţă decentă şi să depună o cauţiune care să acopere
eventual costurile trimiterii lor în ţara de origine în caz de şomaj53
Aliniată politicii in materie de circulaţie liberă si migrare in spaţiul Uniunii europene, la fel ca si
Italia, Spania a adoptat o legislaţie strictă , rezultat al transpunerii normelor europene cu
particularităţi naţionale in materia liberei iberă circulaţie a persoanelor.
Permisiunea de sejur in Spania a unui cetăţean poate fi refuzată in cazul în care solicitantul nu
deţine documentele necesare în acest sens sau dacă aceste documente nu corespund cerinţelor de
valabilitate prevăzute de legea spaniolă .
securitatea cetăţenilor ;
53
Daniela Luminita Constantin , Valentina Vasile , Diana Preda , Luminita Nicolescu , IER, Studii de impact II ,
Fenomenul migrationist din perspectiva aderării României la UE , Studiul 5 , Bucuresti , 2004 , p 24 ; sursa :
www.ier.ro
Pagina 55 din 76
Aceste facilităti puse la dispozitia cetăţeanului european pe lângă avantajele amintite a semnificat
in realitatea faptului împlinit, simultan cu acestea si dezvoltarea, extinderea, elaborarea ,
implementarea si realizarea activităţiilor criminale54 ajutate de aceste facilităţi .
In acest context administrarea frontierelor externe ale UE reprezintă nu numai o prioritate dar şi
o provocare majorăactuală si de viitor la adresa capacităţii de coordonare , control si
implementare a Uniuni europene pentruca aceasta să poată menţine si continua să menţină
dezvoltarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie în interiorul frontierelor sale .
Un interes general al tuturor statelor membre care au eliminat sau care urmează să
elimine controlul la frontierele interne .
Această realitate face ca , conform principiului solidarităţii , statele membre ale Uniunii să îşi
gestioneeze frontierele externeatât in propriul interes cât si special în interesul celorlalte state
membre . ca si garant al securizării acestora deoarece de la cauză la efect , o gestiune eficientă ,
riguroasă si sigură a frontierelor are ca finalitate prevenirea imigraţiei ilegale de-a lungul
frontierelor externe precum şi combaterea imigraţiei ilegale pe teritoriul statului membru.
54
Daniela Luminita Constantin , Valentina Vasile , Diana Preda , Luminita Nicolescu , IER, Studii de impact II ,
Fenomenul migrationist din perspectiva aderării României la UE , Studiul 5 , Bucuresti , 2004 , p 23 ; sursa :
www.ier.ro
Pagina 56 din 76
Migraţia ilegală sau clandestină este o componentă a fenomenului migrator, în care migranţii sau
grupurile de migranţi folosesc mijloace ilicite atât pentru a părăsi tara de origine cât si pentru a
pătrunde in alte tări cu scopul de a rămâne sau de a tranzita.
Ea a reprezentat si reprezintă din nefericire încă , una dintre cele mai importante manifestări
transfrontaliere ale criminalităţii internaţionale organizate .
Dacă analizăm migrarea sub prisma aspectului juridic , constatăm că aceasta este manifestarea
biologică si socială practică si utilă a aspiraţiei omului spre cunoaştere , prosperitate, comunicare,
confort si viaţă , care prin evoluţia sa pană in momentul actual, a determinat consacrarea
dreptului legitim al omului intitulat in jargoul juridic „dreptul la liberă circulaţie” al
persoanelor 55.
Studiile in domenii au relevat extinderea pe teritoriul a mai multor state a organizaţiilor care au
ca si obiect de activitate imigraţia clandestină este asigurată de persoane care pe lângă cetăţenia
europeană detin si o cetăţenie extra comunitară, având conexiuni în ţările de origine ale
migranţilor , prin filiere foarte alambicate
Efectele negative a liberei circulaţiei in spaţiul european au dus asa cum am mai arătat la apariţia
unor evoluţii semnificative ale fenomenului criminalităţii, sens în care persoane au comis, comit
sau vor comite infracţiuni in spaţiul Scheingen au pătruns sau pot pătrunde ilicit si clandestin ,
fără riscuri si foarte usor oricare dintre ţările membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului
Schengen. Acest fenomen este un pericol permanent si foarte grav nu numai pentru securitatea
Uniunii dar si pentru securitatea fiecăruia dintre Statele Membre , reprezentând una dintre cele
55
Conform Cristian Florin Popescu ,-Lume în mişcare . Aspecte juridice şi manageriale privind migraţia , Ed.
Prouniversitariia , 2006 , pag.39
Pagina 57 din 76
mai mari probleme cu care se confruntă în prezent ţările europene. Criminalitatea transfrontalieră
se defineste in funcţie de extinderea şi urmările acestui fenomen la nivelul întregii societăţi .
Biometria (gr. bios = viață, metron = măsură) este o ramură a biologiei în care se utilizează
metodele statistice, calculul probabilităților și principiile analizei matematice pentru studiul
ființelor vii. De asemenea, se poate aplica la diferite nivele de organizare a materiei vii56:
« Biometria cuprinde metode de recunoaștere unică a oamenilor pe baza uneia sau mai multor
trăsături intrinseci fizice sau comportamentale. În informatică, în special, biometria este folosită
ca o formă de gestionare a accesului de identitate și de control al accesului. Este utilizată de
asemenea, pentru a identifica indivizi în grupuri aflate sub supraveghere. »57
Tehnologia biometrică oferă metode automate de identificare sau autorizare a unei persoane.
Identificarea criminalistică reprezintă „problema centrală a investigaţiilor criminalistice”58 fiind
în acelaşi timp „ piatra unghiulară a acestei ştiinţe „59.
56
Rusu V., Dicționar Medical, Ed. Medicală, București, 2001
57
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biometrie
58
L.Kirk: Crime Investigation , “Phisical Evidence and the Police Laboratory”, Interscience Publushere
59
Emilian Stancu , Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor , 1986, pag. 26
Pagina 58 din 76
8. RESTRICŢII ALE DREPTULUI LA LIBERĂ CIRCULAŢIE A PERSOANELOR ÎN
SPAŢIUL UNIUNII EUROPENE
Numai o cooperare susţinută între statele membre ale Uniunii Europene poate duce la
îndeplinirea acestor deziderate . În mijlocul acestei zone de libertate , securitate de justiţie sunt
cetăţenii europeni care beneficiază de o serie de drepturi fundamentale printre care şi dreptul la
liberă circulaţie .
Cetăţenii europeni pot călătorii nestingheriţi in interiorul frontierelor Uniunii ca simpli turisti ,
pot alege liber ţara membră UE in care urmează să se deplaseze si în care pot locui permanent
sau temporar si unde pot munci sau studieze , ca si consecinţă imediată a concretizării
principiului liberei circulaţie a persoanelor . .
Drepturile subiective ale liberei circulaţii a persoanelor sunt garantate prin mecanismele de
protecţie ale ordinului comunitar.
Pagina 59 din 76
O altă categorie de restricţii de la principiul liberei circulaţii a persoanelor o reprezintă cele
întemeiate pe motive de sănătate, ordine și siguranţă publică. Aceste restricţii se pot lua de la caz
la caz de către statele membre, fiind prevăzute atât de Tratatul de la Roma în versiunea lui
iniţială, cât și în modificările acestuia, inclusiv în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
În baza dispoziţiilor primare din dreptul Uniunii, statele membre pot limita accesul lucrătorilor
salariaţi la locurile din administraţia publică, şi al lucrătorilor independenţi sau al prestatorilor de
servicii atunci când activitatea lor are prerogative de autoritate publică, locurile rezervându-le
propriilor resortisanţi, conform63 art. 45 alineatul (4)64, articolul 51 paragraful 165 şi în articolul 62
TFUE66.
Interpretând cele arătate, rezultă că statele membre pot impune condiţia cetăţeniei în vederea
ocupării unui loc de muncă din administraţia publică, respectarea principiului egalităţii de
tratament nefiind necesară. Tratatul a prevăzut derogări și pentru materiile dreptului de stabilire şi
a liberei circulaţii a serviciilor: „orice stat membru poate condiţiona exercitarea unor activităţi
asociate în cadrul său, chiar şi cu titlu ocazional, exercitării autorităţii publice, de posesia
cetăţeniei respectivului stat”.
60
Referitor la libera circulaţie a lucrătorilor.
61
Referitor la dreptul de stabilire.
62
Referitor la libera prestare a serviciilor
63
Păstrate nemodificate de Tratatul de la Lisabona
64
„Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică încadrării în administraţia publică.”
65
„Sunt exceptate de la aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol, în ceea ce priveşte statul membru interesat,
activităţile care sunt asociate în acest stat, chiar şi cu titlu ocazional, exercitării autorităţii publice.”
66
„Dispoziţiile articolelor 51–54 se aplică domeniului reglementat de prezentul capitol.”
Pagina 60 din 76
9. CONCLUZII
Dacă la inceput in anul 1957 libera circulaţie era un drept accesibil numai pentru resortisanţii
comunitari care lucrau cu contract sau independent în spaţiul comunitar aaltul decît cel naţional
astăzi post lisabona acest drept recunoscut tuturor cetăţenilor Uniunii (dar şi membrilor de
familie), fără a fi necesară condiţia initială a prestprii de servicii . Metamorfoza dezvoltării
materiale/ economice ca libertate economică secudată de o circulaţie liberă condiţionată in
libertate fundamentală recunoscută fără condiţii tuturor cetăţenilor statelor Uniunii trasează
evoluţia istorică a liberei circulaţii a persoanelor în Comunitatea (Economică)
Europeană/Uniunea Europeană, care devine cel mai important, vizibil si tangibil l drept subiectiv
al cetăţenilor comunitari comunitari ai Uniunii.
Realizarea celor patru libertăţi fundamentale s-a realizat etapizat, eliminând progresiv
tratamentele diferenţiate ale cetăţeniei, naţionalităţii sau stat membru de origine în același timp cu
recunoşterea reciprocă a accesului şi circulaţiei pe piaţa mărfurilor, serviciilor și a muncii
provenite din alt stat al Uniunii.
Aplicarea principiului discriminării, a garantat în statele membre egalitatea de tratament atât a
resortisanţilor, cât și a mărfurilor şi capitalurilor cu cel aplicat în statul respectiv.
În scopul înfăptuirii implementării tuturor libertăţilor, din studiul documentelor emise, constatăm
că au fost prevăzute perioade de tranziţie atât în Tratatul CEE, în tratatele modificatoare 67, cât și
în actele de aderare la Comunităţi/UE ale tuturor noilor state.
Libera circulaţie a persoanelor poate fi considerată ca fiind atât un pilon al pieţei interne cât și un
obiectiv al spaţiului de libertate, securitate şi justiţie. Libertatea de circulaţie a persoanelor este
așa cum am mai arătat o însumare a prerogativelor 68 cetăţenilor Uniunii, care are ca elemente
posibilitatea deplasării libere și a şederii pe teritoriul statelor membre ale Uniunii.
67
Actul Unic European stabilea un termen de 6 ani pentru instituirea pieţei interne.
Pagina 61 din 76
Constatăm că astăzi, libertatea de circulaţie a cetăţenilor Uniunii este totuşi condiţionată de
condiţia asigurării mijloacelor pecuniare necesare propriei întreţineri, indiferent dacă persoana
lucrează, este pensionară, studentă sau inactivă, dar care trebuie să fie cetăţean al unui stat
membru al Uniunii. Comparând avantajele diferitelor forme de mobilitate a cetăţeanului
European, resortisant al unui stat membru al Uniunii, putem afirma că libera circulaţie a
lucrătorilor a fost şi rămâne deocamdată, libertatea care deschide cele mai multe drepturi
tutularului său.
Din comparaţia liberei circulaţie a persoanelor juridice, vis-a-vis de cea a persoanelor fizice,
rezultă că ambele presupun condiţia apartenenţei la un stat membru al Uniunii, în strânsă legătură
cu legislaţia sa. Pentru ambele se impune proba legăturilor cu statul membru: persoana fizică
trebuie să dovedească cetăţenia iar cea juridică - naţionalitatea.
Abandonul controalelor frontierelor interne în persoectiva liberei circulaţie a persoanelor este
cuprins în conceptul de piaţă internă69.
Fiecare stat membru UE, deține acte normative relative la libera circulaţie a persoanelor.
Realitatea face că de multe ori aceste acte nu transpun fidel legislația comunitară în materie și tot
68
În preambulul TUE consolidat, se afirmă hotărârea statelor membre de a facilita „libera circulaţie a persoanelor,
asigurând totodată siguranţa şi securitatea popoarelor lor, prin instaurarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie
în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat şi ale Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene”.
69
Mihaela Crăcană , Marcel Căpăţână –Libera circulaţie a persoanelor, bunurilor,serviciilor şi capitalurilor, Ed.
Tritonic, Bucureşti, 2007 , pag. 19
70
Lucian Gabriel Pereş –Globalizarea în raport cu libera circulaţie, Ed. Sitech, Craiova, 2009, pag. 44
Pagina 62 din 76
ea determină situaţii conflictuale între dreptul comunitar şi dreptul intern al statelor membre.
Conform principiului priorităţii, în aceste situaţii, normele dreptului comunitar sunt prioritare.
Libera circulaţie a persoanelor poate fi restrânsă, neavând un caracter absolut. Atât legea
comunitară cât și legislaţiile statelor membre prevăd aceste situaţii. Curtea de Justiţie a Uniunii
Europene şi instanţele naţionale stabilesc, definesc şi sancţionează restricţiile la libera circulaţie.
Din cele prezentate putem spune că dreptul comunitar european se aplica direct şi imediat în
ordinea juridică internă a statelor membre ,si că norma comunitară se întâlneşte , la acest nivel ,
în mod inevitabil cu norma naţională71, si că atunci când cele două norme intră in conflict, norma
de drept comunitar va avea întâietate în fata normei naţionale.
Pentru aceste motive , statele membre trebuie să fie capabile în orice moment să facă faţă
evenuimentelor si să colaboreze unanim .
71
Augustin Fuerea, Manualul UE , pag. 171
Pagina 63 din 76
BIBLIOGRAFIE
Aelenei Victor –Legislatie europeana pentru politia de frontiera , Pro Universitaria , Bucuresti,
2007;
Aelenei Victor , Costică Voicu , V. Barbu –Geostrategie –management – cooperare în contextul
Schengen , Ed. Pro Universitaria 2008
Aelenei Victor , Virgil Lozneanu , Ionel Tiberiu –Analize de risc şi intervenţia rapidă la frontiera
Schengen-2008
Aelenei Victor , Verginel Lozneanu, Ionel Tiberiu , Gabriel Pereş, Sergiu Adrian Vasile , Robert
Ungurean , Adrian Ghe. Angheluş, - Analiza de risc şi intervenţia rapidă la frontiera Schengen –
Master 3 , Ed. Prouniversitaria, 2008
Aelenei Victor , Teodor Frunzeti, Constantin Hlohor, Vlad Barbu , Gabriel Pereş
Managementul operaţional la frontiera externă Schengen-Politici , strategii şi managementul
european pentru frontiera externă , 2010 Alexe Ion- Schengen -2009
.Anghel Remus Gabriel –Sociologia migraţiei: teorii şi studii de caz româneşti, Ed. Polirom
Bădescu I. , Mihăilescu I. , Sava I.N. –Geopolitica –integrare , globalizare , Ed.Mica Valahie ,
Bucureşti , 2003
Bârzea Cezar– Cetăţenia europeană , Ed. Politeia , Bucureşti , 2005
Bercea Raluca – Drept comunitar : istoric, izvoare , instituţii , Ed. Mirton, Timişoara, 2009
Bichicean Gheorghe – Proiecte de Unitate Europeană în secolele XVIII-XIX, Partea I : Ideea
europeană de la antici la moderni ( până în secolul al XVII-lea ),Universitatea Petru Maior , 2008.
Bidilean Vidu , Uniunea Europeana –politici, institutii , politici, activitati , Editura Agroprint,
Timisoara , 2000
Bidu Ioan – Ameninţări la adresa securităţii internaţionale , Editura A.N.I. , Bucureşti, 2004
Pagina 64 din 76
Blaj Gabriel –Restrângerea dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor români în
U.E., Ed. Hamangiu, 2009Boncu Ion - Securitatea europeana in schimbare , provocari si solutii ,
Bucuresti, 1995
Cârjan Lazăr , Sime Aurel- Vasile –Dreptul la libera circulaţie în contextul globalizării , în
lucrarea „Globalizare şi identitate naţională” , Ed. Ministerului Administraţiei şi Internelor , 2006
Chilea Dragoş –Drept european al libertăţilor fundamentale 2001 , Ed.Metropolis
Chantal Millon –Desol , Statul subsidiar , traducere de Maria Petruţ , Cluj-Napoca , Ed. Efes ,
2000
Ciobanu Dordea Aurel , Tanasescu Elena Simina –Libera circulaţie a persoanelor , Centrul de
Resurse Juridice , Bucureşti , 2002
Clipa Cătălin –Globalizarea şi migraţia forţei de muncă din România , Analele Ştiinţifice ale
Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” , Iaşi , 2004-2005
Closca Ionel , Ion Suceava –Tratat de drepturile omului , Editura Europa-Nova , Lugoj, 1995
Cojocaru Constantin – Migraţie şi globalizare , Ed. Universitară Craiova , 2009
Coman Florian -Drept internaţional public , Ed . Silva , 2004
Coman Florian –Drept comunitar european , Editura Planeta, Bucuresti, 2002
Constantin Creangă – Crima Organizată şi Terorismul –riscurile securităţii mondiale , Editura
Polirom , Bucureşti , 2002
Corciu Eugen , Aurel Băloi -Instituţii de cooperare poliţienească , Editura Ministerului
Administraţiei şi Internelor , Bucureşti , 2006
Covaci Nastasia –Cetăţenia europeană .Românii - cetăţeni europeni , Ed. Sitech
Covei S. , Ameninţări transfrontaliere la adresa securităţii naţionale , în Neliniştile insecurităţii ,
Ed. Tritonic , 2005
Crăcană Mihaela , Marcel Căpăţână – Libera circulaţie a persoanelor , bunurilor , serviciilor şi
capitalurilor , Editura Tritonic, Bucureşti, 2007 .
Dragoman Aurel – Frontiere şi vămi în era globalizării şi a integrării., Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 2005
Dragomir Eduard , Dan Niţă –Cetăţenia Europeană , Ed. Nomina Lex, 2010
Duculescu Victor – Dreptul Integrării Europene , Ed. Lumina Lex ,2003
Filipescu Ion P. , Fuerea Augustin –Drept institutional comunitar european , Ed Actami , ed .AIV
, Bucuresti ,1999
Pagina 65 din 76
Filipescu Ion P. , Fuerea Augustin – Drept instituţional comunitar european , Ed. Actami ,
Bucureşti , 1996 .
Filipescu Ion P. , Fuerea Augustin –Drept instituţional comunitar european , Ed. Actami ,
Bucureşti, 1994
Fuerea Augustin - Drept comunitar european -Partea generală, Editura All Back 2003
Fuerea Augustin - Instituţiile Uniunii Europene , Editura Universul Juridic ,Bucureşti 2002
Fuerea Augustin – Drept comunitar al afacerilor , Ed. Universul Juridic, 2006
Gzemant Ladislau –Istoria Europei ( www.idd.euro.ubbclij.ro )
Iamandi Luca , Victor Aelenei –Cooperarea operaţională transfrontalieră şi prin sisteme
informatice la frontiera Schengen , Ed. Pro Universitaria -2008
Iamandi Luca , N.Ghinea, Norel Neagu , Mihail Marcoci –Protecţia juridică a României
împotrivacriminalităţii transnaţionale , Ed. Pro Universitaria -2010
Iamandi Luca – Criminalitatea economică transfrontalieră , Editura Fundaţiei Universitare
„ Dunărea de Jos „ Galaţi, 2006
Jidovu Iuliana -Aspecte referitoare la politica europeana privind prevenirea si combaterea
traficului de finte umane , Pro Patria Lex, nr. 8/2006
Jinga Ion –Uniunea europeana , realitati si perspective , Ed Lumina ,LeX 1990
Lăzăroiu Sebastian –Aspecte ale migratiei fortei de munca din Romania in barometrul social,
martie 2003
Mateuţ Gheorghiţă , Tiberiu Rudica si colectivul –Traficul de fiinte umane
.Infractor.Victima.Infractiune –Asociatia Alternative Sociale-Iasi , 2005
Marcu Viorel , Mecanismele internationale de garantare a drepturilor omului ,Editura Plus, Deva,
1998
Molcuţ Emil , Oancea Dan – Drept Roman , Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R.L. , Bucureşti
1993 .
Muraru Ioan - Cetăţenia Europeană: Cetăţenii, străinii şi apatrizii în dreptul românesc şi
european- Bucureşti , Ed. All
Neagu Niculae - Dreptul la libera circulatie a persoanelor in spatiul Uniunii Europene :
Dimensiuni juridice si administrative –Bucuresti : BREN, 2008
Pagina 66 din 76
Păvălan Stuparu Lorena – De la cetăţenia clasică la eurocetăţenie . Între realitate şi utopie,
Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi relaţii internaţionale , Bucureşti, 2009
Pascal Ileana ,Stefan Deaconu , Codru Vrabie, Neculae Fabian –Libera circulatie a persoanelor ,
Centrul de Resurse Juridice, 2002
Paşca Viorel - Infracţionalitatea transfrontalieră –forme de manifestare şi reglementări naţionale ,
Editura Mirton , 2006
Peers S. , Atentie la diferente.Implementarea ineficienta a masurilor de azil ale Uniunii Europene
de catre statele membre , London, Asociatia Juristilor in dreptul imigrarii si consiliul refugiatilor ,
1998 Pereş Lucian Gabriel –Globalizarea în raport cu libera circulaţie , Ed. Sitech 2009
Pop Lia , Cristina Matiuţa – European Identity and Free Mouvement of Persons – Univ. Of
Oradea Publishing House 2005 , ed. Metropolis
Popescu Cristian Florin – Lumea în mişcare .Aspecte juridice şi manageriale privind migraţia ,
Editura Prouniversitaria , 2006
Popescu-Bârlan Liliana , Construcţia Uniunii Europene , Ed. C.H.Beck, 2009
Popescu Dumitra, Nastase Adrian , Coman Florian –Drept international public , Casa de Editura
si presa Sansa SRL , Bucuresti ,2002
Popescu Dumitru – Managementul intergrat al frontierei de stat a României , Ed.Pro Transilvania
, 2006
Popescu Cristian Florin , Mateaş Florian , Matei Cristian Paul – Investigarea criminalităţii
transfrontaliere , Ed. Ministerului Internelor şi Reformei Administrative , 2007
Popescu Eugen , Teorii ale integrării europene , Ed. C.H.Beck , 2009
Popescu Roxana Maria , Mihaela Augustina Dumitraşcu , Augustin Fuerea –
Drept comunitar European , Ed. Pro Universitaria , 2004
Predescu Ovidiu , Elena Ana Mihuţ , Nicolaie Iancu – Criminalitatea transfrontalieră la graniţa
dintre prezent şi viitor , Fundaţia Agora , Oradea , 2009 .
Preti Luigi , Imigratia in Europa , Editura Tehnica , Bucuresti , 1993
Rădulescu Mugurel -Europa in miscare ,Ed.Tritonic , Bucuresti,2002
Sime Aurel Sime , Gabi Eşanu –Migraţie şi globalizare , Editura Detectiv 2005.
Somăcescu Iulian –New Principles for the European Constitution-2004-Ed. Lumina Tipo
Pagina 67 din 76
Suceavă Ion – Interpol la început de mileniu , Ed. Meronia , Bucureşti , 2007
Sudre Frederic –Drept european si international al drepturilor omului.
Stancu Emilian -Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor , 1986
Tarnu Lucian Ioan –Libera circulaţie a persoanelor în condiţiile aderării României la UE -2008
-Bucureşti
Teodor Corina – Proiecte de unitate europeană în Evul Mediu , Universitatea Petru Maior , 2008
Tiron Gheorghe –Migraţia ilegală şi crima organizată , Ed. MAI , 2008
Tudorel Ştefan, Beatrice Andreşan+Gheorghiu , Drept comunitar, Ed. C.H..Beck ,2007
Tudorache Carmen –Evolutia fenomenului migratiei in Europa .Imigratia si azilul in Romania i
anul 2006, Bucuresti, 2007
Tudoroiu Theodor –Tratatele Uniunii Europene .Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii
Europene , Ed. Lucretius , Bucureşti, 1997
Ţical Marius George - Managementul crizelor şi gestionarea riscurilor , Note curs şcoală
doctorală, 2010.
Ţigănuş Marian – Globalizarea , ordinea publică şi integrarea europeană , Ed.Lider, 2009
Virtici Florin Viorel –Regimul Juridic al străinlor şi fenomenul migraţiei în contextul integrării
României în Uniunea Europeană -2009
Voicu Costică , Florian Sandu –Management organizational în domeniul ordinii publice , Editura
Ministerului de Interne , 2001, vol. I
Voicu Costică , Mircea Ionescu –Terorismul Aerian , Editura Prouniversitaria ,Bucureşti 2006
Voicu Marin – Uniunea Europeană înainte şi după Tratatul de la Lisabona Ed. Universul Juridic ,
2009
Zamfir Cătălin , Simona Ştefănescu –Enciclopedia dezvoltării sociale , Ed. Polirom , Iaşi, 2007
Cursuri,tratate, monografii ( autori străini)
Chantal Millon – Delsol , Statul subsidiar , traducere de Maria Petruţ / Cluj - Napoca , Ed. Efes ,
2000
Cornelius W.A. and Martin P.L. ,The uncertain connection : Free trade and rural Mexican
migration to the United States
Pagina 68 din 76
Jacobson K., 2001, Factors influencing the policy responses of host governments to mass refugee
influxes
Luigi Preti , Imigratia in Europa , Editura Tehnica , Bucuresti , 1993
Peers S. , Atenţie la diferenţe. Implementarea ineficientă a măsurilor de azil ale Uniunii Europene
de catre statele membre , London, Asociaţia Juriştilor în dreptul imigrării şi Consiliul
refugiatilor , 1998
Russel S.- International migration : Implications for the world bank, working papers, 1994
Steen Ann Belinda (1993) , Refugee resettlement : Denmark and Britain compared , in Refugee
Participation Network.
Strielkowski Wadim - Roma migrations in Central and Eastern Europe: from the Middle Ages
until nowadays . A case study of Czech-Slovak Roma migration trends and flows ( articol
publicat în revista „Sfera politicii „ nr. 166/2011 , www.sferapoliticii.ro ).
Catherine Withol de Wenden - La citoyenneté européenne, Ed. Presses de Sciences Po, Paris,
1997
Revista „Sfera politicii ” nr. 137 - articol de Cristina Elena Robu – Politica UE în domeniul
migraţiei -mai multe faţete ale aceleiaşi dileme ( sursa www.sferapoliticii.ro)
Revista de investigare a criminalităţii , an III, nr. 5/2010 , articol de Adrian Lăzăroaia –Analiza
de risc , instrument pentru managementul activităţilor la frontieră ( sursa www.iparomania.ric )
Revista de investigare a criminalităţii , nr. 3/2009 , articol de Anghel Stoica – Traficul de fiinţe
umane , “ o industrie extreme de profitabilă” ( sursa www.iparomania.ric)
Revista de investigare a criminalităţii ,anul III, nr. 4/2010 , articol de Anghel Stoica – Falsificarea
documentelor de călătorie în scopul migraţiei ilegale , manifeastare a criminalităţii internaţionale
organizate ( sursa www.iparomania.ric)
Revista Dreptul nr. 9/2011 articol de Florin Vodiţă –Criminalitatea transfrontalieră în spaţiul
European
Revista de investigare a criminalităţii , nr. 2/2008 articol de Anghel Stoica – Migraţia ilegală şi
traficul de fiinţe umane , manifestări transfrontaliere predominante ale criminalităţii
internaţionale organizate (sursa www.iparomania.ric )
Pagina 69 din 76
Revista de investigare a criminalităţii nr. 5/2010 , articol de Angheluş Adrian , Stanimir Emil
Florian –Premisele emiterii mandatului European de arestare de către autorităţile române ( sursa
www.iparomania.ric )
Revista de investigare a criminalităţii nr. 3/2009, articol de Dumitrana Marian , Sprinţu Lucian ,
Trofil Cristian –Schengen-Introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie ( sursa
www.sferapoliticii.ro )
Revista Sfera politicii nr. 154 /2010, articol de Diana Zanoschi –Dreptul la azil în U.E. .Distopia
supranaţionalismului ( sursa www.sferapoliticii.ro )
Revista Sfera politicii nr. 116-117 /2005, articol de Cristina Vintilescu –Cetăţenia europeană între
trecut şi viitor ( sursa www.sferapoliticii.ro )
Daniela Luminiţa Constantin , Valentina Vasile , Diana Preda , Luminiţa
Nicolescu – studiu intitulat “Fenomenul migraţionist din perspectiva aderării României la UE
“ ,Bucureşti , 2004 . publicat pe site-ul www.ier.ro
Revista “Sfera politicii” nr. 166/2011 ,articol de Dan Drugă-Legislaţia UE în domeniul migraţiei
( sursa www.sferapoliticii.ro ).
Revista “Sfera politicii” nr. 166/2011, articol de Ciprian Niţu –Imigraţie , cosmopolism şi
deschiderea graniţelor ( sursa www.sferapoliticii.ro )
Revista “Sfera politicii “ nr. 166/2011 ,articol de Daniela Cervinschi –Migraţie şi imigrare ( sursa
www.sferapoliticii.ro)
Revista “Sfera Politicii “ nr. 166 / 2011, articol de Ioana Drăgulin - Politica şi emigraţia
românească din Italia .Studiu de caz : Partidul Românilor din Italia –Identitatea Românească
( sursa www.sferapoliticii.ro )
Cătălina –Felicia Comăneci – Imaginea imigranţilor români în presa internaţională : mit sau
realitate?
Pagina 70 din 76
Revista “Sfera politicii “ , nr. 166/2011 , articol de Ilarion Ţiu – Migraţia ilegală a românilor în
anul 1989 . Aspecte socio-demografice ,( sursa www.sferapoliticii.ro ).
Revista “Sfera politicii “ , nr. 166/2011 , articol de Ilarion Ţiu – Migraţia ilegală a românilor în
anul 1989 . Aspecte socio-demografice ,( sursa www.sferapoliticii.ro ) .
Revista de investigare a criminalităţii , nr. 2/2011, articol de Marin Claudiu Ţupulan , Adrian
Angheluş – Evaluarea punerii în aplicare a mandatului european de arestare în statele membre ale
Uniunii Europene ( sursa www.iparomania.ro )
Revista de investigare a criminalităţii , nr. 2/2011, articol de Cristian Florin Popescu – Utilizarea
documentelor biometrice în documentele de călătorie ( sursa www.iparomania.ro )
Revista de investigare a criminalităţii , nr. 2/2011, articol de Cristian Paul Matei , Amalia Niţu –
Tendinţe ale fenomenului migraţionist în contextul aderării României la Spaţiul Schengen ( sursa
www.iparomania.ro )
Raportul Comisiei Comunităţilor Europene privind punerea în aplicare după
2005 a Deciziei-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi
procedurile de predare între statele membre ( sursa www.eur-lex.europa.eu )
Iris Alexe, Bogdan Păunescu –Studiu asupra fenomenului imigraţiei în România
.Integrarea străinilor în societatea românească, sursa www.arps.ro
Daniela Luminiţa Constantin , Luminiţa Nicolescu , Zizi Goschin – Perspective europene de
abordare a azilului şi migraţiei , sursa www.ier.ro
Legislaţie
Pagina 71 din 76
Regulamentul nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 03 2006 privind
creearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste
frontiere ( Codul Frontierelor Schengen ).
Programul de la Stockholm –o Europă deschisă şi sigură în serviciul cetăţenilor şi pentru
protecţia acestora
Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/38/CE din 29 04 2004 a Parlamentului
European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi de şedere pe
teritoriul statelor membre pentru cetăţenii uniunii şi membrii familiilor acestora.
Directiva Consiliului 77/CE din 25 iulie 1977 privind educaţia copiilor lucrătorilor migranţi
Regulamentul Comisiei 1251/70 din 29 iunie 1970 cu privire la dreptul lucrătorilor de a rămâne
pe teritoriul unui stat membru după ce au fost angajaţi în acel stat.
Regulamentul Consiliului nr. 1612/68 cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul
comunităţii
Catalogul Schengen al Uniunii Europene
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
Strategia naţională de management integrat al frontirei de stat a României pe perioad 2010-2012
Regulamentul ( CE) 546/2009 din data de 18 06 2009 de modificare a
Regulamentului (CE) 1927/2006 privind crearea Fondului European de ajustare la globalizare
Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul
European de arestare şi procedurile de predare între ţările membre
Regulamentul (CE) nr. 810 /2009 al parlamentului European şi al
Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod Comunitar de Vize
Directiva 115/08/CE privind standardele şi procedurile commune aplicabile în statele membre
pentru repatrierea resortisanţilor ţărilor terţe în regim de şedere ilegală
Directiva 85/2005 din 1 decembrie 2005 privind standardele minime cu privire la procedurile din
statele membre de acordare şi retragere a sttutului de refugiat
Directiva 83/2004 privind standardele minime referitoare la condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat
sau personele care, din alte motive , au nevoie de protecţie internaţională
Decizia –cadru 2008/977/ JAI a Consiliului din data de 27 11 2001 privind protecţia datelor cu
caracter personal prelucrate în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală
Pagina 72 din 76
Directiva nr. 95/46/ CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 10 1995 privind
protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte protecţia datelor cu character personal şi libera
circulaţie a acestor date
Regulamentul ( CE ) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie
2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de
către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date .
Decizia 2007/533/JAI privind instituirea , funcţionarea şi utilizarea SIS II
Regulamentul ( CE ) nr. 1987/06 privind instituirea , funcţionarea şi utilizarea SIS II
Decizia Comisiei , notificată cu nr. C/2008/774 din 4 martie 2008 de adoptare a Manualului
SIRENE şi a altor dispoziţii de aplicare a SIS II
Regulamentul 2725/2000 privind înfiinţarea EURODAC pentru compararea amprentelor în
scopul aplicării eficiente a Convenţiei Dublin
Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2011
privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii
Directiva 2000/43/EC 10 privind implemetarea principului tratamentului egal între persoane
indiferent de origine rasială sau etnică , din data de 29 iunie 2000.
Directiva 85/2005 din 1 decembrie 2005 privind standardele minime cu privire la procedurile din
statele membre de acordare şi retargere a statutului de refugiat.
Directiva 83/2004 privind standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le
îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat
sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecție internațională
Programul de la Stockholm - O Europă deschisă şi sigură în serviciul cetăţenilor şi pentru
protecţia acestora
Regulamentul CE nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor şi
mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil
prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe
Regulamentul ( UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 mai 2010
privind înfiinţarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil
Decizia 2008/633/JAI a Consiliului din 23 06 2008 privind accesul la Sistemul de informații
privind vizele (VIS) în vederea consultării de către autoritățile desemnate ale statelor membre și
de către Europol în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor de terorism și a altor
infracțiuni grave .
Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008
privind sistemul de informații privind vizele (vis) și schimbul de date
Pagina 73 din 76
între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS).
Legea 248/ 2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
Hotărârea nr. 94/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr . 248/2005
privind libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate
Hotărârea nr. 1864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie a cetăţenilor statelor membre ale
Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European şi pentru stabilirea formei şi conţinutului
documentelor care se eliberează cetăţenilor Uniunii Europene şi membrilor lor de familie .
Ordonanţă de Urgenţă nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor
stetelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European .
Hotărârea de Guvern nr. 220/09 03 2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management
integrat al frontierei de stat a României în perioada 2011-2012.
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală
Hotărârea Guvernului nr. 498 /18 mai 2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind
imigraţia pentru perioada 2011-2014
Legea 122/2006 privind azilul în România
Pagina 74 din 76
Webographie
- www.sferapoliticii.ro
- www.mae.ro
- www.idd.euro.ubbcluj.ro
- www.europa.eu
- www.ubcr.centraleurope.org
- www.eur-lex.europa.eu
- www.mai.gov.ro
- www.curia.europa.eu
- www.juridice.ro
- www.ier.ro
- www.cij.ro
- www.schiphol.nl
- www.iparomania.ro.ric
- www.ec.europa.eu
- www.circa.europa.eu
- www.arps.ro
- www.ec.europa.eu
- www.anitp.mai.gov.ro
- www.crpe.ro
Pagina 75 din 76
Pagina 76 din 76