Îndrumător PCMAI Determinarea caracteristicii de sarcină la MAI

8. DETERMINAREA CARACTERISTICII DE SARCINĂ LA MAI

Caracteristica de sarcină reprezintă variaţia consumului orar şi a consumului specific

efectiv de combustibil în funcţie de sarcină, la turaţie constantă.
Sarcina motorului reprezintă gradul de încărcare a acestuia, exprimându-se prin puterea
efectivă sau prin coeficientul de sarcină.
La MAS variaţia sarcinii se obţine modificând deschiderea clapetei de accelerație, turaţia
fiind menţinută în tot acest timp constantă, prin reglarea momentului rezistent generat de către
frână.
La MAS pentru mersul în gol, când puterea efectivă este nulă, curba consumului specific
efectiv tinde asimptotic la infinit (consumul orar de combustibil are valoarea Cho). Corespunzător
acestui regim puterea indicată Pi este egală cu puterea pierderilor Pm, randamentul mecanic fiind
nul.
Mărirea sarcinii determină creşterea continuă a puterii indicate şi o creştere mai lentă a
puterii pierderilor, condiţii în care randamentul mecanic se măreşte, determinând reducerea
consumului specific efectiv ce. În domeniul sarcinilor mari, curba consumului specific efectiv
prezintă un minim, apoi, economicitatea se înrăutăţeşte, datorită modificărilor dozajelor, de la
valori economice la cele de putere maximă.

Fig. 8.1 Caracteristica de sarcină la MAS

53
Îndrumător PCMAI Determinarea caracteristicii de sarcină la MAI
Puterea continuă (sarcina plină) care corespunde unui coeficient de sarcină χ = 1 se situează
în zona economicităţii maxime, fiind deci indicat a urmări ca motorul să funcţioneze la acest regim.
Funcţionarea motorului la χ > 1 (domeniul suprasarcinilor) este contraindicată, atât din punct de
vedere al economicităţii, cât şi al durabilităţii motorului.
În figura 8.1 se redă schema unei caracteristici de sarcină pentru MAS.

La MAC variaţia sarcinii la turaţie constantă, se obţine prin modificarea cantităţii de

combustibil injectat (exprimată prin puterea efectivă, presiunea medie efectivă sau coeficientul de
sarcină).
La MAC sarcina maximă admisibilă (puterea efectivă limită) Pel este fixată de consumul
maxim limită de combustibil Chl, după care funcţionarea motorului este defectuoasă (ardere
incompletă, fum intens etc.). Sarcina plină (puterea efectivă continuă Pec) se stabileşte în jurul
regimului de economicitate maximă, iar sarcina totală (puterea efectivă intermitentă Pei) se
reglează la circa 1,1 Pec, astfel încât să nu se ajungă la puterea limită Pel.
Pentru MAC în domeniul sarcinilor parţiale, curba consumului specific ce prezintă o alură
mai aplatizată în comparaţie cu cea obţinută la MAS. Deci, MAC pot funcţiona economic într-o
gamă mult mai mare de sarcini parţiale, decât MAS.

Fig. 8.2 Caracteristica de sarcină la MAC

În figura 8.2 se redă schema unei caracteristici de sarcină pentru MAC, iar în figura 8.3 se
redă comparaţia caracteristicilor de sarcină pentru cele două tipuri de motoare.

54
Îndrumător PCMAI Determinarea caracteristicii de sarcină la MAI
Pentru MAC în domeniul sarcinilor parţiale, curba consumului specific ce prezintă o alură
mai aplatizată în comparaţie cu cea obţinută la MAS.

Fig. 8.3 Comparația caracteristicilor de sarcină la MAS și MAC

La ambele tipuri de motoare este contraindicată funcţionarea în domeniul suprasarcinilor,

când se intensifică poluarea, se înrăutăţeşte economicitatea, iar durabilitatea scade (se accentuează
uzura pieselor).
Un MAC poate funcţiona economic într-o gamă mai mare de sarcini parţiale decât un MAS.
Atât la MAS cât şi la MAC, turaţia se menţine constantă, în timpul determinărilor pentru
o anumită caracteristică de sarcină, prin variaţia corespunzătoare a momentului rezistent realizat
de frână.
Pentru ca o caracteristică de sarcină să dea o imagine cât mai fidelă a variaţiei consumului
orar şi consumului efectiv de combustibil, în funcţie de sarcină trebuie determinate minimum 12
puncte.
La mers în gol, când puterea efectivă este nulă, corespunde consumul de combustibil Cho,
numit consum orar de combustibil la mers în gol la turaţia respectivă.
Prin reglarea corespunzătoare a obturatorului sau manetei, se asigură mărirea cantităţii de
combustibil care intră în cilindri, ca atare, pentru menţinerea constantă a turaţiei, este necesar a
mări şi momentul rezistent generat de frână (mărirea debitului de apă prin frână).

55
Îndrumător PCMAI Determinarea caracteristicii de sarcină la MAI

Fig. 8.4 Comparația mărimilor de randament specifice la MAS și MAC

8.1. SCOPUL ȘI DESFĂȘURAREA LUCRĂRII

 Prezentarea și descrierea echipamentului de laborator;

 Obținerea și notarea valorilor înregistrate pentru variația consumului specific efectiv și
a consumului orar de combustibil la diferite turații păstrând sarcina constantă;
 Repetarea măsurătorilor pentru valori diferite ale turației;
 Analiza rezultatelor obținute;
 Discuții și concluzii pe marginea determinărilor efectuate;
 Întocmirea graficelor pe baza rezultatelor.

8.2.MERSUL LUCRĂRII

1. Determinarea Pe nec și a turațiilor la care se vor realiza caracteristicile (din diagrama

specifică a motorului);
2. Pregătirea standului și pornirea echipamentelor (motor, frână electromagnetică și eventual
osciloscop);
3. Montarea cântarului pentru măsurarea combustibilului consumat;

56
Îndrumător PCMAI Determinarea caracteristicii de sarcină la MAI
4. Se va seta turația stabilită, urmând apoi să se varieze sarcina prin intermediul manetei care
controlează poziția cremalierei / poziția pedalei de accelerație / poziția obuturatorului până
la obținerea sarcinii dorite ținând cont de relația: Pe nec = χ · Pe ;
5. Pentru ca turația să rămână constantă este necesar ca, simultan cu modificarea sarcinii, să
se regleze și momentul rezitent al frânei (regimul de funționare este stabil atunci când
sarcina și încărcarea sunt egale);
6. Se notează valoarea indicată de cântar (în grame) la începutul testului și la sfârșitul acestuia
(30 secunde/test);
7. Se notează valorile obținute Pe, Me, ce, Ch ;
8. Testele se repetă pentru alte turații, obținând câte o caracteristică de sarcină pentru fiecare
turație.

57