Unguresan Paula

TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022

INSTALAȚII DE TURBINE CU GAZE (curs 12)

Instalatiile de turbina cu gaze prezinta urmatoarele avantaje in comparatie cu
turbinele cu abur:
- Lipsa generatorului de abur si a condensatorului;
- Pornire mai rapida;
- Constructie mai simpla;
- Necesita debite de apa de racire mai redus
- Dimensiunile de gabarit si greutatea pe unitatea de putere mai mica
- Domenii de utilizare mai largi
Dezavantaje
- Puteri mai mici fata de turbinele cu abur de acelasi gabarit datorita capacitatii
calorice reduse a gazelor de ardere
- Siguranta in functionare mai redusa
- Consum ridicat de oteluri aliate atat in constructia camerei de ardere cat si a
paletelor.

Domenii de utilizare a instalațiilor de turbine cu gaze

Instalațiile cu turbina cu gaze (ITG) sunt utilizate în diverse domenii:
- industria aeronautică,
- tractiune navala,
- industria energetica,
- transportul gazelor naturale,
- industria autovehiculelor.
- Instalatii nucleare.

INDUSTRIA AERONAUTICA

TRACTIUNE NAVALA

INDUSTRIA ENERGETICA

1
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022

TRANSPORT GAZE NATURALE

INDUSTRIA AUTO

Fig. 1 Domenii de utilizare a ITG-urilor

Solutia constructiva de realizare depinde de domeniul de utilizare, insa se constata ca

instalatiile se compun din aceleasi echipamente si au acelasi principiu de functionare.
Dupa ciclul de functionare, instalatiile de turbine cu gaze pot functiona in circuit deschis
sau inchis.

Instalatii cu turbina cu gaze cu circuit deschis

O instalatie de turbina cu gaze cu circuit deschis se compune din urmatoarele agregate
de baza: compresor, camera de ardere, turbina cu gaze, generator electric ( daca scopul
instalatiei este producerea de energie electrica) si un motor de pornire (MP)

2
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022

Fig. 2 Instalatie de turbina cu gaze, cu circuit deschis

Functionare:
Compresorul aspira aerul din atmosfera si il comprima in mai multe trepte pana la
presiunea de lucru din camera de ardere.
Se defineste raportul de comprimare, ϵ, care reprezinta raportul dintre presiunea
obtinuta la finalul comprimarii si cea la aspiratie. 𝜀 =

Evolutia raportului de comprimare si influenta acestuia asupra performantelor

instalatiilor de turbina cu gaze sunt prezentate in figura 3.

Rahman, M.M., Ibrahim, T.K., Kadirgama, K., Mamat, R.,

Meherwan Boyce Gas Turbine Engineering Handbook 4th Edition - Bakar, R.A., 2011. Influence of Operation Conditions and
November 23, 2011 ISBN: 9780123838421 Ambient Temperature on Performance of Gas Turbine
Power Plant. AMR 189–193, 3007–3013.
https://doi.org/10.4028/www.scientific.net/amr.189-
193.3007

Fig. 3 Evolutia raportului de comprimare la ITG-uri

Aerul comprimat este introdus printr-un ajutaj divergent in camera de ardere (la p = ct)
unde este injectat combustibilului, apoi are loc arderea. Ajutajul are rolul de a reduce
3
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022
viteza aerului la intrare in camera de ardere, astfel incat sa nu se depaseasca viteza de
propagare a frontului de flacara.
Pierderea de presiune din camera de ardere este intre 1-2 %. Procesul de ardere are loc
cu un exces mare de aer.
La iesire din camera de ardere, gazele au o temperatura ridicata si o concentratie de
oxigen de pana la 15-16%. Cea mai mare temperatura din ciclu apare in acest punct; cu
cat temperatura este mai ridicata cu atat randamentul ciclului de functionare este mai
mare. Nivelul maxim de temperatura este limitat de materialul din care e confectionat
paletajul turbine si de tehnologiile de racire; pentru tehnologiile curente aceasta limita
este aproximativ de 17000C.
In figura 4 sunt prezentate temperaturile maxime admisibile ale gazelor de ardere la
intrarea in turbina in functie de tipul racirii paletelor turbine cu gaze.

Meherwan Boyce Gas Turbine Engineering Handbook 4th Edition - November 23, 2011 ISBN: 9780123838421
Naik, Shailendra. (2017). Basic Aspects of Gas Turbine Heat Transfer. 10.5772/67323.

Fig. 4 Evolutia temperaturii admisibile la intrarea in turbina in functie de tipul racirii

palelor turbinei

Energia potentiala a gazelor de ardere se transforma in ajutajele turbinei cu gaze in

energie cinetica, ca apoi in rotor sa se produca lucru mecanic, care partial este folosit
pentru antrenarea compresorului iar restul reprezinta lucrul mecanic util.
La pornire, instalatia este antrenata de un motor de pornire (starter) care ulterior se
decupleaza.

Ciclul termodinamic al instalatiilor de turbine cu gaz cu circuit deschis

Cele mai utilizate sisteme cu turbina cu gaze functioneaza dupa ciclul Brayton deschis
(sau Joule daca se ignora ireversibilitatile ciclului). O caracteristica a ciclurilor ITG este
faptul ca transformarile care compun ciclul au loc in diferite subansamble ale instalatiei.
Ipotezele simplificatorii pe baza carora se obtine ciclul teoretic de functionare sunt:
- Agentul termic care evolueaza in instalatie se considera gaz perfect, care
pastreaza pe tot parcursul ciclului proprietatile aerului;
- Debitul masic de agent se considera constant si egal cu debitul de aer aspirat de
compresor;
- Toate transformarile care compun ciclul se considera a fi ireversibile;
4
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022

Ciclul teoretic al instalatiilor de turbina cu gaze, cu ardere la presiune constanta, se

compune din:
Comprimarea adiabata a aerului (procesul 1-2 in compresor)
Ecuatiile transformarii adiabate 1-2 sunt:
(1) p1V1k  p 2 V2k ;
(2) T1V1k 1  T2 V2k 1
rezulta temperatura aerului la iesire din compresor, T2:
p
T =T =T ∙ε
p
unde
p2
ε – este raportul de comprimare al compresorului;   si
p1
k -este indice sau exponent adiabatic; k=1.4 pentru aer

Incalzirea izobara(procesul 2-3), echivalenta cu arderea combustibilului in camera de

ardere;
Ecuatia transformarii izobare 2-3 este: = ;
rezulta temperatura gazelor de ardere la iesire din camera de ardere, T3
V
T =T ⋅
V

Destinderea adiabata a gazelor de ardere (procesul 3-4) in turbina cu gaze;

Ecuatiile transformarii adiabate 3-4:
(1) p 3 V3k  p 4 V4k ;
(2) T3 V3k 1  T4 V4k 1
rezulta temperatura la iesire din turbina cu gaze:
p 1
T =T =T
p ε
Evacuarea agentului termic din instalatie se inlocuiesc prin racirea izobara (4-1), la o
presiune egala cu presiunea atmosferica;

Reprezentarea ciclului de functionare a instalatiei in diagramele p-V si T-s se poate

observa in figura 5.

5
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022

Fig. 5 Ciclul termodinamic al ITG-urilor in diagramele p-V si T-s

Daca gazul comprimat are proprietatile gazului perfect, lucrul mecanic si puterea
necesara comprimarii se pot determina cu o relatie de forma:
|L | = m ⋅ (h − h ) = m ⋅ c (T − T )[kJ] si P = ṁ ⋅ c ⋅ (T − T ) [kW] (1)
unde
m este masa agentului de lucru, [kg],
ṁ debitul de agent, [kg/s];
cp – caldura specifica la presiune constanta [kJ/kg K] Obs. Pentru aer, cp = 1,004 kJ/kgK.
T2, T1 – temperaturile agentului de lucru la intrarea, respectiv iesirea din compresor, [K].

Obs. In realitate, procesul de comprimare nu este adiabat (fig.6); de acest lucru se tine
cont prin randamentul izentropic al compresorului, definit astfel:
h − h (ideal) T − T
η = =
h − h (real) T − T
2r p2
h 2t

p1

1
s

Fig. 6 Procesul de comprimare dintr-un compresor in diagrama h-s

Caldura si fluxul termic absorbit la incalzirea izobara 2-3 se determina astfel:

Q = m ⋅ c ⋅ (T − T ) [kJ]; Q̇ = ṁ ⋅ c ⋅ (T − T ) [kW]

6
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022
Prin destinderea adiabata 3-4 a gazelor de ardere in turbina, se produce lucrul
mecanic/putere la arborele turbine cu gaze:
L = m ⋅ c (T − T )[kJ] si P = ṁ ⋅ c ⋅ (T − T ) [kW] (2)

Obs. In realitate, procesul de destindere din turbina cu gaze nu este adiabat (fig.7); de
acest lucru se tine cont prin intermediul randamentului izentropic al turbinei, definit
astfel:
h − h (real) T − T
η = =
h − h (ideal) T − T

h 1

2r
2t
s
Fig. 7 Procesul de destindere dintr-o turbina cu gaze in diagrama h-s

La racirea izobara, agentul de lucru cedeaza caldura/fluxul de caldura :

|Q | = m ⋅ c ⋅ (T − T ) [kJ]; Q̇ = ṁ ⋅ c ⋅ (T − T ) [kW]
Lucrul mecanic si puterea utila realizat intr-un ciclu este:
L = L − L [kJ]; P = P − P [kW] (3)

Randamentul electric al instalatiei :

η= = ̇
(4)

Consumul de combustibil se determina din bilantul termic al camerei de ardere:

𝑄̇ = 𝑄̇
sau
̇  
 m  H  Q  de unde 𝑚̇ =
CA cb i 23 ⋅
unde
𝑚̇ -debitul de combustibil, [kg/s];
Hi- puterea calorica inferioara a combustibilului, [kJ/kg] sau [ kJ/m3N]
η - randamentul camerei de ardere (0.96-0.98)

Instalatii cu turbina cu gaze cu circuit inchis

In acest tip de instalatii, mediul de lucru (heliu, aer, CO2 supercritic) se destinde si se
comprima succesiv, fara a parasi instalatia. Elementele componente ale unei instalatii
de turbina cu gaze cu circuit inchis se pot observa in figura 8. Aceste cicluri se intalnesc
de obicei in centrale nucleare.

7
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022

Fig. 8 Instalatie cu turbina cu gaze cu circuit inchis

Fluidul de lucru este incalzit intr-un schimbator de caldura inainte sa intre in turbina cu
gaze.
Dupa destinderea in turbina fluidul de lucru trece printr-un schimbator de caldura, unde
cedeaza o anumita cantitate de caldura unui agent de racire.
Fluidul de lucru racit reintra inapoi in compresor unde se realizeaza comprimarea pana
la presiunea de lucru iar apoi ciclul se reia.
Sursa de caldura (sursa calda) poate fi reprezentata de arderea combustibililor sau
poate proveni din recuperarea caldurii din procese industriale.
Acest tip de instalatii au randamente mai ridicate fata de instalatiile de turbine cu gaze
cu circuit deschis.

8
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022

Instalatii de turbine cu gaze cu recuperarea caldurii

Cresterea randamentului instalatiilor cu turbina cu gaze se poate realiza prin

preincalzirea aerului care intra in camera de ardere folosind caldura continuta in gazele
de ardere evacuate din turbina; aceasta valorificare a potentialului termic are loc prin
intermediul unui recuperator de caldura.
Utilizarea acestui potential termic conduce la o reducere a consumului de combustibil
din camera de ardere si implicit la cresterea randamentului.

9
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022

Fig. 9 Instalatie cu turbina cu gaze cu recuperarea caldurii

Aerul care iese din compresor (starea 2) intra in recuperatorul de caldura unde se
incalzeste pana la starea 2’ folosind caldura Q45 cedata de gazele de ardere evacuate
din turbina(Fig.9). In recuperatorul de caldura (fig.10) gazele de ardere se racesc pana
la temperatura T5, temperatura la care sunt evacuate in mediul ambiant.
Fluxul de caldura cedat in mediul ambiant este Q15.

Aerul preincalzit este introdus apoi in camera de ardere. Fluxul de caldura primit in
camera de ardere este Q2’3.

Fig. 10 Recuperatoare de caldura utilizate in instalatiile de turbina cu gaze

Parametrii standard ai instalatiior de turbine cu gaze

Performanta unei instalatii de turbina cu gaze depinde de parametrii mediului ambiant.

Deoarece acesti parametri se modifica zilnic si de la o locatie la alta pentru a putea
compara performanta diferitelor sisteme de turbine cu gaze s-au ales anumite conditii
standard.
Parametrii standard stabiliti de Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) sunt:
- temperatura t = 150C
- umiditatea relativa φ = 60%
- presiunea p = 1.013 bar
10
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022
Influenta temperaturii mediului ambiant asupra puterii dezvoltate in instalatie se poate
observa in figura 11.

Fig. 11 Variatia puterii cu temperatura mediului ambiant

Puterea instalatiei scade odata cu cresterea temperaturii mediului ambiant si a

altitudinii. Cu fiecare crestere in altitudine de 300 m performanta scade cu 2-4%.

Echipamentele componente ale instalatiilor de turbina cu gaze

Compresorul
Compresoarele utilizate in instalatiile de turbina cu gaze trebuie sa asigure debitul de
aer necesar in procesul de ardere, respectiv pentru racirea gazelor de ardere si sa
realizeze raportul de comprimare impus prin proiectare.
In instalatiile de turbine cu gaze se utilizeaza compresoare axiale (pentru unitati de
putere medie si mare) si centrifugale (pentru puteri mici).

Fig. 12 Performantele compresoarelor in functie de presiune si debit

11
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022

Compresoarele axiale sunt utilizate în unităţile de medie şi mare putere, furnizând debite
mari de aer, la presiuni ridicate. Deoarece creşterea raportată a presiunii pe treaptă de
comprimare este cuprinsă de regulă între 1.2-1.5:1, numărul de trepte de compresie este
mare (pana la 20).
Constructie: un tambur (1) pe care
sunt montate radial şirurile de
palete mobile (2); tamburul este
solidar cu arborele (3), formând
împreună partea mobilă (rotorul)
Partea fixă a compresorului, adică
statorul, este compusă din carcasa
(4) pe care sunt fixate şirurile de
palete fixe (5); de carcasă se
fixează camera de aspiraţie (6) şi
camera de refulare (7).

Fig. 13 Constructia unui compresor axial

Forma profilului paletelor este hidrodinamica, adică asigură o portanţă mare la o

rezistenţă la înaintare mică;

12
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022
Profile pentru turbocompresoare axiale, din familia NACA (National Advisory Committee
for Aeronautics)

Fig. 14 Tipuri de profile de palete utilizate la ITG-uri

La profile din seria NACA 65-(12) 10, semnificaţia cifrelor este următoarea:
(10) - Grosimea relativă
(12) - Coeficientul de portanţă al profilului izolat.

Treapta compresorului axial

In figura este reprezentată o treaptă a compresorului axial alcătuită dintr-o reţea de
palete mobile (R.P.M.) urmată de o reţea de palete fixe (R.P.F.) În majoritatea cazurilor,
în faţa primei trepte, există o reţea de palete fixe care au rolul de a imprima gazului o
direcţie de curgere (o mişcare de rotaţie) favorabilă intrării în R.P.M.; această reţea de
palete fixe se numeşte aparat director (A.D.)

Fig. 15 Treapta de comprimare a compresoarelor axiale

Prin trecerea succesivă a gazului printr-un anumit număr de şiruri de palete fixe şi
mobile (un anumit număr de trepte) se asigură creşterea presiunii gazului de la
presiunea de aspiraţie la presiunea de refulare ( pr).

13
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022
Triunghiul vitezelor pentru un compresor axial este urmatorul:

Fig. 16 Triunghiul vitezelor la compresoarele axiale

Procesul de comprimare se realizeaza in rotor prin scaderea vitezei relative si in stator

prin scaderea vitezei absolute.

Camera de ardere
Camerele de ardere din instalatiile de turbine cu gaze sunt destinate arderii complete a
combustibilului, in amestec cu aerul comprimat.
Aproximativ 15-20% din aerulul refulat de compresor (numit aer primar) intra in tubul
de foc al camerei de ardere, unde datorita unei puternice turbionari asigura arderea
rapida a combustibilului injectat; stabilizatorul de flacara are rolul de a frana curentul
de aer care vine de la compresor pana la o viteza egala cu viteza de propagare a
frontului de flacara. In acest mod, in prima zona a tubului se obtin temperaturi de pana
la 2000-2300K.
Restul de aer, numi aer secundar intra in spatiul dintre tubul de foc si carcasa camerei
de ardere, racind tubul si apoi patrunde prin orificiile prevazute in acest scop in camera
de ardere unde contribuie la continuarea arderii si la scaderea temperaturii gazelor de
ardere pana la valoarea admisa in turbina (depinde de calitatea materialului din care
sunt confectionate paletele).

14
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022

Fig. 17 Reprezentarea schematica a camerei de ardere a instalatiilor de turbine cu

gaze

Turbina cu gaze
Constructia turbinelor cu gaze depinde in mare masura de domeniul de utilizare.
Turbinele stabile, utilizate in scopuri energetice, sunt de tip axial si se impart in trei
grupe:
a) Turbine de putere mica, cu puterea nominala P<3MW, folosite pentru
anternarea generatoarelor electrice de mica putere, a compresoarelor si a
suflantelor;

15
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022
b) Turbine de putere medie, cu puterea nominala P = 15-50 MW utilizate in scopuri
energetice;
c) Turbine de putere mare, cu puterea nominala P >50 MW, au mai multi arbori
legati in serie, cu recuperare de caldura, utilizate in marile centrale
termoelectrice.
Siguranta in functionare si durabilitatea turbinelor cu gaze depinde in mare masura de
mentinerea temperaturii paletelor la valori admisibile, determinata de materialele
folosite pentru constructia lor. In acest scop se recurge la racirea paletelor turbinei,
realizabila fie cu aer fie cu lichide.

16
 Unguresan Paula
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2021-2022

Fig. 18 Racirea paletelor turbinelor cu gaze

Racirea cu aer este foarte raspandita la toate tipurile de turbine, datorita multiplelor
avantaje. Astfel, aerul de racire poate fi luat direct din conducta de refulare a
compresorului si se poate fectua in doua moduri: racire exterioara sau interioara.
In cazul racirii exterioare, aerul se prelinge in lungul suprafetelor exterioare ale
rotorului. Este o metoda eficace deoarece se actioneaza direct asupra suprafetelor
supraincalzite ale rotorului si paletelor.
Racirea interioara consta din introducerea aerului in interiorul arborelui turbinei, de
unde, prin canalele radiale ajunge in spatiile goale practicate special pentru aceasta in
palete. Aceasta metoda se poate folosi la toate marimile de turbina, intrucat nu impune
marimea dimensiunii rotorului.
Mult mai eficienta este racirea cu lichide. Astfel, la racirea cu apa introdusa prin gauri
radiale in paletele turbinei se produce o turbionare puternica si schimbul de caldura
devine foarte intens.

APLICATIE TURBINE CU GAZE

Intr-o instalatie de turbina cu gaze aerul este aspirat la presiunea de 1 bar si
temperatura de 150C, apoi este comprimat adiabatic pana la presiunea de 6 bar. Gazele
de ardere intra in turbina la temperatura de 10000C, apoi se destind pana la presiunea
de 1 bar. Stiind debitul gazelor de ardere: 16000 kg/h sa se calculeze:
Randamentele izentropice ale turbinei si compresorului sunt 0.78
a) Puterea teoretica si reala necesara antrenarii compresorului;
b) Puterea teoretica si reala dezvoltata de turbina;
c) Puterea si randamentul termic al instalatiei

17