Indrumator Pentru Calculul Si Utilizarea Planseelor Cu Grinzi Si Corpuri de Umplutura Tip LEP

INDRUMATOR PENTRU CALCULUL SI UTILIZAREA
PLANSEELOR CU GRINZI SI CORPURI DE

UMPLUTURA TIP LEP
ELABORAT DE SC ENERGOPROIECT SRL BUCURESTI

PENTRU
PREFABRICATE CERAMICE SRL BRASOV
COLECTIV DE AUTORI :
AUTOR : SC ENERGOPROIECT SRL BUCURESTI

Ing. Adrian ZECHERU
Ing. Ioan LAZAR
Ing. Raluca SOLCAN
COLABORATORI : Prof. dr. ing. Pavel CONSTANTIN
1
CUPRINS :
I. OBIECTIVUL INDRUMATORULUI
I.1. Dispozitii generale, scop si domeniu
I.2. Lista de referinte
I.3. Termeni si definitii
II. REGULI PRIVIND PROIECTAREA SI REALIZAREA PLANSEELOR LEP

II.1. Reguli generale
II.2. Descrierea sistemului planseu tip LEP cu grinzi si corpuri ceramice , corpuri din beton,
corpuri din polistiren si suprabetonare armatura
II.3. Tipuri de elemente utilizate la planseele tip LEP
II.3.1. Grinzi LEP (LEP14,5, LEP20,5)
II.3.2. Corpuri ceramice, din beton si din polistiren
II.4. Rezistente termice pentru planseele cu grinzi LEP si corpuri de umplutura
III. ELEMENTE PENTRU PROIECTAREA SI CALCULUL PLANSEELOR TIP LEP

III.1. Caracteristici generale ale planseelor tip LEP, prevederi privind alcatuirea
III.2. Ipoteze de calcul, prevederi generale privind calculul planseelor tip LEP
III.3. Calculul in solutia de alcatuire curenta
III.3.1. Calculul incarcarilor
III.3.2. Schema statica si eforturi sectionale
A. Pentru incarcari gravitationale
B. Pentru solicitari seismice
III.3.3. Dimensionarea armaturilor suplimentare pentru grinzile LEP
III.3.4. Verificarea sectiunii grinzilor tip LEP la forta taietoare
III.3.5. Verificarea la starea limita de deformatie
III.4. Rezolvari pentru zonele deosebite ale planseului
III.5. Calculul sustinerii planseului
IV. PREVEDERI CONSTRUCTIVE, DETALII SI REZOLVARI PRIVIND ZONELE

DEOSEBITE LA EXECUTIA PLANSEELOR LEP
IV.1. Zone deosebite
lV.2. Montarea schelei de sustinere a pregrinzilor de planseu
2
lV.3. Montarea blocurilor ceramice (din beton, din polistiren) de planseu
lV.4. Montarea armaturilor in pregrinzi la partea superioara (calareti), armarea grinzilor de
rigidizare, armarea centurilor si armarea placii de suprabetonare.
lV.5. Executia suprabetonarii
lV.6. Asigurarea calitatii
ANEXE - PIESE DESENATE
ANEXA A - Detalii pentru plansee LEP cu blocuri ceramice
ANEXA B - Detalii pentru plansee LEP cu bloc din beton
ANEXA C - Detalii pentru plansee LEP cu blocuri din polistiren
ANEXA D - Fise tehnice
3
I. OBIECTIVUL INDRUMATORULUI
I. Dispozitii generale , scop si domeniu

I.1.1. Prezentul indrumator stabileste cerintele si criteriile de performanta, modul de alcatuire si
calcul, precum si modul de verificare si control al calitatii pentru planseele tip LEP cu pregrinzi
si corpuri ceramice, corpuri din beton si corpuri din polistiren, denumite in continuare plansee
LEP, la cladiri cu diverse tipuri de structuri (zidarie, cadre din beton armat si metal) situate in
zone seismice.
I.1.2. Grinzile preturnate (LEP-PG14,5; LEP-PG20,5) au armatura sub forma de carcasa

spatiala cu zabrele oblice sudate si talpa inferioara din corpuri ceramice (de 12 cm latime si 4 cm
inaltime tip FONDELE) sau talpa inferioara din polistiren (de 12 cm latime si 4,1 cm inaltime),
preturnate in cofraj pierdut.
I.1.3. Corpurile ceramice de umplutura, denumite in continuare corpuri ceramice (TP16, TP22),
sunt semirezistente (SR) clasa R2 si sunt asezate pe talpa inferioara a grinzilor preturnate.
I.1.4. Corpuri de umplutura din beton de 16 cm cu goluri orizontale.
I.1.5. Corpuri de umplutura din polistiren expandat ignifugat ARCO ESP 70, de 16 cm si de 22
cm.
I.1.6. Betonul turnat monolit in completarea grinzilor , in eventuale grinzi de rigidizare

transversala, in suprabetonare generala, in centuri sau grinzi cu armatura corespunzatoare este de
clasa C20/25.
I.1.7. Prevederile indrumatorului pot fi extinse si la proiectarea planseelor LEP pentru lucrari de
reamenajare la constructii existente (ex. inlocuire de plansee din lemn), cu conditia precizarii in
expertizele tehnice si in proiectele de reamenajare, care preced astfel de lucrari, modalitatile de
legatura dintre centurile perimetrale ale planseelor si elementele structurale verticale. Planseele
LEP se utilizeaza la plansee curente si la acoperisuri tip sarpanta si tip terasa.
I.1.8. Dupa natura actiunilor (incarcarilor) preluate, planseele LEP se utilizeaza pentru :
- incarcari cu caracter static;
- incarcari mobile (utilaje de intretinere sau de manipulare) care nu depasesc 3kN/punct
de incarcare, fiind excluse solicitarile care produc fenomenul de oboseala;
- medii ambiente care nu sunt expuse direct intemperiilor si atmosferei agresive;
- pentru incarcari mai mari decat cele mentionate - se va reface calculul.
I.1.9. Pentru fiecare lucrare, datele privind alcatuirea, calculul si conditiile pentru verificarea
calitatii vor fi cuprinse in proiectul lucrarii. Proiectul va fi intocmit de personalul tehnic
competent in ceea ce priveste conformarea, calculul ansamblului structural si detaliile de
alcatuire.
I.2. Lista de referinta

Documentele normative prezentate in cele ce urmeaza contin prevederi care, prin intermediul
referintelor din acest text devin si prevederi ale acestui indrumator. Pentru documentele
normative mentionate se aplica prevederile celor mai recente editii ale acestora.
4
I.2.1. Standarde romanesti:
1. STAS 10100/0-75 - Principii de verificare a sigurantei in constructii
2. STAS 10101/01-78 - Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru
constructii civile si industriale.
3. STAS 10101/1-78 - Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente
4. STAS 10101/2-75 - Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare.
5. STAS 10101/0-75 - Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor.
6. STAS 10101/2A1-78 - Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru
constructii civile, industriale si agricole.
7. STAS 10101/23-75 - Actiuni in constructii. Incarcari date de temperatura exterioara.
8. STAS 10101/23A-78 - Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in
constructii civile si industriale.
9. STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat.
10. STAS 10107/1-90 - Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de
proiectare.
11. STAS 10107/3-90 - Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii de proiectare.
12. STAS 8600-79 - Tolerante si asamblari in constructii. Sistem de tolerante.
13. SR ISO 10287 - Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei imbinarilor
pieselor sudate.
14. STAS 438/1-89 - Produse din otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald.
Marci si conditii tehnice de calitate.
15. SR 438-3:1998 - Produse din otel pentru armarea betonului. Plase sudate.
16. STAS 1275-88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea
rezistentelor mecanice.
17. STAS 1279-88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea
densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza.
18. STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului.
19. STAS 6161/2-79 - Acustica in constructii. Masurarea capacitatii de izolare la zgomot
aerian a elementelor despartitoare in constructii si a fatadelor. Metode de masurare.
20. STAS 6161/4-79 - Acustica in constructii. Masurarea capacitatii de izolare la zgomot de
impact a elementelor de constructii. Metode de masurare.
21. STAS 6156-86 - Acustica in constructii. Protectie impotriva zgomotului in constructii
civile si social-culturale. Limite admisibile si parametrii de izolare acustica.
22. STAS 6575/1-89 - Elemente prefabricate de beton armat si beton precomprimat. Conditii
tehnice generale de calitate.
23. STAS 6657/3-89 - Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat.
Procedee, instrumente si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
I.2.2. Normative si instructiuni:

1. P100-1/2006 (2013) - Cod de proiectare seismica. Partea 1- Prevederi pentru cladiri
2. CR6/2006 - Coduri de proiectare pentru structuri din zidarie
3. CR0-2012 - Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.
4. CR1-1-3/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.
5. C107- 2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale
cladirilor
6. C107/0-2002 - Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la
cladiri.
5
7. C16-82 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii
8. C125-87 - Normativ privind proiectarea si executia masurilor de izolare fonica si a
tratamentelor acustice in cladiri.
9. NE012-1:2007 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului.
10. NE012-2:2010 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat - Partea 2: Executia lucrarilor din beton.
11. NP007-97 - Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat
12. P85-96 - Cod de proiectare constructii cu pereti structurali din beton armat.
13. NP016-97 - Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte pe baza cerintelor conform
Legii nr.10/95.
14. ST009-2011 - Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi; cerinte si
criterii de performanta.
I.2.3. Standarde europene (adaptate ca standarde romanesti SR EN):

1. SR EN 1990:2004 - Eurocod 0 - Bazele proiectarii constructiilor
2. SR EN 1991-1-1:2004 - Eurocod 1 - Actiuni asupra constructiilor. Partea 1.1 - Actiuni
generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri.
3. SR EN 1991-1-2:2004 - Eurocod 1 - Actiuni asupra structurilor . Partea 1.2 - Actiuni
generale. Actiuni asupra structurilor supuse la foc.
4. SR EN 1991-1-1-3:2005 - Eurocod 1 Actiuni asupra structurilor. Partea 1.3 - Actiuni
generale. Incarcari date de zapada.
5. SR EN 1991-1-1-5:2004 - Eurocod 1 - Actiuni asupra structurilor. Partea 1.5 - Actiuni
generale. Actiuni termice.
generale. Actiuni pe durata executiei.
generale. Actiuni accidentale.
8. SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 - Eurocod 2 - Proiectarea structurilor din beton.Partea 1.1
- Reguli generale si reguli pentru cladiri.
9. SR EN 1992-1-2:2006 - Eurocod 2 - Proiectarea structurilor din beton. Partea 1.2 -
Calculul proiectarii la foc.
10. SR EN 1996-1-1:2006 - Eurocod 6 - Proiectarea structurilor din zidarie. Partea 1.1 -
Reguli generale pentru constructii din zidarie armata si nearmata
11. SR EN 1996-1-2:2006 - Eurocod 6 - Proiectarea structurilor din zidarie. Partea 1.2 -
Reguli generale. calculul structurilor la foc.
12. SR EN 1998-1:2004 - Eurocod 8 - Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur.
Partea 1 - Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri.
13. SR EN 13369:2004 - Reguli generale pentru produse prefabricate din beton.
14. SR EN 15037-1:2008 - Produse prefabricate din beton. Sisteme de plansee cu grinzi si
corpuri de umplutura. Partea 1 - Grinzi
15. SR EN 15037-3:2008 - Produse prefabricate din beton. Sisteme de plansee cu grinzi si
corpuri de umplutura. Partea 3 - Blocuri de argila si beton.
6
I.3. Termeni si definitii
Se aplica termenii si definitiile din standardele europene SR EN 15037-1:2008 si SR EN 15037-
3:2008 + A1:2011.
Grinda - element structural liniar cu aria sectiunii redusa, executat din beton armat sau beton
precomprimat, prefabricat integral sau partial;
NOTA: In sectiunea grinzii pot fi incluse si elemente care pot sau nu pot contribui la capacitatea de rezistenta a
grinzii (ex. placa de baza sau invelis ceramic).
Grinda din beton precomprimat - grinda precomprimata cu armatura preintinsa care constituie
armarea principala a planseului;
Grinda din beton armat - grinda la care armatura longitudinala din bare de otel beton constituie
armarea principala a planseului;
Grinda autoportanta - grinda din beton armat sau beton precomprimat care asigura capacitatea la
rezistenta finala a planseului, independent de orice alta parte componenta a acestuia;
Grinda non autoportanta - grinda din beton armat sau beton precomprimat care asigura
capacitatea de rezistenta finala a planseului, impreuna cu beton monolit turnat la fata locului si,
posibil, si cu aportul blocurilor ceramice;
Blocuri - elemente dispuse intre grinzi, realizate din beton obisnuit sau din beton usor, argila,
polistiren, plastic sau compozite din lemn;
Armatura de conectare - armatura ancorata de o parte si de alta a interfatei dintre grinda si

betonul de monolitizare;
NOTA: Poate fi realizata ca diagonale ale unei grinzi cu zabrele, cu bare individuale sau cu bare continue, posibil cu
o bara longitudinala sudata la partea superioara si/sau la partea inferioara.
Armatura pentru forta taietoare - armatura inclinata, in general la unghiuri intre 45 si 90, fata
de axa longitudinala a grinzii;
Grinda cu zabrele - structura metalica bidimensionala sau tridimensionala compusa dintr-o bara
longitudinala la partea superioara si una sau mai multe bare la partea inferioara si diagonale
continue, sau duscontinue, care sunt sudate sau conectate mecanic cu barele longitudinale;
Sistemul planseu cu grinzi si blocuri - planseu realizat dintr-o combinatie de grinzi paralele cu
blocuri dispuse intre ele si, posibil, cu o suprabetonare care poate sau nu sa conteze ca talpa
comprimata;
Talpa comprimata - talpa superioara comprimata a unei sectiuni a planseului;

NOTA: Ar putea fi o placa de repartitie conectata la nervuri sau o talpa, considerand partea superioara a
nervurilor si talpa superioara a blocurilor.
Placa de repartitie - placa din beton monolit turnat in situ pe toata suprafata planseului, pentru a
asigura repartizarea incarcarilor concentrate la nervuri sau care asigura lucrul la incovoiere al
planseului intre nervuri;
Nervura - grinda care asigura capacitatea de rezistenta finala a planseului, compusa din una sau
doua grinzi non autoportante si zona aferenta din suprabetonarea armata;
7
Bloc ceramic non rezistent - bloc ceramic care nu are o functiune mecanica in sistemul final al
planseului (denumit NR);
NOTA: Singura functiune mecanica a acestuia este de a constitui un cofraj in timpul realizarii planseului.
Sistemele de plansee realizate cu blocuri ceramice non rezistente vor avea intotdeauna o suprabetonare
din beton monolit.
Bloc ceramic semi rezistent - bloc ceramic care participa la transferul incarcarilor la grinzi
(denumit SR);
NOTA: In combinatie cu betonul de monolitizare acesta poate contribui la rezistenta finala a sistemului.
Totusi, talpa superioara a acestuia nu poate functiona ca o talpa comprimata in sistemul final al
planseului.
Bloc ceramic rezistent - bloc ceramic care are aceleasi functiuni ca si cel semi rezistent, dar a
carui talpa superioara poate, in anumite conditii, sa actioneze ca o talpa comprimata in sistemul
final al planseului (denumit RR);
Bloc ceramic longitudinal - bloc ceramic la care axa perforatiilor este paralela cu grinda;
NOTA: Talpa superioara poate fi partial deschisa.
Bloc ceramic deschis - bloc ceramic non rezistent sau semirezistent fara talpa superioara;
Umar de rezemare - o forma data blocului astfel incat acesta sa poata rezema pe grinda;
Bloc ceramic de completare - un bloc cu lungime, latime sau inaltime desemnate sa asigure
realizarea unui planseu ale carui dimensiuni nu sunt multiplu al dimensiunilor blocului;
Familie - un grup de produse pentru care rezultatele incercarilor pentru una sau mai multe
caracteristici pentru orice produs din familie sunt valabile si pentru celelalte produse din familie;
Grinda de rigidizare - grinda din beton armat, dispusa constructiv perpendiculara pe nervurile
LEP, la planseele cu deschideri mai mari de 5,0m, astfel incat interaxul grinzilor de rigidizare sa
nu depaseasca 2,5m, conform SR EN 15037-1:2008 Anexa B, Cap.B.3. Au rolul de a impiedica
pierderea stabilitatii grinzilor principale (nervurilor LEP).
8
II. REGULI PRIVIND PROIECTAREA SI
REALIZAREA PLANSEELOR LEP
II.1. Reguli generale
La structurile la care urmeaza sa fie utilizate planseele LEP se recomanda a se avea in

vedere, inca de la proiectarea partiurilor de arhitectura, unele reguli care sa conduca la o executie
eficienta, fara ajustari ale grinzilor (LEP 14,5, LEP 20,5) pe santier.
Cele mai importante reguli ar fi :

- proiectarea partiurilor de arhitectura se recomanda a se face astfel incat distantele dintre
peretii structurali sau intre grinzile cadrelor sa fie modulate pe dimensiunea blocurilor de
umplutura: max. 20 cm pe directia paralela cu grinzile LEP si respectiv pe directia
perpendiculara pe grinzile LEP :
a) (nx50+12) cm pentru blocuri din polistiren de 16 cm si de 22 cm;
b) (nx51+12) cm pentru blocuri ceramice TP22;
c) (nx54+12) cm pentru blocuri ceramice TP16;
d) (nx57+12) cm pentru blocuri din beton de 16 cm;
unde: n=reprezinta nr. de intervale intre axele grinzilor LEP.
In cazurile in care aceste distante nu pot fi modulate astfel, in caietul de sarcini din
proiectul de structura si in detaliile din proiect se va specifica obligatia executantului de a
completa cu beton armat distanta ramasa, pe fiecare din cele doua directii (vezi piesele desenate
din anexe) sau cu blocuri de umplutura ajustate la dimensiunile necesare, pe directia paralela cu
grinzile LEP.
- la proiectarea instalatiilor, care se recomanda a se face in paralel cu proiectarea

partiurilor de arhitectura, se va avea in vedere gruparea coloanelor de instalatii in zone restranse
pentru a se limita la minim golurile de trecere prin plansee; in cazurile in care acest lucru nu este
posibil, proiectantii de instalatii vor consulta proiectantii structurii inainte de a prevedea golurile
de trecere prin plansee. Este extrem de riscant ca golurile de instalatii sa fie perforate dupa
executia planseului si mai ales dupa executarea tencuielilor la intrados; prin spargerile ulterioare
pentru goluri pot fi afectate grav pregrinzile LEP, cu compromiterea totala a rezistentei
planseului pe zona respectiva. Se interzice trecerea conductelor de instalatii termice si electrice
prin suprabetonarea de deasupra blocurilor de umplutura, acestea vor fi dispuse fie in sape
deasupra suprabetonarii, fie la intrados, in tavane false din gips carton;
- inainte de definitivarea partiurilor de arhitectura se va consulta proiectantul structurii in

vederea stabilirii dimensiunilor preliminare ale elementelor structurale (grosimi de pereti, latimi
de grinzi, etc.) si pentru stabilirea cu arhitectul a distantelor dintre aceste elemente structurale.
- la structurile cu pereti structurali din zidarie, avand in vedere regimul redus de inaltime
(si deci eforturile de compresiune reduse de la baza peretilor), proiectantul de structura va analiza
posibilitatea dispunerii grinzilor LEP alternativ, pe directii perpendiculare in celule invecinate,
astfel incat peretii structurali sa aiba eforturi de compresiune, din incarcarile gravitationale, cat
mai uniforme pe cele doua directii de calcul; aceasta, in vederea obtinerii unor capacitati de
rezistenta apropiate de fortele orizontale date de seism. In acelasi scop, in cazurile in care
celulele structurale in care se realizeaza planseele au dimensiuni apropiate pe cele doua directii
(raportul laturilor este mai mic de 1,5) se poate avea in vedere si schimbarea directiei de
rezemare la celulele suprapuse pe diferite nivele.
9
II.2. Descrierea sistemului de planseu de tip LEP cu grinzi si corpuri de umplutura si
suprabetonare armata
Planseul LEP este un planseu compozit alcatuit din:

- grinzi preturnate cu talpa din beton armat cu invelis ceramic , dispuse ca nervuri dese la distante
interax de 51, 54 si 57 cm (in functie de tipul corpului de umplutura) si grinzi cu talpa din
polistiren, cu distante interax de 50 cm (pentru blocuri din polistiren); - (vezi fig. 4).
Toate grinzile vor fi denumite in continuare grinzi LEP;
- blocuri ceramice de planseu cu goluri orizontale de doua tipuri: TP 16 si TP 22;
- blocuri de beton de 16cm (200x490x160 mm);
- blocuri din polistiren de 16 cm (1200x420x160 mm) si blocuri din polistiren de 22 cm
(1200x420x220 mm);
- suprabetonare din beton armat cu grosimea de 6 cm pentru planseul cu blocuri ceramice si din
beton si suprabetonare cu grosimea de 8 cm pentru planseul cu blocuri din polistiren;
- grinzi de rigidizare dispuse perpendicular pe directia grinzilor LEP, necesare la o deschidere a
planseelor mai mare de 5 m, astfel incat distanta interax a grinzilor sa nu depaseasca 2,5 m
(conform SR EN 15037-1:2008 Anexa B, Cap.B.3).
Planseele LEP sunt rigide in plan orizontal incadrandu-se in prevederile punctului 8.5.2.2
alineat (2) din Codul de proiectare seismica P100-2006 si in prevederile punctului 8.4.1. alineate
(7) si (8) din Codul de proiectare seismica P100-2013. Referitor la comportarea de diafragma
orizontala rigida care transmite la elementele structurale verticale (cadre sau pereti) incarcarile
orizontale din seism, se poate spune ca din punct de vedere constructiv, planseul LEP satisface
toate cerintele prevazute de SR EN 15037-1:2008 (se vor consulta toate piesele desenate anexate
prezentului indrumator).
Grosimea suprabetonarii este de 6 cm/8 cm si este peste valorile minime specificate in
Anexa B a SR EN 15037-1: 2008 la punctul B2.3, respectiv grosimea suprabetonarii sa fie mai
mare de 30 mm, in care rezistenta la strapungere din incovoiere a blocurilor este mai mare de
2,5KN (valoarea acestei rezistente declarata de producator este de 4 KN). Suprabetonarea este
armata cu plase (sudate STNB, SPPB sau bare independente) 4/100 mm din otel.
Grinzile LEP sunt ancorate in reazeme (pereti-grinzi) folosind bare suplimentare 816
(otel PC52) si 814 (BST500S) la partea superioara (vezi tabele 312),cu acoperirea cu beton
de 2,5 cm, dispuse in lungul grinzilor. Se recomanda utilizarea clasei C pentru BST500S.
Armatura din suprabetonare, perpendiculara pe grinzile LEP, se va ancora cu bare suplimentare
in reazeme (pereti si grinzi din beton armat), calareti 8/20 cm (otel PC52 sau BST500S) dispusi
pe fiecare ochi de planseu ca in fig. 1a si 1b. Pentru reazemele marginale se pot utiliza etrieri cu
brate suprapuse, astfel incat un brat sa fie continuu peste armarea din suprabetonare pe o distanta
ce corespunde lungimii de ancoraj.
a. reazem marginal
10
b. reazem intermediar
Fig. 1a, b - Armare suplimentara in reazemele perpendiculare pe directia grinzilor LEP
(L, L1 sau L2 se considera cea mai mica deschidere de pe cele 2 directii ale ochiului de planseu aferent)
Discontinuitatile in plansee (goluri sau intranduri de dimensiuni mari) nu trebuie sa

conduca la disimetrii sau strangulari care afecteaza buna comportare ca diafragma rigida a
planseelor. In cazul in care nu se pot evita asemenea discontinuitati, se vor lua masuri pentru a se
asigura planseelor capacitatea de rezistenta necesara pentru eforturile suplimentare ce apar in
zonele respective.
Daca planseul are goluri mai mari decat lumina a doua grinzi alaturate, fiind necesara
intreruperea uneia sau a mai multor grinzi, atunci golul rezultat va fi bordat intr-unul din
urmatoarele moduri:
cu grinzi de rigidizare pe toate laturile golului (vezi piesele desenate din anexele A,B,C);
longitudinal cu grinzi LEP, iar transversal cu grinzi de rigidizare in care se prind grinzile
LEP care se intrerup.
In zonele in care planseul iese in consola (balcon, copertina) si grinzile LEP sunt pe
directia consolei, se bordeaza consola cu o grinda de rigidizare si se verifica la efortul calculat al
consolei armatura din grinzile LEP, iar daca este diferenta, se adauga la partea superioara
armatura suplimentara (vezi piesele desenate din anexele A, B si C).
In zonele cu incarcari locale permanente mai mari decat cele luate conventional in calcul,
determinate de pereti neportanti amplasati pe directia grinzilor; camine/sobe din caramida sau
teracota, alte obiecte cu amplasament fix cunoscut, daca incarcarea echivalenta (datorita greutatii
acestora) depaseste cu peste 0,5 kN/m2 in zona ocupata valoarea normata a incarcarii tehnologice
de exploatare corespunzatoare destinatiei suprafetei respective, atunci sub peretii neportanti sau
alte greutati sporite se monteaza doua grinzi LEP sau se formeaza o grinda de rigidizare (cand
greutatile sporite sunt pe directie perpendiculara pe grinzile LEP).
Daca incarcarile sunt mai mari decat cele mentionate in tabelele de la capitolul III.3.1.,
atunci se va reface calculul.
Centurile si grinzile din beton armat trebuie sa fie cu minim 5 cm mai mari decat
inaltimea planseelor cu blocuri ceramice, de beton sau din polistiren, pentru a se putea realiza
centura sau grinda din beton armat in dreptul rezemarilor grinzilor LEP. Pentru detalii in diverse
cazuri vezi piesele desenate din anexele A, B si C.
11
Detaliile de alcatuire ale planseelor, in ceea ce priveste grinzile si corpurile de umplutura,
trebuie sa tina cont de urmatoarele prevederi:
a. grinzile LEP se dispun de regula paralele cu directia laturii scurte a ochiului de placa,
bordand marginile de pe directia transversala. Grinzile pot avea continuitate peste reazemele
intermediare, asigurandu-se rezemarea corespunzatoare situatiei (vezi piesele desenate din
anexele A, B si C)
b. rezemarea grinzilor LEP pe pereti, grinzi din beton armat sau grinzi metalice este de
minim 5 cm obligatoriu.
c. grinzile LEP au armatura libera la capat la partea inferioara, in zona de rezemare (cand
rezemarea este directa), pe o distanta de 10 cm pe directie orizontala si un cioc de 10 cm.
d. in mod exceptional, grinda LEP se poate taia daca se dispun bare suplimentare la partea
inferioara de acelasi diametru cu barele taiate. Pentru reazemul marginal se respecta lungimea de
suprapunere ls=60 si lungimea de ancorare precizata la punctul (c).Pentru reazemul intermediar
se dispun bare suplimentare continue cu ls=60 pe ambele parti ale reazemului sau barele taiate
ale doua grinzi LEP alaturate se pot suda pe o distanta de minim 10 .
e. corpurile de umplutura se pot ajusta la dimensiunile necesare pentru a fi utilizate pe
directie paralela cu grinzile LEP, dar nu pot fi utilizate pe directia transversala a grinzilor LEP, in
acest caz distanta ramasa se completeaza cu beton armat.
Planseul LEP, conform prevederilor STAS 10107/3-90, este un planseu cu nervuri dese
cu rezemare pe o singura directie. Conform prevederilor aceluiasi STAS, planseele cu nervuri
dese pot fi utilizate cand valoarea incarcarilor temporare de exploatare este cel mult egala cu 1,5
x valoarea incarcarii permanente; nu este recomandata utilizarea planseelor cu nervuri dese in
cazul celor solicitate de incarcari concentrate mai mari de 3KN, de incarcari mobile sau aplicate
dinamic pe placa.
Planseul LEP se comporta ca o diafragma rigida, cu rol de a transmite fortele orizontale

date de seism la elementele verticale ale structurii (cadre, pereti). Grinzile si corpurile de
umplutura ce formeaza planseele LEP sunt calculate doar la sarcini gravitationale. Rigiditatea
structurii trebuie sa fie aproximativ egala pe cele doua directii si intre elementele structurii
situate pe axele alaturate ale aceleiasi directii, pentru a se evita deplasarile laterale diferentiate si
astfel fisurarea planseului LEP.
Functie de destinatia incaperilor si de scenariul ce se intocmeste, trebuiesc luate masuri

de protectie la foc ale elementelor structurale ale planseului, iar acestea vor fi precizate de
proiectant.
Pentru rezistenta la foc a sistemelor de plansee din grinzi cu blocuri de umplutura se vor
respecta indicatiile din SR EN 13369:2013 si recomandarile din Anexa K la SR EN 15037-
1:2008.
II.3. Tipuri de elemente utilizate la planseele LEP

II.3.1. Grinzi LEP
Grinzile LEP 14,5, LEP 20,5, sunt pregrinzi din beton armat clasa C20/25 cu carcase sudate
din sarma cu diametrul 5 7 din SPPB ( sarma cu profil periodic obtinuta prin deformare
plastica la rece, care se incadreaza in categoria de rezistenta 4 ) sau PC52 pentru talpi (superioara
si inferioara); sarma cu diametrul 5 6 din STNB sau PC52 pentru diagonalele sudate de
talpile superioara si inferioara 2 bucati si suplimentar, la partea inferioara, otel beton PC52 cu
diametrul 18214 sau BST500S cu diametrul 18212 (vezi tabele 312). Toate se
monteaza in invelis ceramic ,elemente ceramice tip FONDELE dispuse ca nervuri dese la interax
12
de 50 cm, 51 cm, 54 cm, 57 cm, in functie de tipul blocului ceramic (TP16, TP22), corpul din
beton sau blocul din polistiren.
Grinzile reazema pe o lungime de minim 5 cm pe peretii sau grinzile structurii (vezi fig. 2),
existand si posibilitatea rezemarii grinzii LEP pe dulapi de lemn daca se respecta conditiile:
imbinarea dintre diagonale si bara inferioara trebuie sa se afle in reazem sau la o distanta
de extremitatea interna a reazemului de cel mult 10 cm, sau pe suportul exterior, conform
prevederilor din SR EN 15037-1: 2008 Anexa D Cap. D.2.
Fig. D1 - Dispunere de reazem direct (conform SR EN 15037-1: 2008 Anexa D Cap. D.2)
lungimea de ancoraj a armaturii de la partea inferioara din grinda sa fie de minim 10 cm
pe directie orizontala (de la fata reazemului) si un cioc de 10 cm.
Fig. 2 - Rezemare grinda planseu LEP pe centura de beton armat

Lungimile de fabricatie sunt intre 1,60m si 7,70m, cu variatia lungimii cu un modul de
fabricatie de 20 cm (vezi Tabelul 1).
Fig. 3 - Sectiune grinda preturnata planseu LEP
13
Tabel 1
Dimensiuni sectiune ( b x h ) 120mm x 40mm
Lungimi fabricatie 1.60m 7.70m
Dimensiune modul de lungime de fabricatie 20 cm
Greutate LEP 14.5 - 10.0kg/ml
LEP 20.5 - 12.7kg/ml
Caracteristicile materialelor din care sunt realizate grinzile LEP, conform fiselor tehnice ale
producatorului si conform datelor din dosarele tehnice puse la dispozitie de catre beneficiar, sunt:
- armatura din grinzile sudate cu zabrele este de tip "Warren" (conform SR EN 15037-1:
2008 capitolul E.5.3.2) si este din :
sarma de otel cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece tip SPPB (otel
PC52), montata in talpa superioara si talpile inferioare, cu rezistenta de rupere la tractiune
Rm=560N/mm2 (Rm=510N/mm2) si rezistenta de curgere la tractiune Rp0.2=460N/mm2
(Rp0.2=345N/mm2);
sarma din otel rotunda trefilata neteda (otel PC52), montata in zabrelele grinzii, cu
rezistenta la rupere la tractiune Rm= 460N/mm2 (Rm=510N/mm2) si rezistenta de curgere
la tractiune Rp0.2=400N/mm2 (Rp0.2=345N/mm2);
- armatura suplimentara este din PC52 sau din BST500S-se recomanda clasa de ductilitate C;
- talpa ceramica tip FONDELE sau talpa din polistiren (vezi fisele tehnice din anexa D);
- betonul turnat in grinzile LEP este de clasa C20/25, conform SR EN 15037- 1: 2008, SR
EN 1992-1: 2004.
Grinzile LEP au armatura libera la capat (la partea inferioara), in zona de rezemare, pe o
distanta orizontala de 10 cm si un cioc de 15 cm, fiind din otel PC52 sau BST500S de diametru
8 14, in functie de lungimea grinzii LEP.
In acceptia SR EN 15037-1: 2008, grinzile LEP sunt grinzi non-autoportante (vezi cap. I.3),
acestea asigurand capacitatea de rezistenta finala a planseului, impreuna cu betonul monolit
turnat in situ.
Caracteristicile dimensionale si greutatile grinzilor sunt prezentate in tabelele 312 (s-a

pastrat nota furnizorului conform fisa tehnica din anexa D.).
In functie de valorile incarcarilor de calcul si de necesarul de capacitate la rezistenta,

planseele pot fi realizate in sistem cu grinzi simple sau cu grinzi duble (vezi fig. 4).
Se pot utiliza sisteme de planseu LEP cu grinzi duble sau chiar triple pentru intarirea
locala in zonele cu incarcari sporite (de ex. sub pereti despartitori sau pentru bordarea unor goluri
mari de instalatii).
Dispunerea grinzilor cu zabrele sudate in lungul grinzilor LEP se va face conform

detaliilor din anexele A, B si C.
le A, B si C.
14
Fig. 4 - Dispunerea grinzilor LEP in structura simpla sau dubla
II.3.2. Blocuri ceramice pentru plansee LEP
Blocurile (TP16, TP22) pentru plansee LEP sunt blocuri ceramice cu goluri orizontale, cu
forma aproximativa a unui paralelipiped dreptunghic.
In sistemul planseu ceramic LEP, blocurile ceramice TP16 si TP22 sunt considerate in
calcul ca fiind semirezistente (conform fisei de produs anexate). Nu se considera in calcul
contributia talpii superioare a acestora la sectiunile active ale nervurilor planseului.
Mai jos sunt prezentate caracteristicile dimensionale si tehnice ale celor 2 tipuri de
blocuri:
Fig. 5 - Bloc ceramic TP 16
Dimensiuni 188 x 450 x 160 mm

Distanta interax intre grinzile LEP 54 cm
Greutate 8,5 kg/buc
Rezistenta la incovoiere min. 3 kN
Conductivitate termica 0,214 W/m K
Densitate aparenta in stare uscata, 600-700 kg/dm3
Fig. 6 - Bloc ceramic TP 22

Greutate 11,0 kg/buc
Rezistenta la incovoiere min. 4 kN
Densitate aparenta in stare uscata, 600-700 kg/dm3
15
II.3.3. Bloc de beton pentru plansee LEP
Blocul din beton pentru plansee LEP are goluri orizontale si forma aproximativa a unui
paralelipiped dreptunghic.
Fig. 7 - Bloc din beton de 16 cm

Rezistenta la compresiune 14,54 N/mm2
Rezistenta termica 0,191 m2K/W
II.3.4. Blocuri din polistiren pentru plansee LEP
Blocurile din polistiren pentru plansee LEP sunt realizate din polistiren expandat
ignifugat ARCO EPS 70 avand greutate redusa, fiind usor de prelucrat si manipulat; nu prezinta
goluri.
Fig. 8 - Bloc din polistiren de 16 cm

Rezistenta la tractiune 100 kN/m2
Fig. 9 - Bloc din polistiren de 22 cm

Rezistenta la tractiune 100 kN/m2
16
II.4. Rezistente termice pentru planseele cu grinzi LEP si corpuri de umplutura
Caz 1 : Planseu LEP cu corpuri ceramice TP16

Nr Strat Conductivitate Grosime Rezistenta
crt termica
(W/m*K) d (m) R (m2*K/W)
1 Talpa ceramica 0.8 0.015 0.019
2 Beton armat 1.74 0.205 0.118
0.22 in camp
Rezistenta termica 0.137

crt termica
(W/m*K) d (m) R (m2*K/W)
1 Bloc ceramic 0.214 0.16 0.748
2 Beton armat 1.74 0.06 0.034
0.22 in camp
Rezistenta termica pentru planseul LEP cu corpuri ceramice TP16 este: R = 0,667 m 2 K W .
Caz 2 : Planseu LEP cu corpuri ceramice TP22

crt termica
(W/m*K) d (m) R (m2*K/W)
2 Beton armat 1.74 0.27 0.155
0.285 in camp

crt termica
(W/m*K) d (m) R (m2*K/W)
1 Bloc ceramic 0.268 0.225 0.840
2 Beton armat 1.74 0.06 0.034
0.285 in camp
Rezistenta termica pentru planseul LEP cu corpuri ceramice TP22 este: R = 0,748 m 2 K W .
Caz 3: Planseu LEP cu blocuri de beton de 16cm

crt termica
(W/m*K) d (m) R (m2*K/W)
2 Beton armat 1.74 0.205 0.118
0.22 in camp
17
crt termica
(W/m*K) d (m) R (m2*K/W)
1 Bloc beton 0.83769 0.16 0.191
2 Beton armat 1.74 0.06 0.034
0.22 in camp
Rezistenta termica pentru planseul LEP cu blocuri de beton de 16cm este: R = 0,209 m 2 K W .
Caz 4 : Planseu LEP cu corpuri din polistiren de 16 cm

crt termica
(W/m*K) d (m) R (m2*K/W)
1 Talpa polistiren 0.044 0.016 0.364
2 Beton armat 1.74 0.224 0.129
0.24 in camp

crt termica
(W/m*K) d (m) R (m2*K/W)
1 Bloc polistiren 0.044 0.16 3.636
2 Beton armat 1.74 0.08 0.046
0.24 in camp
Rezistenta termica pentru planseul LEP cu corpuri din polistiren de 16 cm este:
R = 3,108 m 2 K W .
Caz 5 : Planseu LEP cu corpuri din polistiren de 22 cm

crt termica
(W/m*K) d (m) R (m2*K/W)
1 Talpa polistiren 0.044 0.016 0.364
2 Beton armat 1.74 0.284 0.163
0.3 in camp

crt termica
(W/m*K) d (m) R (m2*K/W)
1 Bloc polistiren 0.044 0.22 5.000
2 Beton armat 1.74 0.08 0.046
0.3 in camp
Rezistenta termica pentru planseul LEP cu corpuri din polistiren de 22 cm este:
R = 4,233 m 2 K W .
18
III. ELEMENTE PENTRU PROIECTAREA SI CALCULUL PLANSEELOR
LEP
III.1. Caracteristicile generale ale planseului
Caracteristicile geometrice, fizice si consumurile specifice de materiale pentru
suprabetonare de 6 cm si de 8 cm sunt date in tabelul 2.
Tabelul 2. Date tehnice generale pentru planseul LEP- consumuri specifice de materiale
Datele geometrice, cantitative si consumuri specifice
Blocuri Blocuri Blocuri Blocuri Blocuri
Structura grinzi
ceramice beton polistiren ceramice polistiren
Grosimea planseului cm 22 22 24 28 30
Grosimea suprabetonarii cm 6 6 8 6 8
Distanta intre grinzile LEP cm 54 57 50 51 50
Consum specific grinzi ml/m2 1,90 1,85 2,00 2,00 2,00
2
Consum specific de blocuri buc/m 9,70 8,70 1.66 10,30 1.66
Consum specific beton
monolit in suprabetonare si m3/m2 0,0805 0,0799 0,1016 0,0924 0,1124
grinzi LEP
Greutatea planseului turnat
KN/m2 3,027 3,26 2,75 3,64 3,04
monolit (umed)
Coeficient difuzie vapori - 5/10 5/10
Conductivitate termica W/mK 0,214 0,038 0,268 0,038
2
Rezistenta termica Rt m K/W 0,191
III.2. Ipoteze de calcul - prevederi generale privind calculul planseelor LEP

Ipotezele de calcul pentru calculul planseelor LEP sunt cele mentionate in STAS
10107/3-90-Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat.
Conform STAS10107/3-90 :
- la plansee cu nervuri dispuse pe o singura directie, nervurile se calculeaza ca grinzi
obisnuite din beton armat (indiferent de tipul de structura in care sunt prevazute), acestea avand
rol de preluare a fortelor gravitationale;
- dimensionarea nervurilor se face considerand ca sunt partial incastrate pe reazem;
- de regula, in calculul planseelor cu corpuri de umplutura, nu se ia in considerare aportul
corpurilor de umplutura si a eventualelor monolitizari intre nervuri si corpurile de umplutura;
- calculul la forta taietoare se face luand in considerare sectiunea de beton din nervura;
- calculul la starea limita de deformatie se face cu incarcarile normate aferente grinzii LEP.
In cazul planseelor LEP nu se va lua in calcul la niciuna din verificari aria nervurilor
corpului de umplutura. Avand in vedere grosimile mici ale nervurilor, aportul acestora va fi
nesemnificativ in raport cu aportul betonului si armaturii. Toate blocurile de umplutura sunt
considerate in calcul ca blocuri semirigide, astfel talpa superioara a acestora nu poate fi
considerata talpa comprimata in sistemul final.
In cazuri particulare (de ex. cand grinzile LEP ies in consola peste reazemele marginale
pentru a sustine balcoane) se poate avea in vedere si o schema de rezemare cu continuitate pe
unul din reazeme (vezi piesele desenate anexate indrumatorului). Armatura pentru preluarea
momentelor negative se va dispune in nervuri si/sau in suprabetonare si se va dimensiona ca
pentru o grinda de beton armat fara, a tine seama de aportul grinzilor LEP.
19
Incarcarea temporara normata datorata peretilor despartitori se calculeaza mai intai ca o
incarcare totala, in daN, cu relatia:
Gnpd=dp x hp x lp x p + 2x dt x hp x lp x t [daN]
Unde:
- dp - grosimea peretelui despartitor (m);
- hp - inaltimea peretelui despartitor (m);
- lp - lungimea peretelui despartitor, in plan, aferenta zonei de planseu calculata (m);
- p - greutatea tehnica a materialului din care este realizat peretele despartitor in daN/m3;
- dt - grosimea tencuielii peretelui despartitor (m);
- t - greutatea tehnica a tencuielii peretelui despartitor in daN/m3.
Aceasta incarcare totala se transforma in incarcare uniform distribuita pe m2 de planseu cu

relatia :
p npd
g npd = [daN/m2]
S placa
unde:
Splaca - suprafata zonei de planseu calculata pe care reazema peretele despartitor.
In cazul in care un perete despartitor este dispus paralel cu grinzile LEP, greutatea
acestuia se repartizeaza ca o incarcare uniform distribuita , in daN/ml, la grinda (sau grinzile
adiacente) pe care acesta reazema:
p npd
g n
pd = [daN/ml]
l grinda
Incarcarea de calcul datorata peretilor despartitori se calculeaza mai intai ca o incarcare

totala in daN cu relatia:
Gcpd = n x (dp x hp x lp x p + 2 x dt x hp x lp x t) [daN]
unde
n - coeficientul gruparii de incarcari.
Aceasta incarcare totala se transforma in incarcare uniform distribuita pe m2 de planseu

sau pe metru liniar de grinda ca si in cazul incarcarilor normate.
20
III.3. Calculul incarcarilor
Pe planseu pot actiona urmatoarele tipuri de incarcari:

- incarcari permanente datorate greutatilor proprii ale: suprabetonarii armate, blocurilor de
umplutura, grinzilor LEP, tencuielii de la partea inferioara a planseului, straturilor pardoselilor;
- incarcari utile datorate procesului de exploatare a cladirilor;
- incarcari temporare datorate peretilor despartitori care sprijina pe planseu.
Pentru calculul planseului se folosesc valorile de calcul ale incarcarilor, obtinute prin
inmultirea valorilor normate cu coeficientii incarcarilor ni.
gn= di x i [daN/m2]
unde:
di - grosimea stratului component al planseului in m;
i - greutatea tehnica a materialului din care este realizat stratul respectiv, in daN/m3.
Incarcarea utila normata (datorata procesului de exploatare) este in functie de destinatia

constructiei ( de ex. 150daN/m2 pentru incaperile de locuit, 300daN/m2 pentru casa scarii si
200daN/m2 pentru incaperi de birouri).
III.3.1. Exemplu de calcul a incarcarilor uniform distribuite pe plansee LEP si grinzile LEP
ale planseelor
Caz A : Planseu LEP cu corpuri ceramice TP16

- distanta interax intre grinzi LEP............................................................................540mm
- greutate grinda LEP pe ml..............................................................................10,00daN/m
- greutate bloc ceramic TP16.........................................8,5kg/buc (190mm) 41,23daN/m
Element gn [daN/m2] n gc [daN/m2]

Tencuiala 0.015x1900 28,5 1,35 38,5
Betonul din grinzile LEP si suprabetonare
211,25 1,35 285,19
din beton armat 0.06mx2500daN/m3
Sapa 0.05x1900 95,0 1,35 128,3
Finisaj (parchet-gresie) 0.01x800 8,0 1,35 10,8
Corpuri ceramice TP16 82,45 1,35 111,3
Perete despartitor 100,0* 1,35 135,0
Utila 150,0 (250,0) 1,5 225,0 (375,0)
TOTAL 675,20 (775,20) 934,09 (1084,1)
*Valoare orientativa ce se calculeaza conform relatiilor de mai sus.
Coeficientii incarcarilor s-au considerat conform codului CR0-2012 - "Bazele proiectarii
constructiilor".
Incarcarea din planseu aferenta unei grinzi LEP se calculeaza inmultind valoarea de calcul
a incarcarii din planseu (daN/m2) cu distanta dintre 2 grinzi LEP, respectiv 0,54 m.
Pentru calculul momentelor pozitive in camp si negative pe reazeme, pentru calculul fortei
taietoare si deformatiei limita a grinzilor vezi tabelele 3 si 4.
Caz B: Planseu LEP cu blocuri de beton de 16cm

- distanta interax intre grinzi LEP........................................................................570mm
- greutate grinda LEP pe ml........................................................................10,00 daN/m
- greutate bloc de beton........................................12,48 kg/buc (200mm) 55,68 daN/m
21
Tencuiala 0.015x1900 28,5 1,35 38,5
211,25 1,35 285,19
Sapa 0.05x1900 95,0 1,35 128,3
Bloc de beton 108,6 1,35 146,6
Utila 150,0 (250,0) 1,5 225,0 (375,0)
TOTAL 701,35 (801,35) 969,39 (1119.4)

constructiilor ".
a incarcarii din planseu (daN/m2) cu distanta dintre 2 grinzi LEP, respectiv 0,57m.
Caz C : Planseu LEP cu corpuri ceramice TP22

- distanta interax intre grinzile LEP...........................................................................510mm
- greutate grinda LEP pe ml..............................................................................12,90 daN/m
- greutate bloc ceramic TP22........................................11.0kg/buc (200mm)55,27 daN/m

Tencuiala 0.015x1900 28,5 1,35 38,5
243.90 1,35 329,27
Sapa 0.05x1900 95,0 1,35 128,3
Corpuri ceramice TP22 113,3 1,35 153,0
Utila 150.0 (200.0) 150,0 (250,0) 1,5 225,0 (375,0)
TOTAL 738,4 (838,4) 1019,9 (1169,9)

constructiilor ".
Caz D : Planseu LEP cu corpuri din polistiren de 16 cm

- distanta interax intre grinzi LEP............................................................................500 mm
- greutate grinda LEP pe ml..............................................................................10,00 daN/m
- greutate bloc din polistiren de 16 cm.........................1,16kg/buc (1200mm) 0,94 daN/m
22
Tencuiala 0.015x1900 28,5 1,35 38,5
264,0 1,35 356.4
Sapa 0.05x1900 95,0 1,35 128,3
Bloc din polistiren de 16 cm 1,9 1,35 2,6
Utila 150,0 (250,0) 1,5 225,0 (375,0)
TOTAL 647,4 (747,4) 896,6 (1046,6)

constructiilor ".
Caz E : Planseu LEP cu corpuri din polistiren de 22 cm

- distanta interax intre grinzi LEP............................................................................500 mm
- greutate grinda LEP pe ml............................................................................. 12,90 daN/m
- greutate bloc din polistiren de 16 cm.........................1,60kg/buc (1200mm) 1,30 daN/m

Tencuiala 0.015x1900 28,5 1,35 38,5
293,9 1,35 396,77
Sapa 0.05x1900 95,0 1,35 128,3
Bloc din polistiren de 22 cm 2,7 1,35 3,7
Utila 150,0 (250,0) 1,5 225,0 (375,0)
TOTAL 678,1 (778,1) 938,1 (1088,1)

constructiilor ".
Barele de armatura din tabelele 312 pentru grinzile duble sunt corespunzatoare
unei singure grinzi, cea alaturata fiind identica.
23
Tabel 3 - Caz A.1: Planseu LEP cu corpuri ceramice TP16- incarcare utila 150 daN/m2 cu plasa sudata 4/100x100.
Alcatuire
Momente de
Lungime Distanta Greutate Forta Nr grinda sudata Armatura suplimentara [mmp]/interax mm mm
Lungime calcul [kNm]
grinda cu intre grinda pe taietoare diag (h=14,5 cm)
grinda
rezemari pereti bucata de calcul inters superior in suprabet. inferior (in gr.
[cm] superior inferior sageata sageata
[cm] [cm] [kg] [kN] ectate inf. sup diag pe reazeme LEP)
(reazem) (camp) maxima admisibila
PC52 BST500S PC52 BST500S
170 150 140 15.15 0.955 0.764 3.566 1 0.05 2.80
---
---
190 170 160 17.17 1.227 0.982 4.076 1 0.09 3.20
18
210 190 180 19.19 1.533 1.226 4.585 1 0.13 3.60
18
230 210 200 21.21 1.872 1.498 5.095 1 0.20 4.00
250 230 220 23.23 2.246 1.797 5.604 1 0.29 4.40
270 250 240 25.25 2.654 2.123 6.114 1 0.40 4.80
18
290 270 260 27.27 3.095 2.476 6.623 1 0.54 5.20
110
18
310 290 280 29.29 3.571 2.857 7.133 1 0.72 5.60
330 310 300 31.31 4.080 3.264 7.642 1 0.94 6.00
grinzi simple
110
25
5
350 330 320 33.33 4.624 3.699 8.152 1 1.21 6.40
112
370 350 340 35.35 5.201 4.161 8.661 1 1.53 6.80
390 370 360 37.37 5.812 4.650 9.171 1 1.92 7.20
28
112
410 390 380 39.39 6.458 5.166 9.680 1 2.37 7.60
114
430 410 400 41.41 7.137 5.710 10.190 1 2.89 8.00
28
450 430 420 43.43 7.850 6.280 10.699 1 3.50 8.40
212
470 450 440 45.45 8.598 6.878 11.209 1 4.19 8.80
114
210
490 470 460 47.47 9.379 7.503 11.718 1 4.99 9.20
510 490 480 49.49 10.194 8.155 12.228 1 210 5.90 9.60
530 510 500 51.51 11.043 8.835 12.737 1 6.92 10.00
214
212
210
550 530 520 53.53 11.926 9.541 13.247 1 8.07 10.40
212
26
6
570 550 540 55.55 12.843 10.275 13.756 1 9.36 10.80
590 570 560 57.57 13.794 11.036 14.266 1 216 214 10.80 11.20
610 590 580 59.59 7.390 5.912 7.388 1 114 112 6.20 11.60
28
grinzi duble
630 610 600 61.61 7.899 6.319 7.642 1 7.08 12.00
28
650 630 620 63.63 8.426 6.741 7.897 1 8.06 12.40
212
114
25
5
670 650 640 65.65 8.969 7.175 8.152 1 9.13 12.80
210
690 670 660 67.67 9.530 7.624 8.407 1 10.31 13.20
710 690 680 69.69 10.107 8.086 8.661 1 11.59 13.60
730 710 700 71.71 10.701 8.561 8.916 1 214 212 210 13.00 14.00
24
Tabel 4 - Caz A.2: Planseu LEP cu corpuri ceramice TP16- incarcare utila 250 daN/m2 cu plasa sudata 4/100x100.
Momente de calcul Alcatuire grinda
Lungime Distanta Greutate Forta Nr Armatura suplimentara [mmp]/interax mm mm
Lungime [kNm] sudata (h=14,5 cm)
grinda cu intre grinda pe taietoare diag
grinda superior in suprabet. inferior (in gr
rezemari pereti bucata superior inferior de calcul inters sageata sageata
[cm] inf. sup diag pe reazeme LEP)
[cm] [cm] [kg] (reazem) (camp) [kN] ectate maxima admisibila
170 150 140 15.15 1.107 0.886 4.133 1 0.06 2.80
---
---
190 170 160 17.17 1.422 1.138 4.724 1 0.10 3.20
18
210 190 180 19.19 1.776 1.421 5.314 1 0.15 3.60
18
230 210 200 21.21 2.170 1.736 5.905 1 0.23 4.00
250 230 220 23.23 2.603 2.082 6.495 1 0.33 4.40
18
270 250 240 25.25 3.075 2.460 7.086 1 0.46 4.80
110
18
290 270 260 27.27 3.587 2.870 7.676 1 0.62 5.20
25
5
310 290 280 29.29 4.138 3.311 8.267 1 0.83 5.60
112
110
grinzi simple
330 310 300 31.31 4.729 3.783 8.857 1 1.08 6.00

350 330 320 33.33 5.359 4.287 9.448 1 1.39 6.40
28
370 350 340 35.35 6.028 4.822 10.038 1 1.76 6.80
114
112
390 370 360 37.37 6.737 5.389 10.629 1 2.20 7.20
410 390 380 39.39 7.484 5.988 11.219 1 2.71 7.60
28
430 410 400 41.41 8.272 6.617 11.810 1 3.31 8.00
212
114
210
450 430 420 43.43 9.098 7.279 12.400 1 4.01 8.40
470 450 440 45.45 9.965 7.972 12.991 1 4.81 8.80
490 470 460 47.47 10.870 8.696 13.581 1 5.72 9.20
214
212
26
510 490 480 49.49 11.815 9.452 14.172 1 6.76 9.60
210
212
530 510 500 51.51 12.799 10.239 14.762 1 7.93 10.00
550 530 520 53.53 13.822 11.058 15.353 1 9.25 10.40
216 214
570 550 540 55.55 14.885 11.908 15.943 1 212 10.73 10.80
590 570 560 57.57 7.994 6.395 8.267 1 28 6.19 11.20
114
grinzi duble
610 590 580 59.59 8.565 6.852 8.562 1 7.11 11.60
212
28
630 610 600 61.61 9.155 7.324 8.857 1 8.12 12.00
25
5
650 630 620 63.63 9.765 7.812 9.153 1 9.24 12.40
210
670 650 640 65.65 10.395 8.316 9.448 1 10.47 12.80
212
690 670 660 67.67 11.045 8.836 9.743 1 11.82 13.20
214 210
710 690 680 69.69 11.714 9.371 10.038 1 13.29 13.60
25
Tabel 5 - Caz B.1: Planseu LEP cu corpuri din beton de 16cm- incarcare utila 150 daN/m2 cu plasa sudata 4/100x100.
Alcatuire grinda
Momente de
Lungime Distanta Greutate Forta Nr sudata(h=14,5 Armatura suplimentara [mmp]/interax mm mm
Lungime calcul [kNm]
grinda cu intre grinda pe taietoare diag cm)
grinda
rezemari pereti bucata de calcul inters superior in suprabet. inferior (in gr
[cm] superior inferior sageata sageata
[cm] [cm] [kg] [kN] ectate inf. sup diag pe reazeme LEP)
170 150 140 15.15 1.044 0.835 3.896 1 0.06 2.80
---
---
190 170 160 17.17 1.340 1.072 4.453 1 0.09 3.20
18
210 190 180 19.19 1.674 1.340 5.009 1 0.14 3.60
18
230 210 200 21.21 2.046 1.636 5.566 1 0.21 4.00
250 230 220 23.23 2.454 1.963 6.123 1 0.31 4.40
270 250 240 25.25 2.899 2.319 6.679 1 0.43 4.80
110
18
290 270 260 27.27 3.381 2.705 7.236 1 0.58 5.20
18
310 290 280 29.29 3.901 3.121 7.792 1 0.78 5.60
110
25
grinzi simple
5
330 310 300 31.31 4.457 3.566 8.349 1 1.02 6.00
112
350 330 320 33.33 5.051 4.041 8.906 1 1.30 6.40
370 350 340 35.35 5.682 4.546 9.462 1 1.65 6.80
112
28
390 370 360 37.37 6.350 5.080 10.019 1 2.06 7.20
114
410 390 380 39.39 7.055 5.644 10.575 1 2.54 7.60
430 410 400 41.41 7.797 6.238 11.132 1 3.11 8.00
28
212
450 430 420 43.43 8.576 6.861 11.689 1 3.76 8.40
114
210
470 450 440 45.45 9.393 7.514 12.245 1 4.51 8.80
490 470 460 47.47 10.246 8.197 12.802 1 210 5.37 9.20
510 490 480 49.49 11.137 8.909 13.359 1 6.34 9.60
214
212
210
26
530 510 500 51.51 12.064 9.652 13.915 1 7.44 10.00
212
550 530 520 53.53 13.029 10.423 14.472 1 8.68 10.40
570 550 540 55.55 14.031 11.225 15.028 1 216 214 10.06 10.80
590 570 560 57.57 7.535 6.028 7.792 1 114 112 5.80 11.20
28
610 590 580 59.59 8.073 6.458 8.071 1 6.66 11.60
grinzi duble
28
114
630 610 600 61.61 8.630 6.904 8.349 1 7.61 12.00
212
25
650 630 620 63.63 9.205 7.364 8.627 1 8.66 12.40

7
210
670 650 640 65.65 9.799 7.839 8.906 1 9.81 12.80
690 670 660 67.67 10.411 8.329 9.184 1 11.08 13.20
212
210
710 690 680 69.69 11.042 8.833 9.462 1 12.46 13.60
214
730 710 700 71.71 11.691 9.353 9.741 1 212 13.97 14.00
26
Tabel 6 - Caz B.2: Planseu LEP cu corpuri din beton de 16cm- incarcare utila 250 daN/ m2 cu plasa sudata 4/100x100.
Alcatuire
Momente de
grinda sudata Armatura suplimentara [mmp]/interax mm mm
Lungime Distanta Greutate calcul [kNm] Forta Nr
Lungime (h=14,5 cm)
grinda superior in
rezemari pereti bucata de calcul interse inferior (in gr
[cm] superior inferior suprabet. pe sageata sageata
[cm] [cm] [kg] [kN] ctate inf. sup diag LEP)
(reazem) (camp) reazeme maxima admisibila
170 150 140 15.15 1.204 0.963 4.495 1 0.06 2.80
---
---
18
190 170 160 17.17 1.546 1.237 5.137 1 0.10 3.20
18
210 190 180 19.19 1.932 1.545 5.779 1 0.16 3.60
230 210 200 21.21 2.360 1.888 6.421 1 0.24 4.00
18
250 230 220 23.23 2.831 2.264 7.063 1 0.35 4.40
110
18
270 250 240 25.25 3.344 2.675 7.705 1 0.49 4.80
25
290 270 260 27.27 3.901 3.121 8.347 1 0.67 5.20
110
310 290 280 29.29 4.500 3.600 8.989 1 0.89 5.60
grinzi simple
112
330 310 300 31.31 5.142 4.114 9.632 1 1.16 6.00
28
350 330 320 33.33 5.827 4.662 10.274 1 1.49 6.40
114
112
370 350 340 35.35 6.555 5.244 10.916 1 1.88 6.80
390 370 360 37.37 7.325 5.860 11.558 1 2.35 7.20
28
410 390 380 39.39 8.139 6.511 12.200 1 2.90 7.60
212
114
210
430 410 400 41.41 8.995 7.196 12.842 1 3.55 8.00
450 430 420 43.43 9.894 7.915 13.484 1 4.29 8.40
470 450 440 45.45 10.836 8.668 14.126 1 5.15 8.80
214
212
26
490 470 460 47.47 11.820 9.456 14.768 1 6.12 9.20
210
212
510 490 480 49.49 12.847 10.278 15.411 1 7.24 9.60
530 510 500 51.51 13.918 11.134 16.053 1 8.49 10.00
216 214
550 530 520 53.53 15.031 12.024 16.695 1 212 9.90 10.40
570 550 540 55.55 8.093 6.475 8.668 1 5.74 10.80
114
grinzi duble
28
590 570 560 57.57 8.692 6.954 8.989 1 6.62 11.20
212
210
610 590 580 59.59 9.313 7.451 9.311 1 7.60 11.60
25
5
630 610 600 61.61 9.955 7.964 9.632 1 8.69 12.00
650 630 620 63.63 10.619 8.495 9.953 1 9.89 12.40
212
210
670 650 640 65.65 11.304 9.043 10.274 1 11.20 12.80
214 212
690 670 660 67.67 12.010 9.608 10.595 1 12.65 13.20
27
Tabel 7 - Caz C.1: Planseu LEP cu corpuri ceramice TP22- incarcare utila 150 daN/m2 cu plasa sudata 4/100x100.
Lungime Distanta Greutate Forta Nr sudata (h=20,5 cm) Armatura suplimentara [mmp]/interax mm mm
Lungime [kNm]
grinda
rezemari pereti bucata de calcul interse superior in suprabet. pe
[cm] superior inferior inferior (in gr LEP) sageata sageata
[cm] [cm] [kg] [kN] ctate inf. sup diag reazeme
170 150 140 19.35 0.983 0.787 3.671 1 0.03 2.80
190 170 160 21.93 1.263 1.011 4.196 1 0.04 3.20
---
210 190 180 24.51 1.578 1.262 4.720 1 0.07 3.60
18
230 210 200 27.09 1.927 1.542 5.245 1 0.10 4.00
18
250 230 220 29.67 2.312 1.850 5.769 1 0.14 4.40
270 250 240 32.25 2.732 2.185 6.294 1 0.20 4.80
290 270 260 34.83 3.186 2.549 6.818 1 0.27 5.20
18
310 290 280 37.41 3.676 2.941 7.343 1 0.36 5.60
110
18
330 310 300 39.99 4.200 3.360 7.867 1 0.47 6.00
350 330 320 42.57 4.760 3.808 8.392 1 0.60 6.40
370 350 340 45.15 5.354 4.283 8.916 1 0.76 6.80
110
390 370 360 47.73 5.983 4.787 9.441 1 0.95 7.20
112
grinzi simple
25
410 390 380 50.31 6.648 5.318 9.965 1 1.17 7.60
5
430 410 400 52.89 7.347 5.878 10.490 1 1.43 8.00
450 430 420 55.47 8.081 6.465 11.014 1 1.73 8.40
114
28
112
470 450 440 58.05 8.851 7.081 11.539 1 2.07 8.80
490 470 460 60.63 9.655 7.724 12.063 1 2.47 9.20
28
510 490 480 63.21 10.494 8.395 12.588 1 2.91 9.60
530 510 500 65.79 11.368 9.095 13.112 1 3.42 10.00
114
212
550 530 520 68.37 12.277 9.822 13.637 1 3.99 10.40
210
570 550 540 70.95 13.221 10.577 14.161 1 4.63 10.80
590 570 560 73.53 14.200 11.360 14.686 1 5.34 11.20
610 590 580 76.11 15.214 12.172 15.210 1 6.12 11.60
212
214
210
630 610 600 78.69 16.263 13.011 15.735 1 7.00 12.00
650 630 620 81.27 17.347 13.878 16.259 1 7.96 12.40
212
670 650 640 83.85 18.466 14.773 16.783 1 9.02 12.80
26
690 670 660 86.43 19.620 15.696 17.308 1 10.19 13.20
6
216 214
710 690 680 89.01 20.809 16.647 17.832 1 212 11.46 13.60
730 710 700 91.59 11.016 8.813 9.178 1 6.42 14.00
750 730 720 94.17 11.646 9.317 9.441 1 7.18 14.40
114
28
grinzi duble
212
770 750 740 96.75 12.293 9.834 9.703 1 8.00 14.80
210
25
790 770 760 99.33 12.957 10.366 9.965 1 8.88 15.20

7
5
810 790 780 101.91 13.639 10.911 10.227 1 9.84 15.60
830 810 800 104.49 14.338 11.470 10.490 1 10.88 16.00
212
210
850 830 820 107.07 15.055 12.044 10.752 1 11.99 16.40
214
870 850 840 109.65 15.789 12.631 11.014 1 212 13.19 16.80
28
Tabel 8 - Caz C.2: Planseu LEP cu corpuri ceramice TP22- incarcare utila 250 daN/m2 cu plasa sudata 4/100x100.
Nr Armatura suplimentara [mmp]/interax mm mm
Lungime Distanta Greutate [kNm] Forta sudata (h=20,5 cm)
Lungime diag
grinda cu intre pereti grinda pe taietoare de superior in suprabet.
grinda [cm] superior inferior interse inferior (in gr LEP) sageata sageata
rezemari [cm] [cm] bucata [kg] calcul [kN] inf. sup diag pe reazeme
(reazem) (camp) ctate maxima admisibila
170 150 140 19.35 1.127 0.901 4.207 1 0.03 2.80
190 170 160 21.93 1.447 1.158 4.808 1 0.05 3.20
---
18
210 190 180 24.51 1.808 1.446 5.409 1 0.07 3.60
230 210 200 27.09 2.209 1.767 6.010 1 0.11 4.00
18
250 230 220 29.67 2.649 2.119 6.611 1 0.16 4.40
270 250 240 32.25 3.130 2.504 7.212 1 0.22 4.80
18
290 270 260 34.83 3.651 2.921 7.813 1 0.30 5.20
18
110
310 290 280 37.41 4.212 3.370 8.414 1 0.41 5.60
330 310 300 39.99 4.813 3.850 9.015 1 0.53 6.00
350 330 320 42.57 5.454 4.363 9.616 1 0.68 6.40
25
110
370 350 340 45.15 6.135 4.908 10.217 1 0.86 6.80
112
grinzi simple
390 370 360 47.73 6.856 5.485 10.818 1 1.07 7.20

410 390 380 50.31 7.617 6.094 11.419 1 1.33 7.60
28
430 410 400 52.89 8.419 6.735 12.020 1 1.62 8.00
114
112
450 430 420 55.47 9.260 7.408 12.621 1 1.96 8.40
470 450 440 58.05 10.142 8.113 13.222 1 2.35 8.80
28
490 470 460 60.63 11.063 8.850 13.823 1 2.80 9.20
114
212
510 490 480 63.21 12.025 9.620 14.424 1 3.30 9.60
210
530 510 500 65.79 13.026 10.421 15.025 1 3.88 10.00
550 530 520 68.37 14.068 11.254 15.626 1 210 4.52 10.40
570 550 540 70.95 15.150 12.120 16.227 1 5.25 10.80
214
212
590 570 560 73.53 16.272 13.017 16.828 1 6.05 11.20
210
610 590 580 76.11 17.434 13.947 17.429 1 6.95 11.60
212
26
6
630 610 600 78.69 18.636 14.908 18.030 1 7.94 12.00
650 630 620 81.27 19.878 15.902 18.631 1 9.03 12.40
216 214
670 650 640 83.85 21.160 16.928 19.231 1 214 212 10.23 12.80
690 670 660 86.43 11.241 8.993 9.916 1 5.78 13.20
114
710 690 680 89.01 11.922 9.538 10.217 1 6.50 13.60
212
28
210
730 710 700 91.59 12.623 10.099 10.517 1 7.28 14.00
grinzi duble
750 730 720 94.17 13.344 10.675 10.818 1 8.14 14.40

25
770 750 740 96.75 14.086 11.268 11.118 1 7 9.07 14.80
5
790 770 760 99.33 14.847 11.877 11.419 1 10.08 15.20
212
810 790 780 101.91 15.628 12.502 11.719 1 11.16 15.60
214
210
212
830 810 800 104.49 16.429 13.144 12.020 1 12.34 16.00
850 830 820 107.07 17.251 13.801 12.320 1 13.60 16.40
870 850 840 109.65 18.092 14.474 12.621 1 14.96 16.80
29
Tabel 9 - Caz D.1: Planseu LEP cu corpuri din polistiren de 16 cm- incarcare utila 150 daN/m2 cu plasa sudata 4/100x100.
Lungime Distanta Greutate Forta Nr Armatura suplimentara [mmp]/interax mm mm
Lungime [kNm] sudata (h=14,5cm)
grinda superior in suprabet.
rezemari pereti bucata superior inferior de calcul interse inferior (in gr LEP) sageata sageata
[cm] inf. sup diag pe reazeme
[cm] [cm] [kg] (reazem) (camp) [kN] ctate maxima admisibila
170 150 140 15.15 0.848 0.679 3.166 1 0.04 2.80
190 170 160 17.17 1.089 0.872 3.619 1 0.06 3.20
---
---
210 190 180 19.19 1.361 1.089 4.071 1 0.09 3.60
18
230 210 200 21.21 1.662 1.330 4.524 1 0.14 4.00
250 230 220 23.23 1.994 1.595 4.976 1 0.19 4.40
18
270 250 240 25.25 2.356 1.885 5.428 1 0.27 4.80
290 270 260 27.27 2.748 2.198 5.881 1 0.37 5.20
310 290 280 29.29 3.170 2.536 6.333 1 0.49 5.60
18
110
330 310 300 31.31 3.623 2.898 6.785 1 0.64 6.00
18
350 330 320 33.33 4.105 3.284 7.238 1 0.83 6.40
370 350 340 35.35 4.618 3.694 7.690 1 1.05 6.80
110
grinzi simple
390 370 360 37.37 5.161 4.128 8.142 1 1.31 7.20
112
25
410 390 380 39.39 5.734 4.587 8.595 1 1.61 7.60
5
430 410 400 41.41 6.337 5.069 9.047 1 1.97 8.00
112
28
450 430 420 43.43 6.970 5.576 9.499 1 2.38 8.40
114
470 450 440 45.45 7.633 6.107 9.952 1 2.86 8.80
490 470 460 47.47 8.327 6.662 10.404 1 3.40 9.20
28
510 490 480 49.49 9.051 7.241 10.856 1 4.02 9.60
212
114
530 510 500 51.51 9.805 7.844 11.309 1 4.71 10.00
210
550 530 520 53.53 10.589 8.471 11.761 1 5.50 10.40
570 550 540 55.55 11.403 9.122 12.213 1 6.37 10.80
590 570 560 57.57 12.247 9.798 12.666 1 7.35 11.20
214
212
610 590 580 59.59 13.122 10.498 13.118 1 8.44 11.60
210
212
630 610 600 61.61 14.027 11.221 13.571 1 9.65 12.00
650 630 620 63.63 14.961 11.969 14.023 1 10.97 12.40
670 650 640 65.65 15.926 12.741 14.475 1 216 214 12.43 12.80
690 670 660 67.67 8.461 6.769 7.464 1 114 112 7.02 13.20
28
710 690 680 69.69 8.973 7.179 7.690 1 7.90 13.60
grinzi duble
730 710 700 71.71 9.501 7.601 7.916 1 8.85 14.00
28
114
212
750 730 720 73.73 10.044 8.035 8.142 1 9.89 14.40
25
210
770 750 740 75.75 10.602 8.482 8.368 1 11.02 14.80
790 770 760 77.77 11.175 8.940 8.595 1 12.24 15.20
810 790 780 79.79 11.763 9.410 8.821 1 13.57 15.60
212 210
830 810 800 81.81 12.366 9.893 9.047 1 214 14.99 16.00
30
Tabel 10 - Caz D.2: Planseu LEP cu corpuri din polistiren de 16 cm- incarcare utila 250 daN/m2 cu plasa sudata 4/100x100.
Lungime Distanta Nr Armatura suplimentara [mmp]/interax mm mm
Greutate [kNm] Forta sudata (h=14,5 cm)
grinda cu Lungime intre diag
grinda pe taietoare de superior in suprabet.
rezemari grinda [cm] pereti superior inferior interse inferior (in gr LEP) sageata sageata
bucata [kg] calcul [kN] inf. sup diag pe reazeme
[cm] [cm] (reazem) (camp) ctate maxima admisibila
170 150 140 15.15 0.989 0.791 3.691 1 0.04 2.80
190 170 160 17.17 1.270 1.016 4.219 1 0.07 3.20
---
---
18
210 190 180 19.19 1.586 1.269 4.746 1 0.10 3.60
18
230 210 200 21.21 1.938 1.550 5.274 1 0.16 4.00
250 230 220 23.23 2.325 1.860 5.801 1 0.22 4.40
270 250 240 25.25 2.747 2.197 6.328 1 0.31 4.80
290 270 260 27.27 3.204 2.563 6.856 1 0.43 5.20
110
18
310 290 280 29.29 3.696 2.957 7.383 1 0.57 5.60
18
330 310 300 31.31 4.223 3.379 7.910 1 0.74 6.00
110
350 330 320 33.33 4.786 3.829 8.438 1 0.95 6.40
112
25
grinzi simple
5
370 350 340 35.35 5.383 4.307 8.965 1 1.21 6.80
390 370 360 37.37 6.016 4.813 9.492 1 1.51 7.20
410 390 380 39.39 6.684 5.347 10.020 1 1.86 7.60
114
112
28
430 410 400 41.41 7.387 5.910 10.547 1 2.27 8.00
450 430 420 43.43 8.126 6.500 11.074 1 2.75 8.40
28
470 450 440 45.45 8.899 7.119 11.602 1 3.29 8.80
212
114
490 470 460 47.47 9.708 7.766 12.129 1 3.92 9.20
210
510 490 480 49.49 10.551 8.441 12.656 1 4.63 9.60
530 510 500 51.51 11.430 9.144 13.184 1 5.43 10.00
550 530 520 53.53 12.344 9.876 13.711 1 6.34 10.40
214
212
570 550 540 55.55 13.294 10.635 14.238 1 7.35 10.80
210
212
590 570 560 57.57 14.278 11.422 14.766 1 8.48 11.20
26
6
610 590 580 59.59 15.298 12.238 15.293 1 9.73 11.60
630 610 600 61.61 16.352 13.082 15.821 1 216 214 11.12 12.00
650 630 620 63.63 8.721 6.977 8.174 1 28 6.33 12.40
670 650 640 65.65 9.284 7.427 8.438 1 7.17 12.80
114
28
grinzi duble
212
690 670 660 67.67 9.864 7.891 8.701 1 8.09 13.20
210
25
710 690 680 69.69 10.461 8.369 8.965 1 9.10 13.60

7
730 710 700 71.71 11.077 8.861 9.229 1 10.21 14.00

750 730 720 73.73 11.709 9.367 9.492 1 11.41 14.40
212
210
770 750 740 75.75 12.360 9.888 9.756 1 12.71 14.80
214
790 770 760 77.77 13.028 10.422 10.020 1 212 14.12 15.20
31
Tabel 11 - Caz E.1: Planseu LEP cu corpuri din polistiren de 22 cm- incarcare utila 150 daN/m2 cu plasa sudata 4/100x100.
Armatura suplimentara [mmp]/interax mm mm
[kNm] Nr sudata(h=20,5cm)
Lungime Distanta Greutate
Lungime Forta taietoare diag superior in
grinda cu intre pereti grinda pe
grinda [cm] superior inferior de calcul [kN] interse suprabetonare inferior (in gr LEP) sageata sageata
rezemari [cm] [cm] bucata [kg] inf. sup diag
(reazem) (camp) ctate pe reazeme maxima admisibila
170 150 140 19.35 0.887 0.710 3.313 1 0.02 2.80
190 170 160 21.93 1.140 0.912 3.786 1 0.03 3.20
210 190 180 24.51 1.424 1.139 4.260 1 0.05 3.60
---
230 210 200 27.09 1.739 1.392 4.733 1 0.07 4.00
18
250 230 220 29.67 2.086 1.669 5.206 1 0.10 4.40
18
270 250 240 32.25 2.465 1.972 5.680 1 0.14 4.80
290 270 260 34.83 2.875 2.300 6.153 1 0.19 5.20
310 290 280 37.41 3.317 2.654 6.626 1 0.25 5.60
18
330 310 300 39.99 3.790 3.032 7.100 1 0.33 6.00
350 330 320 42.57 4.295 3.436 7.573 1 0.43 6.40
18
110
370 350 340 45.15 4.832 3.865 8.046 1 0.54 6.80
390 370 360 47.73 5.400 4.320 8.519 1 0.67 7.20
410 390 380 50.31 5.999 4.799 8.993 1 0.83 7.60
110
430 410 400 52.89 6.630 5.304 9.466 1 1.02 8.00
112
450 430 420 55.47 7.293 5.834 9.939 1 1.23 8.40
25
25
grinzi simple
7
470 450 440 58.05 7.987 6.390 10.413 1 1.47 8.80
490 470 460 60.63 8.713 6.970 10.886 1 1.75 9.20
114
112
28
510 490 480 63.21 9.470 7.576 11.359 1 2.07 9.60
530 510 500 65.79 10.259 8.207 11.833 1 2.43 10.00
550 530 520 68.37 11.079 8.863 12.306 1 2.84 10.40
28
570 550 540 70.95 11.931 9.545 12.779 1 3.29 10.80
114
590 570 560 73.53 12.815 10.252 13.252 1 3.80 11.20
212
610 590 580 76.11 13.730 10.984 13.726 1 4.36 11.60
210
630 610 600 78.69 14.676 11.741 14.199 1 4.98 12.00
650 630 620 81.27 15.654 12.524 14.672 1 5.66 12.40
670 650 640 83.85 16.664 13.331 15.146 1 6.42 12.80
214
212
210
690 670 660 86.43 17.705 14.164 15.619 1 7.25 13.20
212
710 690 680 89.01 18.778 15.023 16.092 1 8.15 13.60
730 710 700 91.59 19.883 15.906 16.566 1 9.14 14.00
750 730 720 94.17 21.018 16.815 17.039 1 10.21 14.40
770 750 740 96.75 22.186 17.749 17.512 1 11.38 14.80
216
214
214
212
790 770 760 99.33 23.385 18.708 17.985 1 12.64 15.20
26
6
810 790 780 101.91 24.616 19.692 18.459 1 14.01 15.60
830 810 800 104.49 25.878 20.702 18.932 1 15.48 16.00
32
Tabel 12 - Caz E.2: Planseu LEP cu corpuri din polistiren de 22 cm- incarcare utila 250 daN/m2 cu plasa sudata 4/100x100.
Lungime Greutate Forta Nr Armatura suplimentara [mmp]/interax mm mm
Lungime Distanta [kNm] sudata (h=20,5cm)
grinda cu grinda pe taietoare diag
grinda intre pereti superior in suprabet. inferior
rezemari bucata superior inferior de calcul interse sageata sageata
[cm] [cm] inf. sup diag pe reazeme (in gr LEP)
[cm] [kg] (reazem) (camp) [kN] ctate maxima admisibila
170 150 140 19.35 1.028 0.822 3.838 1 0.02 2.80
190 170 160 21.93 1.320 1.056 4.386 1 0.03 3.20
---
210 190 180 24.51 1.649 1.320 4.935 1 0.05 3.60
18
230 210 200 27.09 2.015 1.612 5.483 1 0.08 4.00
18
250 230 220 29.67 2.417 1.934 6.031 1 0.12 4.40
270 250 240 32.25 2.856 2.285 6.580 1 0.16 4.80
290 270 260 34.83 3.331 2.665 7.128 1 0.22 5.20
18
310 290 280 37.41 3.843 3.074 7.676 1 0.29 5.60
18
330 310 300 39.99 4.391 3.513 8.225 1 0.38 6.00
110
350 330 320 42.57 4.976 3.981 8.773 1 0.49 6.40
370 350 340 45.15 5.597 4.478 9.321 1 0.62 6.80
110
390 370 360 47.73 6.255 5.004 9.869 1 0.77 7.20
112
grinzi simple
410 390 380 50.31 6.950 5.560 10.418 1 0.95 7.60
25
5
430 410 400 52.89 7.681 6.145 10.966 1 1.16 8.00
450 430 420 55.47 8.448 6.759 11.514 1 1.41 8.40
112
28
470 450 440 58.05 9.253 7.402 12.063 1 1.69 8.80
114
490 470 460 60.63 10.093 8.075 12.611 1 2.01 9.20
510 490 480 63.21 10.971 8.776 13.159 1 2.38 9.60
28
530 510 500 65.79 11.884 9.508 13.708 1 2.79 10.00
114
550 530 520 68.37 12.835 10.268 14.256 1 3.25 10.40
212
210
570 550 540 70.95 13.822 11.057 14.804 1 3.77 10.80
590 570 560 73.53 14.845 11.876 15.352 1 4.35 11.20
610 590 580 76.11 15.905 12.724 15.901 1 4.99 11.60
630 610 600 78.69 17.002 13.601 16.449 1 5.71 12.00
212
214
210
650 630 620 81.27 18.135 14.508 16.997 1 6.49 12.40
212
670 650 640 83.85 19.305 15.444 17.546 1 7.36 12.80
690 670 660 86.43 20.511 16.409 18.094 1 8.31 13.20
26
6
710 690 680 89.01 21.754 17.403 18.642 1 9.34 13.60
216 214
730 710 700 91.59 23.033 18.427 19.191 1 212 10.47 14.00
750 730 720 94.17 12.175 9.740 9.869 1 5.85 14.40
770 750 740 96.75 12.851 10.281 10.144 1 6.52 14.80
114
28
212
790 770 760 99.33 13.545 10.836 10.418 1 7.24 15.20
210
grinzi duble
810 790 780 101.91 14.258 11.406 10.692 1 8.03 15.60

25
830 810 800 104.49 14.989 11.991 10.966 1 7 8.87 16.00
5
850 830 820 107.07 15.738 12.591 11.240 1 9.78 16.40
870 850 840 109.65 16.506 13.205 11.514 1 10.76 16.80
212
210
214
890 870 860 112.23 17.292 13.834 11.788 1 11.81 17.20
212
910 890 880 114.81 18.096 14.477 12.063 1 12.93 17.60
930 910 900 117.39 18.919 15.135 12.337 1 14.13 18.00
33
III.3.2. Schema statica si eforturi sectionale
A. Pentru incarcari conventionale
III.3.2.1. Fiecare planseu este alcatuit din placi care transmit incarcarile dupa o singura directie
(directia grinzilor LEP) si care au suprabetonare comuna.
O placa este definita prin doua directii:
- grinzile continui pe o directie (pe una sau mai multe deschideri) denumita in continuare
directie longitudinala.
- continuitatea in succesiune a corpurilor de umplutura pe cealalta directie, denumita in
cotinuare directie transversala.
III.3.2.2. Placile sunt considerate incastrate partial pe directie longitudinala, cu nervuri dese
calculate ca grinzi de beton armat incastrate partial cu sectiunea T, alcatuita din talpa pregrinzii si
portiunea betonata, inclusiv suprabetonarea.
III.3.2.3. Diagramele de momente incovoietoare si fortele taietoare corespunzatoare se

calculeaza pe directie longitunala (pe directia grinzilor LEP) cu incarcarile stabilite mai sus,
luand in considerare gruparea cea mai defavorabila care determina valorile maxime in camp si pe
reazeme pentru momente incovoietoare si valorile maxime pe reazeme pentru fortele taietoare
( vezi tabelele 312).
III.3.2.4. Pentru calculul eforturilor sectionale se are in vedere ca incarcarile temporare aplicate
pe suprafata planseelor sa fie dispuse in una sau mai multe scheme de incarcare, pentru a se
evidentia situatia cea mai defavorabila de solicitare a diferitelor elemente.
B. Pentru solicitari seismice
III.3.2.5. Planseele se considera infinit rigide pentru calculul ansamblului structural:

a) planseele sunt diafragme rigide in planul lor, care trebuie sa asigure conlucrarea
elementelor verticale (cadre stalpi/grinzi , pereti structurali) la preluarea fortelor orizontale din
seism;
b) planseele trebuie sa fie plane si coplanare pentru acelasi nivel. In cazul in care nu se pot
evita denivelarile bruste, zona respectiva va fi analizata cu deosebita atentie sub aspectul
solicitarilor seismice de ansamblu si locale (atat rezistenta planseului pe contur cat si rezistenta
elementelor portante verticale pe zona denivelarii);
c) discontinuitatile in plansee (goluri sau intranduri de dimensiuni mari) nu trebuie sa
conduca la disimetrii sau strangulari, care afecteaza buna comportare ca diafragma rigida a
planseelor. In cazul in care nu se pot evita asemenea discontinuitati se vor lua masuri pentru a
asigura planseelor capacitatea de rezistenta necesara pentru preluarea eforturilor suplimentare
care apar in zonele respective.
III.3.2.6. Planseele in ansamblu si fiecare placa delimitata de elementele de rezemare (pereti,

rigle) se verifica la solicitari seismice, avand in vedere si prevederile specifice tipurilor de cladiri
(P-2, P-85, NP-007). Aceste verificari se fac de regula cu programe de calcul care permit luarea
in considerare a caracteristicilor elementelor structurale verticale, ale planseelor si solicitarile
aferente.
34
III.3.3. Dimensionarea armaturilor suplimentare pentru grinzile LEP
Calculul momentelor incovoietoare ale grinzilor LEP s-a facut considerand grinzile LEP
incastrate partial pe reazeme.
Betonul folosit va fi de clasa C20/25, conform cerintelor din SR EN 15037-1:2008.
Lungimile de calcul pentru determinarea eforturilor, conform precizarilor din anexa E in
SR EN 15037-1:2008, cap. E1, sunt:
L = L0 + 5cm
- unde L0 este distanta dintre fetele reazemelor (grinzi sau pereti).
In calculul ce urmeaza am considerat L = L0 + 10cm , fiind lungimea reala a grinzii, deoarece
distanta de rezemare a grinzii in fiecare capat este de 5 cm.
Pentru exemplul de incarcari de mai sus, de la capitolul III.3.1. vom avea:
Cazul A.1 Planseu LEP cu corpuri ceramice TP16- incarcare utila 150 daN/m2
(pentru distanta intre grinzile LEP de 54 cm):
Lungimea de calcul l = 5,10m .

Incarcarea de calcul qc = 9,435kN / m 2 .
qc l 2 (9,435 0,54) 5,10 2

M sup = = = 11,04kNm
12 12
p
100 bgr (hgr 35mm),

Aasup = max 2 M sup
(1 1 f
) bgr (hgr 35mm) cd
bgr (hgr 35mm) f cd
2
f yd

Unde:
p = 0,1% - procentul de armare al nervurii din beton;
bgr = 90mm - latimea nervurii din beton;
hgr = 220mm - grosimea totala a planseului;
f cd = 13N / mm 2 - valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului de clasa C20/25;
f yd = 300 N / mm 2 - limita de curgere de calcul a armaturii PC52;
f yd = 420 N / mm 2 - limita de curgere de calcul a armaturii BST500S.
0,1
100 90(220 35mm),

Pentru PC52 Aasup = max
2 11,04 10 6
, nec
(1 1 13
) 90(220 35mm)
90(220 35mm) 13
2
300
16,65mm 2 ,
Aa ,nec = 238,34mm 214- armatura superioara in
sup 2
Aasup = max
, nec
238,34mm 2
suprabetonare (in reazem).
35
0,1
100 90(220 35mm),

Pentru BST500S Aasup = max
2 11,04 10 6
, nec
(1 1 13
) 90( 220 35mm )
90(220 35mm) 2 13 420
16,65mm 2 ,
sup 2
Aasup = max
, nec
170,25mm 2
qc l 2
M inf = - s-a considerat grinda LEP incastrata partial pe reazeme.
15
(9,435 0,54) 5,10 2
M inf = = 8,835kNm
15
p
100 bgr (hgr 35mm),

Aainf = max
2 M inf f
(1 1 ) bgr (hgr 35mm) cd
bgr (hgr 35mm) f cd
2
f yd
0,1
100 90(220 35mm),

Pentru PC52 Aa,nec
inf
= max
(1 1 2 8,835 10 6 13
) 90( 220 35mm)
90(220 35mm) 2 13 300
16,65mm 2 ,
Aainf,nec = max
182,18mm 2
210 N / mm 2
Aainf,nec A2 5 = 182,18mm 39mm
2 2
2
= 154,88mm 2
300 N / mm
210- armatura inferioara (in camp).
0,1
100 90(220 35mm),

Pentru BST500S Aainf,nec = max
(1 1 2 8,835 106 13
) 90( 220 35mm)
90(220 35mm) 2 13 420
16,65mm 2 ,
Aainf,nec = max
130,13mm 2
210 N / mm 2
Aainf,nec A2 5 = 130,13mm 2 39mm 2 2
= 110,63mm 2
420 N / mm
36
Cazul C.2 Planseu LEP cu corpuri ceramice TP22- incarcare utila 250 daN/m2
Lungimea de calcul l = 5,10m .

Incarcarea de calcul qc = 11,78kN / m 2 .
qc l 2 (11,78 0,51) 5,10 2

M sup = = = 13,026kNm
12 12
p
100 b gr (h gr 35mm),

Aasup = max
2 M sup f
(1 1 ) b gr (h gr 35mm) cd
b gr (h gr 35mm) f cd
2
f yd

Unde:
p = 0,1% - procentul de armare al nervurii din beton;
f cd = 13N / mm 2 - valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului de clasa C20/25;
f yd = 300 N / mm 2 - limita de curgere de calcul a armaturii PC52;
f yd = 420 N / mm 2 - limita de curgere de calcul a armaturii BST500S.
0,1
100 90(280 35mm),

Pentru PC52 Aasup = max
2 13,026 10 6
, nec
(1 1 13
) 90( 280 35mm )
90(280 35mm) 2 13 300
22,05mm 2 ,
sup 2
Aasup = max
, nec
197,68mm 2
0,1
100 90(280 35mm),

Pentru BST500S Aasup = max
2 13,026 10 6
, nec
(1 1 13
) 90(280 35mm)
90(280 35mm) 13
2
420
22,05mm 2 ,
sup 2
Aasup = max
, nec
141,20mm 2
37
qc l 2
M inf = - s-a considerat grinda LEP incastrata partial pe reazeme.
15
(11,78 0,51) 5,10 2
M inf = = 10,42kNm
15
p
100 b gr (h gr 35mm),

Aainf = max
2 M inf f
(1 1 ) b gr (h gr 35mm) cd
b gr (h gr 35mm) f cd
2
f yd
0,1
100 90(280 35mm),

Pentru PC52 Aainf,nec = max
(1 1 2 10,42 10 6 13
) 90( 280 35mm )
90(280 35mm) 2 13 300
22,05mm 2 ,
Aainf,nec = max
154,23mm 2
210 N / mm 2
Aainf,nec A2 5 = 154,23mm 2 39mm 2 2
= 126,93mm 2
300 N / mm
0,1
100 90(280 35mm),

Pentru BST500S Aainf,nec = max
(1 1 2 10,42 10 6 13
) 90( 280 35mm )
90(280 35mm) 2 13 420
22,05mm 2 ,
Aainf,nec = max
154,23mm 2
210 N / mm 2
Aainf,nec A2 5 = 110,16mm 2 39mm 2 2
= 90.66mm 2
420 N / mm
38
III.3.4. Verificarea sectiunii grinzilor tip LEP la forta taietoare
Distanta intre reazeme: l = 5,00m ;

Distanta intre grinzile LEP: d gr = 0,54m ;
Incarcarea de calcul: qc = 10,935kN / m 2 ;
Incarcarea de calcul pe grinda: p = qc d gr = 10,935 0,54 = 5,905kN / m
f ctd = 0,95 N / mm 2 - valoarea de calcul a rezistentei la intindere a betonului de clasa C20/25;
Forta taietoare de calcul este:

p l 5,905 5,0
VEd = = = 14,76kN
2 2
Forta taietoare capabila a sectiunii este:
VRd = 2 bgr (hgr 35mm) f ctd = 2 90 (220 35) 0,95 = 31,635kN
Se observa ca: VRd VEd .
Cazul C.2 Planseu LEP cu corpuri ceramice TP22- incarcare utila 250 daN/m2
Distanta intre reazeme: l = 5,00m ;

Distanta intre grinzile LEP: d gr = 0,51m ;
Incarcarea de calcul: qc = 11,784kN / m 2 ;
Incarcarea de calcul pe grinda: p = qc d gr = 11,784 0,51 = 6,01kN / m
f ctd = 0,95 N / mm 2 - valoarea de calcul a rezistentei la intindere a betonului de clasa C20/25;
Forta taietoare de calcul este:

p l 6,01 5,0
VEd = = = 15,025kN
2 2
Forta taietoare capabila a sectiunii este:
VRd = 2 bgr (hgr 35mm) f ctd = 2 90 (280 35) 0,95 = 41,895kN
Se observa ca: VRd VEd .
39
III.3.5. Verificarea la starea limita de deformatie
Verificarea la starea limita de deformatie presupune, conform pct E.4.2 din Anexa E la
SR EN 15037-1:2008, limitarea deformatiei (sagetii) active pentru a preveni fisurarea sau
dislocarea componentelor planseului.
Deformatia (sageata) activa este datorata urmatoarelor incarcari:

- fractiunea de lunga durata din incarcarile permanente aplicate pe planseu inainte de
executarea peretilor despartitori si pardoselilor;
- fractiunea de lunga durata a incarcarilor permanente aplicate dupa executarea peretilor
despartitori si pardoselilor;
- fractiunea de scurta durata a incarcarilor variabile aplicate dupa executarea peretilor
despartitori si pardoselilor;
Valoarea limita a sagetii active depinde de tipul de elemente rezemate pe planseu

(fragilitatea peretilor despartitori si a finisajelor planseului). Sageata activa este limitata astfel:
pentru pereti despartitori din zidarie de caramida si/sau finisaje fragile la tavane si
pardoseli - l/500
pentru alte tipuri de pereti despartitori si finisaje nefragile - l/350
pentru elemente de acoperis - l/250
unde:
- l este deschiderea planseului.
Conform pct. H.2.3 din Anexa H la SR EN 15037-1:2008, limitarea deformatiei (sagetii)
grinzilor din beton armat in mijlocul deschiderii nu trebuie sa fie mai mare de l/500 fata de
orizontala, pentru combinatia de actiuni (Gpl, Gb, Qco).
unde:
Gpl - reprezinta greutatea proprie a grinzii;
Gb - reprezinta greutatea proprie a blocurilor asociate grinzilor;
Qco - reprezinta greutatea betonului turnat in situ.
In cazul unei grinzi simplu rezemate incarcata uniform distribuit, sageata activa poate fi
determinata cu urmatoarea relatie:
5 pl 4
f1 = [mm]
384 EI
In cazul unei grinzi incastrate in reazem incarcata uniform distribuit, sageata activa poate
fi determinata cu urmatoarea relatie:
1 pl 4
f2 = [mm]
384 EI
Determinarea sagetii active in cazul grinzilor LEP s-a facut considerand grinzile LEP
incastrate partial pe reazeme, utilizand formula:
3 pl 4
f det = [mm]
384 EI
unde:
p = incarcarea normata pe grinda, provenita din actiunile aferente; [kN/m]
l = deschiderea intre reazeme; [m]
E = modulul de elasticitate al betonului monolit din suprabetonare; [MPa]
I = momentul de inertie al sectiunii nefisurate a grinzii LEP; [cm4]
40
Lungimea de calcul l = 5,10m ;

Incarcarea normata pe grinda p = 422,361 kg/m;
Modulul de elasticitate al betonului de clasa C20/25 - E = 30000 N/mm2;
hsb = 60mm - grosimea suprabetonarii;
l a = 23cm - latimea activa a nervurii.
Momentul de inertie I al sectiunii de beton a grinzii LEP se calculeaza astfel:
hgr hsb 22 6
y1 = = = 8cm
2 2
h 6
y 2 = hgr sb = 22 = 19cm
2 2
A1 = bgr (hgr 35mm hsb ) = 9 ( 22 3,5 6) = 112,5cm 2
A2 = hsb la = 6 23 = 138cm 2
A y + A2 y 2
yG = 1 1 = 14,06cm
A1 + A2
bgr (hgr 35mm hsb ) 3 9 (22 3,5 6) 3
I1 = = = 1464,8cm 4
12 12
l a hsb 3
23 6 3
I2 = = = 414cm 4
12 12
I TOT = I1 + A1 ( yG y1 ) 2 + I 2 + A2 ( y 2 yG ) 2 = 9378cm 4
Prin urmare, sageata activa pentru grinda LEP cu blocuri ceramice TP16 este:
3 pl 4
f det = = 7,93mm
384 EI
Iar sageata admisibila este:
l 10cm
f adm = = 10,00mm
500
Se observa ca: f adm f det .
Caz C.2: Planseu LEP cu corpuri ceramice TP22- incarcare utila 250 daN/m2
Lungimea de calcul l = 6,50m ;

Incarcarea normata pe grinda p = 430,95 kg/m;
Modulul de elasticitate al betonului de clasa C20/25 - E = 30000 N/mm2;
41
hsb = 60mm - grosimea suprabetonarii;
l a = 22cm - latimea activa a nervurii.
Momentul de inertie I al sectiunii de beton a grinzii LEP se calculeaza astfel:

hgr hsb 28 6
y1 = = = 11cm
2 2
h 6
y 2 = hgr sb = 28 = 25cm
2 2
A1 = bgr (hgr 35mm hsb ) = 9 (28 3,5 6) = 166,5cm 2
A2 = hsb l a = 6 22 = 132cm 2
A y + A2 y 2
yG = 1 1 = 17,19cm
A1 + A2
bgr (hgr 35mm hsb ) 3 9 (28 3,5 6) 3
I1 = = = 4748,7cm 4
12 12
l a hsb 3
22 6 3
I2 = = = 396cm 4
12 12
I TOT = I1 + A1 ( yG y1 ) 2 + I 2 + A2 ( y 2 yG ) 2 = 19576cm 4
Prin urmare, sageata activa pentru grinda LEP cu blocuri ceramice TP22 este:
3 pl 4
f det = = 10,23mm
384 EI
Iar sageata admisibila este:
l 10cm
f adm = = 12,80mm
500
Se observa ca: f adm f det .
42
III.5 CALCULUL SUSTINERILOR PLANSEULUI. DIMENSIONAREA POPILOR DE
SUSTINERE
De regula, popii se dispun la distante interax de maxim 1.75m pe ambele directii, si sustin
grinzi de montaj pe care se aseaza grinzile LEP.
Sunt cazuri insa, in care trebuie indesita reteaua de popi de sustinere in functie de
tehnologia de executie a structurilor cu zidarie de ex. cazul cand paletii cu blocuri de zidarie
sau cu blocuri pentru planseu sunt depozitate temporar pe planseele intermediare in timpul
executiei.
III.5.1. Calculul incarcarilor

caz A- Incarcari curente din planseu inainte de turnarea suprabetonarii:
1. Blocuri de beton 140 [daN/m2];
2. Grinzi LEP 10,00daN/ml/0,57m=18 [daN/ m2];
3. Grinzi de sustinere 15daN/mlx1,75m=26 [daN];
4. Armatura 10 [daN/m2];
5. Utila (incarcare concentrata 2 oameni) 200 [daN];
6. Caramizi (max. 20 buc) depozitate pe planseu 300 [daN];
(incarcare concentrata)
Aria aferenta unui pop:

Aaf=1,75m x 1,75m = 3,06 [m2]
Pn=(140+18+10) x 3,06m2+26+300+200=1040 daN=10,4 [kN]
Coeficient de siguranta la supraincarcare: =1,5
Pc=10,40x1,5=15,6 [kN]
caz B- Incarcari curente din planseu dupa turnarea suprabetonarii:

2. Grinzi LEP 45daN/ml/0,57m=79 [daN/ m2];
5.Suprabetonare (grosime 6 cm) 150 [daN/m2].
Pn=(140+79+150) x 3,06m2+26+200=1355 daN=13,6 [kN]

Pc=13,6x1,5=20,4 [kN]
Daca grosimea suprabetonarii va fi alta decat 6 cm, incarcarile vor fi corectate corespunzator.
caz C- Incarcari in zona de lucru (de depozitare a paletilor cu blocuri ceramice)

dupa turnarea suprabetonarii:
2. Grinzi LEP 45daN/ml/0,57m=79 [daN/ m2];
5.Suprabetonare (grosime 6 cm) 150 [daN/m2].
6. Caramizi (palet) (incarcare concentrata) 1000[daN/palet].
2
Pn=(140+79+150) x 3,06m +26+200+1000=2355 daN=23,6 [kN]
Pc=23,6x1,5=35,4 [kN]
Daca grosimea suprabetonarii va fi alta decat 6 cm, incarcarile vor fi corectate corespunzator.
43
ATENTIE: Chiar si in cazul indesirii popilor de sustinere, nu se accepta cazul de incarcare
in care paletii cu blocuri ceramice pentru pereti sau plansee sa fie rezemati pe grinzile din
beton armat LEP ale planseului (se poate deteriora iremediabil armatura din grinzile
sudate si se pot deplasa de la pozitie grinzile LEP). In cazul in care paletii sunt rezemati pe
planseul montat, inainte de montarea armaturii suprabetonarii, depozitarea se va face doar
pe platforme sau podine de lucru.
III.5.2. Dimensionarea popilor metalici
Se vor utiliza popi metalici conform SR EN 1065:2002, dispusi la distante de 1,75m pe

ambele directii.
Conform SR EN 1065:2002 popii metalici extensibili cu inaltimi de pana la 3,10 m (ce
pot fi folositi de regula la cladiri de locuit cu inaltimi de nivel pana la 3,30 m) au o capacitate
portanta de 20kN, garantata de furnizor pentru aceasta inaltime.
Popii se dispun la distante interax de 1,75m pe ambele directii.
Aaf=1,75m x 1,75m = 3,06 [m2]
Forta axiala de compresiune in pop:
caz A - inainte de turnarea suprabetonarii:
Pc=15,6 [kN]
caz B - dupa turnarea suprabetonarii:
Pc=20,4 [kN]
caz C - dupa turnarea suprabetonarii cu incarcare suplimentara din paletii cu
corpuri ceramice dispusi pe planseu:
Pc=35,4 [kN]
Se observa ca in cazul A se pot utiliza popi metalici extensibili cu capacitatea portanta de

20 kN; in cazurile B si C, fie se aleg popi cu capacitate portanta mai mare, fie se indesesc
sustinerile cu popi la distante de 0,875m pe ambele directii.
Aceasta inseamna practic reducerea la jumatate a distantelor de 1,75 m intre grinzile de

sustinere si intre popi; in consecinta se pot rezolva din mers situatii cand tehnologia de
executie se schimba in timpul executiei si apare necesitatea ca unul dintre planseele intermediare
sa fie incarcat suplimentar cu greutatea paletilor cu blocuri ceramice pentru executarea zidariei si
planseului de la nivelul urmator. Proiectantul si constructorul pot conveni si asupra indesirii
popilor numai pe zone limitate ale planseului; se vor specifica special in proiect sau in dispozitii
de santier in timpul executiei, zonele de planseu cu popi indesiti in care se pot depozita materiale.
In acest caz, incarcarea axiala pe popi va fi :

Pn=(140+79+150) x 0,77m2+15+100+1000=1399 daN=14,0 [kN]
Pc=14,0x1,5=21,0 [kN]
ESTE RECOMANDAT ca, la executia planseelor LEP, tehnologiile de executie sa prevada

manipularea materialelor (in special paletii cu blocuri ceramice,blocuri de beton) de pe platforme
exterioare schele sau platforme autoridicatoare.
44
III.5.3. Dimensionarea popilor din lemn
Dimensionarea popilor din lemn se va face conform NP005-2003 Cod pentru calculul
si alcatuirea elementelor de constructie din lemn.
Capacitatea de rezistenta a popului cu sectiune simpla, solicitat la compresiune axiala
paralela cu fibrele:
C r = RcII
c
Acalcul c mT
c =coeficient de flambaj.
Se propune o sectiune de pop de 10cm x 10cm (sectiune curenta in depozitele de
materiale de constructii):
Acalcul=10cm x 10cm= 100 [cm2]
mT=1 (lemn netratat);
Se considera popii realizati din lemn de brad, clasa II de calitate:
c
Determinarea rezistentei de calcul RcII
c
RcII = mui mdi Ri i
mui = coeficient al conditiilor de lucru care introduce in calcul umiditatea de echilibru a
materialului lemnos.
mui = 0,90 ( clasa II de exploatare )
mdi = coef. al conditiilor de lucru in functie de durata de actiune a incarcarilor.
mdi = 0,85
i = coeficient partial de siguranta
i = 1,25
RcII = 12N/mm2 lemn de brad , clasa II de calitate
c
RcII = 0,90 0,85 12 1,25 = 7,34 [N/mm2]
Determinarea coeficientului de flambaj c :
Se face pentru inaltimea popului Hpop=3,00 [m]
L f = H pop = 3,00 [m]
I z = I y = b h 3 12 = 8,33 10 6 [mm4]
Iz 8,33 10 6
i y = iz = = = 28,87 mm
A 10000
y = z = L f i y = 3000 28,87 = 104 y = z = 0,287
C r = RcII
c
Acalcul c mT
C r = 7,34 100 100 0,287 1,0 = 21066 N = 21,1 [kN].
Capacitatea de rezistenta a sectiunii popului este superioara efortului efectiv din pop in
cazurile de incarcare A si B.
Cr =21,1 kN > Pc = 15,6 kN caz A
Cr =21,1 kN > Pc = 20,4 kN caz B
Pentru situatiile de incarcare caz A si B, prezentate mai sus, se pot folosi popi din lemn de
brad clasa II de calitate cu sectiunea 10cmx10cm, dispusi la interax de 1,75m pe ambele
directii.
45
Pentru situatia de incarcare caz C se vor indesi popii la distante de 0,875m pe ambele directii,
pe tot planseul sau pe zona aferenta paletului de zidarie daca acest lucru este convenit intre
proiectant si constructor.
Cr =21,1 kN > Pc = 21,0 kN caz C (cu popi indesiti)
In situatia utilizarii popilor din lemn cu sectiune circulara 120mm:

I y = I z = r 4 4 = 3,14 6 4 4 = 1017 [cm4]
A = r 2 = 3,14 6 2 = 113 [cm2]
I y(z) lf
i= = 3,00cm = = 100 = 0,310
A i
Capacitatea de rezistenta a popului circular la compresiune axiala paralela cu fibrele:
C r = RcII
c
Acalcul c mT
C r = 7,34 11300 0,310 1,0 = 25712 N = 25,7 [kN]
Concluzie: Se pot utiliza deci si popi circulari cu sectiunea de 120 mm din lemn de
brad clasa II de calitate, in conditiile valabile pentru popii cu sectiunea rectangulara
(100x100mm) descrise mai sus.
46
IV.PREVEDERI CONSTRUCTIVE, DETALII SI REZOLVARI PRIVIND ZONELE
DEOSEBITE LA EXECUTIA PLANSEELOR LEP
IV.1. Zone deosebite:

a) Zonele cu incarcari locale permanente mai mari decat cele luate conventional in calcul,
determinate de pereti neportanti amplasati pe directia grinzilor; camine/sobe din caramida sau
teracota; alte obiecte cu amplasament fix cunoscut, daca incarcarea echivalenta datorita greutatii
acestora depaseste cu peste 0,5 kN/m2 in zona ocupata, valoarea normata a incarcarii tehnologice
de exploatare corespunzatoare destinatiei suprafetei respective.
- Rezolvare: Sub peretii neportanti sau alte greutati sporite se monteaza doua grinzi LEP.
b) Goluri mai mari decat lumina a doua grinzi alaturate, fiind necesara intreruperea a uneia
sau a mai multor grinzi.
- Rezolvare: Golul mai mare rezultat va fi bordat longitudinal cu grinzi LEP, iar
transversal cu nervuri de rigidizare in care se prind grinzile LEP care se intrerup.
c) Zonele in care planseul iese in consola (balcon, copertina) si grinzile LEP sunt pe directia
consolei.
- Rezolvare: Se verifica la efortul calculat al consolei armatura din grinzile LEP, iar daca
este diferenta, se adauga la partea superioara armatura suplimentara.
IV.2. Montarea schelei de sustinere si a grinzilor LEP de planseu:

(a) Montarea schelei de sustinere a grinzilor de planseu se realizeaza intr-o varianta
convenabila pentru constructor, respectiv din lemn sau metalica. (fig. 10).
Schelele de sustinere ale grinzilor se dispun conform proiectului de executie intocmit de
catre proiectantul autorizat al lucrarii, dar la distante de maximum 1,50 m ntre ele sau fata de
peretii structurali. Popii acestor schele se aseaza pe talpi, iar reglarea naltimii acestora se
realizeaza fie printr-un sistem de pene, fie cu dispozitive mecanice de tip cric (in functie de tipul
de schela adoptat).
Fig. 10 - Exemple schela de sustinere grinzi LEP
47
In cazul in care proiectul prevede, la structuri in cadre din beton armat, rezemarea
indirecta a grinzilor planseului prin intermediul unor carcase spatiale din otel beton, grinzile
schelei de sustinere vor fi dispuse astfel incat sa poata asigura rezemarea grinzilor LEP in
imediata apropiere a grinzilor cadrului.
Conform SR EN 15037-1:2008, anexa D, fig. D2, rezulta ca distanta maxima fata de
pereti (sau grinzi) a primului reazem este de 650 mm.
Se va acorda o atentie deosebita contravntuirii schelei pentru a se asigura stabilitatea ei
pe cele doua directii si pentru a se evita in acest fel aparitia unor dereglari ulterioare in timpul
realizarii planseului; de asemenea se va acorda o atentie deosebita orizontalitatii si verticalitatii
principalelor componente ale schelei si din acest punct de vedere se va efectua o verificare atenta
de catre inginerul de santier.
Proiectul pentru sustinerea grinzilor prefabricate se va intocmi de catre proiectant, tinand cont de
fazele tehnologice de executie si de incarcarile prevazute pentru aceasta etapa (montaj si
betonare).
(b) La structurile cu pereti din zidarie, centurile trebuie sa fie cu 5 cm mai mari decat
inaltimea planseelor cu blocuri ceramice, de beton sau din polistiren, pentru a se putea realiza
centura in dreptul rezemarilor grinzilor LEP. Pentru detalii in diverse cazuri vezi piesele desenate
din anexele A, B si C.
(c) In cazul structurilor in cadre din beton armat rezemarea grinzilor LEP se va face pe
schelele de sustinere in imediata apropiere a grinzilor cadrului, asfel ca nu este necesara
rezemarea acestora (la montaj) pe grinzile de beton armat. De altfel, la structurile in cadre din
beton armat, este indicat ca turnarea betonului in grinzile cadrului sa se faca in acelasi timp cu
turnarea betonului in grinzile si suprabetonarea planseului.
(d) La structurile cu cadre metalice rezemarea grinzilor LEP se va face pe talpa

superioara a grinzilor cadrelor prin intermediul unor benzi elastice din cauciuc sau poliuretan
(vezi detaliile din anexele A, B, C -rezemare pe grinzi metalice). Proiectarea grinzilor cadrelor
metalice si a grinzilor secundare ale planseului se va face astfel incat dispunerea conectorilor sa
nu impiedice montarea grinzilor LEP. Conectorii vor fi dispusi la distante modulate cu distantele
intre grinzile LEP (5057 cm) pentru asigurarea conlucrarii planseului cu grinzile structurii
metalice. Nu este recomandata dispunerea grinzilor LEP si a blocurilor ceramice sub nivelul
talpii superioare a grinzilor metalice; grosimea mica a suprabetonarii nu poate asigura o ancorare
corespunzatoare a conectorilor pentru asigurarea conlucrarii planseului cu grinzile metalice.
(e) Asezarea primei grinzi LEP de planseu se face la limita peretelui structural sau a
grinzii cadrului, paralela cu directia de lucru a planseului. Grinda va rezema pe peretii structurali
sau pe grinzile pe care descarca planseul, pe o lungime de minim 5 cm.
Lungimea grinzilor din beton armat LEP este modulata la 20 cm.
(f) Este interzisa taierea elementelor prefabricate din beton armat, sectionarea prin
daltuire, perforarea partiala sau totala a acestora .
(g) Montarea celorlalte grinzi de planseu se face n pozitie paralela cu prima grinda, la
distante interax de 50, 51, 54, 57 cm (in functie de blocurile ceramice utilizate - TP16, TP22,
blocul de beton si blocurile din polistiren), conform proiectului. Asigurarea corecta a distantei
interax dintre grinzi se realizeaza cu distantieri din lemn sau cu dispozitive speciale precum si
prin montajul unor siruri de blocuri ceramice sau de beton, la fiecare capat al grinzilor.
48
(h) In cazurile unor structuri de tip celular, atat in cazul structurilor in cadre din beton
armat cat si in cazul structurilor cu pereti se pot prevedea grinzi intermediare ale planseelor cu
rol exclusiv gravitational la o distanta interax de cel mult 2,5m (fig. 11).
Fig. 11 - Exemplu de realizare a unei grinzi intermediare din beton armat
(i) Ridicarea si manipularea grinzii LEP se face doar din puncte aflate la 1/3 din lungimea
acesteia.
(j) Schelele de sustinere vor fi prevazute pe linia reazemelor grinzilor LEP cu podine de
lucru cu balustrade, de pe care se va face manipularea si fixarea grinzilor LEP si a blocurilor
ceramice sau de beton, distantieri in pozitiile de montaj.
Dimensionarea numarului de popi si pozitionarea acestora se va face conform precizarilor
de la punctul III.5.
IV.3. Montarea blocurilor ceramice (de beton, din polistiren) de planseu
(a) Inainte de inceperea montarii blocurilor de umplutura, la desfacerea paletilor, se va

verifica de catre inginerul de santier integritatea acestora; nu vor fi puse in lucru blocuri fisurate
sau deteriorate in timpul transportului.
(b) Blocurile ceramice de planseu TP16, TP22, din beton sau din polistiren se monteaza
alaturat, fara rosturi, rezemate pe grinzile LEP, realizandu-se siruri n lungul grinzilor. Aceasta
operatie se face manual.
In zona de rezemare a grinzilor de planseu pe un perete structural sau grinda, primul rand
de blocuri se monteaza la fata dinspre interior a reazemului; se monteaza n continuare celelalte
blocuri, prin alaturare (fig. 12).
(c) Daca dimensiunile unui ochi de planseu nu sunt modulate cu dimensiunea blocurilor
ceramice (de beton, din polistiren) se va proceda astfel:
pe directie transversala grinzilor LEP - distanta neacoperita de dimensiunea unui bloc
se repartizeaza egal la cele doua capete ale grinzilor rezultand o zona monolita, ce va fi detaliata
in proiectul de executie impreuna cu grinda sau centura din beton armat;
pe directie paralela cu grinzile LEP - se ajusteaza corpul de umplutura la dimensiunile
necesare.
49
112- Blocuri ceramice(de beton, polistiren) pentru planseul LEP
a. Rigla de lemn pentru rezemare grinzi
b. Stalpi de sustinere (popi)
c. Grinzi prefabricate pentru planseu LEP
Fig. 12 - Ordinea de montaj a blocurilor ceramice (de beton, polistiren)- grinzile LEP
asezate pe pozitie
In cazul cand in proiect este prevazuta rezemarea indirecta a grinzilor LEP pe grinzi sau
pe pereti, distantele de la primul rand de blocuri la reazeme vor fi dimensionate astfel incat sa se
realizeze lungimea de ancorare la smulgere a grinzilor LEP din betonul monolit.
(d) Chiar daca rezistenta de rupere la incovoiere a unui bloc ceramic, in conditii de
laborator, este de cca 4 ori mai mare decat greutatea unui om (4 kN), este recomandat ca
circulatia muncitorilor deasupra blocurilor ceramice dupa montaj,fie pentru montarea blocurilor
in continuare si indreptarea conectorilor de pe grinzi, fie pentru montarea armaturilor si turnarea
betonului suprabetonarii, sa se faca pe podine din dulapi de lemn rezemate perpendicular pe
grinzile LEP. Sculele cu care se lucreaza vor fi manipulate cu atentie pentru a evita socurile care
pot afecta talpa superioara a blocurilor ceramice si zonele de rezemare pe grinzile LEP.
(e) Nu este necesara astuparea, golurilor blocurilor ceramice invecinate grinzilor sau
centurilor. Pierderile de beton prin astuparea partiala a golurilor sunt nesemnificative iar
existenta acestor pene de beton peste limita sectiunii centurilor sau grinzilor nu fac decat sa
imbunatateasca conlucrarea elementelor planseului pentru asigurarea efectului de diafragma
orizontala rigida.
(f) In cazurile in care, accidental, talpa superioara a unui bloc de umplutura sau zona de
rezemare pe grinda se sparge in timpul montajului, acesta va fi inlocuit integral. Nu se admit la
montaj blocuri de umplutura sparte la care sparturile sunt astupate cu diverse materiale (hartie,
polietilena, polistiren, etc.) si nici nu se va permite umplerea blocurilor sparte cu betonul de
monolitizare; pentru a se evita astfel de situatii proiectantul structurii va prevedea in programul
de urmarire a lucrarilor pe santier o faza determinanta (nu neaparat cu participarea inspectorilor
ISC) in care sa fie verificata integritatea si montarea corecta a grinzilor si blocurilor ceramice
inainte de inceperea armarii suprabetonarii.
Daca dupa terminarea armarii se intampla, accidental, ca unul sau cel mult doua blocuri
pe o celula a planseului sa fie deteriorate prin spargerea talpii superioare pe max 10% din
suprafata, atunci se poate accepta ca aceste blocuri sa fie reparate prin indesarea in golul din
50
talpa superioara a unor materiale usoare hartie, resturi de polistiren si astuparea (chituirea)
cu un adeziv de ex. CM11 a golului din talpa superioara. Daca insa blocul ceramic este
afectat in zona de rezemare pe grinzile LEP, (stirbituri sau fisuri in umarul de rezemare pe
grinda) se va desface local armatura si blocul respectiv va fi inlocuit; in cazul armarii
suprabetonarii cu plase sudate, plasa va fi taiata local in dreptul blocului ce trebuie inlocuit iar
dupa inlocuirea blocului peste decupare se va monta deasupra un cupon de plasa suprapus peste
plasa taiata cate 25 cm pe toate directiile.
IV.4. Montarea armaturilor in pregrinzi la partea superioara (calareti), armarea grinzilor

de rigidizare, armarea centurilor, armarea placii de suprabetonare
(a) La partea superioara a grinzilor LEP, pe reazeme se monteaza bare din otel beton
816 (PC52) si 814 (BST500S) (vezi tabele 312), cu acoperirea cu beton de 2,5 cm. Se
utilizeaza distantieri (purici) pentru a tine barele la pozitia necesara. Barele se ancoreaza cu
ciocuri sau carlige in centurile de la capatele grinzilor.
(b) La structurile cu pereti structurali din zidarie, armatura centurilor de pe peretii de pe
conturul planseelor, se monteaza conform detaliilor din proiect (pentru exemplificare, in anexa
cu piese desenate sunt prezentate detaliile curent intalnite la astfel de structuri).
Dimensiunile centurilor si armarea minima a acestora vor satisface prevederile Codului
CR6 pct. 7.1.2.2.2, Codului P100-1/2006 pct. 8.5.4.2.2 si Codului P100-1/2013 pct. 8.5.4.3.2:
- aria sectiunii transversale 500 cm2;
- latimea 25 cm si 2/3 din grosimea peretelui;
- inaltimea 20 cm;
- procentul minim de armare longitudinala 1% pentru zonele seismice cu ag0.20g si
0.8% pentru zonele seismice cu ag0.16g;
Diametrul minim al barelor longitudinale este 10mm iar diametrul minim al etrierilor
este 6mm; distanta minima intre etrieri, in camp curent, este 15 cm iar pe zona de innadire a
barelor longitudinale este de 10 cm.
Ordinea operatiunilor ar putea fi urmatoarea:
se verifica pozitia grinzilor LEP si se fac eventuale corectii, eliberandu-se spatiile
pentru trecerea barelor longitudinale ale centurilor (vezi piesele desenate);
se monteaza provizoriu, la pozitie etrierii centurilor, la distantele mentionate in proiect;
se trec barele longitudinale ale centurilor prin etrieri si se leaga in colturile etrierilor si,
eventual la mijlocul laturilor acestora; barele longitudinale se pot innadi, prin suprapunere pe cel
putin 60, in lungul centurilor si la capete, la ancorarea in centurile perpendiculare, cu conditia
ca in aceeasi sectiune sa nu fie innadite mai mult de 50% din numarul barelor iar distantele intre
doua innadiri succesive sa nu fie mai mici de 1,0 m.
(c) In cazurile in care dimensiunile planseului necesita dispunerea unor grinzi de

rigidizare - cand distantele intre reazemele grinzilor LEP sunt mai mari de 5,0 m - atunci
interaxul grinzilor de rigidizare nu trebuie sa depaseasca 2,5 m si armarea acestora se va face
concomitent cu cea a centurilor perimetrale si vor respecta aceleasi prevederi constructive ca si la
centuri, cu urmatoarele precizari suplimentare:
latimea grinzii de rigidizare va fi, de regula, egala cu latimea blocurilor de umplutura
adica 20 cm; (in cazul in care distantele intre peretii pe care reazema grinzile nu sunt modulate la
20 cm, pentru a evita ajustarea blocurilor ceramice prin taiere, se poate reduce latimea grinzii de
rigidizare la 15-20 cm). Armarea longitudinala a grinzilor de rigidizare se va realiza cu min 412
PC52;
51
inaltimea grinzii de rigidizare va fi egala cu inaltimea planseului, insa armarea acesteia
se va dezvolta numai deasupra grinzilor LEP;
(d) Dupa montarea armaturilor in nervuri si centuri urmeaza montarea armaturilor

suprabetonarii din plase (sudate sau bare independente) din otel beton 6/100 - 6/100 PC52
legate cu sarma si ancorate cu ciocuri pe reazeme (fig. 13).
Fig. 13 - Armarea suprabetonarii

(e) Plasele vor fi legate cu sarma neagra de fiecare bucla a grinzii sudate din grinzile LEP
si de carcasele din nervuri si centuri.
(f) Plasele vor fi montate, de regula, cu randul inferior de bare perpendicular pe grinzile
LEP si vor fi innadite prin suprapunere pe min 25 cm;
IV.5. Executarea suprabetonarii
(a) Executarea suprabetonarii se va face cu beton de clasa prevazuta in proiect dar minim
clasa C20/25; se va turna aceeasi clasa de beton atat in centurile si grinzile perimetrale ale
planseului cat si in nervuri si suprabetonare. In caietul de sarcini se va preciza ca betonul sa fie
preparat cu agregate cu dimensiunea granulei de pana la 16 mm. La structurile in cadre, betonul
suprabetonarii va fi turnat odata cu cel din grinzi si nodurile de cadru.
(b) Se umezesc n exces blocurile ceramice (de beton) de planseu, dupa care se toarna
betonul concomitent n toate elementele care alcatuiesc planseul - nervuri, grinzi de rigidizare,
centuri, grinzi de cadru si stratul de suprabetonare (fig.14).
Fig. 14 - Turnarea betonului in suprabetonare si nervuri
52
(c) Se va planifica activitatea astfel nct betonarea planseului sa se faca continuu (fara
ntreruperi). Fata superioara a betonului se niveleaza, astfel nct sa se respecte grosimea stratului
de suprabetonare (conform proiectului). Betonul se va proteja cu rogojini care se umezesc pe tot
parcursul ntaririi betonului, de 1-2 ori pe zi. (fig. 15).
Fig. 15 - Tratarea betonului dupa turnare
(d) Durata de tratare a betonului dupa turnare se va stabili conform Codului de practica
NE012-2007/2010, in functie de compozitia betonului, de conditiile atmosferice din timpul si de
dupa turnare si de conditiile de serviciu si de expunere a structurii dupa turnare.
(e) Schela de rezemare a grinzilor de planseu se demonteaza numai dupa ntarirea
completa a betonului, respectiv dupa 28 zile.
(f) Caietul de sarcini intocmit de catre proiectantul autorizat trebuie sa prevada conditiile
de lucru si eventualele restrictii privind protectia muncii, functie de specificul constructiei
respective.
IV.6. Asigurarea calitatii

IV.6.1. Prevederi generale
a) Corpurile ceramice (de beton, din polistiren), armatura suplimentara pe reazeme pentru
asigurarea rezemarii si grinzile LEP se executa n ateliere specializate, avand dotarile tehnice si
personalul calificat, necesare, pe baza unor proceduri de executare a lucrarilor cu un sistem
propriu de asigurare a calitatii.
b) Produsele utilizate vor corespunde standardelor si prevederilor din acest indrumator,
fiind nsotite, la procurare, de documente privind calitatea. Ele vor fi manipulate si depozitate
astfel ncat sa nu se degradeze si sa poata fi identificate.
c) Verificarile privind calitatea se fac, conform prevederilor specifice care urmeaza,
astfel:
(i) - prin verificarea existentei si analizarea continutului documentelor privind calitatea
produselor respective;
(ii) - prin observare vizuala, amanuntita;
(iii) - prin masurare directa a marimilor precizate;
(iv) - prin incercare, conform metodelor precizate.
d) Verificarile privind componentele, prevazute in acest indrumator se refera numai la
cele care se fac n vederea punerii n opera.
53
e) Pentru unele incercari, se prevede efectuarea acestora la producator, urmand ca pentru
punerea n opera sa fie verificate documentele care atesta efectuarea acestor ncercari si
rezultatele obtinute. Incercarile respective se vor referi la probe din loturile de produse care
urmeaza a fi puse n opera.
f) Toate inregistrarile privind verificarile efectuate se vor pastra in registre, care vor putea
fi consultate.
IV.6.2. Verificari privind componentele

a) Verificarile privind grinzile LEP se vor face in modurile si cantitatile aratate n tabelul
urmator:
Tabelul IV.6.1
Verificare prin
Nr.
Caracteristica observare
crt. documente masurare incercare
vizuala
1 Tipul si calitatea grinzilor 100% 100%
2 Dimensiunile 100%
Numarul diagonalelor din
3 100% 100%
grinda sudata
Integritatea invelisului
4 100%
ceramic si al betonului
b) Verificarile privind corpurile ceramice (de beton) se vor face n modurile si cantitatile aratate
n tabelul urmator:
Tabelul IV.6.2
Verificare prin
Nr.
vizuala
1 Tipul si calitatea blocurilor 100% 100%
10% la
2 Dimensiunile (*)
intamplare
3 Integritatea, aspectul 100%
Forma la extrados si rezemari
20% la
4 -planitate
intamplare
-paralelism
Rezistenta la incovoiere - 6 buc la fiecare
5
strapungere (**) lot aprovizionat
Note:
(*) se vor vedea criteriile de performanta stabilite prin agrementul tehnic;
(**) conform procedurilor standardizate.
c) Daca rezultatul pentru una din caracteristici, pe cantitatea de probe prevazuta, nu intra n
limitele abaterilor admise, elementele sau lotul, dupa caz, se considera neconform si nu se pune
n opera, astfel:
c1) - pentru verificarile care vizeaza fiecare bucata n parte (100%), se permite trierea si
admiterea celor care se ncadreaza n abaterile admise;
c2) - pentru verificarile care vizeaza ntregul lot si care se fac prin sondaj, se respinge
ntregul lot.
54
IV.6.3. Verificari la montarea grinzilor, blocurilor ceramice (de beton, din polistiren) si la
turnarea betonului
a) Inainte de a efectua montarea elementelor planseului, se va efectua verificarea conditiilor

prealabile montarii, care se refera la:
a1) - existenta procesului verbal de predare-primire front de lucru, care trebuie sa
consemneze terminarea completa, la nivelul de calitate cerut, a lucrarilor care vor constitui
suportul elementelor de planseu (ziduri, grinzi/rigle de cadru sau alte elemente portante pentru
grinzi), verificarea inregistrarilor privind calitatea acestora, precum si verificarea lucrarilor
respective, prin observare directa si masurari dupa caz;
a2) - starea zonelor pe care se va efectua rezemarea provizorie a grinzilor, la montarea
acestora (sub aspectul rezistentei si stabilitatii, precum si al cotei de nivel);
a3) - existenta si starea elementelor pentru rezemarea provizorie a grinzilor la montarea
acestora;
a4) - existenta detaliilor de executie care stabilesc alcatuirea si conditiile de trasare a
planseelor care se monteaza;
a5) - organizarea corespunzatoare a punctului de lucru pentru desfasurarea
corespunzatoare a lucrarilor (cu deosebire in ceea ce priveste transportul si turnarea betonului).
b) Trasarea pentru montare se refera la:

b1) - identificarea elementelor portante (pereti, rigle s.a.) pe care reazema grinzile,
conform prevederilor din proiect;
b2) - marcarea, pe aceste elemente, a pozitiei grinzilor LEP (axul sau, de preferat,
marginile acestora), verificand deschiderea conform proiectului pentru fiecare grinda;
b3) - marcarea, daca este cazul, a pozitiei nervurilor transversale de rigidizare.
c) La montarea grinzilor LEP se verifica:

c1) - executarea corecta a esafodajelor pentru rezemare;
c2) - distanta libera dintre talpile acestora, de regula chiar cu un corp ceramic (sau de
beton), cel putin la cele doua capete, langa reazeme;
c3) - conditiile de rezemare pe elementele portante ale structurii (lungime, suprafata);
c4) - conditiile de rezemare pe riglele esafodajului;
c5) - cotele stabilite pentru goluri, treceri, montari speciale (grinzi duble, grinzi intrerupte
s.a.);
c6) - unghiurile corecte dintre axul grinzilor LEP si axul elementelor pe care acestea
reazema;
d) La montarea corpurilor ceramice (de beton) se verifica:

d1) - conditiile de rezemare pe umerii grinzilor LEP (latime, suprafata);
d2) - pozitia la capetele fiecarui rand, fata de elementele portante (centuri sau grinzi);
d3) - marimea rosturilor dintre corpuri in camp curent si perpendicularitatea acestora pe
axul grinzilor;
d4) - cota si latimea golului pentru nervurile transversale de rigidizare, daca este cazul.
e) Este interzisa depozitarea de materiale pe zona de planseu montata. Circulatia

persoanelor care lucreaza, se va face numai pe podina din lemn asezata peste corpurile de
umplutura.
f) Montarea armaturilor se face in concordanta cu prevederile din proiect, verificandu-se:

f1) - caracteristicile armaturii si carcaselor de armatura conform tabelului IV.6.3.;
55
f2) - acoperirea cu beton si distantele relative dintre bare conform detaliilor din proiect;
f3) - lungimile, petrecerea (daca este cazul) si pozitia (cotele) in lungul barei;
f4) - fixarea in pozitie;
f5) - starea suprafetei armaturilor (curatire, absenta ruginei neaderente).
g) Turnarea betonului se face in concordanta cu prevederile din proiect (clasa, grosime),

verificandu-se:
g1) - caracteristicile betonului conform tabelului IV.6.3.;
g2) - stropirea cu apa a elementelor montate, imediat inaintea turnarii betonului;
g3) - starea de curatenie a suprafetei care vine in contact cu betonul si lipsa corpurilor
straine care sa ocupe/obtureze spatiul care se betoneaza;
g4) - compactarea si absenta scurgerilor de lapte de ciment prin rosturi;
g5) - finisarea suprafetei superioare.
h) Verificarile privind armatura si betonul, inainte de punerea in opera, se vor face in modurile si
cantitatile aratate in tabelul IV.6.3.
Se vor avea in vedere si cele aratate la pct. IV.2 IV.5 de mai sus.
Tabelul IV.6.3
Verificare prin
Nr.
directa
- la tractiune- cate 3
Tipul si calitatea
1 100% probe pentru fiecare
armaturii
lot si diametru (*)
2 Diametrul armaturilor 100%
Forma si dimensiunile
50% din
carcaselor prefabricate
3 fiecare tip de
pentru rezemare
carcasa
indirecta
Starea suprafetei
4 100%
armaturilor
Conf.
5 Lucrabilitatea betonului
NE012-2007
Rezistenta la
6 buc la fiecare lot
6 compresiune (la 28 de
aprovizionat
zile de la turnare)(**)
Note:
(*) Conform procedurilor standardizate;
(**) Reteta betonului si verificarea clasei de beton obtinuta se face de catre statia de betoane, la comanda
unitatii care pune in opera betonul.
i) Turnarea betonului se face continuu pentru un nivel, in grinzi, suprabetonare si centuri. In

cazul in care nu se poate asigura continuitatea punerii in opera a betonului, rostul de lucru va fi
pozitionat la 1/5 1/3 din deschiderea grinzilor pe directia de betonare in lungul acestora, si la
mijlocul interaxului intre doua grinzi, in zona precizata, in cazul betonarii pe directie
perpendiculara pe grinzi.
56
ANEXA A - Detalii pentru plansee LEP cu blocuri ceramice
GRINZI LEP BLOC DIN CERAMICA
57
GRINZI LEP BLOC CERAMIC CADRE METALICE
64
GRINZI LEP BLOC CERAMIC CADRE DIN BETON ARMAT
75
GRINZI LEP BLOC CERAMIC PERETI (zidarii)
87
ANEXA B - Detalii pentru plansee LEP cu blocuri din beton
GRINZI LEP BLOC DIN BETON
98
GRINZI LEP BLOC DIN BETON CADRE METALICE
103
GRINZI LEP BLOC DIN BETON CADRE DIN BETON ARMAT
113
GRINZI LEP BLOC DIN BETON PERETI (zidarii)
123
ANEXA C - Detalii pentru plansee LEP cu blocuri din polistiren
GRINZI LEP BLOC DIN POLISTIREN
132
Elevatie grinda LEP 470cm GRINZI LEP DE 16,5 (20,5) cm.
210(28)
*valorile din "()" sunt pentru

Gr. LEP de 20,5 cm.
Elevatie grinda LEP 490cm
**armarea inferioara este
calculata pt. utila de 250 kg/mp,
vezi cap. III.3. din note.
210(28)
210(28)
210(210)
137
210(210)
212(210)
212(210)
212(210)
Elevatie grinda LEP 630cm GRINZI LEP DE 16,5 (20,5) cm.
212 *valorile din "()" sunt pentru
Gr. LEP de 20,5 cm.
**armarea inferioara este
calculata pt. utila de 250 kg/mp,
Elevatie grinda LEP 650cm vezi cap. III.3. din note.
212
212
212
138
212
212
212
212
GRINZI LEP BLOC DIN POLISTIREN CADRE METALICE
139
GRINZI LEP BLOC DIN POLISTIREN CADRE DIN BETON ARMAT
148
GRINZI LEP BLOC DIN POLISTIREN PERETI (zidarii)
157

Indrumator Pentru Calculul Si Utilizarea Planseelor Cu Grinzi Si Corpuri de Umplutura Tip LEP

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumator Pentru Calculul Si Utilizarea Planseelor Cu Grinzi Si Corpuri de Umplutura Tip LEP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INDRUMATOR PENTRU CALCULUL SI UTILIZAREA

PLANSEELOR CU GRINZI SI CORPURI DE

ELABORAT DE SC ENERGOPROIECT SRL BUCURESTI

AUTOR : SC ENERGOPROIECT SRL BUCURESTI

COLABORATORI : Prof. dr. ing. Pavel CONSTANTIN

II. REGULI PRIVIND PROIECTAREA SI REALIZAREA PLANSEELOR LEP

III. ELEMENTE PENTRU PROIECTAREA SI CALCULUL PLANSEELOR TIP LEP

IV. PREVEDERI CONSTRUCTIVE, DETALII SI REZOLVARI PRIVIND ZONELE

I. Dispozitii generale , scop si domeniu

I.1.2. Grinzile preturnate (LEP-PG14,5; LEP-PG20,5) au armatura sub forma de carcasa

I.1.4. Corpuri de umplutura din beton de 16 cm cu goluri orizontale.

I.1.6. Betonul turnat monolit in completarea grinzilor , in eventuale grinzi de rigidizare

I.2. Lista de referinta

I.2.2. Normative si instructiuni:

I.2.3. Standarde europene (adaptate ca standarde romanesti SR EN):

Armatura de conectare - armatura ancorata de o parte si de alta a interfatei dintre grinda si

Talpa comprimata - talpa superioara comprimata a unei sectiuni a planseului;

II.1. Reguli generale

La structurile la care urmeaza sa fie utilizate planseele LEP se recomanda a se avea in

Cele mai importante reguli ar fi :

- la proiectarea instalatiilor, care se recomanda a se face in paralel cu proiectarea

- inainte de definitivarea partiurilor de arhitectura se va consulta proiectantul structurii in

Planseul LEP este un planseu compozit alcatuit din:

Discontinuitatile in plansee (goluri sau intranduri de dimensiuni mari) nu trebuie sa

Planseul LEP se comporta ca o diafragma rigida, cu rol de a transmite fortele orizontale

Functie de destinatia incaperilor si de scenariul ce se intocmeste, trebuiesc luate masuri

II.3. Tipuri de elemente utilizate la planseele LEP

Fig. 2 - Rezemare grinda planseu LEP pe centura de beton armat

Fig. 3 - Sectiune grinda preturnata planseu LEP

Caracteristicile dimensionale si greutatile grinzilor sunt prezentate in tabelele 312 (s-a

In functie de valorile incarcarilor de calcul si de necesarul de capacitate la rezistenta,

Dispunerea grinzilor cu zabrele sudate in lungul grinzilor LEP se va face conform

II.3.2. Blocuri ceramice pentru plansee LEP

Fig. 5 - Bloc ceramic TP 16

Dimensiuni 188 x 450 x 160 mm

Fig. 6 - Bloc ceramic TP 22

Dimensiuni 188 x 420 x 225 mm

Fig. 7 - Bloc din beton de 16 cm

Dimensiuni 200 x 480 x 160 mm

II.3.4. Blocuri din polistiren pentru plansee LEP

Fig. 8 - Bloc din polistiren de 16 cm

Dimensiuni 1200 x 420 x 160 mm

Fig. 9 - Bloc din polistiren de 22 cm

Dimensiuni 1200 x 420 x 220 mm

Caz 1 : Planseu LEP cu corpuri ceramice TP16

Nr Strat Conductivitate Grosime Rezistenta

Caz 2 : Planseu LEP cu corpuri ceramice TP22

Nr Strat Conductivitate Grosime Rezistenta

Caz 3: Planseu LEP cu blocuri de beton de 16cm

Caz 4 : Planseu LEP cu corpuri din polistiren de 16 cm

Nr Strat Conductivitate Grosime Rezistenta

Caz 5 : Planseu LEP cu corpuri din polistiren de 22 cm

Nr Strat Conductivitate Grosime Rezistenta

III.2. Ipoteze de calcul - prevederi generale privind calculul planseelor LEP

Aceasta incarcare totala se transforma in incarcare uniform distribuita pe m2 de planseu cu

Incarcarea de calcul datorata peretilor despartitori se calculeaza mai intai ca o incarcare

Gcpd = n x (dp x hp x lp x p + 2 x dt x hp x lp x t) [daN]

Aceasta incarcare totala se transforma in incarcare uniform distribuita pe m2 de planseu

Pe planseu pot actiona urmatoarele tipuri de incarcari:

Incarcarea utila normata (datorata procesului de exploatare) este in functie de destinatia

Caz A : Planseu LEP cu corpuri ceramice TP16

Element gn [daN/m2] n gc [daN/m2]

Caz B: Planseu LEP cu blocuri de beton de 16cm

Coeficientii incarcarilor s-au considerat conform codului CR0-2012 - "Bazele proiectarii