Sunteți pe pagina 1din 6

Tabelul 1.1.

5-1 Sisteme structurale ale cladirilor


Nr. Crt.
0

SISTEMUL STRUCTURAL
1

ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE


2

ELEMENTE STRUCTURALE ORIZONTALE


3

PRINCIPALELE CARACTE-RISTICI
4

SPECIFICE PENTRU: Clad. Clad. VECHI NOI


5 6

1. CONSTRUCTII DIN ZIDARIE (compartimentare deasa tip fagure)

- pereti portanti din zidarie si pereti de rigidizare (contravantuire), din zidarie de caramida, piatra naturala* sau din blocuri ceramice ori din BCA ; - Grosimea peretilor portanti: minimum o lungime de caramida/bloc (cca. 240 mm), dar si de 1 si 2 caramizi (375 mm, respectiv 500 mm). Cladirile vechi pot avea pereti pana la 1 m grosime, mai ales la parter si/sau subsol; - peretii de rigidizare/contravantuire au de regula minimum o caramida grosime (240 mm).

Plansee (1.3.2):

- grinzi de lemn* cu material de umplutura,avand diferite sisteme de alcatuire;


- grinzi metalice* cu diferite solutii constructive pentru elementele de umplutura (utilizate in special la planseele peste subsol si parter); - placi din b.a. turnat monolit; - elemente prefabricate din b.a. (fasii, panouri); - grinzi prefabricate din b.a. si corpuri de umplutura cu goluri;

1a. Pereti portanti longitudinali si pereti transversali de rigidizare

Grosimea peretilor exteriori - plansee ceramice trebuie sa corespunda (blocuri ceramice cu cerintelor confortului golurimonolitizate cu nervuri termic*. si suprabetonare din b.a.) * - mai frecventa la cladirile vechi (construite inainte de 1920) si la cele din zona montana * - caracteristice in special cladirilor vechi (construite inainte de 1920), cu exceptia planseelor ceramice.

- distante relativ reduse intre peretii portanti (3-5 m); -suprafete moderate ale incaperilor,care nu permit un partiu flexibil; -rigide, prezinta avantaje la preluarea incarcarilor laterale (vant, seism)atunci cand planseele sunt rigide; - adecvate cladirilor de mica inaltime, in special cladiri de locuit; - cu sau fara subsol (sau cu subsol partial); - fundatii continue (de suprafata); - acoperis cu sarpanta sau acoperis-terasa.

Da

Da

Da

Da

1b. Pereti portanti transversali si pereti longitudinali de rigidizare

18

Tabelul 1.1.5-1 (continuare)


0 1 2 3 4 5 6

Idem 1a

Idem 1a

Idem 1a
Dintre aceste trei tipuri de structuri (1a, 1b, 1c), tipul structural 1c asigura rigiditatea cea mai buna pentru preluarea incarcarilor verticale si orizontale, mai ales atunci cand planseele sunt din beton armat monolit, asigurand conlucrarea spatiala a elementelor structurale ale cladirii.

1. (continuare)

Da

Da

1c. pereti portanti pe ambele directii

2.CONSTRUCTII CU COMPARTIMENTARE DE TIP CELULAR

Idem 1a

Idem 1a

- pereti portanti longitudinali si pereti transversali de contravantuire; - distante mai mari intre peretii transversali (11-12 m) si, ca urmare, suprafete mai mari (pana la 75 m2), asigurand flexibilitatea partiului;

- fundatii continue (de suprafata) Tabelul 1.2.1.2-1 - acoperisuri in panta, de tip sarpanta(1.4) sau acoperisuri-terasa

19

Ocazional

Da

PLAN SECTIUNE TRANSVERSALA CARACTERISTICI: A =suprafatata libera a planseului, de max. 75 m2, limitata de elementele structurale verticale H = inaltimea de nivel de min. 3.00 m

-rigiditate structurala mai scazuta, nu sunt recomandate in zone cu grad de seismicitate ridicat;

Tabelul 1.1.5-1 (continuare)


0 1 2 3 4 5 6

3. STRUCTURI IN CADRE (CU SCHELET)

CADRE = cadrele-parter si cadrele etajate sunt sisteme plane de stalpi si grinzi, cu una sau mai multe deschideri, dispuse de regula la distante egale in lungul cladirii, legate intre ele cu grinzi longitudinale. STALPII sunt elemente structurale verticale care pot avea variate forme ale sectiunii transversale. Materiale: a. beton armat turnat monolit sau in elemente prefabricate b. elemente metalice * (otel laminat, cu sectiune compusa, cu zabrele etc.) c. lemn (cu sectiune simpla, compusa, cu zabrele sau din lemn lamelat incleiat) d. mixte* (combinatii ale materialelor mentionate mai sus)

a.

De regula, planseele sunt realizate din acelasi material ca si cadrele. Se mai pot utiliza combinatii intre diferite materiale, ca de ex: cadre metalice si plansee din b.a. La deschideri mai mari, in cazul cadrelor din b.a. pot fi utilizate si planseele cu placi si grinzi, sau cu nervuri dese precum si plansee casetate .

Structurile cu cadre din lemn au fost utilizate din cele mai vechi timpuri. Structurile din cadre de beton armat au fost foarte mult folosite in perioada dintre cele doua Razboaie Mondiale. Structurile cu Da cadre metalice au fost folosite mai devreme decat cele din b.a. (incepand cu sfarsitul sec.XIX). - Astazi, pentru constructiile in cadre se prefera betonul armat. Alte caracteristici: - fundatii izolate din b. a. (Table 1.2.1.2-1), dar si continue, pe retele de grinzi, in cazul unor terenuri sau/si incarcari deosebite -acoperisuri-terasa, (de regula).

Da

c.

20

Tabelul 1.1.5-1 (continuare)


0 1
2 DIAFRAGMA = un perete structural, capabil sa preia pe langa incarcarile verticale si incarcarile orizontale din vant sau seism, care actioneaza in planul lor. Un astfel de element trebuie sa fie suficient de rigid pentru a fi considerat ca diafragma, de aceea numai peretii din beton armat si cei din zidarie pot fi inclusi in aceasta categorie. 3 Planseele sunt cele specifice structurilor cu diafragme din zidarie si beton armat (v. 1a, b, c si 3) 4 - diafragme pe ambele directii; - distributia simetrica este preferabila in cazul cladirilor amplasate in zone seismice (centrele maselor coincid aproximativ cu centrele de rigiditate); - structura are o buna rigiditate la forte verticale si orizontale; - fundatii continue, rigide cu cuzinet din b.a. (Tabelul 1.2.1.2-1) - acoperis-sarpanta (1.4)pentru cladirile cu putine niveluri, acoperisuri-terasa pentru cladirile cu mai mult de 4 niveluri. 5 6

4. STRUCTURI CU DIAFRAGME

Da, cladiri cu putine niveluri

Da, mai ales cladirile etajate

21

Tabelul 1.1.5-1 (continuare)


0 1 2
Stalpii si diafragmele sunt elementele structurale verticale in acest caz, legate in plan orizontal prin intermediul planseelor si grinzilor.

3
Idem si 4

4
3 Structura in cadre combinata cu diafragme. Diafragmele sporesc considerabil rigiditatea de ansamblu a cladirii la preluarea incarcarilor orizontale. Structurile mixte sunt executate in general din beton armat, dar pot fi realizate si din materiale compozite (b. a. si otel) - pereti portanti longitudinali si pereti transversali de contravantuire; - distante mai mari intre peretii transversali, ceea ce creaza suprafete mai mari (pana la 75 m2), conferind flexibilitate partiului

5. STRUCTURI MIXTE

Da

Da

PLAN

6. STRUCTURI DE TIP TUB

Idem 1a

Idem 1a

Da

22

Ocazional

Tabelul 1.1.5-1 (continuare) 7. STRUCTURI SPECIALE (TUB PERIMETRAL PERFORAT)


Tub perimetral perforat (sau diafragma perforata), constand din lamele verticale (montanti) si orizontale (parapeti-buiandrug). Elementele verticale sunt amplasate la distante relativ reduse (pana la 3.00 m) iar elementele de legatura orizontale (parapetbuiandrug) au o inaltime de min. 1.2 m Plansee din beton armat sau materiale compozite (metal + b. a.) cu diferite alcatuiri constructiv e, in functie de incarcari si de dimensiunil e in plan ale planseelor. -realizate din b.a., otel sau materiale compozite; -capacitate portanta ridicata la preluarea incarcarilor verticale si orizontale; - de regula au un nucleu central de diafragme, unde sunt amplasate scarile, ascensoarele si alte spatii de circulatie sau de serviciu (ghene). Da

23