Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cercetare | Proiectare
Solutia de baza a
PRODUSULUI
Activitatea de
conceptie si Instructiuni
realizare a FABRICATIA
produslui
Punere in Asistenta
functiune tehnica
Activiteatea de
exploatare a
produsului EXPLOATARE-intretinere
-reparatii
Intre diversele faze ale realizarii unui produs de serie mare se stabilesc urmatoarele tipuri
de relatii care au caracter oficial
Cheltuieli totale=100%
1
Obtinerea unui optim a fluxului de fabricatie este realizat atunci cand cheltuielile cu
intretinerea si repartitiile sunt minime.
Gatuirile de informatie apar in urmatoarele situatii:
in activitatea de conceptie
in activitatea de exploatare
2.Terotehnica-stiinta interdisciplinara
In urma acestei analize rezulta ca pentru rezolvarea tuturor problemelor care apar pe toata
durata fluxului de fabricatie pentru obtinerea unui produs,este necesara o colaborare intre
diverse discipline tehnice si economice care au ca scop final minimalizarea costurilor.
Terotehnica
2
control a calitatii operatiilor de intretinere pentru realizarea operativitatii maxima,o siguranta
pentru interventiile efectuate si a rentabilizarii costurilor.
Totalitatea actiunilor terotehnice care se aplica produselor sau componentelor acestora
,are ca scop marirea durabilitatii si mentinerea pe o perioada de timp cat mai mare a calitatilor
acestora in conditii de siguranta impuse pe toata durata de functionare.
Siguranta in exploatare pentru produse si pentru componentele acestora se obtine cu
ajutorul unor indicatori obtinuti prin calcul probabilistic “statistica matematica” si teoria
asteptarii adica sa poata aprecia fiabilitatea produsului.
Prin fiabilitate (STAS 8174/77) se intelege capacitatea unui produs de a-si indeplini
functia ceruta in conditii date pe o perioada de timp determinata.
Conditiile date se refera la conditiile de exploatare si la cele ale sistemului de mentenanta
(intretinere si reparatii).
Terotehnica impreuna cu fiabilitatea autovehiculelor rutiere este importanta atat pentru
optimizarea ciclului de fabricatie si de reducere a costurilor,cat si in ceea ce priveste siguranta
circulatiei in vederea diminuarii evenimentelor de orice natura care pot afecta integritatea si viata
oamenilor.
Curs 2 FTAR
Def: uzarea este un proces cu evolutie in timp care se manifesta prin pierderile de material,care
determina modificarea starii initiale a suprafetei corpurilor si produce uzura.
3
Manifestarea uzurii pieselor este perceputa prin:
Cresterea rezistentei la frecare
Aparitia vibratiilor
Cresterea brusca a temperaturii suprafetelor de contact
Modificarea starii suprafetelor de contact
Schimbarea structurii materialului in stratul superficial
Pierdere de material in timp
Evolutia coeficientului de frecare µ pentru suprafete de contact cu miscare relativa este data de
curba Stribeck.
0.1
0 1 1.5 3 λ
4
4.Modelul matematic de calcul al uzurii
(limita)Ul φ3
(rodaj)Ur φ2
φ
t
I II III
ti
Viteza de uzare
du au
vu a k t1a 1 ( I )
dt
vu k2 ( II )
vu b k3 (t3 t2 )b 1 ( III )
I II III
1 2 t
Acceleratia de uzare
d 2u au
au 2 a (a 1) k1 t1a 2 ( I )
dt
0( II )
b k3 (b 1) (t3 t2 )b 2 ( III )
I II III
1 2 t
5
o Metoda profilografierii
o Metoda amprentelor-amprenta unei piramide de diamant obtinute cu un
dispozitiv de masurare a duritatii Vickers
Masurarea indirecta
indicii functionali-puterea consumata prin frecare
-forta de tractiune dezvoltata
cantitatea de fier din ulei
Curs 3 FTAR
1.Sistemul de intretine al autovehuclelor rutiere
Obiectul de activitatii de intretinere este de a mentine in stare de functiune autovehiculul
rutier.Din punct de vedere terotehnic sunt luate in considerare problemele fundamentale ale
intretinerii comune pentru orice tip de autovehicul si pentru a stabili trasaturile specifice si
limitile activitatii de intretinere ca parte integranta a unei activitati terotehnice in scopul
asigurarii bunei functionari a A.R.
6
Disponibilitatea-reprezinta durata de timp din durata totala de existenta a unui AR in care acesta
poate fi utilizat la parametrii nominali.
Factorii de care depinde disponibilitatea sunt:
Fiabilitatea produsului(AR)
Intreruperile de functionare(indisponibilitatea
Mentenabilitatea A.R
Procesele tehnologice de reparatie
Disponibilitate
Fiabilitate Intreruperi
Activitatea de
Activitatea de cercetare intretinere
7
Cheltuieli totale
Curs 4 FTAR
1.Intretinerea corectiva CORMENT
Intretinerea corectiva are ca obiective remedierea defectelor prin doua activitati:
Prin activitatea de revizie
Prin activitatea de reparatii
care au la baza experienta dobandita din punct de vedere metodologic,organizatoric,si tehnologic
si sunt reprezentative ca activitati terotehnice.
Revizia-reprezinta totalitatea masurilor care se impun pentru a asigurara buna functionare
a unui autovehicul rutier dupa o perioada de timp de la sfarsitul careia unele din caracteristicile
sale nu mai corespund ca urmare a uzarii sau dereglarii.
Realizarea parametrilor nominali ai unui A.R prin activitatea de revizie ,are loc ca un
proces de reinoire a produsului,adica componentele uzate sau dereglate sunt inlocuite cu altele
noi sau reparate iar operatiile de intretinere implica cheltuieli destul de ridicate.
La realizarea operatiilor corespunzatoare tehnologiei de revizie se va tine seama de
urmatoarele recomandari:
Operatiile de revizie sa fie realizate optim din punct de vedere al drumului parcurs
(fara multe intoarceri pe flux)metoda drumului critic
Operatiile reviziei sa se efectueze dupa o ducumentatie tehnica care sa permita
controlul calitatii reviziei si sa se realzieze toate conditiile tehnice de la
demontare,la montare si punerea in functiune
Stabilirea cauzelor uzarii sau degradarii componentelor,consemnarea acestora si
repunerea in functiune
Ansamblul operatiilor corective CORMET si a reparatiilor sunt:
8
Centralizat
Descentralizat
In cazul autovehiculelor rutiere reparatiile se pot efectua:
In pozitie avansata(la locul aparitiei defectului)
In baza de reparatii
60%
In baza de reparatii
40%
20%
0 0.5 1 1.5 2 2.5
Capacitatea reala de reparatii/Capacitatea planificata de reparatii
Piesele de schimb –au un rol important in asigurarea fiabilitatii A.R si trebuie urmarit:
Stocul optim de piese de schimb
Nivelul fondurilor imobilizate si asigurarea pieselor de schimb
9
O productivitate ridicata si a o calitate superioara a reparatiilor(elimina rebuturile si
defectele produse de o calitate necorespunzatoare a reparatiilor)
Cresterea sigurantei in functionare – fiabilitatea
3.Influenta factorilor umani asupra activitatii de intretinere
Factorii umani care intervin in activitatea de intretinere sunt:
Gradul de calificare a personalului
Nivelul de instruire a personalului(cursuri de pregatire si perfectionare)
Deisciplina tehnologica
Nivelul experientei acumulate si activitatea in rezolvarea problemelor aparute in
activitatea de efectuare de reparatii.
Pentru determinarea frecventei optime de realizare a intretinerii preventive se utlizeaza
un model matematic care compara costul PERMENT cu reducerile de cheltuielor CORMENT.
Cheltuieli totale
Cost PERMENT
Cost
CORMENT
10
Influenta celor doi factori (PERMENT,CORMENT) asupra duratei totale a
dinsidponibilitatii A.R si valoarea frecventei optime:
Durata totala
Durata inspectiilor
(PERMENT)
Reparatia prevenita(PREREP)
Timpul(t)
11
Problemele intervenite pot fi
deterministse
probabilistice
(PREREP)
Reparatia preventiva=reparatia sau inlocuirea din timp pentru reducerea frecventei
defectiunilor
(COREP)
Reparatia corectiva=reparatie care se executa dupa aparitia starii de defectare sau
de scoatere din functiune sau ca urmare a pierderii calitatilor si caracteristicilor specifice.
Produs nou
Starea indreptabila
PREREP COREP PREREP
Timp inlocuire
CURSUL 5 FTAR
12
• STAS 8069-87 - durabilitatea la uzare sau timpul de utilizare fara intrerupere,
reprezinta durata in care o componenta a unui tribosistem isi pierde capacitatea de
functionare prin uzura;
• STAS 1624/1-88 - durabilitatea metrologica reprezinta calitatea unui mijloc de
masurare de a avea o durata de viata utila determinate de anumite conditii de
exploatare si mentenanta care sunt stabilite prin specificatii.
Durabilitatea- reprezinta insusirea unui sistem tehnic sau a unei componente de a-si pastra
capacitatea functionala pe o perioada cat mai lunga pana la reformare, in conditii de exploatare
stabilite initial, cu intreruperi impuse de operatiile de mentenanta, intretinere tehnica, revizii si
reparatii.
Durabilitatea este o marime dependenta de timp, care poate fi estimata, extrapolata, prevazuta
sau preliminata, si este masura duratei de viata a unui produs => indicator de fiabilitate.
13
soluţiile constructive , calitatea materialelor, tratamentelor termice şi termochimice
utilizate.
- in cazul factorului tehnologic: .
utilizarea unor procedee tehnologice care determină obţinerea pieselor cu
număr minim de operaţii la un grad înalt de mecanizare până la
automatizarea prelucrării, asamblării si controlului, ceea ce asigură
eficienţa maxima. Calitatea şi controlul piesei sunt implicate încă din faza de
elaborare ( sectorul metalurgic care asigură semifabricate de mare precizie) ;
la realizarea produsului importanţă prezintă tehnologia de prelucrare,
tratamentul termic, montajul şi controlul de calitate care trebuie să se realizeze
după documentaţia elaborată de constructor;
se vor realiza verificările şi încercările pieselor şi ansamblurilor , precum şi
rodajul lor in faza finală.
- in cazul factorului de exploatare:
condiţiile de mediu şi de drum : atmosferice, climă, categoria de drum,
apreciate prin : umiditate, variaţii de temperatură, praf. raze Ultra-violete,
condiţii de transport pe diverse categorii de cai de rulare.
sistemul de mentenanţă şi calitatea acestuia;
nivelul de pregătire profesională a personalului tehnic care se regăseşte in toţi
factorii activităţlor umane.
3. Mentenanţa şi Mentenabilitatea .
Mentenabilitatea - reprezintă aptitudinea unui organ sau ansamblu de a crea posibilitatea de
repunere in stare de functionare a acestuia într-o perioadă dată.
Mentenanţa - este ansamblul acţiunilor cu caracter tehnic şi organizatoric întreprinse in
scopul mentinerii sau stabilirii pentru un produs a functiei pentru care este destinat.
14
4. Factorii care determina calitatea întretinerii tehnice şi a
reparaţiilor.
Calitatea lucrărilor de întreţinere tehnică este determinată de următorii factori
-factori constructivi
dotarea tehnică.
15
5. Întretinerea şi Reparaţiile. Tehnice Curente ale Autovehiculelor Rutiere.
Totalitatea lucrărilor de întretinere şi de reparaţii curente pentru un Autovehicul Rutier
reprezintă deservirea tehnică auto.
Lucrările de întretinere a Autovehiculelor Rutiere şi a remorcilor se realizează periodic după
normative şi recomandări ale firmelor constructoare.
Lucrările de reparaţii se executa numai in caz de necesitate şi pe baza documentaliei pusă la
dispoziţie de fabricantul de autovehicule rutiere.
16
Curs 6 FTAR
- autobaze care devin in parcul propriu autovehicule de acelaşi tip şi aceiaşi marcă
pentru a uşura evidenţa, specializarea atelierelor de reparaţii, dotarea cu piese de
schimb; o bună organizare a muncii,
- 2 autobaze din aceiaşi localitate care detin in parcul auto autovehicule de aceiaşi
marcă, una să asigure autovehiculele speciale pentru transportul de alimente , iar
cealaltă autocamioanele pentru transport de marfă general.
17
depozit pentru combustibili şi lubrifianti impreună cu punctul de alimentare cu
combustibil,
spatiu destinat personalului tehnico-administrativ.
Clădirile, instalaţiile şi mijloacele tehnice trebuie să răspundă la următoarele necesităti:
utilizarea eficientă şi ratională a clădirilor şi a parcărilor,
asigurarea tuturor conditiilor pentru efectuarea activitătilor de intretinere şi reparatii auto
un flux de circulaţie normal in incinta autobazei şi in clădiri
se vor evita pe cat posibil întoarcerile pe flux, manevrele inutile care pot produce
accidente si tamponări,
respectarea periodicitătii lucrărilor de întreţinere si reparaţii corespunzător personalului
din exploatare,
planificarea lucrărilor de intretinere prin grafice lunare care asigură un volum de operaţii
aproximativ constant pentru o zi de lucru,
fluxal tehnologic preia autovehiculul la intrare şi până la ieşirea din garaj cu efectuarea
tuturor lucrărilor de întretinere
18
1.3. Determinarea indicatorilor tehnico-economici.
1.3.1. Stabslirea fluxului tehnologic.
Fluxul tehnologic - cuprinde totalitatea operaţiilor necesare realizării exploatăni autovehiculelor
rutiere:
- alimentarea cu carburant şi lubrifianti,
- spălarea exterioară,
- parcarea;
Fig. 1.
In functie de fluxul stabilit pe suprafa unei autobaze clădirile şi posturile de lucru se dispun aşa
cum este prezentat ca exemplu in Fig. 2.
19
Teritoriul autobazei cuprinde:
garajul,
clădirile, administrative.
drumuri de acces,
platforme de parcare in aer liber
piste de încercare,
spaţii verzi de protecţie.
Fig.2
20
1.3.2. Date necesare pentru determinarea indicatorilor tehnici şi tehnologici.
Volumul de lucrări de întretinere şi reparatii curente este stabilit după parcusul anual al
parcului auto şi după norma de timp alocată operatiilor de întretinere:
parcursul anual at parcului auto este:
Ae P1 D1 P2 D2 .... Pi Di
care:
Pa Ae CUP -parcul activ de autovechicule
Zc=zilele calanderistice
PMZ=parcul mediu zilnic
CUP=coeficientul de utilizare al parcului auto
D=coeficientul mediu al categoriei de drum
21
Pechiv ts
Vs (ore / an)
Ps 60
Pechiv t RT 2 2 t RT 2
VRT 2 (ore / an)
PRT 2 60 60
Ae
VRTS 2 t RTS (ore / an)
PRTS 60
Unde:
-trt1,trt2.trts reprezinta timpul de efectuare a reparatiei RT1,respectiv RT2 si respectiv a
reparatiei cu caracter sezonier la schimbarea de anotimp cald sau rece sau invers in min
Prt1,Prt2,Prts reprezinta parcursul normal intre doua reparatii in km echivalenti
volumul schimburi de ulei
Pechiv tu
Vu (ore / an) unde:
Pu 60
-tu este timpul normal pentru schimb de ulei in min
-Pu este parcurul normat intre doua schimburi de ulei in km echiv.
Volumul de reparatii curente:
Pechiv tRC
VRC (ore / an)
PRC 60
-trc este timpul normat pentru efectuarea unei reparatii curente la un parcurs global de 100 km
echiv = Prc
22
0.7 0.75 pentru orificiu fara pulverizator 0.5 0.55 pentru orificiu cu
pulverizator,g=9.81 m/s2-acceleratia gravitationala,h-inaltimea coloanei de apa in m
Consumul de apa
3 d 2 v t 3
C Q t (m ) ,unde Q debitul unei diuze in l/min , t-timpul de spalare ,d-diametrul
200
orificiului de spalare in mm ,v-viteza de iesire a apei in m/s
Numarul locurilor de munca pentru spalare
Vs
N unde Vs-volumul de spalare,Fta-fondul de timp pentru un loc de munca in
Fta m ns
ore/an,m-numarul de muncitori ,ns-numarul de schimburi de spalare
Fondul de timp efectiv pentru un loc de munca
Fta zc t tm (ore / an) unde zc-zilele calendaristice dintr-un an,timpul de lucru dintr-o zi ,
sarbatoare,zco=zile concediu de odihhna,t=8 ore durata unui schimb, 1 0.95 0.98 coeficient
de utilizare a timpului de lucru, 2 0.94 0.96 coeficient care tine seama de zilele de concediu
medical si invoiri
Numarul de muncitori din sectia de spalare
Vs
ms
Fem
Sectiile de spalare se for dota in mod obligatoriu cu un sistem de decantare a noroiului si
cu o camera de uscare si stergere.
23
VRC
N RC
Fta m n
Numarul de muncitori care executa reparatii curente
VRC
mRC
Fem
Suprafata ocupata de locurile de munca din statia de itnretinere si reparatii
curente:
PMZ N C
i i m (1 k CUPs ) A Dm
Crez zr CUP i 0
litri
100
Unde:
Zr=4-6 zile de siguranta pentru timp de iarna
Ni=numarul de autovehicule care utilizeaza acelasi tip de carburant
24
PMZ=parcursul mediu zilnic
Cm=consumul mediu in litri/100 km
K=coeficientul de corectie al consumului de combustibil
CUPs=coeficientul de utilizare al parcului in ore
A=coeficientul de corectie al consumului mediu de combustibil pentru anotimp
Dm=coeficientul corespunzator categoriei de drum pentru fiecare autovehicul
PMZ N i m Cm Dm
nc i 1
(l / h) in care:
100 si Qp
25
Deasemenea se vor prevedea langa statia de alimentare si depozitare cu combustibili si
lubrefianti un numar suficient de mijloace de stingere in concordanta cu capacitatea de stocare
si cu numarul posturilor de alimentare.
26
Curs 1 FTAR
1.1.Generalităti si, premise pentru proiectarea unitătilor de reparatii pentru autovehicule rutiere.
Ca activitate terotehnică şi de mentenanţă corectivă, repararea autovehiculelor rutiere presupune
un flux tehnologic care cuprinde operatiile de demontare , de reparare şi de refacere a ansamblului reparat.
Fluxul tehnologic de reparatii asigură totalitatea procedeelor de reconditionare şi conditiile de
calitate referitoare la obtinerea valorilor impuse pentru ajustaje , a obtinerii coaxialitătii sau paralelismului,
precum şi rodajul subansamblurilor reparate sau reconditionate.
În dotarea unitătilor de reparatii şi reconditionare este necesar să existe o dotare corespunzătoare
care să cuprindă : SDV-urile, AMC-urile şi instalatiile de diagnosticare şi verificare, iar controlul şi
incercarea să fie executate pe standuri speciale.
Aceasa tehnologie de realizare a lucrărilor de reparatii si- reconditionari reprezintă metoda de
organizare a reparatiilor pe flux.
Altă tehnologie de realizare a lucrărilor de reparatii şi reconditionări reprezintă metoda de
organizare a reparatiilor pe flux.
Altă metodă de efectuare a reparatiiilor este aceea de organizare a remedierilor cu agregate de
schimb - adică de înlocuire a subansamblurilor defecte cu altele noi sau reparate anterior.
Cea de adoua metodă este mai eficientă deoarece:
- reduce timpul de imobilizare,
- creşte gradul de utilizare a autovehiculelor rutiere,
fapt care determină o mai bună utlizare a fondului de timp necesar utilizării unui autovehicul rutier.
1.2.Premisele de proiectare.
Proiectarea unei unităti de reparatii a autovehiculelor rutiere se realizează pe baza unui studiu
tehnico-economic:
- justificarea necesitătii şi oportunităţii unitătii de reparatii,
27
- aprecierea mărimii suprafetei de teren acoperite prin constructii,
unde:
ts=numarul de ore pe schimb de lucru
ns=numarul de schimburi
m=numarul de muncitori care lucreaza simultan la locul de munca
1 0.98 1 coeficientul de utilizare a locului de munca
28
Fondul de timp al utilajelor:
Fu ( zc ( z0 zr zr )) ts ns
Unde:
Zr=numarul de zile de reparatii
0.8 0.9 coeficientul de utilizare a sectiei de reparatii
'
t RK
R' R R i ' Este ritmul de productie pentru o reparatie echivalenta
t RK
"
t RK
R" R R i " Reprezinta indicele de complexitate al reparatiei
t RK
1
r
R Este ritmul de intrare-iesire din reparatie al unui autovehicul rutier in ore/reparatie
Numarul de muncitori:
Va
m unde Va=volumul annual de lucru,Fem=fondul efectiv de reparatii.La acest indicator
Fem
se mai adauga urmatoarele corectii:
10-15%/an muncitori auxiliari
10-12%/an ingineri si tehnicieni
4-6%/an personal administrativ
2-3%/an personal de serviciu
29
3.Utilitarea si modelarea unitatilor de reparatii auto
Pentru utilarea si modelarea unei unitati de reparatii auto se definesc urmatorii indicatori:
Volumul de spalare exterioara a autovehiculelor rutiere,apreciat prin volumul de lucru:
Fse
N as se (reprezinta numarul de autovehicule spalate exterior intr-o anumita perioada)
tse
Fse=fondul de timp al instalatiei de spalare corespunzator perioadei considerate
Tse=timpul necesar pentru spalarea exterioara a unui autovehicul
se 0.9 0.92 coeficientul de utilizare al instalatiei de spalare
Dimensionarea sectiei de demontare apreciata prin numarul de autovehicule demontate:
Fd md ns
N ad in care F-fondul de timp al sectiei de montare,md=numarul de locuri de munca
td
pentru demontare,ns=numarul de schimburi,td=timpul necesar entru demontarea unui
autovehicul rutier.Pentru a impiedica aparitia de blocaje este necesar sa fie indeplinita
conditia:Nas=Nad.
Dimensionarea sectiei de spalare-degresare piese:
Vs
N s Fs q i in kg,este volumul de piese spalate unde Fs=fondul de timp al sectiei de
60
spalare –degresare,q=incarcatura benzii transportoare in kg/m liniar,Vs=viteza de deplasare a
benzii transportoare in m.min,Vs=0.2-0.25 m/min.Vs=L/tsp,unde L-lungimea benzii in m,iar
tsp-timpul de salare-degresare piese in min . i 0.6 0.9 este coeficientul de utilizare a
instalatiei de spalare.
Gp (0.5 0.6) (G1 n1 G2 n2 ...... Gn nn ) este greutatea pieselor spalate
30
Tmu
N mu (masini unelte) in care Tmu=reprezinta volumul de lucru pe o perioada data
Fmu ns mu
a masinii unelte,iar ns-numarul de schimburi
Tar
Sau: N mu unde Tar-este volumul de lucru pentru repararea unui autovehicul rutier
R ns mu
in ore/masina iar R-este ritmul de productie.
Indicatorii sectiei de montare ansambluri si subansambluri
o Numarul de bancuri de rodaj:
K Nm (t1 t2 )
br inc are K=1.05-1.10 –coeficient pentru receptia rodajului ,
Fu 60
Fu=0.8-0.9 fondul de timp al utilajului pe care se efectueaza rodarea
Nm-numarul de motoare reparate
o Numarul de motoare care se pot roda simultan:
60 F
N mr unde Fr=fondul de timp destinat sectiei de rodaj
(t1 t2 )(1 k )
31
4.Planul general si sectorizarea unitatilor de reparatii auto
Pentru planul de sectorizare al unei unităti de reparaţii auto este necesar să se asigure
dispunerea in plan a secţiilor componente ale unităţii de reparaţii cu respectarea următoarelor
criterii:
- agregatele şi organele grele să aibă un parcurs minim posibil in fluxul de reparaţii,
- perimetrul clădirii - calculat din suprafata să fie minim pentru reducerea cheltuielilor
de constructii şi instalaţii,
- peretii interiori să fie amplasati între stâlpii fermelor cu distanţa dată de normativele
in vigoare.
32
Curs 8 FTAR
Definitie:
33
Studiile de fiabilitate au următoarele scopuri:
Orice autovehicul rutier trebuie să satisfacă in procesul folosirii anumite însuşiri şi cerinţe, la
un anumit grad de siguranta, pe o anumită perioadă de timp.
Pentru prevenirea defectelor se impune luarea unor măsuri care să garanteze comportarea
corespunzătoare a sitemelor pentru perioade de timp bine precizate.
Caracterul de masă al productiei de autovehicule rutiere este un factor important al accelelrării
proceselor de degradare tehnică. Nivelul optim al fiabilitătii corespunde unui minim al
costurilor de producţie ( fabricati-fiabilitate-remediere defecte) Fig 2 şi a costurilor de utilizare
( achiziţie funcţionare şi mentenantă-număr de defectări) Fig.3.
34
cost
4 cost
fiabilitate
Cost total productie
cost 3 cost fabricatie
productie 1 fabricatie
cost
optim
2 Rebut remedieri
cost 6 cost
achizitie
utilizare
optim
7 cost mentenanta
5 cost
functionare
35
Fig 4
U1,U2,U3-variabile de intrare(solicitari motor,regim termic,turatie)
Y1,Y2,Y3-variabile de iesire(putere motor,cuplu mototr,consum specific,grad de uzura)
X1,X2,X3-variabile de stare
1.4. Defectiunea.
Defectiunile pot aparea in oricare fază a produsului de realizare a unui autovehicul rutier şi
stau la baza determinării indicatorilor de fiabilitate.
cronice.
minore,
majore,
critice.
36
- după durata de utilizare a autovehiculului:
timpurii,
întâmplătoare,
Postulat - un punct cu defect apare într-un anumit obiect perfect omogen, atunci când energia
o factori tehnologici
- factorii exteni:
37
2.1.b. Factorii tehnologici.
Factorii tehnologici realizează nivelul de fiabilitate prescris pentru sistemele componente din
structura unui autovehicul rutier sunt:
- Precizia de prelucrare şi calitatea pieselor care se apreciază prin suprafata relativă
de
h
contact v , unde , v sunt coeficienti care depind de metoda de prelucrare,
Rr
h apropierea pieselor îmbinate, R r înălţimea cea mai mare a neregularităţilor,
- condiţiile de mediu,
- calitatea conducerii,
- calitatea materialelor.
2-7.a. Influenţa calităţii materialelor de exploatare asupra fiabilităţii
38
vâscozitatea, cifra octanică, compoziţia fracţionară, continutul de sulf, aciditatea. şi
impuritătile;
o influenţa fluidelor tehnice: pentru râcire motor, pentru amortizare, pentru comandă
sistemului de frânare şi pentru acţionarea ambreiajului pe cale hidraulică sau pneumatică,
electrolitul pentru bateria de acumulatori.
Condiţiile de exploatare determină fiabilitate prin modul in care acesate se reflectă asupra
nivelului de fiabilitate al autovehiculului , apreciate prin:
- influenţa condiţiilor căii de rulare:
39
n
p0
N
Unde n-este numarul de evenimente urmarite
N-reprezinta numarul de elemente real incercate
Precizia probabilitatii p0 creste cu cresterea numarului de elemente incercate N
1.1 Indicatori de fiabilitate pentru elementele nereparabile
Pentru elementele nereparabile se definesc urmatorii indicatori de fiabilitate:
a.Functia de fiabilitate R(t) si functia de defiabilitate F(t)
R(t)-se mai numeste si functia de siguranta=probabilitatea ca un element sa functioneze fara
defectari pana la momentul t,considerat pentru indeplinirea misiunii elementului,pentru care
acesta a fost conceput si realizat,in anumite conditii date,se determina:
o Din punct de vedere probabilistic:
R (t ) p (T t ) pe intervalul (0,t)
R(t2 )
R(t ) p(t t2 , T t1 ) pe intervalul (t1,t2)
R(t1 )
o din punct de vedere statistic:
Nt N n n
R(t ) lim lim 0 t 1 t pe intervalul (0,t)
N0 N N0 N0 N0
Unde Nt-reprezinta numarul de elemente care supravietuiesc pana la momentul t
nt=reprezinta numarul de elemente defecte la momentul t
Functia de fiabilitate R(t) are urmatoarele proprietati:
o este descrescatoare in timp 0<R(t)<1
o graficul functiei poate fi :liniar,concav,convex
o R(t)=1,atinge valoarea maxima la momentul t=0 cand n t=0
o R(t)=0,atinge valoarrea minima la momentul t .Deoarece T>t,iar
T este imposibil ,deci probabilitatea de defectare este
inevitabila,adica functia de fiabilitate are valoarea zero
Formele functiei de fiabilitate pentru un sistem de uzura in raport cu un sistem fara uzura sunt
reprezentate grafic in Fig.1
II –liniara:lege de repartitie exponentiala pentru cazul in care procesele de uzura sunt
excluse
I-convexa:pentru un sistem cu uzura medie pozitiva (IFRA=Increasing Failure Rate
Average)
40
III-concava-pentru un sistem de uzura medie negativa (DFRA=decreasing failure rate
Average)
Fiabilitatea R(t)
1
III
II
I
Durata t(ore)
41
tmax tmin
t
1 3.32 lg n
Unde n este numarul total de elemente defecte dintr-un lot
1 t tmin
F (t ) n(t )
N0 t 1
Relatia fundamentala intre functiilee R(t) si F(t) este:
F(t)+R(t)=1
Pentru care se afirma:cele doua evenimente posibile care pot apare in timpul functionarii unui
element sau sistem de elemente la un anumit timp T:supravietuire R(t) sau defectarea F(t) sunt
evenimente complementare ,nu se pot produce simultan si se exclud reciporc
Graficul de variatie al celor doua functii se prezinta in figura 2.
R(t)
F(t)
F(t)
R(t)
Fig.2 T(ore)
b-densitatea de probabilitate a timpului de buna functionare f(t)
se defineste:
p (t T t t )
Probabilistic: f (t ) lim care reprezinta probabilitatea de defectare a
t 0 t
elementului in intervalul [t , t t ]
dR (t ) dF (t )
tatistic: f (t )
dt dt
Functia f(t) din punct de vedere practic:
-viteza de defectare a elementului
-este utilizata la intocmirea graficelor de mentenanta
-in functie de valoarea dispersiei ,functia f(t) poate servi la determinarea volumului de piese
necesare restabilirrii capacitatii de functionare a sistemelor.
42
Se defineste:
-din punct de vedere probabilistic:
t t
pt T
T t
z (t ) lim reprezinta probabilitatea de defectare a elementului in
t 0 t
intervalul (t t , t ) ,conditionata de buna functionare in intervalul (0,t) si marimea
intervalului t
-din punct de vedere statistic:
n(t )
z (t ) lim unde n( t ) reprezinta numarul de elemente defecte pe intervalul
t 0 N (t ) t
(t , t t ) 0,
n(t ) N (t ) N (t t )
f (t )
z (t ) care reprezinta o masura a schimbarii sanselor de ramanere in
R(t )
d
z (t ) ln R(t )
dt
functiune ,cu trecerea unitatii de timp t
Expresia generala a functiei de fiabilitate este:
t
d
t
z ( t ) dt
z (t ) ln R(t ) ln R(t ) z (t )dt R(t ) e 0
dt 0
Graficul functiei z(t) pe parcursul vietii unui element incercat este prezentat in Fig.3
Z(t)
B C
z (t ) ct
ti tu m t
Fig.3
in care :
-zona I reprezintă perioada de functionare initială . unde defectările prezintă o intensitate mare
şi sunt determinate de urmatoarele cauze:
43
o erori de proiectare şi de conceptie,
o defecte de fabricaţie, .
-zona II reprezintă perioada de viată uti1ă. z(t)=ct. şi este foarte mică. Defectiunile in această
zonă sunt instantanee ( aecidentale) , cu rată mică.a căderilor şi stabilă, fiind determinate de
o exploatarea neraţională a produsului,
-zona III reprezintă perioada de functionare ( cu uzură) caracterizată printr-o creştere bruscă a
intensităţii de defecatare z(t) datorită:
o apariţiei uzuni pronuntate,
o îmătrânini înaterialelor,
nivel comercial O , z(t) = 20% /1000-ore - produse de larg consum , care nu cer o
apreciere calitativă a fiabilităţii
nivel standard uşurat AS , z(t) = 0,15% /1000 ore - elemente din instalatii
complexe incărcate sub sarcină nominală,
nivel superior uşurat AT , z(t) = 0,01% /l000 ore - pentru calculatoare incărcate
la o sarcină sub cea nominală,
44
nivel inalt U , z(t) = 0,005% /1000 ore - pentru tehnică spatială.
d. Media timpului de bună funcţionare MTFB
In cazul elementelor neraparabile MTBF- timpul de bună functionare reprezintă perioada totală
de folosire, adică perioada de functionare pănă la defectare.
1 N0
MTFB ti m
N0 i 1
unde: t, - este timpul de bună functionare pentru elementul i = timpul de viaţă a elementului
încercat No
-nu indică decât masura in care un produs este fiabil pe o perioadă dată de-a lungul vieţii utile,
-ca dezavantaj - nu poate caracteriza complet timpul de functionare al elementului.
e. Dispersia timpului de functionare D.
D (t m)2 f (t )dt unde t- timpul de functionare , m - media timpului de bună
0
functionare
1 N0
D (ti m)2
N0 i 1
(t m)
2
f (t )dt
0
1 N0
(ti m) 2
N 0 i 1
Indicatorii D şi reprezintă:
- abaterile posibile ale timpului de funcţionare fata de MTBF = adică gradul de omogenizare a
productiei de bunuri.
45
- evidenţiază diferenţa dintre condiţiile tehnice de utilizare şi întreţinerea tehnică a elementelor
supravegheate.
v
m
tm
tm f (t )dt
0
Orice element sau subsistem poate fi considerat reparabil dacă prezintă aptitudinea de a i se
putea stabili caracteristicile fizico=chimice, caracteristicile tehnologice, caracteristicile
funcţionale, la valori apropiate de cele iniţiale, prin aplicarea unei tehnologii adecvate de
reparare.
Pentru elementele şi sistemele reparabile în viata lor se disting:
- timpii de funcţionare pănă la prima defectare i
unde: 1 2 ...... n
şi respectiv
Costul reparatiei şi, timpul pierdut pentru restabilirea capacităţii de functionare, de obicei
depăsesc veniturile estimate in perioada functionării după restabilire.
Perioada vieţii unui element reparabil cuprinde:
46
şi se determină cu relatiile:
TTF 1 2 .... n
TTR 1' 2' .... n'
N0
1
Fu ( ) n( )i - unde n( )i reprezintă numărul de elemente inutilizabile in No
N0 i 1
i=1
fiecare interval de timp stabilit .
Probabilistic:
47
d
fu ( ) Fu ( )
dt
Sau statistic:
1 n( )i
N0
fu ( )
N0 i 1
unde: n( )i - reprezintă numărul de elemente care au realizate timpul maxim de utilizare in
intervalul
c. Resursa medie sau media timpului de utilizare MTu
1 n1
MTu i unde n reprezintă numărul de ciicluri de utilizare in perioada vietii elementului
n i 1
reparabil
timp Tr mai mic sau cel mult egal cu timpul mediu stabilit m
r'
1 r '
statistic FR ( ') n( ') unde n( ') reprezintă numarul de elemente care au fost
N 0 i 1
reparate in intervalul '
Practic FR (r)
48
b. Densitatea de probabilitate a timpului de restabilire f R ( ')
Probabilistic
Statistic:
1 n( ') d
f R ( ') FR ( ') unde n( ') este numarul de elemente reparate in unitatea de
N0 ' dt
timp.
Acest indicator este utilizat în lucrarile de mentenantă, la proiectarea spaliilor pentru
activitatea de întreţinere, la stabilirea necesarului de piese de schimb, la dimensionarea spaţiilor
de depozitare a pieselor de schimb şi indică viteza cu care elementele ies din reparaţie.
Indicatorul determină capacitatea de reparare a elementelor.
Media timpului de restabilire reprezintă valoarea medie a timpului consumat pentru depistarea
şi inlăturarea defecţiunii elementului reparabil.
1 n 1 '
MTR i unde i'
n 1 i 1
reprezintă timpii de restabilire a elementelor pentru cele (n-1)
restabiliri.
49
CURSUL 11-12 FTAR
Variabilă aleatoare : - reprezintă o mărime care poate câpăta in urma unui experiment oarecare,
necunoscută aprioric.
Variabila aleatoare prezintă două aspecte:
-pentru valori posibile : literele minuscule cu indici inferiori: xi , x2, ... , xn zi,z2,...,zn.
Enumerarea tuturor valorilor posibile ale unei variabile aleatoare şi ale probabilităţilor respective
poartă numele de repartiţie sau distribuţie.
Repartiţia variabilei aleatoare poate fi prezentată sub formă de tabel sau de matrice,
Fig. 1.
xi x1 x2 … xn X÷ x1 x2…..xn
p(x=xi) p1 p2 ... pn p1 p2…..pn
Fig. l
Grafic funcţia de probabilitate poate fi prezentată-.sub formă de bare sau de poligoane , Fig. 2.
50
Fig.2.
Pe baza funcţiei de probabilitate a unei variabile aleatoare discrete p(xi), se determină funcţia de
repartiţie corespunzătoare:
k k
F ( xk ) p( x xk ) p( x xi ) pi
i 1 i 1
unde:
-R probabilitatea de bună funcţionare
-F probabilitatea de defectare,
-No numărul de elemente încercate,
-N număul de defecţiuni posibile.
51
Se aplică la producerea unor avarii , a accidentelor de circulatie şi exprimă probabilitatea de
a avea n defecţiuni pentru No elemente sau sisteme încercate, la care probabilitatea de
defectare F este mică şi fiabilitatea R este mare.
an a
p ( n) e
n!
in care a reprezintă numărul mediu de evenimente (defecţiuni) pe intervalul(0,t).
1
Dacă N 0 , iar F este mică a N 0F p (n) ( N 0 F ) n e N0 F , in care N0 F
n!
numărul mediu de defectari
1
p ( n) ( t ) n e t
n!
Sau
n
1 t nt 1
p ( n) e unde m MTBF este media timpului de bună
n! n
funcţionare
d
f (t ) F (t ) e t este funcţia densitate de probabilitate a timpului de bună
dt
functionare.
52
este media timpului de bună funcţionare.
z ( t ) = A = ct. intensitatea deteriorărilor,
1
D m 2 dispersia,
2
1
D m abaterea inedie pătratică,
n
v 1 coeficient de variatie.
m
1.2.2. Legea de repartiţie normală Gauss-Laplace.
1 m m
c unde este funcţia Laplace ( are valori tabelate).
0.5 n n
acestei valori,
- ma m=ct. si ct. variabil,curba este simetrica fata de axa t=m
Domeniul de buna functionare a autovehicului este:
Yi min Yi Yi max Y [Ymin , Ymax ] reprezinta intervalul de incredere pentru performantele I ale
autovehicului.
Functia de probabilitate a sistemului Rs este:
p
Rs p Yi min Yi Yi max
i 1
53
Reprezinta probabilitatea ca valorile aleatorii ( Y1,Y2….Yn)ale vectorului Y sa apartina
intervalului (0, t); unde I = 1, 2….,p reprezinta performantele sistemului.
k
s i rata de defectare a sistemului,
i 1
1 1
ms media timpului de buna functionare a sistemului
s k
i 1
i
54
La sistemele reparabile cu structura logica de tip serie se definesc urmatorii indicatori de
fiabilitate:
^
- durata medie a unui ciclu de functionare T , unde :
fr
^ ^ ^ 1 ^ 1 ^
T TT T T
fr f r n0 fr n0 ri
-frecventa de defectare :
^ ^ ^ ^
1 T 1 T TT
f e f1 p2 f 2 p1 ^ f^2 ^ f^1 f ^1 ^f 2 pentru doua elemente
T T T T TT
fr1 fr 2 fr 2 fr1 fr1 fr 2
^ ^ ^
T T ......... T
fe f1
^
f2
^ ^
fk
pentru k elemente.
T T ........ T
fr1 fr 2 frk
55
- timpul mediu de functionare:
^ ^ ^
^ ps T T ......... T
T ^ f 1 ^f 2 fk
fe f e T T ...... T^
f1 f2 fk
T 1 ps 1 p
^
^
T fe s
re ps fe
- intensitatea sau rata defectarilor echivalente:
e 1 2 .... k
- sisteme cu structura logica de tip paralel.
Un sistem Sp , format din k elemente nereparabile ( fara uzura), este cu structura de tip parallel,
Fig.6, daca defectarea sistemului este determinate de scoaterea din functiune a tuturor
elementelor ce compun sistemul.
k k
Rp 1 Fp 1 Fi 1 1 Ri
i 1 i 1
1t
k
k
R p 1 1 e i 1
i 1
Daca 1 2 ..... k , atunci
R p 1 1 e t
k
56
Sistemele cu structura de tip paralel sunt sisteme cu redundanta.
Redundanta contribuie la mentinerea fiabilitatii unui sistem prin prevederea unor elemente de
rezerva active sau pasive.
- sisteme cu elemente reparabile cu structura de tip paralel.
Pentru un sistem cu 2 elemente independente structura de tip paralele reparabila este
caracterizata prin aceea ca fiecare element are capacitatea de a realiza independent functia ceruta.
Acest sistem este caracterizat de urmatorii indicatori de fiabilitate :
- probabilitatea de defectare a sistemului
- frecventa de defectare a sistemului
- timpul mediu de reparatie
- durata medie de functionare
i 1 j 1 i 1
Unde primul termen reprezinta fiabilitatea sistemului in stare de functionare, iar al doilea termen
reprezinta fiabilitatea sistemului in stare de functionare cu elementul j in stare de defect.
In care :
S= 1 reprezinta sistem in stare de functionare,
S = 0 reprezinta sistem cu defect
J =1 elementul j se afla in stare de functionare,
J = 0 elementul j se afla in stare de defectare
Rj reprezinta fiabilitatea elementelor j.
3. Redundanta
57
Redundanta reprezinta un mijloc de marire a nivelului de fiabilitate a autovehicolelor prin
introducerea unor elemente de rezerva, aflate in stare de functionare sau in asteptare.
Clasificarea redundantei:
* dupa durata de actionare a elemntelor de rezerva:
- redundanta active: cand elementul de rezerva functioneaza tot timpul( ex. sistemul
franei de serviciu cu dublu circuit)
- redundanta pasiva: cand elementele de rezerva intra automat in actiune sau la comanda
in urma unei avarii (sistemul franei de stationare)
- redundanta semiactiva: cand elementele de rezerva intra in functionare la inrautatirea
conditiilor de functionare.
dupa natura procedeului de rezervare:
- redundanta structurala,
- redundanta de solicitare
- redundanta functionala.
58
59