REFERAT

Studiu n raport ntre CJUE i CEDO

1
 CUPRINS

1. Rolul Curii de Justiie a Uniunii Europene...................................................................3

2. Rolul Curii Europene a Drepturilor Omului..................................................................4
3. Rolul Curii Europene de Justiie n afirmarea principiilor CEDO................................6
4. Competeta material.......................................................................................................7
4.1. Competena Curii de Justiie...................................................................................7
4.2. Competene ale CEDO.............................................................................................9
5. Jurisprudena.................................................................................................................11
6. Concluzii.......................................................................................................................13
7. Bibliografie...................................................................................................................14

2
 1. Rolul Curii de Justiie a Uniunii Europene
Instituit n 1952 pin Tatatul de la Pais, Cutea de Justiie a Comunitilo
Euopene (CJCE), cu sediul la Luxembug, este o instituie juisdicional cae vegheaz
la espectaea deptului comunita.
nfiinaea, nc de la nceputul pocesului de integae euopean, a unei Cui de
Justiie avnd olul de a asigua espectaea deptului comunita n intepetaea i
aplcaea Tatatelo, a avut o influen deteminat asupa evoluiei Comunitilo.1
Cutea de Justiie nu este o juisdicie intenaional, ci o juisdicie inten a
Comunitilo, dup modelul juisdiciilo statale, att pin pesoana justiiabililo, ct i
pin competena, natua litigiilo cae i sunt supuse i pocedua dup cae statueaz.
Juisdicia Cuii a devenit obligatoie pin intaea n vigoae a Tatatelo
comunitae.
Cutea de Justitie a Uniunii Euopene cupinde Cutea de Justitie, Tibunalul si
tibunalele specializate.
Misiune
Cutea de Justiie a Comunitilo Euopene, numit pe scut i Cutea Euopean
de Justiie (CEJ) epezint autoitatea judicia a Uniunii Euopene i, n colaboae cu
instanele din statele membe, asigu aplicaea i intepetaea unifom a deptului
Uniunii. ntuct fiecae stat membu ae popia limb i un system juidic specific,
Cutea de Justiie a Uniunii Euopene este o instituie multilingv. Regimul su lingvistic
nu ae echivalent n nicio alt instan din lume, deoaece fiecae dinte limbile oficiale ale
Uniunii poate fi limb de pocedu. Astfel, Cutea ae obligaia s especte un
multilingvism integal ca umae a necesitii de a comunica cu pile n limba pocesului
i de a asigura difuzarea jurisprudenei sale n toate statele membre.2
Misiunea Cuii este de a gaanta espectaea legii n intepetaea i aplicaea
tatatelo. n cadul acestei misiuni, Cutea contoleaz legalitatea actelo instituiilo
Uniunii Euopene, se asigu c statele membe i ndeplinesc obligaiile ezultate din
tatate i intepeteaz deptul Uniunii la solicitaea instanelo naionale.
Cutea de Justiie intepeteaz legislaia euopean pentu a se asigua c aceasta
se aplic n acelai fel n toate ile UE. De asemenea, soluioneaz litigiile juidice dinte
guvenele statelo membe i instituiile euopene. Pesoanele fizice, ntepindeile sau

1
Tudoroiu, Thodor, Tratatul Uniunii uropn, ditura Lucrtius, Bucurti, 1997, p. 201
2
curia.uropa.u

3
oganizaiile pot, la ndul lo, s aduc un caz n faa Cuii de Justiie dac conside c
le-au fost nclcate deptuile de cte o instituie euopean.
n pezent, Cutea este fomat din 28 judectoi, cte unul pentu fiecae stat
membu, i este asistat de 8 avocai geneali.
Judectoii i avocaii geneali ai Cuii de Justiie, pecum i judectoii
Tibunalului sunt alei dinte pesonalitile cae pezint toate gaaniile de independen
i cae ntunesc condiiile ceute pentu execitaea, n ile lo, a celo mai nalte funcii
juisdicionale, sau cae sunt juisconsuli ale co competene sunt ecunoscute. Acetia
sunt numii de comun acod de cte guvenele statelo membe, dup consultaea unui
comitet ntunit n acest scop. Comitetul, pevzut de T.F.U.E. este fomat din apte
pesonaliti alese dinte fotii membii ai Cuii i Tibunalului, dinte membii
instanelo naionale supeme i din juiti eputai, din cae unul este popus de
Palamentul Euopean.
Rolul Comitetului este de a emite un aviz cu pivie la capacitatea candidailo de a
execita funciile de judecto i avocat geneal n cadul Cuii de Justiie a Uniunii
Euopene.
Cutea de Justitie a Uniunii Euopene, cu sediul la Luxemboug, ae meniea de a
gaanta espectaea deptului n intepetaea si aplicaea tatatelo. Judectoii euopeni
nu pot fi stabiliti n deciziile lo de apatenenta la un stat membu, ci se cee s
umeasc inteesul comunita. Litigiile aduse n fata sa sunt fie nte institutiile
comunitae, fie nte Comisia euopean (n numele Uniunii Euopene) si statele membe,
fie nte statele membe, fie, n fine, nte pesoane fizice sau juidice si Uniunea
Euopean. Toate litigiile au natur administrativ sau civil, Curtea neavnd competente
de instant penal.3

2. Rolul Curii Europene a Drepturilor Omului

Cutea Euopean a Deptuilo Omului, nfiinat n 1985, activ din 1959,
compus dint-un num de judectoi egal cu acela al statelo membe, alei de Adunaea
Palamenta a Consiliului Euopei, pe baza unei liste pezentate de statele membe. Ei
sunt alei pe temen de nou ani, fiind independeni n luaea deciziilo.
Cutea Euopean a Deptuilo Omului (CEDO), adesea numit infomal "Cutea
de la Stasboug", a fost ceat pentu sistematizaea poceduii plngeilo n mateia

3
FURA, Augustin, Manualul Uniunii uropn, diia a V-a, rvzut i adugit dup Tratatul d la
Lisabona (2007/2009), ditura Univrsul Juridic, Bucurti, 2011

4
deptuilo omului povenite din statele membe ale Consiliului Euopei. Misiunea Cuii
este s vegheze la espectaea pevedeilo Conveniei Euopene a Deptuilo Omului i
a Potocoalelo suplimentae de cte statele semnatae.
Sistemul de potecie a deptuilo i libetilo fundamentale intodus de
Convenia Euopean a Deptuilo Omului (Convenia) se ntemeiaz pe pincipiul
subsidiaitii. Este, n pimul nd, de competena statelo pi la Convenie s gaanteze
aplicaea acesteia, ia Cutea Euopean a Deptuilo Omului (Cutea) nu se cee s
intevin dect atunci cnd statele nu i-au espectat obligaiile. Contolul execitat la
Stasboug este activat, n pincipal, pin intemediul ceeilo individuale, cu cae Cutea
poate fi sesizat de cte fiecae pesoan, fizic sau juidic, aflat sub juisdicia statelo
pi la convenie.
Cutea Euopean a Deptuilo Omului este un ogan juisdicional cae
funcioneaz ca o came compus din apte judectoi. Din Camea cae va examina
plngeea face pate, din oficiu, i judectoul cae este cetean al statului cuia i s-au
adus citicile pivind nclcaea deptuilo omului, sau n lipsa acestuia, o pesoan, la
alegeea sa. Numele celolali judectoi sunt tase la soi naintea ncepeii examinii
cauzei.
Cutea poate fi sesizat, aa cum am atat mai sus, fie de Comisia Euopean a
Deptuilo Omului, fie de Comitetul de Miniti, da ea poate fi sesizat i n mod diect
de cte un stat pate la Convenia Euopean a Deptuilo Omului sau de statul al cui
cetean a fost victima uno nclci, oice stat cae a sesizat Comisia sau de cte
pesoana fizic, oganizaia neguvenamental sau gupe de paticulai cae a sesizat
Comisia4.
Examinnd dosaul, Cutea i stabilete popia competen.
Pocedua n faa Cuii cunoate dou faze, una scis, n cae pile i Comisia
Euopean a Deptuilo Omului, pate n poces, pin epezentantul su, vo depune
concluzii scise i alta oal, n cae cauza este supus uno dezbatei publice fiind
examinat n pezena pilo i a delegatului Comisiei Euopene a Deptuilo Omului.
Cutea judec n fond cauza i pe baza pobelo administate stabilete dac s-a
podus sau nu o nclcae a Conveniei Euopene a Deptuilo Omului.
n ipoteza inexistenei unei nclci, Cutea dispune nchideea dosaului.
n ipoteza constatii nclcii Cutea va ponuna o hote, pin cae dispune,
fie epaaea consecinelo nclcii pin acodaea unei satisfacii echitabile celui
4
Conform art. 48 din Convenie, astfel cum a fost amendat de Protocolul nr. 9 din 6 noiembrie 1990.

5
pejudiciat, n ipoteza n cae deptul inten al statului implicat nu pemite o total
epaae a consecinelo nclcii, fie obligaea statului n cauz la satisfaceea ceeii
pesoanei pejudiciate, atunci cnd mecanismele deptului inten pemit nltuaea
consecinelo nclcii.
n ambele cazui, hotea Cuii este motivat. Ea este definitiv, neecuabil i
obligatoie pentu pi. Executaea hotii este atibutul Comitetului de Miniti al
Consiliului Europei5.

Poziia instanelor judectoreti naionale n raport cu organele jurisdicionale

supranaionale de la Strasbourg
n domeniul aplicrii C.E.D.O. s-a apreciat c tribunalele naionale se afl ntr-o
poziie privilegiat n raport cu instana european 6, concluzie ce s-a bazat pe
mpejuaea c, potivit at. 26 al C.E.D.O., Comisia Euopean a deptuilo omului ea
singuul ogan n dept s sesizeze Cutea Euopean a deptuilo omului (at. 26 al
C.E.D.O.) i numai dup epuizaea cilo de ecus intene i aceasta nt-un temen de
6 luni, ncepnd cu data deciziei intene definitive (at. 26 C.E.D.O.).
Subsidiaitatea mecanismului intenaional de contol n apot cu instanele
naionale, dei poate fi afimat n apot cu dispoziiile at. 26 din Convenie, astzi, nu
poate fi vehement susinut, n apot cu modificaea Conveniei i a potocoalelo sale
pin adoptaea potocolului n. 11, cae a intat n vigoae la 1 noiembie 1998, n vitutea
cuia, n baza at. 34 din Convenie Cutea poate fi sesizat pint-o ceee de cte oice
pesoan fizic, oice oganizaie neguvenamental sau de oice gup de paticulai cae
se petinde victim a unei nclci de cte una dinte naltele Pi Contactante a
deptuilo ecunoscute n convenie sau n potocoalele sale. naltele Pi Contactante
se angajeaz s nu mpiedice pin nici o msu execiiul eficace al acestui dept.
3. Rolul Curii Europene de Justiie n afirmarea principiilor CEDO
Pentru prima dat, n 1974, n cauza Nold c. Comisiei, Curtea European de Justiie
a calificat Convenia Europeana a Drepturilor Omului ca fiind un instrument internaional
susceptibil s furnizeze direcii Curii de la Luxembourg, pentru stabilirea drepturilor
fundamentale n odinea juidic a Uniunii Euopene. n deciziile sale ulteioae, Cutea
Euopean de Justiie a fact des efeii la pevedeile Conveniei Euopene a

5
Donna Gomien, Introducere n Convenia European a Drepturilor Omului, Editura All, Bucureti, 1994, p.
141
6
Lidi Brc, op. cit., p. 89

6
Deptuilo Omului asupa deptului de popietate, asupa pincipiului legalitii
inciminilo i pedepselo sau asupa espectului vieii pivate, a libeii de expimae
i de asociee. Cutea a afimat c at. 8 al Conveniei n legtua cu deptul la espectul
vieii pivate i de familie a devenit pate integant a pincipiilo geneale ale deptului
Uniunii Europene.7
Cauza Rutili din1975 a avut un impotant obiectiv n consacaea Conveniei
Euopene a Deptuilo Omului ca instument de efein pentu Cutea Euopean de
Justiie, n mateia deptuilo fundamentale, aceste deptui fcnd pate integant din
pincipiile geneale de dept, al co espect Cutea l asigu.
Cu toate acestea, se cee menionat c CEDO i juispudena Cuii de la
Stasboug nu sunt integate din punct de vedee juidic n deptul Uniunii Euopene.
Cutea de Justitie a Uniunii Euopene poate confei nomelo Conveniei Euopene a
Deptuilo Omului o intepetae autonom. De aceea, cel puin teoetic. Pot inteveni
divegene de intepetae. Se poate spune c, n plus, Cutea de la Luxemboug a depit
uneoi fontieele impuse de CEDO, deducnd i unele deptui fundamentale ce nu sunt
pevzute de aceasta, pecum: libetatea activitii economice, deptul de a expota,
deptul la regrupare familial.8
n juispudena ecent, Cutea de la Luxemboug a fcut efeie diect la
juispudena Cuii de la Stasboug, adoptnd intepetaea acesteia.
Cele dou juispudene s-au inteesectat n mod special n cadul poteciei conta
disciminilo sau a deptului de popietate i al libetii de expimae, acestea
constituind pincipii deosebit de impotante att n deptul Uniunii Euopene , ct i n
deptul Cosiliului Euopei.

4. Competea material
4.1. Competena Curii de Justitie
Curtea ndeplineste dou functii, manifestndu-se n diverse modalitti, n functie
de ipostaza n ce se regsesc:
Tratatele institutive atribuie Curtii de Justitie competenta de a asigura respectarea
dreptului n interpretarea si aplicarea tratatului 9.
Aceast competent a Cutii nu este ns o competent de dept comun, ci o
competent de atibuie, sub ezeva competentelo atibuite Cutii de Justitie pin tatat,
7
Bianca Sljan Guan, Protcia uropana a Drpturilor Omului, d.C.H.Bck, Bucurti, 2011
8
Bianca Sljan Guan, Protcia uropana a Drpturilor Omului, d.C.H.Bck, Bucurti, 2011, p.246
9
art. 164 C, 146 CA i 31 CCA.

7
litigiile la cae Comunitatea este pate nu sunt sustase competentei juisdictiilo
nationale. Aplicaea deptului euopean mne n pincipal sacina instantelo nationale,
n timp ce CJCE i se atibuie doa anumite competente, cae sunt definite fiecae la at.
220 (164) si umtoaele din TCE. Pactic, ele coespund diveselo tipui de actiuni, cae
vo fi tatate ulteio. Independent de aceast limitae, activitatea CJCE piveste integul
dept comunitar10, practic toate sectoarele justitiei. n cadrul competentelor atribuite,
jurisdictia CJCE este si obligatorie.
Curtea are n principal atributii jurisdictionale, dar poate avea si atributii
consultative, atunci cnd este solicitat s-si dea avizul la ncheierea unui acord
international 11 sau cnd se pune problema revizuirii tratatelor comunitare.
a) Atributii jurisdicionale:
atunci cnd actioneaz ca o curte constitutional, judecnd recursurile contra
unei institutii comunitare sau a unui stat membru care nu-si respect obligatiile din tratate
sau cnd analizeaz tratatele comunitare;
atunci cnd se comport ca o curte administrativ, controlnd legalitatea actelor
comunitare si judecnd recursurile functionarilor comunitari;
atunci cnd exercit atributiile unei jurisdictii civile, solutionnd cauzele ce au
ca obiect acordarea daunelor interese;
atunci cnd actioneaz ca o curte de apel, judecnd recursurile contra hotrrilor
date de Tribunal.
b) Atributii consultative, ntruct emite avize n cazul n ce se pune problema
revizuirii tratatelor comunitare sau a ncheierii unor acorduri internationale.
Curtea actioneaz: ca o instant administrativ atunci cnd controleaz legalitatea
actelor comunitare si judec recursurile functionarilor comunitari; ca o instant
constitutional, atunci cnd analizeaz tratatele comunitare sau judec recursurile contra
unui stat membru care nu-si respect obligatiile din tratate; ca o instant civil, cnd
judec litigiile ce au ca obiect acordarea de daune-interese si ca instant de apel, cnd
solutioneaz recursurile introduse contra hotrrilor pronuntate de Tribunal12.
Pin Tatatul de la Lisabona, competentele Cutii n legtua cu veificaea
confomittii legislatiilo nationale cu deptul comunita sunt extinse asupa a numeoase

10
Di n TratatulU (TU), comptnl CJC sunt dstul d limitat.
11
Prin aviz, Curta s pronun cu privir la compatibilitata dispoziiilor din acord cu tratatl comunitar.

12
Selejan- Guan Bianca, Protecia european a drepturilor omului, Ediia a III-a revzut i adugit, Editura
C.H. Beck, Bucureti, 2008

8
aspecte incluse n domeniul justitiei si afaceilo intene. De asemenea, Cutea poate s
impun penalitti mai mai statelo membe pentu nclcaea deptului euopean.
4.2. Competene ale CEDO
Cutea ae ca functie esential s decid dac exist sau nu violae, da competenta
ei se ntinde asupa tutuo cauzelo ce pivesc intepetaea si aplicaea (...) Conventiei"
cu cae o sesizeaz statele contactante si cettenii, ca avnd, deci, plenitudine
juisdictional.
Ea judec nu doa n dept, ci si n fapt.
In al doilea nd, ea judec competenta si admisibilitatea pe fond si tanseaz
fiecae contestae a dificulttii de ezolvat, dac este (ea) competent".
In al teilea nd, dificulttile de aplicabilitate a Conventiei ating intepetaea si
aplicaea" acesteia, ele ezultnd din fond si Cutea ae competenta de a le judeca. Cutea
este, totodat, stpna calificii juidice a faptelo cauzei; ea nu se sunt de pee legat
de aceea pe cae o dau eclamantii si guvenele, n vitutea pincipiului jua novit cuia,
de exemplu, ea a studiat din oficiu mai mult dect o plngee sub unghiul aticolului sau
paagafului pe cae ptile nu l-au citat si chia o cauz pe cae Comisia o declaase
inadmisibil einnd-o.
In acceptia Cutii, o plngee se caacteizeaz pin faptele pe cae le denunt si
nu pin simple pobe sau agumente de dept invocate. Plenitudinea de juisdictie a Cutii
este eficace doa n limitele cauzei".
Execitaea acesto competente lagi conduce la adoptaea hotilo.
Elaboaea lo pacugea 4 etape: i) Camea sau Cutea n plen tinea imediat dup
audiei o pim delibeae cae ajungea, cu sau f vot, la concluzii povizoii si la
constituiea unui comitet de edactae; ii) pe aceast baz, Gefa pegteste un antepoiect
pe cae iii) Comitetul de edactae l discuta, l amenda; iv) de unde, un poiect emaniat
cae d loc unei a doua delibei ce se temin pin votui definitive si pin adoptaea
textului de citit n sedint public. a. Deciziile ponuntate astfel se puteau spijini -
conjunct sau sepaat - pe un ansamblu de dificultti a co divesitate
coespundea,binenteles, multitudinii de functii ale Cutii; dificultti de competent sau de
admisibilitate, de pocedu sau de pob; de asemenea, dificultti de adiee de pe
obiectiv.
Rmne esentialul, dificulttile de fond; ele se gupeaz n dou categoii:
1. De o pate, poblema cucial de aflat, dac a existat sau nu o ignoae a
Conventiei. Dac Cutea tanseaz poblema pint-o solutie negativ, ceea ce s-a

9
ntmplat n 26 de cauze, hotea nu atage, evident, n pincipiu, nici o msu din
patea statului pt. Pesedintele o comunic totusi Comitetului de Ministi, dac acesta
se limita s ia not de ea; nu i evine n sacin supavegheea 24 executii.
2. Din cont, cnd Cutea elev una sau mai multe violi, at. 50 din Conventie
o oblig, n mod nomal, s hotasc asupa dificulttii de fond: este sau nu cazul s se
acode o satisfactie echitabil" victimei, desemnat ca pate lezat", adic, n pactic,
individul eclamant? In caz afimativ, hotea impune stalului o pestatie pecis; el nu
va avea o impunee pu declaativ.
b. Dincolo de divesitatea lo, hotile au caacteistici comune. Mai nti, se
cee s fie motivate. Dac ele nu expim n totul sau n pate opinia unanim a
judectoilo", fiecae dinte acestia ae deptul de a-i aduga", fie expuneea opiniei
sale sepaate, concodante sau opuse", fie simpla constatae a dezacodului su". Maea
majoitate dinte ele sunt nsotite efectiv de asemenea opinii, cnd individuale, cnd
colective, mai a de obsevatii de dezacod" asemntoae sau de explicatii de votae.
Totusi, exist un num apeciabil de hoti monolitice" ce eman de la Camee si
chia de la Cutea n plen.
In al doilea nd, hotile Cutii mbac un caacte definitiv, afimat pin
aticolul 52 din Conventie. Aceast clauza ae ns ca unic obiectiv acela de a le sustage
(...) de la fiecae ecus n fata fiecei alte autoitti"; ea nu mpiedic depuneea unei
ceei de intepetae sau n evizuie adesate Cutii nssi. Apoi,
caacteulesentialmente declaatoiu". Aticolul 50 din Conventie abiliteaz Cutea ca, la
nevoie, s acode victimei o satisfactie echitabil" si, n acest sens, s dea o hote de
pestatie". Da pima sacin pe cae i-o distibuie este s aate deptul, dac a existat sau
nu o violae. Nu i atibuie competenta de a aboga o lege, de a anula un act administativ,
de a casa o sentint judectoeasc etc., pe cae le-a considea contae Conventiei.
Aceasta eiese cu claitate att din edactaea aticolului, ct si din lucile pegtitoae.
In schimb, hotile Cutii se bucu de putee obligatoie: n temenii at. 53, statele
contactante se angajeaz s se confomeze acestoa n litigiile n cae (ele) sunt pti".
Pentu a se achita de aceast sacin, dup ponuntaea unei hoti de constatae c au
nclcat Conventia, statele pot, f nici o ndoial, s se vad stabilite s ia msui
individuale, ca de exemplu vsaea indemnizatiei acodate inteesatului, da autoitatea
lucului judecat la Stasboug" mege dincolo de asta.
Totusi, hotile Cutii nu cupind fomul executoie si nici nu au putee de titlu
executoiu. Pentu executaea lo, n msua n cae o aat, ele depind de statele

10
contactante si, n pincipiu, se las alegeea mijloacelo n acest obiectiv. In lipsa unui
bat secula euopean" capabil s le asigue espectaea pin constngee, at. 54 din
Conventie se limiteaz s pevad tansmiteea lo la Comitetul de Ministi cae le
supavegheaz executaea".

5. Jurisprudena
CEDO, sectia IV, decizia Bozhilov versus Bulgaria, 22 noiembrie 2001,
41978/98
Dreptul de a accede la o functie public nu este prevzut n Conventie.
n 1996, guvenul bulga a pezentat candidatua eclamantului ca si diecto al
secetaiatului pemanent al CEMN Coopeaea economic a Mii Nege o
oganizatie intenational. n octombie 1996, n uma unei decizii luate de cte ministii
de extene a statelo membe CEMN, eclamantul a fost numit n acel post cu ncepee de
la 1 mai 1997. n febuaie 1997, a avut loc o schimbae de guven n Bulgaia. n
consecint, noul ministu de extene a decis s etag candidatua eclamantului pentu
postul n cauz, desemnnd un alt candidat cae a fost numit n functie la 30 apilie 1997.
Reclamantul s-a adesat instantei supeme, cae a consideat ns c actul n discutie nu
este unul administativ, astfel nct nu poate face obiectul unei contestatii n discutie.
At. 32. Competenta mateial a Cutii. Reclamantul s-a plns de faptul c a
evocat din functie din cauza legtuilo sale cu patidul socialist. Cutea a consideat c
msua n cauz vizeaz deptul de a accede la o functie public, cae nu este pevzut n
Conventie si nu constituie o ingeint n libetatea de expimae, de asociee si de opinie,
asa cum sustine eclamantul. Cutea a constatat c obiectul litigiului const n numiea si
evocaea din functie, n cadul unei oganizatii intenationale, pe calea uno decizii de
odin administativ, n baza unui potocol existent la nivelul CEMN confom ceia
fiecae stat asigu acel post pin otatie. n consecint, numiea n postul n cauz tine de
execitaea puteii discetionae de cte statul n cauz, astfel nct nu poate constitui o
ingeint n deptuile pevzute n Conventie. Cum accedeea la o functie public nu
constituie un dept gaantat pin Conventie, Cutea a constatat c nu ae competenta
mateial de a examina plngeea.

Competenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Hotararea in cauza C-154/11

Ahmed Mahamdia / Algeria

11
 Un stat stain nu poate invoca faptul ca beneficiaza de imunitate pentu a se apaa
impotiva actiunii fomulate confom deptului muncii de un angajat al ambasadei sale,
atunci cand acesta din uma indeplineste atibutii cae nu se insciu in sfea execitaii
autoitatii publice.
Pin umae, un asemenea angajat poate sesiza instantele statului membu in ce se
afla ambasada in cauza Domnul Mahamdia, cae ae dubla cetatenie, algeiana si gemana,
a lucat pentu statul algeian in calitate de sofe in cadul ambasadei acestuia din Belin
(Gemania). Reclamantul contesta in fata instantelo gemane concedieea sa si solicita
acodaea de despagubii. Algeia sustine insa ca beneficiaza, in calitate de stat stain, de
imunitate de juisdictie in Gemania, ecunoscuta de deptul intenational, in temeiul
cauia un stat nu poate fi supus juisdictiei unui alt stat. In plus, Algeia invoca clauza,
cupinsa in contactul de munca pe cae l-a incheiat cu domnul Mahamdia, confom
caeia, in caz de litigiu, competenta apatine exclusiv instantelo algeiene.
In acest context, Landesabeitsgeicht Belin-Bandenbug (Tibunalul Regional
Supeio pentu Litigii de Munca Belin-Bandenbug) solicita Cutii de Justitie sa
intepeteze Regulamentul n. 44/20011, cae stabileste, pinte altele, nome n legtua
cu competenta judiciaa in mateia contactelo individuale de munca. Aceste nome
umaesc sa asigue o potectie adecvata a lucatoului in calitate de pate contactanta
defavoizata. Astfel, atunci cand angajatoul ae domiciliul in afaa teitoiului Uniunii
Euopene, lucatoul il poate actiona in justitie in fata instantelo din statul membu in ce
se afla unitatea acestui angajato in cae angajatul isi ntepinde activitatea.
Pin hotaaea ponuntata astazi, Cutea de Justitie aspunde ca o ambasada a unui
stat tet dint-un stat membu constituie o unitate in sensul egulamentului in cadul
unui litigiu efeito la un contact de munca, incheiat de aceasta ambasada in numele
statului aceditant, daca atibutiile indeplinite de lucato nu se insciu in sfea execitaii
autoitatii publice.
Astfel, la fel ca fiecae alta entitate publica, ambasada poate deveni titulaa uno
deptui si obligatii cu caacte civil. Aceasta este situatia cand ambasada incheie
contacte de munca cu pesoane cae nu indeplinesc atibutii ce se insciu in sfea
execitaii autoitatii publice. In plus, o ambasada poate fi asimilata unui centu al
opeatiunilo ce se manifesta in mod pemanent cate exteio. Pe de alta pate, o
contestatie din domeniul apotuilo de munca, pecum cea din speta, pezinta o legatua
suficienta cu functionaea ambasadei in ceea ce piveste gestionaea pesonalului sau.

12
 In ceea ce piveste imunitatea invocata de Algeia, Cutea pecizeaza ca aceasta
imunitate nu ae o valoae absoluta. Ea este in geneal ecunoscuta atunci cand litigiul
piveste acte de suveanitate. In schimb, aceasta poate fi exclusa in cazul in cae actiunea
in justitie piveste acte cae nu se incadeaza in sfea autoitatii publice.
Pin umae, pincipiul de dept intenational efeito la imunitatea de juisdictie
a statelo nu se opune aplicaii Regulamentului n. 44/2001 atunci cand este voba despe
un litigiu cae a luat nastee ca umae a contestaii de cate lucato a ezilieii
contactului sau de munca, incheiat cu un stat, in pivinta cauia instanta sesizata constata
ca atibutiile indeplinite de acest lucato nu se insciu in sfea execitaii autoitatii
publice.
In ceea ce piveste clauza inclusa in contactul de munca al domnului Mahamdia
confom caeia, in caz de litigiu, competenta apatine exclusiv instantelo algeiene,
Cutea aminteste ca Regulamentul n. 44/2001 limiteaza posibilitatea deogaii de la
nomele de competenta pe cae le stabileste. Cutea pecizeaza ca o conventie atibutiva
de competenta incheiata inainte de nasteea litigiului nu poate impiedica lucatoul sa
sesizeze instantele competente confom nomelo speciale din acest egulament in mateia
contactelo individuale de munca. In caz conta, obiectivul de a poteja lucatoul, in
calitate de pate contactanta defavoizata, nu a fi atins.
Pin umae, o conventie atibutiva de competenta, incheiata anteio nasteii unui
litigiu, poate doa sa ofee lucatoului posibilitatea de a sesiza, in afaa de instantele cae
sunt in mod nomal competente in confomitate cu Regulamentul n. 44/2001, si alte
instante, inclusiv, daca este cazul, cele din afaa Uniunii.
MENTIUNE: Timiteea peliminaa pemite instantelo din statele membe ca, in
cadul unui litigiu cu cae sunt sesizate, sa adeseze Cutii intebai cu pivie la
intepetaea deptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Cutea nu
solutioneaza litigiul national. Instanta nationala ae datoia de a solutiona cauza confom
deciziei Cutii. Aceasta decizie este obligatoie, in egala masua, pentu celelalte instante
nationale cae sunt sesizate cu o poblema similaa.

6. Concluzii
Instituit n 1952 pin Tatatul de la Pais, Cutea de Justitie a Comunittilo
Euopene (CJCE), cu sediul la Luxembug, constituie o institutie juisdictional cae
vegheaz la espectaea deptului comunita.

13
 nfiintaea, nc de la nceputul pocesului de nglobae euopean, a unei Cuti de
Justitie avnd obiectivul de a asigua espectaea deptului comunita n intepetaea si
aplcaea Tatatelo, a avut o influent stabilit asupa evolutiei Comunittilo.
Cutea de Justitie nu constituie o juisdictie intenational, ci o juisdictie inten a
Comunittilo, dup modelul juisdictiilo statale, att pin pesoana justitiabililo, ct si
pin competenta, natua litigiilo cae i sunt supuse si pocedua dup cae statueaz.
Juisdictia Cutii a devenit obligatoie pin intaea n vigoae a Tatatelo
comunitae.
Misiunea Cuii este de a gaanta espectaea legii n intepetaea i aplicaea
tatatelo. n cadul acestei misiuni, Cutea contoleaz legalitatea actelo instituiilo
Uniunii Euopene, se asigu c statele membe i ndeplinesc obligaiile ezultate din
tatate i analizeaz deptul Uniunii la solicitaea instanelo naionale.
Cutea de Justitie analizeaz legislatia euopean pentu a se asigua c aceasta se
aplic n acelasi fel n toate tile UE. De asemenea, solutioneaz litigiile juidice dinte
guvenele statelo membe si institutiile euopene. Pesoanele fizice, ntepindeile sau
oganizatiile pot, la ndul lo, s aduc un caz n fata Cutii de Justitie dac conside c
le-au fost nclcate deptuile de cte o institutie euopean.
Cutea Euopean a Deptuilo Omului (CEDO), adesea numit infomal "Cutea
de la Stasboug", a fost ceat pentu sistematizaea poceduii plngeilo n mateia
deptuilo omului povenite din statele membe ale Consiliului Euopei. Misiunea Cuii
este s vegheze la espectaea pevedeilo Conveniei Euopene a Deptuilo Omului i
a Potocoalelo suplimentae de cte statele semnatae.
Nu se cee confundate Cutea de Justitie a Uniunii Euopene si Cutea Euopean a
Deptuilo Omului, cu sediul la Stasboug - ogan ceat de Consiliul Euopei n baza
Conventiei Euopene a Deptuilo Omului. Juisdictia C.E.D.O. n domeniul deptuilo
omului este ecunoscut de toate statele membe ale Uniunii Euopene.

7. Bibliografie
FURA, Augustin, Manualul Uniunii uropn, ditia a V-a, rvzut si
adugit dup Tratatul d la Lisabona (2007/2009), ditura Univrsul Juridic, Bucursti,
2011

14
 Bianca Sljan Guan, Protcia uropana a Drpturilor Omului, d.C.H.Bck,
Bucurti, 2011
Dragomir Eduard, Nita Dan, Institutiile Uniunii Europene conform Tratatului de la
Lisabona, Editura: Nomina Lex, 2010
Moroianu Zltescu Irina, Institutii europene si drepturile omului, Editura IRDO,
Bucuresti, 2008

Selejan- Gutan Bianca, Protectia european a drepturilor omului, Editia a III-a

revzut si adugit, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008

15