Transportul Gazelor Naturale

Introducere

Gazul natural ia naștere prin procese asemă nă toare petrolului cu care este gă sit frecvent.
Gazul se formează din organisme microscopice moarte (alge, plancton) fiind izolat de aerul
atmosferic, în prezența unor temperaturi și presiuni ridicate, condiții care au luat naștere
prin sedimentarea pe fundul mă rilor fiind acoperite ulterior de straturi impermeabile de
pă mâ nt.
Cea mai mare parte a gazelor naturale s-au format în urmă cu 15 pâ nă la 600 milioane de
ani, fiind asociate cu ză că mintele de petrol, mai rar se pot gă si ză că mintele unice de petrol
sau gaz. Pentru prima oară în 1844 s-a gă sit în Europa gaz natural în zona gă rii de est
din Viena, urmate de noi descoperiri în 1892 prin forajele din regiunea Wels, Austria.
Ză că minte mari de gaz se gă sesc în North Field (peste 900 TCF sau 25 miliarde (10¹²) m3)
în Qatar (peninsula Arabiei) și Urengoi (peste 300 TCF sau 8 milarde (10¹²) m3)
din Siberia, Rusia. De asemenea se presupune existența unor ză că minte de gaz și mai mari
în Iran.
Gazul natural este un amestec puternic inflamabil, de regulă insipid și inodor (din care
cauză pentru odorizare se adaugă gazului mercaptan cu scopul de a ușura detectarea
scurgerilor) cu o temperatură de aprindere de circa 600 °C. Este un gaz mai ușor ca aerul;
pentru arderea 1 m³N de gaz sunt necesari circa 10 m³N de aer. Gazul este clasificat după
compoziție în diferite categorii, gaz sărac și gaz bogat. Gazul să rac are un procent mai
ridicat de metan (87–99% volumic), pe câ nd în gazul bogat conținutul în metan oscilează
între 80 și 87% volumic, avâ nd în compoziție cantită ți mai mari de dioxid de carbon și azot.
Densitatea este între 0,700–0,840 kg/m³. După compoziție (gaz să rac sau gaz bogat),
că ldura degajată prin ardere (puterea calorifică ) este: 8,2–11,1 kWh/m³N = 30–40 MJ/m³N,
iar temperatura de fierbere este de -161 °C.
Poate fi transportat prin conducte sau cu alte mijloace de transport în stare comprimată
sau în stare lichidă , actualmente fiind folosit pe scară tot mai largă ca înlocuitor al benzinei.
Uscarea gazului reprezintă procesul de înlă turare a vaporilor de apă , care face parte din
metodele de pregă tire a gazului înainte de utilizare. Îndepă rtarea apei din gaz este
importantă , deoarece prin uscarea gazului se înlă tură posibilitatea formă rii
cristalohidraților. Aceștia sunt impurită ți solide care blochează conductele și dă unează
armă turilor. Gradul de uscare al gazului se stabilește astfel încâ t cristalohidrații să se
formeze doar sub -8 °C .

1
Factorul de neidealitate Z
1. Metoda A. Z. Istomin

Z = 1-10-2·(0.76·T 3pr-9.36·Tpr+13)·(8-ppr)·ppr =
= 1-10-2·(0.76·1.52683-9.36·1.5268 + 13 )·(8-0.203)·0.203 = 0.9811
ppcr = (4.937-0.464·δ)·106 = (4.937-0.464·0.554)·106 = 4.679·106 Pa = 46.79 bar
Tpcr = 171.5·δ + 97 = 171.5·0.554 + 97 = 192.011 K
p|¿| 9,5
ppr = ¿= = 0.203 bar
p pcr 46.79
T |¿| 288
Tpr = ¿= = 1.5268 K
T pcr 192.011
ppcr, Tpcr – temperatura/presiunea pseudocritică
ppr, Tpr – temperatura/presiunea pseudoredusă

2. Metoda Dranchuck Abou Kassen

Z = 1 + C1(Tpr)·ρr + C2(Tpr)·ρr2-C3(Tpr)· ρr5 + C4(ρ, Tpr) =
= 1 – 0.5269 ·0.0367 + 0.1431·0.03672 -0.033·0.03675 + 0.000229 = 0.981
0.27 · p pr 0.27 ·0.203
ρr = = = 0.0367
Z· T pr 0.9720· 1.5268

A1 = 0.3265 A9 = 0.1056
A2 = -1.07 A10 = 0.6134
A3 = -0.5399 A11 = 0.721
A4 = 0.01569
A5 = -0.05165
A6 = 0.5475
A7 = -0.7361
A8 = 0.1844

2
 A2 A3 A4 A5 −1.07 −0.5339 0.01569 0.05165
C1 = A1 + + 3 + 4 + 5 = 0.3265 + + + + = -0.5269
T ❑
pr T pr T pr T pr
1.5268 1.52683❑ 1.5268❑4 1.52685❑

A7 A8 −0.7361 0.1844
C2 = A6 + ❑ + 2 = 0.5475 + + = 0.1431
T pr T pr 1.5268 1.5268❑2

A7 A8 −0.7361 0.1844
C3 = A9 · ( + 2 = 0.1056 ·
T pr T pr ) +
1.5269 1.52682
= -0.033 ( )
ρ2r
C4 = A10 · (1 + A11·ρr ) · 2
( )
T 3
pr
· e (A 11
2
· ρr )
=

0.03672 0.7210· 0.0367

2

= 0.6134·(1 + 0.7210·0.03672 )· ·e = 0.000229

1.52683

3
 Capitolul 1
Calculul hidraulic al conductei

1.1. Stabilirea regimului de curgere

Pentru stabilirea regimului de curgere trebuie calculat numă rul Reynolds. Luâ nd drept
criteriu numă rul Reynolds, în funcție de valoarea sa, se disting trei regimuri fundamentale
de curgere: laminar, mixt şi turbulent.

 Calculul debitului:
QG 1.35· 105
Q= = = 1.56 st m3/s
86400 86400

 Calculul vitezei de curgere:

4·Q 4 · 1.56
vm = 2 = = 6.51 m/s
π· Di π· 0.3048
st m3
m
vm = s =
s
m2

 Determinarea densită ții gazelor:

ρg = δ·ρaer = 0.554·1.293 = 0.716 kg/m3

 Calculul numă rului Reynolds:

ρ · v · D 0.716 ·6.51 · 0.3048
Re = g m i = = 111393.464 > 2300 =>regim turbulent
μ 0.012· 10−3
kg m kg
· ·m
m 3
s m·s kg m 2 kg·m kg·m·s−2 N
Re = = = · = = = = ct
N N·s m·s N·s N·s2 N N
2
· s 2
m m

 Valoarea limită a lui Reynolds pentru țevi netede:

r 1.143 0.1524 1.143
Re1 = 59.5·( )
ks (
= 59.5· )
0.3 ·10−3
= 73674.83

D 0.3048
r= i = = 0.1524 m
2 2

4
  Valoarea limită a lui Reynolds pentru țevi rugoase:
r r
ks (
Re2 = · 665.4+764.8 · lg
ks
= )
0.1524 0.1524
=
0.3 ·10 (
−3 ·
665.4 +764.8· lg (
0.3 ·10−3 )) = 1389301.04
Re2 > Re > Re1  1389301.04 > 131891.410 > 73674.83 => regim turbulent mixt

1.2. Calculul coeficientului de rezistență

1 1
2 2
Di 0.3048
λ=
( ( ) ) ( (
2 ·lg
2 · ks
+1.74
= 2 ·lg
2 ·0.3 · 10−3)+1.74
) = 0.0283

0.04367 0.04367
λ= = = 0.0139– Formula Weymouth (D - cm)
D i0.333 30.480.333

1.3. Calculul presiunii de intrare în conductă

Folosind formula din normativ:
Q2 L
2 2
p1 – p2 = · 5.33
2.71 D i

Q2 L
p1 =2 · + p22
2.71 D 5.33
i

56252 123.5
p12 = · + 121 = 138.7477
2.71 30.485.33

p1 = 11.779 bar

Folosind relația Weymouth:

- Unită ți MKfs:
0.683 · L·Q2 · δ·Z 0.683 ·123.5 ·5625 2 · 0.554 · 0.9811
√
p1 = p 22+

p1, p2 – bar
D5.33
i
= 90.25+
√ 30.485.33
= 10.39 bar

L – km
Q – st m3/h

5
 Di – cm

- Unită ți SI:
0.1491 ·10−3 · L·Q 2 · δ·Z −3 2
5 0.1491 ·10 · 123500· 5625 ·0.554 · 0.9811

√
p1 = p 22+
D5.33
i
= 1039562.36 Pa = 10.39 bar
= 90.25 ·10 +
√
0.30485.33

1.4. Calculul debitului după normativ

( p 21− p22 ) · D5.33 2 2 5.33

Q = 1.646·
√ L
= 5617.054 stm /h =1.5602 st m3/s
3
i

√
= 1.646· ( 10.39 −9.5 ) ·30.48 =
123.5

A2 A3 A4 A5
C1 = A1 + ❑ + 3 + 4 + =
T pr T pr T pr T 5pr
−1.07 −0.5339 0.01569 0.05165
= 0.3265+ + + + = -0.52
1.52 1.52❑3 1.52❑4 1.52❑5
A7 A8 −0.7361 0.1844
C2 = A6 + ❑ + 2 = 0.5475 + + = 0.143
T pr T pr 1.52 1.522❑

A7 A8 −0.7361 0.1844
C3 = A9 · ( )
+ 2 = 0.1056 ·
T pr T pr 1.52
+
(
1.522
= -0.042 )
ρ2r
C4 = A10 · (1 + A11·ρr ) · 2
( )
T 3
pr
· e (A 11
2
· ρr )
=

0.0442 0.7210· 0.036 2

= 0.6134·(1 + 0.7210·0.0362 )· ·e = 0.00022

1.523
Z refulare:
a) Vara:
ppcr = (4.937-0.464·δ)·106 = (4.937-0.464·0.554)·106 = 4.679·106 Pa = 46.79 bar
Tpcr = 171.5·δ + 97 = 171.5·0.554 + 97 = 192.011 K
p|¿| 10.39
ppr = ¿= = 0.22
p pcr 46.79

6
 T |¿| 341.142
Tpr = ¿= = 1.77
T pcr 192.011
n−1 1.28−1
Trefulare = Taspiraţie · r n = 284.32·2.3 1.28 = 341.142 K

ppcr, Tpcr – temperatura/presiunea pseudocritică

ppr, Tpr – temperatura/presiunea pseudoredusă
Zrv = 1 + C1(Tpr)·ρr + C2(Tpr)·ρr2-C3(Tpr)· ρr5 + C4(ρ, Tpr) =
= 1 – 0.377 ·0.03 + 0.19·0.032 + 0.038·0.035 + 0.000099 = 0.988
0.27 · p pr 0.27 · 0.22
ρr = = = 0.03
Z· T pr 0.9811 ·1.77

A1 = 0.3265
A2 = -1.07
A3 = -0.5399
A4 = 0.01569
A5 = -0.05165
A6 = 0.5475
A7 = -0.7361
A8 = 0.1844
A9 = 0.1056
A10 = 0.6134
A11 = 0.7210

A2 A3 A4 A5
C1 = A1 + + = 3 + 4 +
T 5pr
❑
TT T
pr pr pr

−1.07 −0.5339 0.01569 0.05165

= 0.3265+ + + + = -0.377
1.77 1.773❑ 1.774❑ 1.775❑
A7 A8 −0.7361 0.1844
C2 = A6 + + 2 = 0.5475 + + = 0.19
1.77 1.772❑
❑
T pr T pr

A7 A8 −0.7361 0.1844
C3 = A9 · ( +
T pr T 2pr )
= 0.1056 ·
1.77
+
1.772 (
= -0.038 )
7
 ρ2r
C4 = A10 · (1 + A11·ρr2) ·
( )
T 3
pr
· e (A 11
2
· ρr )
=

0.032 0.7210· 0.03

2
2
= 0.6134·(1 + 0.7210·0.03 )· ·e = 0.000099
1.773
b) Iarna:
ppcr = (4.937-0.464·δ)·106 = (4.937-0.464·0.554)·106 = 4.679·106 Pa = 46.79 bar
Tpcr = 171.5·δ + 97 = 171.5·0.554 + 97 = 192.011 K
p|¿| 10.39
ppr = ¿= = 0.22
p pcr 46.79
T |¿| 341.61
Tpr = ¿= = 1.77
T pcr 192.011
n−1 1.28−1
Trefulare = Taspiraţie · r n = 284.71·2.3 1.28 = 341.61 K

ppcr, Tpcr – temperatura/presiunea pseudocritică

ppr, Tpr – temperatura/presiunea pseudoredusă
Zri = 1 + C1(Tpr)·ρr + C2(Tpr)·ρr2-C3(Tpr)· ρr5 + C4(ρ, Tpr) =
= 1 – 0.377 ·0.03 + 0.19·0.032 + 0.038·0.035 + 0.000099 = 0.988
0.27 · p pr 0.27 · 0.22
ρr = = = 0.03
Z· T pr 0.9811 ·1.77

A1 = 0.3265
A2 = -1.07
A3 = -0.5399
A4 = 0.01569
A5 = -0.05165
A6 = 0.5475
A7 = -0.7361
A8 = 0.1844
A9 = 0.1056
A10 = 0.6134
A11 = 0.7210

8
 A2 A3 A4 A5
C1 = A1 + + = 3 + 4 +
T 5pr
❑
TT T
pr pr pr

−1.07 −0.5339 0.01569 0.05165

= 0.3265+ + + + = -0.377
1.77 1.773❑ 1.774❑ 1.775❑
A7 A8 −0.7361 0.1844
C2 = A6 + + 2 = 0.5475 + + = 0.19
1.77 1.772❑
❑
T pr T pr

A7 A8 −0.7361 0.1844
C3 = A9 · ( + 2 = 0.1056 ·
T pr T pr ) 1.77
+
1.772
= -0.038( )
ρ2r
C4 = A10 · (1 + A11·ρr ) · 2
( )
T 3
pr
· e (A 11
2
· ρr )
=

0.032 0.7210· 0.03 2

= 0.6134·(1 + 0.7210·0.032 )· ·e = 0.000099
1.773

Debitul compresorului cu simplu efect:

P1 T 0 η z
Q = 1130.4 · Dp2 · s · nc · · ·
P 0 T 1 ηe · Z

a) Vara:
1 Z av 1 0.9832
ηzv = 1 – m · (r n · −1¿ – 0.01 · r = 1 – 0.15 · (2.3 1.28 · −1) = 0.866
Z rv 0.994
P1 T 0 η z
Q = 1130.4 · Dp2 · s · nc · · · =
P 0 T 1 ηe · Z
11 15 0.866
= 1130.4 · 0.152 · 0.38 · 310 · · · =
1.01325 11.17 0.839 · 0.9775
= 46122.54 m3/zi = 0.534 st m3/s

b) Iarna
1 Z ai 1 0.9832
ηzi = 1 – m · (r n · −1¿ – 0.01 · r = 1 – 0.15 · (2.3 1.28 · −1) = 0.866
Z ri 0.994

9
 P1 T 0 η z
Q = 1130.4 · Dp2 · s · nc · · · =
P 0 T 1 ηe · Z
11 15 0.866
= 1130.4 · 0.152 · 0.38 · 310 · · · =
1.01325 11.56 0.839 · 0.9775
= 44566.50 m3/zi = 0.516 st m3/s

Debitul compresorului cu dublu efect:

P1 T 0 η z
Q = 2260.8 · Dp2 · s · nc · · ·
P 0 T 1 ηe · Z

a) Vara
P1 T 0 η z
Q = 2260.8 · Dp2 · s · nc · · · =
P 0 T 1 ηe · Z
11 15 0.866
= 2260.8 · 0.152 · 0.38 · 310 · · · =
1.01325 11.17 0.839 · 0.9775
= 92245.09 m3/zi = 1.068 st m3/s

b) Iarna
P1 T 0 η z
Q = 2260.8 · Dp2 · s · nc · · · =
P 0 T 1 ηe · Z
11 15 0.866
= 2260.8 · 0.152 · 0.38 · 310 · · · =
1.01325 11.56 0.839 · 0.9775
= 89133.01 m3/zi = 1.032 st m3/s

3.1. Debitul total al compresorului într-o singură treaptă

qt = q · N c
Nc – numă rul de cilindrii; Nc = 5.
Cu simplu efect:
a) Vara: qt = q · Nc = 0.32 · 5 = 1.6 st m3/s
b) Iarna: qt = q · Nc = 0.319 · 5 = 1.595 st m3/s
Cu dublu efect:
a) Vara: qt = q · Nc = 0.631 · 5 = 3.155 st m3/s
b) Iarna: qt = q · Nc = 0.63 · 5 = 3.15 st m3/s

10
 3.2. Debitul total al compresorului în două trepte
qt = q · N c
Nc – numă rul de cilindrii; Nc = 5.
Cu simplu efect:
c) Vara: qt = q · Nc = 0.534 · 5 = 2.67 st m3/s
d) Iarna: qt = q · Nc = 0.516 · 5 = 2.58 st m3/s
Cu dublu efect:
c) Vara: qt = q · Nc = 1.068 · 5 = 5.34 st m3/s
d) Iarna: qt = q · Nc = 1.032 · 5 = 5.16 st m3/s

3.3. Puterea compresorului într-o singură treaptă

a) Neluâ nd în considerare factorul de abatere Z:

4 n−1
n 9.81· 10 · pa ·V c ·η ( )
N= · · r n −1 , în care:
n−1 60 · p 0 · ηmt

N – puterea compresorului [W];

n – exponent politropic;
pa – presiunea de aspirație, [MPa];
Vc – volumul geometric descris de piston (pistoane) într-un minut, [m3/min];
η – randamentul volumetric al compresorului;
r – raportul de comprimare; (r = p2/p1);
p2 – presiunea la refulare, [MPa];
p1 – presiunea la aspirație, [MPa];
p0 – presiunea atmosferică , [MPa];
ηmt – randamentul mecanic de transmisie;
p 2 2.18
r= = = 2.3
p 1 0.95

11
 4 n−1
n 9.81· 10 · pa ·V c ·η ( )
N= · · r n −1 =
n−1 60 · p 0 · ηmt
4 1.28−1
= 1.28 · 9.81· 10 · 0.95· 2.08 · 0.862 · 2.3
1.28−1 60 · 0.101325 ·0.7
( 1.28 )
−1 = 41536.37 W =
= 41.53 kW = 55.70 CP
b) Luâ nd în considerare factorul de neidealitate Z:
ηZ
NZ = N ·
η
ηZv 0.866
Vara: NZ = N · = 41.53· = 41.72 kW = 55.94 CP
η 0.862
ηZi 0.866
Iarna: NZ = N · = 41.53· = 41.72 kW = 55.94 CP
η 0.862

3.4. Puterea compresorului în două trepte cu rapoarte de comprimare diferite

r1 = 2.3
r2 = 5
a) Neluâ nd în considerare factorul de abatere Z:
4 n−1 n−1
n 9.81· 10 · pa ·V c ·η
N=
n−1
·
60 · p 0 · ηmt
( )
· r 1 n + r 2 n −2 , în care:

N – puterea compresorului [W];

n – exponent politropic;
pa – presiunea de aspirație, [MPa];
Vc – volumul geometric descris de piston (pistoane) într-un minut, [m3/min];
η – randamentul volumetric al compresorului;
r – raportul de comprimare; (r = p2/p1);
p2 – presiunea la refulare, [MPa];

12
p1 – presiunea la aspirație, [MPa];
p0 – presiunea atmosferică , [MPa];
ηmt – randamentul mecanic de transmisie;

4 n−1
n 9.81· 10 · pa ·V c ·η ( )
N= · · r n −1 =
n−1 60 · p 0 · ηmt
4 1.28−1 1.28−1

1.28−1 60 · 0.101325 ·0.7

(
= 1.28 · 9.81· 10 · 0.95· 2.08 · 0.862 · 2.3 1.28
+5 1.28 )
−2 = 129242.73 W =
= 129.24 kW = 175.76 CP
b) Luâ nd în considerare factorul de neidealitate Z:
ηZ
NZ = N ·
η
ηZv 0.866
Vara: NZ = N · = 129.24· = 129.83 kW = 176.56 CP
η 0.862
ηZi 0.866
Iarna: NZ = N · = 129.24· = 129.83 kW = 176.56 CP
η 0.862

Capitolul 4
Răcirea agregatelor de comprimare

La un compresor în funcțiune se ră cesc, prin circulație cu apă , pereții şi capacele cilindrilor,

iar în ră citorul intermediar se ră cesc gazele înainte de a intra în cilindrul urmă tor.
Ră cirea compresoarelor vizează :
- Reducerea temperaturii pereților cilindrilor, evitâ ndu-se astfel tensiunile termice
foarte mari pentru a se putea realiza o ungere bună ;
- Micșorarea consumului specific de energie deoarece, prin ră cirea pereților şi prin
ră cirea gazelor în ră citorul intermediar, compresia se apropie de cea izotermică ;
- Evitarea depunerilor de zgură pe supape. Prin arderea uleiului se depune zgură pe
supape, împiedicâ nd închiderea şi deschiderea normală a acestora;
- Limitarea temperaturii gazelor în cilindri şi micșorarea încă lzirii acestora în timpul
aspirației, ceea ce contribuie la o îmbună tă țire a randamentului de debit;

13
 4.1. Cantitatea de căldură ce trebuie evacuată din cilindrii compresorului
pentru comprimarea politropică
n−k
Qc = 4.186 · G · · c · (T2 – T1) , în care:
n−1 v
Qc – cantitatea de că ldură , [kJ/h];
G – debitul de gaze, [kg/h];
k – exponentul politropic;
n – exponentul adiabatic;
T1, T2 – temperatura de intrare, respectiv ieșire din cilindru;
cv – că ldura masică la volum constant [kJ/kg K];
cp – că ldura masică la presiune constantă [kJ/kg K];

n−k
Vara: Qc = 4.186 · G · · c · (T2 – T1) =
n−1 v
1.28−1.27
= 4.186 · 1.116 · 3600 · · 1.662 · (67.99 – 11.17) = 56720.51 kJ/h
1.28−1
n−k
Iarna: Qc = 4.186 · G · · c · (T2 – T1) =
n−1 v
1.28−1.27
= 4.186 · 1.116 · 3600 · · 1.662 · (67.99 – 11.56) = 56331.19 kJ/h
1.28−1

4.2. Cantitatea de căldură ce trebuie eliminată din răcitorul intermediar

Qi = 4.186 · G · cp · (T2 – T1)
Vara: Qi = 4.186 · G · cp · (T2 – T1) =
= 4.186 · 1.116 · 3600 · (67.99 – 11.17) = 955580.21 kJ/h
Iarna: Qi = 4.186 · G · cp · (T2 – T1) =
= 4.186 · 1.116 · 3600 · (67.99 – 11.56) = 949021.32 kJ/h

4.3. Cantitatea totală de căldură ce trebuie evacuată din compresor

Qt = x · Qc + (x – 1) · Qi

14
Vara: Qt = x · Qc + (x – 1) · Qi =
= 1 · 56720.51 + (1 – 1) · 955580.21 = 56720.51 kJ/h
Qt = x · Qc + (x – 1) · Qi =
= 2 · 56720.51+ (2 – 1) · 955580.21 = 1069021.23 kJ/h
Iarna: Qt = x · Qc + (x – 1) · Qi =
= 1 ·56331.19 + (1 – 1) ·949021.32 = 56331.19 kJ/h
Qt = x · Qc + (x – 1) · Qi =
= 2 · 56331.19 + (2 – 1) · 949021.32 = 1061683.7 kJ/h

4.4. Cantitatea de apă necesară pentru răcirea compresorului

Qt
Ac =
( T 2 −T 1 ) · c v
Vara:
Qt 56720.51
x = 1: Ac = = = 600.63 kg/h
( T 2 −T 1 ) · c v ( 67.99−11.17 ) · 1.662

Qt 1069021.23
x = 2: Ac = = = 11320.19 kg/h
( T 2 −T 1 ) · c v ( 67.99−11.17 ) · 1.662

Iarna:
Qt 56331.19
x = 1: Ac = = = 596.50 kg/h
( T 2 −T 1 ) · c v ( 67.99−11.17 ) · 1.662
Qt 1061683.7
x = 2: Ac = = = 11242.5 kg/h
( T 2 −T 1 ) · c v ( 67.99−11.17 ) · 1.662

4.5. Cantitatea de apă necesară pentru răcirea motorului

N
Am = 27.2 · , în care:
∆T
Am – cantitatea de apă necesară pentru ră cirea motorului [kg/min];
N – puterea motorului [kW];
ΔT – scă derea temperaturii prin ră cirea cu apă a motorului [K];

15
ΔT = 67.788 – 60 = 7.788 °C = 280.938 K

a) Compresor într-o singură treaptă

- Neluâ nd în considerare factorul de neidealitate Z:
N 41.53
Am = 27.2 · = 27.2 · = 4.02 kg/min
∆T 280.938
- Luâ nd în considerare factorul de neidealitate Z:
N 41.72
Am = 27.2 · = 27.2 · = 4.03 kg/min
∆T 280.938
b) Compresor în două trepte:
- Neluâ nd în considerare factorul de neidealitate Z:
N 129.24
Am = 27.2 · = 27.2 · = 12.51 kg/min
∆T 280.938
- Luâ nd în considerare factorul de neidealitate Z:
N 129.83
Am = 27.2 · = 27.2 · = 12.56 kg/min
∆T 280.938

16
17
18
19