Sunteți pe pagina 1din 9

1.

Tema proiectului
Să se verifice terenul de fundare aflat sub fundaţia izolată a unui stâlp de
beton armat cu dimensiunile de 30 x 40 cm 2 a unei construcţii industriale
încadrate în clasa a II-a de importanţă. Încărcarile de calcul transmise la nivelul
fundaţiei sunt:
a) Gruparea fundamentală:
Pfc =1000 kN
M cf =150 kNm
b) Gruparea specială:
Pfs =1300 kN
M sf = 225 kNm

2.Calculul presiunii convenţionale şi predimensionarea blocului


de fundaţie

Se va alege o adâncime de fundare Df= -2.50 m. Conform conform fişei


forajului anexata proiectului, unei adâncimi de -2,50 m îi corespunde un indice
de consistenţă Ic=0,72 şi un indice al porilor e=0,69.
Conform fişei forajului şi algoritmului de determinare a valorilor de bază ale
presiunii conventionale, prezentat în anexa proiectului, tabelul III.4.b) se va
extrage sub forma urmatorului tabel valorile de baza ale presiunii convenţionale
ale unui pamânt coeziv:
Indicele porilor e Indicele de consistenţă Indicele de consistenţă
Ic=0,50 Ic=1,00
0,6 450 525
0,8 300 350

Prin interpolare, pentru adâncimea de fundare Df= -2.50 m şi pentru un indice


de consistenţă Ic=0,72 şi un indice al porilor e=0,69 se va obţine o valoare a
presiunii conventionale p = 410 kPa, care va constitui presiunea de calcul în
conv

etapa predimensionării blocului de fundaţie.


Acestei valori de bază, conform „Normativului pentru proiectarea
structurilor de fundare directă – NP 112 – 04 ” i se vor mai adăuga următorii
coeficienţi de corecţie:
- CD – coeficient de corecţie cu adâncimea de fundare;
- CB – coeficient de corecţie cu lăţimea fundaţiei.

Valoarea lui CD se va determina cu relaţia:


c D = k 2 γ ( D f − 2 ) unitatea de măsura fiind kPa, unde
- k 2 este un coefiecient corespunzător pământurilor coezive cu o plasticitate
mare, şi care are conform tabelului III.5 anexat valoarea k 2 = 1,5.
- γ este greutatea volumică a straturilor situate deasupra nivelului tălpii
fundaţiei, şi care conform fişei forajului are valoarea γ=18,5 kN/m 3 .
Astfel va rezulta o valoare CD =13,87 kPa.

Pentru calculul corecţiei cu lăţimea fundaţiei CB se va considera o


predimensionare valabilă unei presiuni convenţionale a terenului egală cu
p =p
conv + c ≅ 425 kPa şi se vor considera dimensiunile blocului de fundaţie ca
conv D

fiind egale, adică L=B. Astfel vom avea o presiune efectivă medie egală cu
presiunea convenţinală de calcul, adică,
Pfs
p med
ef = pconv = ⇒ B = 1,75m.
L⋅B
Coeficientul de corecţie cu lăţimea CB se va calcula cu relaţia
c B = p conv ⋅ k1 ⋅ ( B −1) unde k1 =0,05 este un coeficient ce caracterizează
pământurile coezive şi pentru o valoare a lăţimii B=1,75 m se va obţine o
valoare a lui CB = 15,37 kPa.
Dupa aplicarea celor doi coeficienţi de corecţie va rezulta o presiune
convenţională de calcul Pconv = 440 kPa.
Pentru dimensionarea blocului de fundaţie, conform NP 112 – 04 se va
L
adopta un raport al dimensiunilor = 1,2 ⇒ L=2,10 m şi B=1,75 m.
B

3.Verificarea şi redimensionarea blocului de fundaţie.

3.1. Etapa verificării presiunii efective medii din încărcarea specială;


med , sp
Condiţia care trebuie indeplinită este ca p ef ≤ p conv ;
Pfs G fundatie Gumplutura
p med , sp
ef = + + + p pardoseala unde se vor considera greutaţile
L⋅B L⋅B L⋅B
volumice,
γ umplutura =18 ,5 kN m 3 , γ ba = 25 kN m 3 , p pardoseala = 5 kN m2 .
Se va obţine o valoare pef
med , sp
= 433 kPa ≤ p conv .

3.2. Etapa verificării presiunii maxime din încărcarea fundamentală;

Condiţia necesară este ca presiunea maxima din încărcarea fundamentală să


f
îndeplinescă relaţia p max ≤ 1,4 p conv . Presiunea maxima din încarcarea
fundamentală va fi dată de relaţia:
M cf M cf 6 ⋅ M cf
p f
max =p med , f
ef . + unde = = 120kPa , iar presiunea medie efectivă din
W W B ⋅ L2
fundamentală este dată de relaţia,
Pfc G fundatie Gumplutura
p med , f
ef = + + + p pardoseala = 340 kPa .
L⋅B L⋅B L⋅B
Astfel se va obţine o valoare a presiunii maxime din fundamentală
f
p max = 460 kPa ≤ 616 kPa = 1,4 p conv

3.3 Etapa verificării presiunii maxime din încărcarea specială;

În calculul unei fundaţii se impune ca încărcările speciale transmise de


M sf
aceasta să satisfacă relaţia s
p max ≤1,6 pconv , unde p max
s
= p efmed. , s + , presiunea
W
efectivă medie din încărcarea specială fiind dată de relaţia:
Pfs G fundatie Gumplutura
pefmed , s = + + + p pardoseala = 425 kPa ,
L⋅B L⋅B L⋅B
M sf 6 ⋅ M sf
iar = = 175kPa .
W B ⋅ L2

. = 600 kPa ≤ 705 kPa = 1,6 pconv


s
Se va obţine o valoare pmax .

În concluzie, fiind îndeplinite toate cele trei etape de verificare, nu este


necesară o redimensionare a blocului de fundaţie, existenta asigurând o
transmitere optima a eforturilor în terenul de fundare.

4. Dimensionarea treptelor cuzinetului

Conform „Normativului pentru proiectarea structurilor de fundare


directă NP 112 – 04 ” în dimensionarea cuzinetului din beton armat se va putea
lc
alege o valoare a raportului = 0,50 ÷ 0,65 . În continuare se va adopta o valoare
L
a raportului amintit egală cu 0,55, rezultând o valoare a lungimii cuzinetului
lc=1,15 m. Pentru aceeaşi valoare a raportului se va obţine o lăţime a
cuzinetului egala cu bc=1,00 m.
În conformitate cu acelaşi normativ, pentru determinarea înălţimii blocului de
fundare, respectiv al cuzinetului se va adopta o valoare a tgα = 2,60 , unde α este
reprezentat în figură
Astfel se vor obţine valorile H = 1,25 m , respectiv hc = 0,90 m.
Înainte de a se trece la etapa urmatoare se va face o nouă verficare la stările
limita de presiune, de data aceasta luându-se în calcul volumele exacte ale
betonului simplu, betonului armat respectiv al umpluturii de pământ. Se vor
aplica formulele din subcapitolul 3, şi se vor obtine rezultatele:
pefmed , sp = 445 kPa ≤ pconv
f
pmax = 485 kPa ≤ 616 kPa = 1,4 pconv
. = 603 kPa ≤ 705 kPa = 1,6 pconv
s
pmax

5. Calculul presiunii plastice ppl a terenului

Presiunea plastică pentru fundaţiile cu formă dreptunghiulară în plan se


calculează cu relaţia:
p pl = m1 (γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + cN 3 ) , unde
γ - media ponderată a greutăţilor volumice de calcul ale straturilor de sub
fundaţie cuprinse pe o adâncime de B/4 de la talpa fundaţiei, γ=18,5 kN/m 3 .
q – suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei, lateral faţă de fundaţie
q = humplutura γ umplutura + ( D f −hcuzinet ) ⋅γ = 44 ,55
m1 – coeficient adimensional al condiţiilor de lucru, care pentru pământuri
coezive cu un indice de consistenţă mai mare de 0,5 este m1 =1,4.
N1, N2, N3 coeficienţi adimensionali în funcţie de valoarea de calcul a
unghiului de frecare Φ=20˚→ N1=0,51 , N2=3,06 , N3=5,66 conform
„Normativului pentru proiectarea structurilor de fundare directă –NP 112 – 04 ”.
c – valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamânt de sub talpa fundaţiei
care se va lua din fişa forajului, şi care are valoarea c=0,68.
Astfel se va obţine o valoare de calcul a presiunii plastice ppl=735 kPa, care
îndeplineşte condiţia p pl ≥ p max = 485 kPa.
f

6. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate


portantă

În cazul fundaţiilor directe cu talpă orizontală, verificarea capacităţii portante


se face cu relaţia:
Pfs
pef, = unde L’ şi B’ sunt dimensiunile reduse ale tălpii fundaţiei
L' ⋅ B '
determinate de relaţiile L’= L – 2e şi B’=B– 2e unde e este excentricitatea
M sf
adiţională a rezultantei încărcării de calcul e = P s = 0.173 . Vor rezulta valorile
f

L’=1,75 m şi B’=1,40 m. Cu aceste valori va rezulta o valoare


p’ef= 530 kPa.

Calculul presiunii critice pcr


Pentru o rezultantă a încărcărilor de calcul care prezintă o înclinare faţă de
verticală mai mică de 5˚ şi în cazul stratificaţiei orizontale, presiunea critică se
calculează cu relaţia:

pcr = γ * ⋅B '⋅N γ ⋅ λγ + q ⋅ N q ⋅ λq + c * ⋅N c ⋅ λc
unde,
γ* - greutatea volumică de calcul a straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei;
pentru cazul de faţă, conform STAS 3300/1-85 se va adopta un coeficient
α=0,95, astfel γ*= γ α = 17,55 kN/m 3 .
B’ – lăţimea redusă a fundaţiei care are valoarea de 1,40 m;
Nγ, Nq, Nc – coeficienţi adimensionali de capacitate portantă care depind de
valoarea Φ*= Φ•α= 19˚, astfel Nγ=1,60 , Nq = 5,90 , Nc = 14,04 ( NP – 112-04)
c*=c•α = 65 (c – valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamânt de sub talpa
fundaţiei care se va lua din fişa forajului, şi care are valoarea c=68);

λγ, λq , λc – coeficienţi de formă ai tălpii fundaţiei, conform tabelului A.17, pagina


94, NP-112-04, anexată. Astfel λc= λq = 1+ 0,3 B’/L’ = 1,24 şi
λγ = 1-0,4 B’/L’=0,58.

După efectuarea calculelor se va obţine o presiune pcr=1485 kPa.

Verificarea la starea limită de presiune p'ef ≤ mp cr ⇒530 ≤1485 adevarat! Astfel


rezultă ca nu este necesară o redimensionare a fundaţiei.

7.Calculul terenului de fundaţiei la starea limită de deformaţie

Condiţia necesară în cazul stării limită de deformaţie este ca ∆ef ≤ ∆admisibil


unde ∆ef reprezintă tasarea efectivă a terenului sub acţiunea încărcărilor date de
construcţie . În cazul de faţă ∆admisibil = 8 cm pentru o construcţie din
clasa a II-a de importanţă.
Relaţia de calcul a tasării efective este
n σ zmed
,i ⋅ hi
∆ ef = β ⋅ ∑ unde β=0,8 este un coeficient de corecţie,
i =1 Ei
σ zsup
,i + σ z ,i
inf
σzm,ed
i - efortul vertical mediu în stratul i, calculat cu relaţia σ zmed
,i = ,
2
unde σz ,i şi σz ,i sunt eforturile unitare la limita inferioară respectiv superioară a
inf sup

stratului i;
hi – grosimea stratului elementar i;
Ei – modulul de deformaţie liniară a stratului i ( Ei = M0 M, cazul de faţă
M0=1,5 , M fiind dat din fişa forajului);
n – numărul de straturi elementare cuprinse în zona activă;

Pe verticala centrului fundaţiei, la limitele de separaţie ale stratelor elementare


eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundaţiei se
vor calcula cu relaţia:
σ z = α0 ⋅ pnet unde pnet = pefmed , f − γ ⋅D f =294 kPa, iar α0 este un coeficient de
distribuţie al eforturilor verticale pentru presiuni uniform distribuite pe talpă, dat
în tabelul III.3, din anexă, în funcţie de rapoartele L/B şi z/B (unde z este
adâncimea planului de separaţie al stratului elementar, în metri, măsurată de la
talpa fundaţiei).
Calculul tasării probabile va fi organizat sub forma următorului tabel:
hi σ med σmed
Nr. strat
0,4 B = 0,7 m
Ei γi g ,i z ,i
∆ef

-2,50 m
1 135 18,5 52,75 264,60 1,10
-3,20 m
-3,20 m
2 150 18,7 66,40 183,75 1,78
-3,90 m
-3,90 m
3 147 18,6 79,05 104,40 2,18
-4,60 m
-4,60 m
4 135 18,1 89,60 61,75 2,44
-5,30 m
-5,30 m
5 165 19,1 107,95 39,65 2,57
-6,00 m
-6,00 m
6 180 19,1 124,00 26,25 2,65
-6,70 m

unde σ z ,i = α0 ⋅ p net , α0 luând pe rând valorile 1; 0,8 ; 0,45 ; 0,26 ; 0,11 ;


σ gsup,i + σ ginf,i
respective pentru stratul 6 valoarea 0,07 şi σ gmed
,i = , σ g ,i = γ i ⋅ hi care ia
2
valori pentru fiecare strat i.
După cum se observă deformaţia limită, atinsă pentru σ z ,i ≤ 0,2σ g ,i , va avea
med med

valoarea 2,65 cm , mai mică decât valoarea admisibilă de 8 cm. În concluzie nu


este necesară o redimensionare a fundaţiei.

8. Calcularea momentelor încovoietoare în cuzinet

Calculul momentelor încovoietoare pozitive în cuzinet se face considerând


încastrarea consolelor în secţiunile de la faţa stâlpului.
lC1
y
bC

x x
bC1

y
Pcmed

lC

PC1 PCmed PC0 PC2


Presiunile pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi bloc (figura anterioară),
funcţie de care se determină eforturile secţionale în cuzinet, sunt determinate de
soloicitările din stâlp, neţinând cont de greutatea cuzinetului.
Aceste presiuni de pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi blocul de beton,
dacă nu apar desprinderi sau aria activă este de ce puţin 70%, se determină cu
următoarea relaţie:
Pfs 6 ⋅ M sf
pC1,C 2 = ± , rezultând valorile de calcul
lc ⋅ bc lc2 ⋅ bc
pc1=2151 kPa şi pc2=110kPa.
Momentele încovoietoare în cuzinet se calculează cu relaţiile
 l2 l2 
M x = bc ⋅  pc 0 ⋅ c1 + ( pc1 − pc 0 ) ⋅ c1  şi
 2 3
bc21 p +p
M y = lc ⋅ pcmed ⋅ , unde pcmed = c1 c 2 , conform figurii anterioare.
2 2
Astfel se vor obţine momentele de calcul M x =135 kNm şi M y = 80 kNm .

9. Determinarea ariei de armătură necesară

9.1.Calculul armăturii de rezistenţă a cuzinetului

Pentru determinarea ariei de armătură necesară se vor utiliza relaţiile:


Mx My
Aax = şi Aay = .
0.85 ⋅ h0 ⋅ Ra 0.85 ⋅ h0 ⋅ Ra
Stratul de acoperire cu beton al armăturii este de 5 cm, cuzinetul fundaţiei
având h=0,90 m, astfel obţinându-se o valoare h0 = h − a = 0,85 m . Pentru armarea
cuzinetului din beton armat se va utiliza oţel beton PC52 şi OB37 cu rezistenţele
de calcul Ra=300 N/mm² respectiv Ra=210 N/mm². După efectuarea calculului
se vor obţine următoarele soluţii:
Aax = 623 mm 2 şi Aay = 369 mm 2 oţel PC52.
Astfel soluţia constructivă aleasă va fi
Aax = 679 mm 2 = 6 × φ12 PC 52 şi Aay = 452 mm 2 = 4 ×φ12 PC 52 corespunzătoare
unor procente de armare p x = 0.08 % şi p y = 0.05 % .

9.2. Calculul armăturii de ancoraj a cuzinetului


Lungimea de ancoraj a armăturii din cuzinetul de beton armat este dată de
relaţia:
pc 2 ⋅ lc
l'= unde pc1 şi pc2 sunt presiunile de contact de pe suprafaţa dintre
pc1 + pc 2
cuzinet si blocul de fundaţie determinate la subcapitolul 8, iar lc este lungimea
cuzinetului în plan determinată anterior. Astfel se va obţine o lungime de
ancoraj l’= 6 cm.
Pentru calculul forţei de întindere T se va utiliza relaţia:
1
T = pc 2 ⋅ l '⋅bc = 3,8 kN. Astfel aria de armătură pentru ancorarea cuzinetului în
2
T
blocul de armare va fi egala cu Aa = =18 ,10 mm 2 , oţelul ales fiind OB37 cu
Ra
Ra=210 N/mm². Fiind o valoare a ariei de armare mai mică decât procentul
minim de armare se va recurge la o armare cu 2Φ8 OB37 pe ambele direcţii
respectiv.