Sunteți pe pagina 1din 57

LUCRARE DE LABORATOR NR.

1
STUDIEREA ŞI EXPERIMENTAREA APARATAJULUI
HIDRAULIC DE REGLARE ŞI CONTROL AL PRESIUNII CU
ACŢIUNE DIRECTĂ.

Scopul lucrării:
1) destinaţia, construcţia, principiul de funcţionare si
simbolizarea grafică a aparatajului hidraulic cu acţiune
directă;
2) studierea schemelor hidraulice principiale ale aparatului
G54;
3) cercetarea experimentală a aparatului;
4) descifrarea execuţiei aparatajului hidraulic.

1.1. Aparatajul hidraulic pentru reglarea şi controlul


presiunii. Noţiuni generale.

Aparatajul hidraulic pentru reglarea şi controlul presiunii


poate fi de presiune, reducţie şi aparataj cu diferenţa de presiune.
Aparatajul hidraulic pentru reglarea si controlul presiunii
protejează sistemul hidraulic de supraîncărcării, deci presiune care
depăşeşte valoarea stabilită. Aparatajul reacţionează numai in
situaţie de accident, diversând lichidul de lucrul din linia de
presiune in linia de evacuare şi în continuare în rezervor. Exemplu
de această funcţionare este funcţionarea supapei de presiune în
sistemul hidraulic cu reglarea volumică a vitezei în caz că sarcina
asupra cilindrului hidraulic depăşeşte sarcina calculată. În cazul
apariţie suprasarcinii cilindrul hidraulic se opreşte, fiindcă lichidul
de lucrul se scurge in rezervor prin supapa de presiune.
Supapele de presiune sunt destinate pentru menţinerea
presiunii constante în sistemul hidraulic, prin scurgerea permanentă
a unei parţi a lichidului de lucru în rezervor. Aşa un regim de lucru
al supapei se observă în cazul utilizării reglării rezistive a vitezei
în sistemul hidraulic, fiindcă droselul sau regulatorul de debit
3
limitează debitul lichidului care vine în cilindrul hidraulic iar restul
lichidului se scurge in rezervor prin supapa de presiune.
Supapele de presiune pot fi cu acţiune directă şi indirectă.
În supapele de presiune cu acţiune directă sertarele au forma
cilindrică cu caneluri. Pe suprafaţa frontală de jos al sertarului
acţionează presiunea hidraulică a lichidului, pe suprafaţa frontala
de sus al sertarului acţionează presiunea mecanică a arcului.
În cazul debitului mic al lichidului şi presiunii se utilizează
supapele de presiune cu acţiune directă. La aparatele hidraulice cu
acţiune directă se referă aparatele G54-3 (fig.1) şi aparatele
hidraulice cu supape de sens unic G66-3 (fig.3).
În cazul măririi debitelor lichidului de lucru şi a presiunilor
brusc se măreşte dimensiunea arcului, din acest motiv în sistemele
hidraulice se utilizează supapele de presiune cu acţiune indirectă.
În aparatele hidraulice cu acţiune indirectă cu deplasarea
sertarului dirijează o supapă suplimentară de dimensiuni mici.
Sertarul de deversare are forma cilindrică în forma de T cu caneluri
şi amortizor. Asupra celor 3 suprafeţe frontale acţionează presiunea
cilindrului din sistem, iar din altă parte ea se reglează cu suprafaţa
suplimentară.
Supapele de presiune trebuie să menţină presiunea stabilită
în intervale posibil mai mari de schimbare a debitelor lichidului de
lucru, care le traversează.
Supapele de reducţie se utilizează pentru formarea
presiunilor constante stabilite pentru sectoare separate a sistemului
hidraulic, mai joasă (mici) decât presiunea în ramură de presiune a
pompei. Ele se utilizează atunci, când de la o pompă hidraulică se
alimentează câţiva cilindri hidraulici cu diferite valori de presiune.
Supapele de presiuni au diferite execuţii după modul de
dirijare diametrul trecerii convenţionale, conectarea la presiunea
normală. Majoritatea supapelor au dirijare manuală şi numai câteva
execuţii au dirijare electrică - de descărcare.
Supapele de presiune utilizate în maşini unelte au
următoarele (treceri) diametre convenţionale: 10, 20 şi 32 mm.

4
Industria fabrică de asemenea supape cu diametre convenţionale 40
şi 50 mm, dar ele se utilizează rar.
După modul de conectare supapele au execuţie cu filet şi
cap la cap. După modul de conectare cu filet găurile în corp au filet
conic sau metric. În supapele cu conectare cap la cap, găurile se
execută pe suprafaţa îmbinată.
După presiunea nominală supapele au execuţie la 1; 2,5;
6,3; 10; 20; şi 32 MPa.

1.2 Supapele de presiune G54-3

Construcţia supapei de presiune G54-3 cu conectare după


filet este ilustrată pe (fig.1.) Ea este alcătuită din următoarele piese:
corpul 3, căpăcel 5, sertar 2, arc 6, şurub reglabil 8 şi bucşa 7.
Lichidul se aduce la supapă prin orificiul P şi se elimină prin
orificiul A. Cavitatea P prin canalul 10 şi orificiu mic (rezistenţă)
11 se uneşte cu cavitatea 1, iar cavitatea 9 prin canalul 4 - cu
orificiul A. Când forţa de la presiunea lichidului asupra suprafeţei
frontale a sertarului în cavitatea 1 învinge forţa arcului 6, sertarul
se deplasează în sus unind cu canelura în sertar cavitatea P şi A.
Daca cavitatea A este unită cu rezervorul, supapa lucrează în
regimul supapei de siguranţă.
Forţa hidraulică P(A), care acţionează asupra suprafeţei
frontale a sertarului, se determină după formula:
π ⋅d2
P=ρ⋅
4
unde: ρ - presiunea în cavitatea de admisie, Pa;
d - diametrul sertarului, m.

În consecinţă în cavitatea de admisie P, ca urmare în linia


presiunii controlate se stabileşte o presiune care corespunde arcului
reglat.

5
a) b)
Fig.1. Construcţia supapei de presiune G54-3 cu
conexiune cu filet (a) şi simbolizarea grafică (b)

Dacă presiunea în sistemul hidraulic devine mai mica decât


presiunea arcului, atunci sertarul este împins de arc în poziţia
iniţială şi supapă se închide.
Schimbând dopurile în orificiile Y, K, C şi X se schimbă
execuţia supapei de presiune.
În tabelul 1.1 sunt expuse posibile execuţii a supapei de
presiune G54-3 şi destinaţia lor funcţională.
Pentru presiunea de lucru până la 10 MPa (uneori până la
20 MPa) pentru protejarea sistemei hidraulice de supraîncărcări,
menţinerea valorilor de presiune în liniile de admisie şi evacuarea a

6
lichidului de lucru, pentru dirijarea la distanţă a circuitului şi a
diferitor blocaje utilizează supapele de presiune, în care pe
suprafaţa frontală a sectorului acţionează presiunea lichidului în
linia de dirijare, iar partea opusă a suprafeţei frontale - presiunea în
alta linie de dirijare şi forţa arcului reglat.
Tabelul 1.1
Execuţia după schemele supapelor de presiune
Nr. Funcţiile supapei Grupa Existenţa dopu- Simbolizarea
sche- funcţio- lui în orificii grafică
mei nală (vezi fig.1)
y k c x
1. Menţinerea diferenţei
de presiune dată în
circuitul de admisie Supapă
şi ieşire (supapa de
reglată cu deferenţa reglare
presiunii, supapa de * *
diversare şi siguranţă)
2. Trecerea lichidului
este posibilă numai
când în linia de
dirijare x presiunea
atinge nivelul reglat
de arc şi presiunii în * *
linia de evacuare. Supapă
3. Trecerea lichidului în condu-
ambele direcţii la cătoare
atingerea presiunii în
liniile de dirijare x şi
y dată de diferenţe de * *
presiuni determinată
de reglarea arcului
4. Trecerea când
presiunea reglată a
atins mărimea reglată
de arc şi presiunea în
linia de dirijare y
(supapă reglabilă * *
consecutivă)
Aceste supape au două linii de bază şi două linii de dirijare.
Sunt posibile aceste patru linii separat sau legându-se, putem primi
7
patru execuţii a supapei care au destinaţie funcţională diferită. În
dependenţă de execuţia supapei pot funcţiona în regim de supapă
de siguranţă sau diversare, în regimuri de reglare a diferenţelor de
presiune sau supapei reglate consecutiv.

1.3. Scheme de conectare a supapei de presiune G54-3

In schema (fig.2, a) supapa de presiune 4, execuţia 1 în


schemă este utilizată în calitate de supapă de deversare şi serveşte
pentru menţinerea presiunii constante a lichidului în linia 3, iar
supapa 2 - în calitate de supapă, care reglează diferenţa de presiuni
care asigură mărirea presiunii în linia 1 asupra presiunii din linia 3,
iar supapa 2 - în calitate de supapă care reglează diferenţa de
presiune, care asigură mărirea presiunii în linia 1 asupra presiunii
din linia 3 la mărimea determinată de reglarea arcului. Supapă cu
execuţia 2 după schema, asigură în schema hidraulică (fig. 2, b)
blocajul după presiune. Lichidul de la pompa hidraulică 1 prin
distribuitorul 2 intră în cilindrul de strângere 3 şi avans 4, numai că
primul începe mişcarea cilindrului 3, iar cilindrul 4 - numai după
deschiderea supapei 5. Supapa 6 apără sistema hidraulică de
supraîncărcări. La cuplarea electromagnetului distribuitorului 3
(fig. 2, c), supapa de presiune 4 execuţia 2 după schemă asigură
trecerea lichidului în rezervor, asigurând avansul rapid al
cilindrului 2 (presiunea minimală se asigură cu supapa 1). La
decuplarea electromagnetului viteza se limitează cu droselul
reglabil 5. Supapa de presiune 4, execuţia 3 după schema (fig.2, d)
asigură posibilitatea mişcării cilindrului 3 numai pentru un număr
de turaţii dat a motorului acţionării hidraulic relativ 2, pentru care
căderea de presiune în droselul 1 este suficient pentru a învinge
forţa arcului supapei 4. Supapă de presiune 1, execuţia 4 după
schema (fig.2, e) este reglat la dimensiune mai mare decât supapa
4, iar presiunea în linia 2 practic nu depinde de presiunea în linia 3.
În sistemul hidraulic (fig. 2, f) supapă de presiune 2, execuţia 4 în
schemă este utilizată în calitate de supapă de presiune consecutivă

8
asigurând începutul mişcării cilindrului 3 numai după ce cilindru 1
ajunge la opritor, şi presiunea în linia de presiune se ridică.

Fig.2. Scheme tip de conectare a supapei de presiune


G54-3

1.4.Supapele de presiune cu supapă de sens unic G 66-3.

Supapă de presiune cu supapă de sens unic G66-3 – este un


aparat complicat care este compus din două aparate: supapă de
presiune de tipul G54-3 şi supapă de sens unic 1 executate într-un
singur corp ( fig.3, a). El are două execuţii (fig.3, b).
În prima execuţie supapa de presiune permite trecerea
lichidului din linia P în linia A cu presiune dată, mărimea căreia se
determină cu reglarea arcului de asupra sectorului, iar în direcţia
opusă cu presiune minimală, determinată de rigiditatea arcului
supapei de sens unic 1. În această execuţie el este utilizat pentru
prevenirea coborârii arbitrare a pistonului în cilindrul hidraulic
când el este montat vertical. Linia de dirijare Y are ieşire aparte în
rezervor.

9
Fig.3. Construcţia supapei de presiune cu supapă de sens unic
G 66-3 cu conectare prin filet (a) şi simbolizarea
grafică în schemele hidraulice după execuţie (b).
În execuţia a doua, supapă de presiune G66-3 este destinată
pentru trecerea lichidului de lucru din linia P în linia A, numai în
acele momente de timp, când în partea de jos a suprafeţei frontale
va fi o presiune exercitând din partea sertarului de dirijare. În
direcţia opusă el permite trecerea lichidului cu presiune minimală
prin supapă de sens unic ca în prima execuţie. Pentru reinstalarea
supapei din prima execuţie în al doilea este necesar de a scoate
dopul 3 şi al instala în gaura 2 al corpului. Atunci linia X va fi
deconectată de la linia tehnică şi scoasă separat către sertarul de
dirijare.
Exemplu de utilizare a supapei de presiune cu supapă de
sens unic în execuţia a doua, poate fi sistemul hidraulic pentru
deplasarea pinolei maşinii unelte de strunjit (fig.4). În timpul
strângerii piesei lichidul liber se deplasează în camera pistonului
cilindrului hidraulic 1 prin supapă de sens unic 2, viteza de
deplasare se reglează cu droselul reglabil 3, iar forţa de strângere

10
cu supapă 4. Deplasarea inversă a pinolei este posibilă numai
atunci când presiunea în linia cu presiunea înaltă este suficientă
pentru învingerea forţei aerului supapei 2. În cazul căderii
întâmplător a presiunii sistemului hidralic supapa închide camera
pistonului şi exclude posibilitatea desfacerii întâmplătoare a
centrului de piesa prelucrată.

Fig. 4. Schema tip de conectare a supapei de presiune G66-3


În fig. 5 este expus codul (cifrul) de marcare a supapelor de
presiune G54-3 şi G66-3.
Industria produce supape de presiune CP1şi CPV-4/50,
care deasemenea sunt aparate hidraulice cu acţiune directă, şi au
deasemenea montare cu filet şi cap la cap.

P B G54-3 4 M UHL4
* *

Execuţia după climă


şi categoria de
Execuţia după plasare după GOST
modul de 15/50, UHL4 sau O4
asamblare:
• P - cap la
cap;
• indicele
lipseşte prin 11
filet
Execuţia după
presiunea de dirijare
în linia Y:
• indicele lipseşte –
până la 10Mpa,
Execuţia după • 2 - până la 20
presiune: MPa
• A – 1 MPa; B -
6,3 Mpa; C – 10 Execuţie după presiunea
MPa; D -20 MPa; maximală în linia Y şi P;
• indicele lipseşte – • indicele lipseşte – 23 MPa;
2,5 MPa • 3 - până la 32 MPa

Execuţia conform clasificato-


rului din construcţia de maşini • Construcţie modificată
unelte:
• G54-3- supapă de presiune;
• G66-3-sipapă de presiune Execuţia după diametrul trecerii convenţionale:
cu supapă de sens unic 1-8mm; 2-10mm; 3-16mm; 4-20mm; 5-32mm.

Fig.5. Codul de marcare a supapelor de presiune


G54-3 şi G 66-3
În anexa 1şi 2 sunt expuse respectiv parametrii de bază a
supapelor de presiune G 54-3 şi G66-3 şi a supapelor de singuranţă
CP1 şi CPV-4/50.

1.5 Descrierea standului nr.1 pentru experimentarea


aparatelor hidraulice

Pe fig.6 este prezentată schema principială hidraulică a


standului nr.1. Pe acest stand se experimentează următoarele
aparate hidraulice, supape de presiune cu acţiune directă, supape de
reducţie şi regulatorul de debit.
Standul este compus din rezervorul Rz1, filtrul F1, pompă
hidraulică cu palete PH1, motor electric ME, supape de presiune
SP1, supapă de reducţie SR1, regulator de debit RD1, distribuitor

12
hidraulic cu două poziţii DH1, cu dirijare manuală, manometre
hidraulice MH1 şi MH2, rezervor de etalonare RE1.
Scopul experimentării care se efectuează în această lucrare
este examinarea caracteristicii statice a supapei de presiune G54-3,
deci dependenţei presiunii Ps de debitul lichidului Qs care se
scurge prin supapă.
Pe stand este instalată o pompă hidraulică nereglabilă cu
palete, cu debit constant PH1. Debitul pompei este de 18 l/min.
Uleiul debitat de pompă, poate fi evacuat în rezervor RZ1 pe
două direcţii paralele: prima prin supapa de presiune Sp1; a doua -
prin supapa de reducţie SR1, regulatorul de debit RD1 şi
distribuitorul hidraulic DH1. Reglarea debitului lichidului pe
direcţia a două se efectuează cu ajutorul regulatorului de debit
RD1. Dacă droselul regulatorului de debit RD1 este închis, atunci
debitul transmis de pompa hidraulică PH1 se evaluează în rezervor
RZ1 prin supapa de presiune SP1, deci Q PH 1
=Q
SP 1.
. Treptat
deschizând droselul regulatorului de debit RD1 şi evacuând prin el
un debit anumit de lichid Q RD 1
, se schimbă şi debitul de lichid

evacuat prin supapa de presiune Q SP 1


, care este egal cu:

Q SP 1
=Q
PH 1
−Q
RD 1
, l/ min

1.6. Ordinea de petrecere a experimentării supapei de presiune

1) Distribuitorul hidraulic DH1 de instalat în poziţia b,


droselul regulatorului de debit RD1 de închis (vezi fig.6).

13
Fig.6. Schema principală hidraulică a standului nr.1 pentru
experimentarea aparatajului hidraulic.

2) De eliberat de efort arcul 6 a supapei de presiune SP1


cu şurubul de reglare 8 (vezi fig.1).
3) Şurubul de reglare a supapei de reducţie SR1 de fixat cu
efort maximal.
4) De pus în funcţiune pompa hidraulică PH1.Tot debitul
pompei hidraulice PH1, cu presiune minimală se va evacua, prin
supapa de presiune SP1, în rezervor RZ1.
5) Cu şurubul de reglare 8 al supapei de presiune SP1 de
reglat presiunea supapei în limita 1,5 ÷ 2 MPa (la indicaţia
profesorului) după indicaţia manometrului MH1.

14
6) De fixat (scris) parametrii primei probe în tabelul 1.2:

Q PH
=18 l/min; Q SP1
; Q RD1
= 0.

7) De deschis lent droselul reglabil al regulatorului de debit


RD1, rotind cadranul de diviziuni. De orientat după diviziunea
cadranului, pentru a scoate 5-6 puncte până la deschiderea
completă a droselului.
8) Distribuitorul hidraulic DH1 de schimbat în poziţia a şi
în acelaşi timp de fixat timpul t de umplere a rezervorului de
etalonare RE1. De scris mărimea presiunii după manometrul MH1.
Presiunea şi timpul de scris în tabelul 1.2.
9) După umplerea rezervorului etalonat distribuitorul
hidraulic DH1 de transferat în poziţia b. De scurs uleiul din
rezervorul etalonat.
10) De repetat punctele 7 - 9 până la deschiderea completă
a droselului regulatorului de debit.
11) Experimentul de repetat de trei ori: la micşorare, la
mărire şi iarăşi la micşorarea debitului de lichid prin supapa de
presiune SP1.
12) De deconectat pompa hidraulică PH1.

1.7. Prelucrarea datelor experimentale la experimentarea


supapei de presiune cu acţiune directă.

1) De calculat debitul lichidului prin droselul regulatorului


de debit RD1 după formula:

Q = V RE , l/min
t
unde: t - timpul de umplere a rezervorului etalonat, în minute;

V RE
- volumul rezervorului etalonat în litri.

Tabelul 1.2
15
Rezultatele încercărilor experimentale a supapei de presiune
cu acţiune directă G54-3

Numărul experienţei
Parametrii
1 2 3 4 5 6
Presiunea supapei ↑
P SP1
, Mpa ↓

Timpul de umplere a ↑
rezervorului etalonat t, ↓
s

Debitul prin drosel, ↑
RD1, Q RD 1
, l/min ↓

Debitul prin supapa de ↑
presiune Q SP 1
, l/min ↓

Debitul mediu prin
supapa de presiune
Q SP 1
, l/min

Notă: ↑- datele primite la deschiderea droselului;


↓- datele primite la închiderea droselului.
2) De calculat valoarea debitului de lichid prin supapă după
formula (1.1).
3) Rezultatele calculelor de inclus în tabelul 1.2.
4) Debitul prin supapă de presiune, după trei încercări, de
calculat media aritmetică

16
3

∑Q SP 1 (1.3)
Q SP 1 3
= i =1

5) De determinat abaterea media pătrată de la media primită


a valorii experimentale.

∑ (Q − Q )
3 2

i (1.4)
σQ = i =1

n( n − 1)

6) De construit graficul dependentei


P SP 1 = f QSP 1  .
De descifrat execuţiile supapelor de presiune G54-3 şi G66-
3 la indicaţia profesorului din tabelul 1.3
Tabelul. 1.3.
Variantele sarcinii
Supapa de presiune G54-3
PDG54-34M2304
PBG54-32M04

PG54-35MUXL4

PAG54-32MUXL4

DG54-35M3204

PBG54-32MUXL4

AG54-35M04

G54-32MUXL4

BG54-34M04
BG54-34M23UXL4

Supapa de
presiune

Supapa de sens
unic G66-3

BG66-32 MUXL4 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
PG66-34 MO4 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
DB66-35M23UXL4 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
PBG66-34 MUXL4 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
BG66-32 M2304 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
PAG66-35 MUXL4 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
PDG66-34 M2304 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70
G66-35 MUXL4 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80
AG66-32 MUXL4 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90
17
PBG66-35 M04 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100

1.8.Conţinutul raportului.

1. De scris pe scurt destinaţia, execuţiile constructive,


principiul de funcţionare şi de desenat simbolizările grafice
a supapelor de presiune cu acţiune directă.
2. De desenat schema principală hidraulică a standului nr.1.
De indicat în schemă modulul aparatelor hidraulice.
3. Rezultatele încercărilor experimentale a supapei de
presiune de tip G54-3 de oformat sub forma de tabel şi de
construit graficul dependenţei.
4. De descifrat două aparate hidraulice de presiune la indicaţia
profesorului.
5. De făcut concluziile pe lucrare.

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 2

STUDIEREA ŞI EXPERIMENTAREA APARATAJULUI


HIDRAULIC PENTRU REGLAREA ŞI CONTROLUL
PRESIUNII CU ACŢIUNE INDIRECTĂ

18
Scopul lucrări
1) de studiat destinaţia, construcţia, principiul de funcţionare
şi simbolizarea grafică a supapelor de presiune cu acţiune
indirectă;
2) de studiat schemele principiale hidraulice tipice cu
utilizarea supapelor de presiune cu acţiune indirectă;
3) de efectuat cercetarea experimentală a supapei de presiune
cu acţiune indirectă;
4) de efectuat încercarea experimentală a supapei de reducţie
cu acţiune indirectă.

2.1 Supapele de presiune cu acţiune indirecta MCPV


Supapele de presiune cu acţiune indirectă de tipul MCPV
sunt fabricate cu racordare cap la cap şi prin filet. În fig.7 este
prezentată construcţia supapei de presiune cu acţiune indirectă de
tipul MCPV cu racordare cap la cap.
Supapa este compusa din următoarele piese: corp 1, supapa
8, amplasată în cilindrul 10, arcul 9 şi supapei auxiliare 3, iar în
execuţia cu dirijare electrică ele suplimentar se completează cu
sertar pilot instalat în supapa 3. Lichidul din linia de presiune se
deplasează spre orificiul P din corp şi se deplasează în linia de
evacuare prin orificiul T. Orificiul P prin orificiu de dimensiune
mici 11 în supapa 8 este conectată cu cavitatea deasupra supapei 2,
de unde lichidul prin supapa 3 poate să se deplaseze în orificiul T
pe canalul 7. Dacă presiunea în sistemul hidraulic nu depăşeşte
presiunea de reglare a supapei 3 (se reglează cu şurubul 6, care
deformează arcul 5 ultimul este închis, presiunea pe suprafeţele
frontale ale supapei 8 sunt egale, şi el este strâns cu arcul 9 de către
locaşul conic al cilindrului 10, deconectând orificiile P şi T. Când
forţa de presiune a lichidului asupra conului 4 al supapei
suplimentare depăşeşte forţa arcului, conul se deplasează de la
locaş şi lichidul în cantitate mică din orificiul P prin orificiul mic
11, supapa suplimentară şi canalul 7 trece în orificiul T. Din cauza
pierderii de presiune în orificiul 11, presiunea în cavitatea 2 se
micşorează şi supapa sub acţiunea presiunii în orificiul P se

19
deplasează în sus, presând arcul 9 şi conectând orificiile P şi T.
Deplasarea supapei de sus va fi, până când forţa de la presiune în
orificiul P nu va echilibra forţa de presiune în orificiul 2 şi forţa
arcului 9, după ce presiunea în orificiul P (în linia de presiune a
sistemului hidraulic) se va menţine constantă automat în diapazon
mare al debitelor de lichid în supapă. Dacă orificiul X de conectat
cu linia de evacuare, presiunea în orificiul 2 va scădea, şi supapa 8
sub acţiunea unei presiuni mici (0,3 MPa) în orificiul se ridică
deformând arcul destul de slab 9 conectând orificiile T şi P (regim
de descărcare). În aparatele cu dirijare electrică descărcarea se
efectuează prin deconectarea (execuţia normal deschisă) sau prin
conectare (execuţiei închisă) ale electromagnetului pilot.

б)

Fig.7. Construcţia supapei cu acţiune indirectă MCPV pentru


montare cap-la-cap (a) şi simbolizarea grafică (b)
Când împărţirea evacuării, este necesară, lichidului de
dirijare faţă de evacuarea de bază în canalul 7 se instalează un dop
(şurub M5), iar în orificiul Y- duză cu filet (vezi fig. 7, vederea A).
Schemele hidraulice ale supapelor MCPV şi destinaţia
funcţională al acestora sunt expuse în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1.

20
Schemele hidraulice ale supapelor de presiune MCPV
pentru montare cap-la-cap şi montare cu filet

Nr. Execuţia Simbolizarea grafică Funcţiile


sche- supapei supapei
mei
2. MCPV…/3C2 Protejează sistemul
MCPV…/3T2 hidraulic de supra-
încărcări, menţine
presiunea constantă, şi
execută descărcarea la
distanţă, prin
conectarea orificiului
X cu linia de
evacuare.
3. MCPV…/3C3 Protejarea sistemului
MCPV…/3T3 hidraulic de supra-
încărcări şi menţinerea
presiunii constantei
când electromagnetul
pilot este conectat,
descărcarea - când este
deconectat.

4. MCPV…/3C4 Protejarea sistemului


MCPV…/3T4 hidraulic de supra-
încărcări şi menţinerea
presiunii constante
când electromagnetul
pilot este deconectat,
descărcarea - când este
conectat.

2.2.Schemele tipice cu utilizarea supapelor MCPV

21
În fig. 8 sunt expuse schemele tipice cu utilizarea supapelor
de presiune cu acţiune indirectă MCPV pentru menţinerea cap-la-
cap sau cu filet. În schema principială hidraulică (fig.8,a) uleiul de
la pompa hidraulică reglabilă 1 prin distribuitorul 4 se deplasează
în cameră pistonului cilindrului hidraulic 5, iar din camera tijei ea
se deplasează în rezervor.
Presiunea lichidului, transmisă de pompă hidraulică, se
determină de forţa care acţionează asupra cilindrului hidraulic şi
este controlată de manometrul 2. Supapa de presiune 3,
reacţionează numai în cazul supraîncărcării.

22
Fig.8. Scheme tipice cu utilizarea supapelor MCPV

Supapa de presiune 3 în schema (fig.8,b) lucrează în regim


de scurgere, deoarece droselul 6 limitează debitul lichidului debitat
de pompa nereglabilă 1 în cilindrul 5, iar partea de lichid rămasă
prin supapa 3 se scurge în rezervor, şi prin aceasta presiunea în
sistemul hidraulic se determină prin reglarea supapei şi practic nu
depinde de sarcina care este aplicată asupra cilindrului.
În schema hidraulică (fig.8, c) pompa se descarcă de
presiune prin deconectarea magnetului supapei 3 cu dirijare
electrică. Întrucât în linia de evacuare este instalată supapa de
presiune 7, evacuarea dirijată este scoasă în rezervor din orificiul
Y. Acesta permite asigurarea presiunii constante în linia P
indiferent de reglarea presiunii la admisie. În schemă este
prevăzută posibilitatea descărcării manuale a pompei cu ajutorului
ventilului 8, conectat la orificiul X.
În fig.9 este expus codul de marcare a supapelor de
presiune MCPV, iar în anexa 3 parametrii lor de bază.

23
M CPV- 20/ 3 C 3 P 2 24 4XL4

Dimensiunile
de conectare Execuţia
internaţionale după climă şi
categoria de
amplasare
după STAS
15/50
Supapă de
siguranţă încadrată
Execuţia după
Diametrul treceri timpul de curent şi
convenţionale tensiune:
Dc: 8, 10, 20, 32, 40, 24-24V curent
50mm continu;
110-110V curent
alternativ;
220-220V curet
Presiunea nominală 32 MPa
(0,3÷6,3) MPa alternativ
1 – 10 MPA
2 - 20 MPa
3 – 30 MPa
Execuţia după presiunea
nominală:
Ecuaţia după modul de montare; C-cap-la-cap, -(0,3÷6,3)MPa
T - prin filet. 1-10MPa
2-20MPa
3-32Mpa
Execuţia după schemă (vezi tab.2.1):
2 - cu dirijare hidraulică la distanţă şi descărcare;
3 - cu dirijare electrică, normal deschisă; Execuţia după modul de reglare:
4 - cu dirijare electrică normal închisă. V-reglare cu şurub;
R-reglare cu mâner;
P-cu capac de apărare şi plombă;
C-de dispozitiv tip lacăt.

Fig.9. Codul de marcare a supapelor de presiune cu acţiune


indirectă MCPV cu montaj cap-la-cap şi cu filet

24
2.3. Supapele de siguranţă după presiune cu acţiune indirectă
după TU 2-O53-5749043-002-88.

Aceste supape de siguranţă cu acţiune indirectă sunt


compuse din următoarele piese de bază şi ansambluri (fig.10):
corpul 4, sertar de deversare 5, arcul 9, supapă suplimentară 13.
Uleiul din linia de presiune se deplasează în cavitatea 6 a supapei şi
se evacuează din el linia de evacuare prin orificiul 3. Cavitatea 6
prin canalul 2 se uneşte cu cavitatea 1 şi prin orificiul de
dimensiuni mici 7 - cu cavitatea 10, de unde uleiul prin supapă 13
poate să deplaseze în linia de evacuare pe canalul 11. Dacă
presiunea în sistemul hidraulic nu depăşeşte presiunea de reglare a
supapei 13 (se reglează cu şurubul 15, care deformează arcul 14)
ultimul este închis, presiunea pe suprafeţele frontale ale sertarului
este strâns cu arcul 9 către locul în formă de con, deconectând linia
de presiune de cea de evacuare. Când forţa de presiune a uleiului
pe conul 12 a supapei auxiliare depăşeşte forţa arcului sau conul se
deplasează de la loc şi uleiul în cantităţi mici din cavitatea 6 pe
canalul 7 şi 11 se deplasează în linia de evacuare. Din motivul
pierderii de presiune în orificiul 7, presiunea în cavitatea 10 se
micşorează şi sertarul sub presiune în orificiul 6 şi 1 se deplasează
în jos, comprimă arcul 9 şi conectează linia de presiune cu cea de
evacuare. Deplasarea sertarului în jos va fi atât timp, până când
forţa presiunii în orificiile 1 şi 6 nu vor echilibra forţa presiunii în
cavitatea 10 şi forţa arcului 9, după ce presiunea în cavitatea 6
(linia de presiune) automat se menţine constantă.
Supapa poate fi folosită pentru descărcarea de presiune.
Dacă orificiul 8 de conectat cu linia de evacuare, presiunea în
cavitatea 10 scade şi sertarul 5 sub acţiunea presiunii mici
(0.3 MPa) în cavităţile 1 şi 6 se va coborî, deformând arcul 9 destul
de slab şi conectând linia de presiune cu cea de evacuare. Tot
lichidul, debitat de pompă, se deplasează în rezervor. În supapele
cu dirijare electrică, descărcarea se efectuează cu electromagnetul
pilotului deconectat, care se instalează pe supapa 13.

25
a)

b)
Fig.10. Supapa de siguranţă după presiune cu acţiune indirectă
după TU2-053-05749043-02-88 (a) şi simbolizarea grafică (b).
26
În fig.11 este expus codul de marcare a supapelor de
siguranţă, iar în anexa 4 parametrii lor de bază

20- 10- 1- 132

Diametrul trecerii
convenţionale Dc:
10,20 şi 31mm Execuţia după modul de dirijare:
11 - cu manuală;
131- execuţie normal
deschisă cu magnet de curent
alternativ 110V;
132 - execuţie normal
Execuţia după presiunea nominală,
deschisă cu magnet de curent
MPa:
alternativ 220V:
10, 20 sau 32MPa
133 - execuţie normal
deschisă cu magnet de curent
Execuţie după montaj: continuu 24V.
1- filet metric;
1k-filet conic;
2- cap la cap.
Execuţia

Fig.11. Codul de marcare a supapelor de siguranţă cu acţiune


indirectă după UT-053-05749043-002-88.

2.4.Supapele de reducţie cu acţiune indirectă după


UT-053-05749043-003-88.

Supapa de reducţie cu acţiune indirectă după UT-2-053-


05749043-003-88 (fig.12) sunt similare supapelor de siguranţă
descrise mai sus. Ele sunt compuse din aceleaşi piese (în afară de
sertar şi corp), dar lichidul din linia de presiune se deplasează în
acest caz în orificiul 3 şi în continuare prin fanta de droselare între

27
cilindru şi muchia de lucru a sertarului se deplasează în cavitatea 6,
legată cu linia de evacuare A în care se menţine presiune redusă P
red. Scurgerea uleiului din supapă auxiliară este scoasă în linie
aparte Y. Pe parcursul lucrului supapei lichidului în cantităţi mici
(1 2 l/min.) permanent curge din cavitatea 6 prin orificiul de
dimensiuni mici 7, supapa auxiliară 13 şi orificiul 11 în linia de
evacuare, (flux de dirijare)

a) b)

Fig.12.Supapa de reducţie cu acţiune indirectă (a); (codul de


marcare în textul pentru fig.10), şi simbolizare grafică (b)

Presiunea în cavitatea 10, se menţine cu supapa 13, va fi


mai mică decât presiunile în cavităţile 1 şi 6 cu mărimea pierderii
de presiune în orificiul 7. Existenţa diferenţei de presiune pe
suprafaţa frontală a supapei sertarului 5 creează o forţă auxiliară,
care deplasează sertarul în stânga şi deformează arcul 9. Sertarul cu
muchia sa de lucru droselează fluxul lichidului, care vine din linia
de presiune în cavitatea 6, în rezultatul căreia presiunea în linia de

28
evacuare se micşorează în comparaţie cu presiunea din linia de
presiune,
Valoarea necesară a presiunii de reducţie Pred. se reglează cu
supapa 13. Schimbările întâmplătoare a presiunii de reducţie Pred.
impun deplasarea sertarului 5 în direcţia micşorării greşelii. Când
presiunea se ridică se măreşte debitul lichidului prin orificiul 7 şi
pierderile în el în rezultatul căreia sertarul suplimentar se
deplasează în stânga, acoperind fanta de droselare; în cazul
micşorării presiunii arcul 9 deplasează sertarul în dreapta,
micşorând droselarea fluxului de bază. Întrucât fluxul de dirijare
permanent trece din linia P prin fanta de droselare, orificiul 7 şi
supapa 13 în linia Y, Pred automat se menţine aproximativ constant
în tot diapazonul de debituri (de la 0-Qmax). Dacă cu ajutorul
distribuitorului special orificiul 8 (linia de dirijare X)de cuplat cu
linia de evacuare, atunci Pred. cade până la valoarea minimală
(regim de descărcare).

2.5.Scheme hidraulice tipice cu utilizarea supapelor de reducţie


cu acţiune indirecte.

Supapele de reducţie frecvent sunt utilizate în maşini unelte,


destinate pentru operaţiuni de strângere, fixare şi dirijare unde
presiunea trebuie să fie mai mică decât în motoarele hidraulice de
deplasare.
Examinăm câteva scheme tipice cu utilizare supapelor de
reducţie în dispozitivele de strângere a maşinilor unelte.
În fig,13,a lichidul de la pompa hidraulică 1 sub presiunea de
reglare a supapei 10, care se verifică cu manometrul 9, prin
distribuitorul 3 se deplasează în cilindru 4. Viteza de mişcare a
tijei cilindrului hidraulic 4 se reglează cu droselul 2. Prin
distribuitorul 6 lichidul de lucru se deplasează în cilindrul de
strângere 7, presiunea în care se determină cu reglarea supapei de
reducţie 8 şi se controlează cu manometrul 5.
În schema din fig.13,b supapa de reducţie 3 permite trecerea
fluxului de lichid în două direcţii, motorul hidraulic 2 lucrează sub

29
presiunea reglată a supapei de siguranţă 1. Prin acţionarea pedalei
distribuitorului (fig.13,c) lichidul de la pompa 1 prin supapa de
presiune 7 liber trece în cilindrul de strângere 6; în continuare se
deschide supapa 9 şi cilindrul de avans 3 începe mişcarea în stânga
cu viteză determinată de reglarea regulatorului de debit 4. După
eliberarea pedalei dintâi se eliberează cilindrul 3, iar apoi prin
supapa 5 lichidul se deplasează în cilindrul 6, camera cilindrului
căreia este conectat cu rezervorul prin supapa 8 şi distribuitorul 2.
În sistema hidraulică din fig.13,d deplasarea suportului 4 se
realizează cu cama 3, iar cilindrul hidraulic 5 asigură numai
strângerea rolei către camă. În timpul deplasării în stânga lichidului
în cilindru vine în supapa de reducţie 1, iar în timpul deplasării în
dreapta se distribuie în rezervor prin supapa 2, reglată la presiune
mai înaltă (pentru evitarea fluxului de lichid din linia de debit în
linia din evacuare prin supapele 1 şi 2)

30
Fig.13. Schemele hidraulice tipice cu utilizarea supapelor de
reducţie cu acţiune indirectă

În fig.14 este expus codul de marcare a supapelor de


reducţie cu acţiune indirectă, iar în anexa 5 parametrii de bază al
acestora
20- 10- 1K- UXL4

Execuţia după climă şi


Diametrul trecerii
categoria de amplasare
convenţionale
GOST 15/150 UXL 4
Dc: 10, 20, 32mm
sau 04

Execuţia după presiune nominală: Execuţia după conectare:


10, 20,32 MPa 1- cu filet metric;
1K - cu filet conic;
2 - cap la cap

Fig.14. Codul de marcare a supapelor de reducţie


cu acţiune indirectă
31
2.6. Descrierea standului nr.2 pentru cercetarea
experimentală a aparatajului hidraulic

În fig.15 este expusă schema principială hidraulică a


standului nr.2. Cu el se petrec cercetări experimentale ale
următoarelor aparate hidraulice; supapei de siguranţă cu acţiune
indirectă şi a droselului reglabil.
Standul conţine rezervor RZ1 cu ulei mineral, filtrul de
aspiraţie F1, pompă cu palete PH1, motor electric ME, supapa de
siguranţă SS1, drosel reglabil DR1, monometrul MH1, distribuitor
hidraulic DH1 cu dirijare manuală şi rezervor etalonat RE1.

Pompa cu palete are un debit Q PA1


= 24 l/min = const

Fig. 15. Schema principială hidraulica a standului 2,


pentru cercetarea experimentală a aparatajului
hidraulic

32
Scopul cercetării experimentale - examinarea caracteristicii
statice a supapei de siguranţă cu acţiune indirectă, deci a relaţiei:
P SS 1
= (Q ).
SS 1
Metoda de cercetare este analogică cu cea din lucrarea de
laborator nr.1, punct 1.5.

2.7. Ordinea de petrecere a cercetării experimentale a


supapei de siguranţă cu acţiune indirectă

1. Distribuitorul hidraulic DH1 de instalat în poziţia a ,


droselul reglabil DR1 de închis (vezi fig.15).
2. De eliberat de efort arcul de reglare, cu ajutorul şurubului
de reglare, a presiunii supapei de siguranţă SS1.
3. De pus în funcţiune pompa. Tot debitul pompei cu presiune
minimală prin supapa SS1 se evacuează în rezervor RZ1.
4. Cu şurubul de reglare de reglat supapa de siguranţă SS1 la
o presiune de 1,5 ÷ 2 MPa (la indicaţia profesorului) după
indicaţiile manometrului MH1.
5. De scris parametrii primei probe în tabelul 2.2;
Q SS 1
= 24l / min ; P ;Q SS1 dr 1
= 0.
6. De deschis lent droselul reglabil DR1, rotind cadranul de
diviziuni. De orientat după diviziunea cadranului, pentru a
scoate 5-6 puncte pînă la deschiderea completă a droselului.
7. Distribuitorul hidraulic DH1 de schimbat în poziţia b şi în
acelaşi timp de fixat timpul t de umplere a rezervorului de
etalonare RE1.De scris mărimea presiunii după manometrul
MH1. Presiunea şi timpul de scris în tabelul 2.2.
8. După umplerea rezervorului etalonat distribuitorul hidraulic
DH1 de transferat în poziţia a. De scurs uleiul din
rezervorul etalonat.
9. De repetat poziţiile 6-8 până la deschiderea completă a
droselului.

33
10. Cercetările experimentale de repetat de trei ori: la
micşorare, la mărire şi iarăşi la micşorarea debitului de
lichid prin supapa de siguranţă SS1.
11. De conectat pompa hidraulică PH1.

Tabelul 2.2.
Rezultatele cercetărilor experimentale a supapei de
siguranţă cu acţiune indirectă.

Numărul experienţei
Parametrii
1 2 3 4 5 6
Presiunea supapei ↓
MPa ↑

Tipul de umplere ↓
a rezervorului ↑
etalonat, t, s ↓
Debitul prin ↓
supapa hidraulică ↑
QSS 1,l / min . ↓
Debitul mediu
prin supapa de
siguranţă
QSS 1,l / min .

Notă: ↑- date primite la deschiderea droselului;


↓ - date primite la închiderea droselului.

2.8 Prelucrarea datelor experimentale la supapa de siguranţă


cu acţiune indirectă.

1) De calculat debitul lichidului prin supapa de siguranţă SS1 după


formula 1.2.
2) Rezultate calculului de inclus în tabelul 2.2.
3) Debitul prin supapa de siguranţă SS1, după trei încercări, de
calculat media aritmetică după formula 1.3.
34
4) De determinat abaterea mediei pătrate de la media primită a
valorii experimentale după formula 1.4.
5) De construit graficul dependenţii:

( )
PSS 1 = f Q SS 1 .

2.9.Metodica şi ordinea de petrecere a cercetării experimentale


a supapei de reducţie cu acţiune indirectă.

Cercetarea experimentală a supapei de reducţie se petrece la


standul nr.1 (vezi fig.6).
Scopul cercetării experimentale – examinarea relaţiei
presiunii de reducţie de presiune de alimentare a supapei, deci:
Pred = f ( Pal )
.
Metodica de petrecire a cercetărilor experimentale constă în
următoarele: supapa de reducţie se reglează la presiune joasă după
manometrul MH2. Cu ajutorul supapei de presiune SP1 se reglează
diferite valori de presiune. În timpul cercetării valoarea presiunii în
faţa supapei de reducţie se măsoară cu manometrul MH1, iar
presiunea redusă cu manometru MH2.

Cercetarea experimentală se petrece în următoarea ordine:

1) De instalat distribuitorul hidraulic DH1 în poziţia b,


droselul reglabil al regulatorului de debit RD1 de închis,
şuruburile de reglare ale supapei de reducţie SR1 şi supapei
de presiune SP1 de slăbit complet.
2) De pus în funcţiune pompa hidraulică PH1.
3) Cu şurubul de reglare de reglat supapa de presiune SP1 la
mărimea de presiune – 1.5MPa după manometrul MH2.
4) De deschis droselul regulatorului de debit RD1 la un debit
minim (3 – 5 diviziuni ai cadranului).
5) Cu şurubul de reglare de reglat supapa de reducţie SR1 la o
presiune 0.5MPa după manometrul MH2.

35
6) Pe rând de reglat supapa de presiune SP1 la următoarele
valori de presiune Psp 2,0; 1,5; 1,0; 0,5;0.25MPa după
manometrul MH1 şi pentru fiecare caz de scris valoarea
presiunii de reducţie Pred după manometrul MH2.
Valorile presiunii nominale şi de reducţie de scris în tabel
2.3
7) Încercările de petrecut trei ori: la scăderea, ridicarea şi iar
scăderea presiunii normale.
8) De deconectat pompa hidraulică.

Tabelul 2.3
Rezultatele cercetării experimentale a supapei de reducţie
cu acţiune indirectă

Parametrii Numărul experienţei


1 2 3 4 5
Presiunea la intrarea în 2.0 1.5 1.0 0.5 0.25
supapa de presiune
Pred , MPa

Presiunea în supapa de
reducţie Pred , MPa

Valoarea medie a
presiunii de reducţie,
Pred ,MPa

36
2.10 Prelucrarea datelor experimentale a supapei de reducţie
cu acţiune indirectă.

1) De calculat media aritmetică a presiunii după rezultatele a


trei măsurări:
3

∑P red
(2.1)
Pred = i =1
3

2) De determinat abaterea medie pătrate de la media valorilor


permite la măsurări:

∑ (P )
3
− Pred
2
(2.2)
redi
σ Pred = i =1

n( n − 1)

3) De construit graficul dependenţei:


Pred = f ( Pnom )

2.11. Componenţa raportului

1. De scris, pe scurt, destinaţia execuţiile constructive,


principiul de funcţionare şi de desenat simbolizările grafice
a supapelor de presiune cu acţiune indirectă.
2. De desenat schema principală hidraulică a standului nr.2.
De indicat în schema modelul aparatelor hidraulice.
3. Rezultatele încercărilor experimentale a supapelor de
presiune cu acţiune indirectă de o format sub formă de
tabele şi grafice de dependenţă.
4. De comparat caracteristici le statice ale supapelor de
presiune cu acţiune directă şi indirectă. De formulat
concluziile.

37
Lucrarea de laborator 3

STUDIEREA ŞI EXPERIMENTAREA APARATAJULUI


HIDRAULIC PENTRU REGLAREA DEBITULUI.

Scopul lucrări:

1) De studiat destinaţia construcţia, principiul de funcţionare


şi simbolizarea grafică a aparatajului hidraulic pentru
reglare a debitului.
2) De studiat schemele principiale hidraulice tipice cu
utilizarea aparatajului hidraulic pentru reglarea debitului.
3) De efectuat cercetarea experimentală a droselului G77-11.
4) De efectuat cercetarea experimentală a regulatorului de
debit G55-23.

3.1 Noţiuni generale

Pentru reglarea rezistivă a vitezei organelor de lucru a


sistemelor hidraulice o largă răspândire au primit droselele şi
regulatoarele de debit. Faţa de reglarea volumică, reglarea rezistivă
- este mai puţin economică, din motivul că marea majoritate a
fluxului de lichid nu efectuează un lucru util şi prin supapa de
siguranţă se scurge în rezervor, ceia ce aduce la încălzirea
lichidului.
Avantajul acestei metode de reglare a vitezei este aceia, că
în sistem sunt utilizate pompe nereglabile cu debit constant mai
ieftine şi este posibil considerabil de mărit rapiditatea sistemului
hidraulic.
Prezenţa pierderilor energetice considerabile limiteză
domeniul de utilizare a metodei rezistive de reglare a vitezei
sistemului hidraulic. Puterea sistemului hidraulic de acest tip nu
depăşeşte 3÷5kW.

38
La momentul actual pentru reglarea debitului lichidului se
produc următoarele aparate hidraulice: drosel de tipul PG 77-1;
drosel; drosel cu regulator de tipul MPG 55-2*M; drosel cu
regulator cu supapă de sens unic de tipul MPG 55-3*M; drosel cu
regulator cu supapă de sens unic şi distribuitor PG 55-62 şi drosel
cu regulator cu supapă de siguranţă de tipul MPG 55-1*M.
Regulatorul de debit de tipul MPG 55-1*M se instalează
totdeauna la intrarea în cilindru hidraulic, iar celelalte tipuri de
regulatoare de debit se instalează la ieşirea din cilindrul hidraulic.
Droselul PG 77-1 poate fi instalat la intrare, ieşire şi paralel
cilindrului hidraulic.
Regulatoarele de debit în afară de reglarea vitezei în
sistemele hidraulice îndeplinesc şi alte funcţii suplimentare:
• Regulatorul de debit de tipul MPG 55-1*M schimbă
automat presiunea în linia de presiune în conformitate cu variaţia
sarcinii de lucru şi protejează sistemul hidraulic de spraîncărcări şi
deasemenea poate descărca sistemul hidraulic de presiune;
• Regulatorul de debit de tipul MPG 55-3*M liber permite
mişcarea lichidului în direcţie opusă;
• Regulatorul de debit de tipul PG 55-62 asigură lucrul
sistemului hidraulic după următorul ciclu: avans rapid (AR),avans
de lucru (AL), inversare (Iv) şi reîntoarcere rapidă (RR) a
organului de lucru.
Droselele şi regulatoarele de debit au diferite execuţii după
diametru de trecere, presiunea nominală şi tipul de dirijare.
Droselele şi regulatoarele de debit utilizate în maşini unelte
au următoarele diametre de trecere convenţională 10, 20 şi 32 mm.
Toate aceste aparate hidraulice au racordări (cuplări) cap-la-cap:
numai droselele PG 77-11 şi regulatoarele de debit de tipul PG
55-62 sunt fabricate cu dimensiuni de racordare după standardele
naţionale în maşini unelte,celelalte tipuri de regulatoare cu
dimensiuni de racordare internaţionale.
Regulatoarele de debit de tipul MPG 55-1*M au trei
execuţii după presiunea nominală până la: 6,3; 10 şi 20 MPa,

39
celelalte tipuri de drosele şi regulatoare de debit au presiune
nominală de 20 MPa.
Droselele şi regulatoarele de debit au dirijare manuală.
3.2. Drosele PG 77-1

Droselele PG 77-1 sunt alcătuite din următoarele piese


(vezi fig.16): corpul 1, bucsă 2, bucşă drosel 3, şurub 4, auxul
(cilindrul) 6, limbul (cadranul) 8, piuliţă de siguranţă 7, dopurile
11, arcul 10, indicatorul turaţiilor 5 şi ştift 9. Lichidul din sistemul
hidraulic se deplasează către oficiul „Intrare” al aparatului trece
prin fanta de droselare, formată de gaura calibrată în bucşă 2 şi
partea frontală a bucşei - drosel 3 (vederea B) şi se evacuează prin
orificiul „Ieşire”. Debitul se reglează prin deplasarea axilară a
bucsei-drosel cu ajutorul şurubului 4 într-o direcţie şi arcul 10 - în
direcţia opusă. Şurubul se roteşte de la limbul 8 prin axul 6 (pentru
rotirea după arcul ceasornicului debitul se măreşte).

Fig.16. Construcţia droselului PG 77-1(a) şi


simbolizarea lui grafică (b)

40
Între şurub şi axa este instalată o bucşă cu angrenaj dinţat,
care permite de a instala aşa limbul faţă de ax, ca pentru droselul
închis, pierderile de lichid prin el să nu depăşească valoarea
indicată în caracteristicile tehnice. Deplasării axiale totale a bucşei-
drosel corespunde patru turaţii a limbajului, ceia ce permite
reglarea lentă a debitului lichidului. După fiecare rotaţie a
limbajului cu ajutorul ştiftului 9 roteşte la ¼ indicatorul 5, la care
pe partea frontală sunt cifre 1-4; rotirea spontană a indicatorului
este preîntimpinată de fixatorul cu bilă şi arc. Muchia ascuţită pe
tot perimetrul a fantei de droselare practic exclude dependenţa
debitului fixat de temperatura lichidului, iar forma triunghiulară a
secţiunii de trecere pentru deschideri mici limitează pericolul de
murdărire.
În fig. 17 sunt prezentate schemele de instalare a droselelor.
În sistemul hidraulic (fig.17,a) lichidul de la pompa hidraulică
nereglabilă 1 prin droselul 2 şi distribuitorul 4 se deplasează în
camera pistonului cilindrului hidraulic iar din camera tijei se
scurge în rezervor. Viteza de mişcare a pistonului cu tijă se
reglează cu ajutorul droselului, care limitează debitul lichidului
care vine în cilindru, iar lichidul rămas se scurge în rezervor prin
supapa de presiune 5. Ultimul este reglat la presiunea pompei
hidraulice P ( PH ) suficientă pentru a învinge sarcina F care
acţionează tija cilindrului. Întrucât prin supapa de presiune 5
nepermanent trece o parte din lichid, pompa permanent lucrează
sub presiune maximală indiferent de sarcina F. Analogic lucrează
supapa de presiune şi droselul reglabil în schema din fig.17 b.

41
Fig.17. Schemele tipice de instalare a droselelor la intare (a),
ieşire (b), şi paralel cilindrului hidraulic (c).

Instalarea droselului paralele cilindrului hidraulic (fig.17, c)


permite de a reduce pierderile energetice în sistemul hidraulic,
fiindcă lichidul prin supapa de presiune va trece numai în caz de
supraîncărcare sau oprirea cilindrului de fixator.
Debitul uleiului care trece prin drosel depinde de suprafaţa
fantei droselului Sdr şi a căderii de presiune în drosel ∆P.
Q dr
= f ( S dr ∆P) .

42
Pentru toate cazurile de instalare a droselelor în schemele
hidraulice variaţia sarcinii F asupra cilindrului hidraulic
(exemplu - forţa de aşchiere la prelucrare pe maşini unelte) aduce
la schimbarea căderii de presiune în drosel, ca urmare la
schimbarea debitului prin drosel şi schimbării vitezei de deplasare
a motorului hidraulic.
În majoritatea sistemelor hidraulice viteza de mişcare instalată
a motoarelor hidraulice trebuie sa fie constantă cu schimbarea
sarcinii care acţionează asupra organelor de lucru în limite largi;
din acest motiv căderea depresiune în drosel trebuie să fie
menţinută constantă şi nu mare (0,2÷0,3) Mpa. Acestor condiţii
satisfac regulatoarele de debit.
3.3. Regulatoarele de debit MPG 55-2*M

Regulatorul de debit MPG 55-2*M reprezintă o combinaţie de


drosel cu regulator, care menţine căderea de presiune în drosel
constantă, datorită căruia practic este exclusă dependenţa debitului
de sarcină. Regulatorul de debit (fig.18) este compus din: corpul 1,
pieselor 2-11, care sunt analogice pieselor droselului PG 77-1,
bucşă 18, sertarul 20, regulatorului arcului 13 şi dopurilor 12.

43
Fig.18.Construcţia regulatorului de debit MPG 55-2*M (a) şi
simbolizarea lui grafică (b).

Lichidul din linia de presiune se deplasează în orificiul


‹‹intrare›› şi în continuare prin orificiul 19 în bucşă 18, muchia de
lucru a sertarului 20 parţial acoperită şi orificiul 16 în această
bucşă-către fonta de droselare a bucşei 2 iar apoi către orificiul
„ieşire”. Sertarul 20 se află în echilibru sub acţiunea forţei de
comprimare a arcului 13 şi a forţelor de presiune a lichidului în
cavitatea frontală 15 şi 21, conectată cu cavitatea 17 de intrare a
fontei de droselare, şi a presiunii din cavitatea 14, conectată cu
ajutorul canalului în corp cu ieşire din fonta de droselare.

44
În cazul deplasării axiale a sertarului se schimbă rezistenţa
hidraulică a orificiului 19, datorită acestea presiunea P, la intrare în
fanta de droselare se micşorează forţa de presiune în linia de
refulare. Ecuaţia forţelor care acţionează asupra sertarului în statica
are următoarea formă:
P (S + S
1 1 2
) = P 2 S + F arc
unde: P 2
- presiunea la ieşirea din fanta de droselare;

S ;S ;S 1 2 - suprafeţele frontale ale sertarului în


cavităţile respectiv 14, 15 şi 21;

F arc
- forţa arcului.

Luând în consideraţie că S +S =S
1 2 şi P −P
1 2
=
∆ P
(∆ P - căderea de presiune în fanta droselării), primim ∆

P = F ≈ const., luând în consideraţie că


arc / s deplasarea

sertarului este mică şi schimbarea F arc


este nesemnificativă.

Cu mărirea ∆ P sertarul se mişcă în dreapta, cu micşorarea - în

stânga automat stabilizând ∆ P = (0,2÷0,25) MPa, şi susţinând


constant debitul în limita largă schimbarea presiunilor la intrarea şi
ieşirea în orificii cu condiţia că, diferenţa acestor presiuni nu cade
mai jos de 0,5 MPa. Schimbarea debitului se efectuează tot aşa ca
în droselele PG 77-1. Plasând dopul 22, putem deconecta de la
linia de evaluare cavitatea 14 şi de conectat pe la cu sistema
hidraulică prin orificiul pentru dirijarea de la distanţa 23.
Parametrii de bază a regulatoarelor de debit MPG 55-2*M
sunt expuse în anexa 6.

45
3.4 Schemele tipice de utilizare a regulatoarelor de debit
MPG 55-2*M

În schema din fig.19, a, droselul cu regulator 5 este conectat


la ieşirea din cilindrul hidraulic. Lichidul transmis de pompa
hidraulică 1, sub presiune, determinată de reglarea supapei de
presiune 2, se deplasează prin distribuitorul 3 în camera pistonului
cilindrului 4, iar din camera tijei prin distribuitor şi regulator de
debit se scurge în rezervor. Regulatorul asigură viteza de mişcare a
cilindrului asigură viteza de mişcare a cilindrului constantă
indiferent de sarcina F. Conectarea droselelor suplimentare 7 şi 9
(fig.19, b) cu distribuitoare şuntate 6 şi 8, permite de schimbat în
trepte viteza, iar regulatorul asigură căderea de presiune constantă
pe întregul lanţ de drosele, pentru că orificiile pentru dirijare la
distanţă sunt conectate cu rezervorul.
În unele cazuri în momentul cuplării pompei sau schimbarea
fluxurilor de la un regulator la altul sunt posibile smuncituri de
scurtă durată a cilindrului înainte, care pot aduce la defectarea
sculei sau pot apărea zgârieturi pe piesa prelucrată. Motivul
apărării acestor defecte este căderea de presiune înaltă la fanta de
droselare în motivul iniţial de lucru al aparatajului până atunci când
sertarul cu dempfer 20 (vezi fig.18) nu va ocupa poziţia lui de
lucru, pentru care muchia de lucru droselează fanta de lichid prin
orificiul 19. În schema din fig.19, c, acest defect este înlăturat. Cu
conectarea electromagnetului distribuitorului 6 cilindrul se mişcă
cu viteza avansului de lucru unu ( V AL1
se determină cu droselul
7), iar cu deconectarea electromagnetului droselului 6, cilindrul se
mişcă cu viteza avansului de lucru doi ( V AL 2
mai mică),
determinată de reglarea regulatorului de debit 5. În acest caz
smuncituri la mişcarea cilindrului lipsesc, întrucât sertarul
regulatorului permanent se află în poziţia de lucru. În fig. 19, d
este demonstrată schema, în care cu ajutorul distribuitorului 13 se

46
poate instala orişicare din trei viteze, determinată de reglarea
regulatoarelor de debit 10-12.

Fig.19. Schemele tip cu utilizarea regulatoarelor de debit


MPG 55-2*M
3.5. Regulatorul de debit cu supapă de sens unic de tipul
MPG 55-3*M şi schema tip de utilizare.

47
Regulatorul de debit cu supapă de sens unic de tip MPG
55-3*M se utilizează pentru reglarea vitezei motoarelor hidraulice
într-o direcţie indiferent de mărimea sarcinii şi reîntoarcerea în
direcţia opusă (poziţia iniţială) fără reglarea vitezei cu pierderi
minimale a presiunii în aparat. Construcţia regulatoarelor (fig.20)
este analogică construcţiei regulatoarelor de tip, numai că in
aparatele MPG-55-3*M orificiile de ieşire şi intrare MPG-35-
2*M suplimentar sunt conectate cu supapă de sens unic 3, care cu
ajutorul dopului 1 şi arcului 2 este strâns către lăcaşul conic în
corp. În timpul inversării mişcării cilindrului 6 cu ajutorul
distribuitorului 4, supapă de sens unic al regulatorului cu pierdere
minimale de presiune permite trecerea fluxului de lichid din
distribuitor în cilindru.

Fig.20. Construcţia (a) schema tipica de utilizare (b) şi


simbolizarea grafică (c) a regulatorului de debit cu supapă de
sens unic MPG55-3*M

Parametrii de bază a regulatoarelor de debit MPG55-3*M


sunt prezentate în anexa 6.
48
3.6 Regulatoarelor de debit cu distribuitor şi supapă de sens
unic PG55-62

Regulatorul de debit cu distribuitor şi supapă de sens unic


PG55-62 este destinat pentru a îndeplini ciclul de mişcare a
organului de lucru : avans rapid (AR), - avans de lucru (AL) cu
reglarea vitezei indiferent de sarcină, inversarea mişcării ( Iv) şi
reîntoarcerea rapidă (RR), iar trecerea de la AR la AL se
efectuează cu ajutorul camei, instalat pe organul de lucru.
Regulatorul de debit PG55-62 (fig.21) este analogic după
construcţie cu regulatorul MPG55-32M, numai că suplimentar se
completează cu distribuitor cu dirijare de la camă. Pentru AR
lichidul din linia de presiune, prin orificiul P şi canelurile
distribuitorului liber se deplasează către orificiul de ieşire A. Când
cama instalată pe organul de lucru, schimbă poziţia sertarului în
poziţia de jos, lichidul în orificiul A poate trece numai prin
regulatorul de debit, care menţine viteza constantă de lucru AL
indiferent de sarcină. În momentul RR lichidul liber trece din
orificiul A în orificiul P prin supapă de sens unic, iar după
schimbarea poziţiei distribuitorului şi prin caneluri. Parametrii de
bază a regulatorului de debit PG55-62 sunt prezentate în anexa 6.
În sistema hidraulică din fig.21,b lichidul din linia de
presiune prin distribuitorul 1 se deplasează în camera pistonului
cilindrului 4, iar din camera tijei prin distribuitor, regulatorul de
debit 2 este de tipul PG 55-62 şi distribuitorul 1 se scurge în
rezervor, realizând AR. După schimbarea poziţie sertarului
distribuitorului cu cama 3 viteza AL se determină cu reglarea
droserului regulatorul de debit, iar după acţiunea distribuitorului 1
se realizează etajul ciclului Iv şi RR, deaceea că lichidul liber trece
în cilindru prin supapă de sens unic a regulatorului de debit. Din
camera pistonului lichidul prin distribuitorul 1, se scurge în
rezervor.

49
Fig.21. Construcţia (a) şi schema tipică de utilizare (b) şi
ciclograma de lucru (c) cu distribuitor şi supapă de sens unic
PG55-62

În fig.21, c este prezentat ciclul de lucru al sistemului


hidraulic cu regulatorul de debit de tip PG55-62.
PI - poziţia iniţială, cât sistemul hidraulic staţionează, Iv -
inversarea mişcării organului de lucru şi stop-oprirea în poziţie
iniţială.

3.7. Regulatorul de debit cu supapă de siguranţă MPG55-1*M

50
Regulatorul de debit cu supapă de siguranţă MPG55-1*M
(fig. 22) este compus din următoarele piese: corpul 1, piesele 2 -11,
analogice cu piesele droselului de tip PG77-1 piesa intermediară
12, arborele 13 corpul 14 supapei suplimentare, şurupul 15, bila 17,
bucşa 22 sertarul 24, dopul 26, arcurile 16 şi 19. Lichidul din linia
de presiune prin orificiul „intrare” se deplasează nemijlocit către
fanta de droselare şi mai departe prin orificiu în bucşă şi orificiul
„ieşire” se îndreaptă in sistemul hidraulic. Sertarul 24 în timpul
deplasării sale axiale schimbă droselarea la o parte a lichidului,
care trece din linia de presiune în linia de scurgere prin orificiul 21,
parţial acoperit cu muchia de lucru, şi orificiul 23. În procesul de
lucru sertarul se află în echilibru sub acţiunea forţei arcului 19 şi
forţelor de presiune a lichidului în camerele lor frontale 20 şi 25
conectate cu camera de intrare în fanta de droselare şi tot odată în
camera 18 conectată cu ieşirea din fanta de droselare. Aceasta
asigură automat a căderea de presiune constantă în fanta de
droselare, şi ca urmare, şi schimbarea presiunii lichidului în linia
de presiune în dependenţă de presiune în orificiul de evacuare .
Orice schimbare a forţei F care acţionează asupra cilindrului
F
(fig.24, a) aduce la schimbarea presiunii P1 = şi PP1H , iar
S
căderea de presiune în fanta droselării se menţine constantă
∆P = PP − P1 = (0,2 ÷ 0,3) MPa. Dacă P se măreşte faţă de
presiunea reglării supapei auxiliare, atunci supapă suplimentară
lucrează ca supapă de presiune cu acţiune indirectă, apără sistemul
hidraulic de supraîncărcări. Diferite execuţii după presiune (de
bază A sau B) se deosebesc numai prin dimensiunile arcului 16.
Aparatajul are un orificiu 28 pentru dirijare la distanţă, cu
ajutorul căruia se poate descărca sistemul hidraulic de presiune, ca
exemplu cu ajutorul distribuitorului cu dirijare electrică (vezi
fig.24, a) pentru electromagnetul cuplat PP1H ≈ 0,3 MPa. În
scopul scăderii fluxului minimal admisibil al lichidului este
fabricată modificarea de tip 2MPG55-1 fără supapă auxiliară.
Întrucât aparatele hidraulice de tip 2MPG55-1 nu protejează
sistemul hidraulic de supraîncărcări este necesar să se instaleze
51
suplimentar supapă de presiune 1( fig.24 b); pentru descărcare de
presiune poate fi utilizat pilotul 2.

Fig. 22. Construcţia (a) şi simbolizarea grafică regulatorului de


debit cu supapă de presiune MPG55-1*M

M A PG55-1 2 M UKL4

52
Execuţia
Dimensiuni de după clima şi
racordare categoria de
internaţionale amplasare

modernizat
Execuţie după presiune: A-10MPa;
B-20MPa nu se indică – 6,3MPa.

Execuţia după diametrul trecerii


convenţionale (Dc):
2-10mm; 4-20mm; 5-32mm.

Fig.23. Codul de marcare a regulatorului de debit cu supapă de


presiune MPG55-1*M

Fig.24. Scheme principiale tip cu utilizare a regulatoarelor de


debit MPG55-1*M (a) şi 2MPG55-1 (b)

53
Parametrii de bază a regulatorului de debit MPG55-1*M şi
2MPG55-1 sunt expuse în anexa 6 , codul de marcare pe fig. 23.
Întrucât regulatorului de debit MPG55-1*M şi 2MPG55-1
menţin presiunea în linia de presiune, care corespunde cu mărimea
sarcinii, ele sunt mai econome (mai ales pentru diferenţa minimă a
debitelor la intrare şi ieşire) decât regulatoarele MPG55-2*M şi
MPG55-3*M, pentru utilizarea cărora pompa hidraulică lucrează
cu presiune maximală indiferent de sarcină. Necătând la aceasta,
regulatoarele de debit MPG55-1*M şi 2MPG55-1 pot fi instalate
numai la intrarea în cilindrul hidraulic, ceea ce în unele cazuri
înrăutăţeşte mişcarea uniformă a organelor de lucru (în comparaţie
cu schemele unde regulatoarele de debit sunt instalate la ieşire);
pentru fiecare organ de lucru, reglate cu aceste aparate este
necesar, pentru fiecare o pompă, ceea ce în sistemele hidraulice a
maşinilor-unelte este rar utilizată

3.8. Determinarea dependenţei debitului de ulei prin droselul


G77-11 şi prin regulatorul de debit G55-23
şi compararea lor

Droselul şi regulatorul de flux sunt două aparate hidraulice


pentru reglarea debitului . Cercetarea experimentală se petrece la
standul nr.2, iar a regulatorului de debit la standul nr.1.
Analiza schemelor principale hidraulice a standurilor arată
că la droselul DR1 (vezi fig.15. lucrarea de laborator nr.2) ca şi la
regulatorul de debit RD1 (vezi fig.6., lucrarea de laborator nr.1)
valoarea presiunii la ieşire din aceste aparate este constantă.
Din acest motiv căderea de presiune la aceste aparate
hidraulice pentru cercetarea experimentală poate fii executată în
următorul mod: la drosel cu supapa de presiune SP1; iar la
regulatorul de debit RD1 - cu supapa de presiune SP1.
În legătură cu aceia, că la instalaţiile cu drosel şi regulator de
debit manometrele nu sunt instalate şi luând în consideraţie
mărimea presiunii neesenţiale la ieşirea din ele vom considera

54
convenţional, că căderea de presiune la aparatele pentru reglarea
debitului ∆ P este egal cu presiunea de alimentare, deci
∆P ≅ Pa .

3.9. Ordinea de petrecere a încercărilor pentru droselul


G77-11.

1) Distribuitorul hidraulic DH1 de instalat în poziţia a,


droselul reglabil DR1 de închis (vezi fig.15).
2) Cu ajutorul şurubului de reglare de descărcat de la forţa
arcului de reglare presiunea supapei de presiune SP1.
3) De cuplat pompa hidraulică. Tot debitul pompei cu
presiune minimală prin supapa SP1 se scurge în rezervorul
RZ1.
4) Cu şurubul de reglare de reglat supapa SP1 la o presiune de
0,4 MPa după manometrul MH1.
5) De deschis lent droselul reglabil. Orientându-ne după
cadranul limbului droselului, să-l instalăm în poziţia - 1/4
de la deschiderea maximală.
6) Distribuitorul DH1 de schimbat în poziţia b şi în acelaşi
timp de fixat timpul t de umplere a rezervorului etalonat.
Timpul de scris în tabelul 3.1.
7) După umplerea rezervorului etalonat distribuitorul hidraulic
de schimbat în poziţia a. De scurs lichidul din rezervorul
etalonat.
8) De repetat punctele 4 şi 6 instalând după manometrul MH1
a supapei de presiune SP1 valorile următoare a presiunii:
0,8; 1,2; 1,6 MPa.
9) Măsurările de repetat de trei ori: pentru mărirea presiunii la
intrarea în drosel, pentru micşorarea şi iarăşi mărirea.
10) De oprit pompa hidraulică.

55
3.10. Prelucrarea datelor experimentale ale droselului
G 77-11

1) De calculat debitul lichidului care trece prin supapa de


presiune SP1 după formula (1.2).
2) De calculat debitul lichidului care trece prin droselul DR1
după formula:
Q dr
= Q −Q
P SP1
; (

Q P
= 24l / min = const).
3) De calculat media aritmetică a debitului prin drosel după
trei încercări, după formula (1.3).
4) De calculat abaterea medie a debitului după media valorii
rezultatului primit după formula (1.4).
5) În baza rezultatul de încercări a droselului de construit
graficul dependenţei.

Q dr
= f (∆P).
Tabelul 3.1
Rezultatele încercărilor experimentale a droselului de
debit G 77-211

Presiunea Timpul umplerii Debitul Debitul prin


la rezervorului lichidului prin drosel
intrarea etalonat supapa de Q, l/min.
în drosel t, min. presiune SP1;
Pi, MPa Q,l/min.
↑↓↑ 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Qdr
0,4
0,8
1,2
1,8

56
3.11. Ordinea de petrecere a cercetărilor experimentale a
regulatorului de debit G 55-23.

1) De instalat în poziţia a distribuitorul hidraulic DH1,


droselul reglabil al regulatorului de debit RD1 de închis,
şuruburile de reglare a presiunii pentru supapa de reducţie
SR1 şi a supapei de presiune SP1 de slăbit complet.
2) De cuplat pompa hidraulică.
3) De reglat supapa de presiune SP1,cu ajutorul şurubului de
reglat, la valoarea presiunii - 2,0 MPa după manometrul
MH1.
4) De deschis droselul regulatorului de reglat supapa de
reducţie la presiunea 0,4 MPa cu şurubul de reglare după
manometrul MH1.
5) De schimbat în poziţia a distribuitorul hidraulic DH1 şi de
fixat timpul t de umplere a rezervorului etalonat RE1.După
formula (1.2) de calculat debitul lichidului prin regulatorul
de debit. Valoarea debitului pentru încercări trebuie să fie
în limitele de 4÷6 l/min.
6) De schimbat în poziţia b distribuitorul hidraulic DH1, de
scurs lichidul din rezervorul de etalonare RE1.
7) De repetat punctele 5 şi 6 schimbând pe rând supapa de
reducţie SR1 la următoarele valori de presiune 0,8; 1,2; 1,6
MPa.
8) Măsurările de repetat trei ori: pentru ridicarea presiunii de
alimentare a regulatorului de debit, pentru micşorarea şi
iarăşi pentru ridicare.
9) De cuplat pompa hidraulică.
10) Rezultatele cercetărilor experimentale de scris în tabel 3.2.

3.12 Prelucrarea datelor experimentale ale regulatorului


de debit G 55-23.

57
1) De calculat după formula (1.2) valoarea debitului de lichid
care curge prin regulatorul de debit RD1;
2) De calculat media aritmetică a debitului prin regulatorul de
debit în baza la trei încercări după formula (1.3);
3) De calculat abaterea mediei a debitului pătratică după
media valorii rezultatului primit, după formula (1.4);
4) În baza rezultatelor de încercare a regulatorului de debit de
construit dependenţa
Q RA
≈ f ( ∆P ).

Tabelul 3.2.
Rezultatele încercărilor experimentale a regulatorului
de debit G 55-23.

Presiunea
la intrarea
în Timpul umplerii Debitul prin regulatorul
regulatorul rezervorului de ulei de debit; Q, l/min
de debit t, min.
P, MPa
↓↑↓ 1 2 3 1 2 3 QRA
0,4
0,8
1,2
1,6

3.13. Conţinutul raportului.

1) De scris scurt destinaţia, execuţia constructivă,


principiul de funcţionare şi simbolizarea grafică a
aparatelor hidraulice pentru reglarea debitului.
2) Rezultatele încercărilor experimentale de oformat în
formă de tabele şi grafice.
3) De scris concluziile pe lucrare.
58
59