UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ

DIN CAJAMARCA
FACULTATEA DE INGINERIE
SCOALA ACADEMICA PROFESIONALA DE INGINERIE
GEOLOGICA

GEOTEHNICA II

DESARROLLO DE EJERCICIOS DE

Ejercicios propuestos en capítulo 11 del Libro “Principios de Ingeniería de Cim

ECHIPAMENTE:
BAZÁN SANTA CRUZ, Orlando
MERINO CROSS, Erika
FALCONI REYES, Alejandro
HERRERA VENTURA , Albert
SPELUCÍN ESTELA, Jhennyfer
TORRES CABRERA, Daniel
TUESTA RABANAL, iulie

PROFESOR:
ing. ROBERTO GONZALES LLANA

1
Cajamarca, mai 2013
INTRODUCERE

Acest document este o rezolvare a problemelor ridicate în capitolul 11 al Cărții

„Principii de inginerie a fundațiilor” Ediția a V-a – Braja M. Das, pentru consolidarea
cunoștințelor obținute la clasă cu privire la tema fundațiilor adânci și fundațiilor cu
sistem de piloni. Acest lucru va duce la înțelegerea importanței acestor subiecte în
formarea profesională a unui inginer geologic în vederea performanței postului ca
geotehnist.

2
CONŢINUT

INTRODUCERE...............................................................................................................2
CONŢINUT.......................................................................................................................3
EXERCIȚIUL 11.1............................................................................................................5
EXERCIȚIUL 11.2..........................................................................................................12
EXERCIȚIUL 11.3..........................................................................................................14
EXERCIȚIUL 11.4..........................................................................................................16
EXERCIȚIUL 11.5..........................................................................................................17
EXERCIȚIUL 11.6..........................................................................................................17
EXERCIȚIUL 11.7..........................................................................................................20
EXERCIȚIUL 11.8..........................................................................................................21
EXERCIȚIUL 11.9..........................................................................................................34
EXERCIȚIUL 11.10........................................................................................................39
EXERCIȚIUL 11.11........................................................................................................43
EXERCIȚIUL 11.12........................................................................................................51
EXERCIȚIUL 11.13........................................................................................................53
EXERCIȚIUL 11.14........................................................................................................57
EXERCIȚIUL 11.15........................................................................................................61
EXERCIȚIUL 11.16........................................................................................................63
EXERCIȚIUL 11.17........................................................................................................65
EXERCIȚIUL 11.18........................................................................................................67
EXERCIȚIUL 11.19........................................................................................................69
EXERCIȚIUL 11.20........................................................................................................71
EXERCIȚIUL 11.21........................................................................................................72
EXERCIȚIUL 11.22........................................................................................................73
EXERCIȚIUL 11.23........................................................................................................75
EXERCIȚIUL 11.24........................................................................................................76
EXERCIȚIUL 11.25........................................................................................................77
EXERCIȚIUL 11.26........................................................................................................78
EXERCIȚIUL 11.27........................................................................................................81
EXERCIȚIUL 11.28........................................................................................................84
3
4
EXERCIȚIUL 11.1

O grămadă de beton de 25 m lungime are o secțiune transversală de 305 mm x 305

mm. Pilotul este complet înglobat cu nisip pentru care ɣ= 17,5 KN/m 3 și Φ'= 35°.

Calculati:

a) Cea mai bună sarcină de vârf Qp cu metoda Meyerhof.

b) Rezistența totală la frecare, unde: K=1,3; δ= 0,8 ø'

Înainte de a rezolva exercițiul trebuie să definiți:

 Încărcare de vârf Qp finală:

Determinarea capacității de încărcare finală a unei grămadă, Qu, este complexă; totuși,
poate fi reprezentată practic ca suma capacității de încărcare luate de vârful pilotului
Qp, plus capacitatea de încărcare luată de rezistența la efort. ) prin suprafața arborelui
pilotului Qs.

Qu = Qs + Qp

Capacitatea de încărcare finală a unui grămadă este compusă din rezistența la frecare și
rezistența la vârf. În solurile granulare, rezistența degetelor este în general mai mare
decât rezistența la frecare laterală.

Frecarea laterală fa la adâncimea z este dată de:

f = Ks pd tg δ

Unde:

Ks = coeficientul de pământ lateral, raportul dintre presiunea laterală și verticală pe

părțile laterale ale grămezii.

pd = efort vertical efectiv la adâncimea z.

δ = unghiul de frecare dintre grămadă și sol.

Pentru o grămadă înconjurată de pământ granular între adâncimile z1 și z2, rezistența la

frecare laterală este

Qs = ½ Ks γ (z1 + z2) tg δ As

Unde As este zona încorporată de la z1 la z2. Dacă grămada este parțial scufundată,
contribuțiile deasupra și dedesubtul pânzei freatice trebuie calculate separat.

5
Valorile lui Ks și δ prezentate de Broms (1966) sunt prezentate în tabele. Aceste valori
sunt valabile până la o valoare de frecare laterală f de 110 KN/m2, care este valoarea
maximă care poate fi utilizată pentru piloți cu secțiune constantă.

În calculul rezistenței degetelor, al treilea termen al ecuației Meyerhof (legat de frecarea

bazei) este relativ mic pentru grămezi lungi și subțiri, deci este de obicei ignorat. Atunci
rezistența la bază este:

Qb = pb (Nq - 1) Ab

Unde:

pb = solicitarea efectivă de suprasarcină la baza grămezii.

Ab = aria bazei grămezii.

Valorile φ sunt obținute din rezultatele testului standard de penetrare (fără a aplica
corecții pentru adâncime, pază freatică sau conținut de nămol).

Valorile Nq ale lui Meyerhof tind să fie extrem de ridicate pentru fundațiile cu piloți, în
comparație cu eșecurile reale, deci valorile obținute de Berezantsev (1961) sunt mai
potrivite. Valoarea maximă a rezistenței pe vârf de utilizat este de 1.100 KN/m².

 Capacitatea maximă de încărcare a unei grămezi în sol granular.

Capacitatea de încărcare a unei grămezi de vârf are o formă similară cu formula pentru
fundații de mică adâncime, exprimată ca efort poate fi reprezentat:

Având în vedere că diametrul grămezii D este relativ mic, primul termen al ecuației
poate fi eliminat fără afectarea considerabilă a determinării capacității de încărcare,
lăsând ecuația:

Unde:

c = coeziunea solului care susține vârful grămezii

q' = efort vertical efectiv la vârful grămezii

Nq' ∗ Nc ∗ = factori de capacitate de încărcare pentru fundații adânci

Capacitatea de încărcare a unei grămezi de vârf, exprimată ca forță, este determinată

prin înmulțirea tensiunii cu aria secțiunii transversale a grămezii Ap și poate fi
reprezentată astfel:
6
DEZVOLTAREA PROBLEMEI

PARTEA A: sarcina finală a vârfului Qp cu metoda Meyerhof

1. Folosim formula generală pentru încărcarea finală a grămezii

Unde:

qp = rezistența vârfului unității.

Ap = aria secțiunii transversale a grămezii.

c = coeziunea solului care susține vârful grămezii.

ce = efort vertical efectiv la vârful grămezii.

Nq' ∗ Nc ∗ = factori de capacitate de încărcare pentru fundații adânci.

Variația Nq* cu unghiul de frecare a solului Φ' poate fi găsită folosind următorul grafic:

7
 140

2. Pentru că problema ne spune că solul este compus din nisip, iar nisipul are o
valoare de coeziune = 0, așa este

' ¿
Qp= Ap . q p= Ap . q . N q

Cu toate acestea, trebuie îndeplinit faptul că Qp nu trebuie să depășească valoarea limită

a lui Ap. q l
' ¿
Ap .q . N q ≤ Ap. q p

3. Determinăm rezistența vârfului folosind următoarea ecuație:

¿
q l=0.5 Pa N q Tg ø '

Unde:

Da = presiunea atmosferică (100KN/ m2 sau 2000 lb/ ft2 )

Folosind datele din problema din ecuație avem:

(
q l=0.5 100
KN
m2 )
140 Tg35 °

8
 q l=4901.45 KN/ m2

Acum înmulțim cu aria în m2

4901.45 KN 2
q l= x (0.305 m)
m2

q l=455.96 KN

4. Determinăm sarcina finală a vârfului cu prima condiție

' ¿
Q p= Ap . q N p

Folosind datele din problema avem:

2
(
Q p=(0.305 m) . 25 m x
17.5 KN
m
3 ). 140

Q p=5697.78 KN

După cum vedem în stare:

' ¿
Ap .q . N q ≤ Ap. q p

5697.78 KN ≤ 455.96 KN

Această condiție nu este îndeplinită, așa că alegem ca sarcina finală să fie 455.96 KN

PARTEA B: calculați rezistența totală la frecare (k= 1,3 și δ= 0,8 ø')

Înainte de a dezvolta trebuie să știm următoarele:

 Rezistența la frecare Qs se exprimă astfel:

Qs=∑ (pag. ∆L .f)

Unde

∆L = grosimea stratului de sol.

Rezistența unitară la frecare f este dificil de estimat. Atunci când se calculează f, trebuie
luați în considerare câțiva factori importanți, cum ar fi:

Natura instalării piloților. Pentru cei antrenați în nisip, vibrațiile cauzate în timpul
deplasării grămezii ajută la densificarea solului din jurul acestuia.

9
Pe baza observațiilor, s-a determinat că natura variației în câmp este aproximativ cea
prezentată în figură. Frecarea unitară a pielii crește cu adâncimea mai mult sau mai
puțin liniar până la o adâncime de L' și apoi rămâne constantă. Mărimea adâncimii
critice L' este cuprinsă între 15 și 20 de diametre ale piloților. O estimare conservatoare
ar fi:

L'=15 D

La adâncimi similare, frecarea unitară a pielii în nisipul afânat este mai mare pentru o
grămadă cu deplasare mare decât pentru o grămadă cu deplasare mică.

La adâncimi similare, piloții forați sau parțial antrenați cu un jet de apă de înaltă
presiune vor avea o frecare a suprafeței unitare mai mică decât în cazul piloților batați.

Luând în considerare factorii de mai sus, se oferă o relație aproximativă pentru f.

'
f =K . σ 0 .Tg δ

Unde

K = coeficientul efectiv de presiune la pământ

σ'o = efort vertical efectiv la adâncime

δ = unghiul de frecare dintre sol și grămadă

Dezvoltarea exercițiului:

1. Găsim adâncimea critică:

L ' ≈ 15∗( 0.305 m )

'
L ≈ 4.575 m

2. Găsim stresul vertical efectiv la adâncime

10
 '
σ 0=ɣ . L'

' KN 2
σ 0=17.5 3
x 4.575 m=80.0625 KN /m
m

3. Astfel determinăm:
'
f =K σ 0 Tg δ

(
f =( 1.3 ) 80.0625
KN
m
2 )
Tg(0.8∗35 °)

2
f =55.34 KN /m

4. Iată cum aplicăm formula pentru a găsi Q-uri:

Qs= ( fz=0+ fz(4.575)

2 ) p L + f ( 4.575 ) . P ( L−L )
' '

( )
55.34 KN
0+
m2 55.34 KN
Qs= ( 4∗0.305 m )( 4.575 m) + . ( 4∗0.305 m )( 25 m−4.575 m)
2 m2

Qs=1533.43 KN

11
EXERCIȚIUL 11.2

Rezolvați exercițiul 11.1. folosind metoda Coyle și Castello.

DEZVOLTARE
' ¿
Qp= Ap . q . N q

Unde:

ce = Efort vertical efectiv la nivelul vârfului grămezii.

N*q = factor de capacitate de încărcare.

¿
Figura următoare arată variația N q cu L/D și unghiul de frecare a solului ø'.

80

90

12
Deoarece raportul dintre L și D este 81,96, s-a făcut o proiecție pe grafic având ca
rezultat factorul de capacitate de încărcare: N*q= 18.

Utilizând astfel formula Coyle și Castello.

' ¿
Qp= Ap . q . N q

2
(
Q p=(0.305 m) . 25 m x
17.5 KN
m
3 ). 18

Q p=732.57 KN

13
EXERCIȚIUL 11.3

Rezolvați problema 11.1, folosind metoda lui Vesic. Considerați Ir= Irr = 50

1. Înainte de a dezvolta problema trebuie să știm următoarele:

Vesic a propus o metodă de estimare a capacității de încărcare a vârfului unei grămezi

pe baza teoriei expansiunii cavității. Conform acestei teorii, pe baza parametrilor
efectivi de stres, se poate scrie:

Unde:
'
σ 0=¿Tensiunea efectivă normală medie a solului la nivelul vârfului piciorului
1+ 2 k o
q'
3

K 0=coeficiente de presion de tierra en reposo=1−sen ø '

¿ ¿
K c ; K ɣ =factores de capacidad de carga

Conform teoriei lui Vesic:

¿
N σ =f ( Irr )

Unde:

Irr = indice de rigiditate redus al solului

DEZVOLTAREA PROBLEMEI

1. Folosim formula ecuațiilor anterioare și cu C=0

' ¿ 1+ 2 k o ' ¿
Qp= Ap . σ 0 . N q= Ap. q . Nq
3
'
1+2(1−sen ø ) ' ¿
Qp= Ap . q .Nq
3

Qp=(0.305 m) .
1+2(1−sen 35 ' )
2
3
KN
(
17.5 3 ∗25 m . N ¿q
m )
¿
Deoarece valoarea de N q se obtine prin tabele, in functie de ø ' și Irr. Dar pentru valoarea
unui Irr=50, nu există în tabel, se procedează la o medie între Irr=40 și un Irr=60

14
 ¿
Avem o valoare medie de N q =83.565

( )
°
2 1+2(1−sen 35 ) KN
Qp=(0.305 m) . 17.5 3 ∗25 m .83 .565
3 m

Qp=2100.48 KN

15
EXERCIȚIUL 11.4

Rezolvați problema 11.1. Folosind metoda lui Janbu, considerăm n' = 90°

1. Înainte de a dezvolta următoarea problemă, trebuie să se cunoască următoarele:

Qp= Ap ¿)

Relațiile cu capacitatea de încărcare sunt următoarele:

2
N q =( tan ø + √ 1+ tan ø ) (e
' '
¿ ' ❑ 2 2 n tan ø
)

Unghiul lui n' variază între 60° în argile moi până la aproximativ 105° în soluri
nisipoase dense. Pentru utilizare practică se recomandă:

60 ≤ n ' ≤ 90

Dezvoltarea exercițiului

 Deoarece solul este nisipos, se ia C=0

¿
Qp= Ap . q ' . N q
¿
Pentru o valoare de ø' = 35° și n' = 90°, valoarea lui N q este egal cu: 38

(
Asa de: Qp=( 0.305 m x 0.305 m ) 25 m x 17.5
KN
m
3 )
( 38 )

Qp=1546.54 KN

16
EXERCIȚIUL 11.5

Utilizați rezultatele problemelor 11.1 pentru a estima o valoare permisă pentru

sarcina de vârf. Luați în considerare FS = 4.

Qs+Qp 1533.43+ 455.96 KN

Qadm= = =497.35 kN
FS 4

EXERCIȚIUL 11.6

Rezolvați problema 11.1 la = 18,5 kN/ m3 şi𝜙 ' = 40°

A.
' ¿
Q P= A P q P= A P q N q
2
A p =( 305 mm ×305 mm ) =0.093025 m

L=25 m

' kN kN
q =γx L=18.5 3
x 25 m=462.5 2
m m
∅ '=40 °

¿
N q =360

17
Inlocuim:

' ¿ kN
Q P= A P q N q=0.093025 x 462.5 2
x 360=15488.66 kN
m

Qp nu trebuie să depășească valoarea limităQ P ql ; adică

Q P ≤ A P ql

Rezistența limită a vârfului este:

¿ ' kN kN
q l=0.5 pa N q tan ∅ =0.5 x 100 2
x 360 x tan 40 °=15103.79 2
m m

Unde:

Da = presiunea atmosferică (100KN/ m2 sau 2000 lb/ ft2 )

Daca nu te conformezi:

2 kN
A P ql=0.093025 m x 15103.79 2
=1404.65 kN
m
Q P ≤ A P ql

15488.66 kN ≤ 1404.65 kN

Q P=1404.65 kN

B. Qs = ∑PΔLF

L=15 D 15 ( 0.35 m )

L=4.575 m

Date:

- K = 1,3

-  = 0.8𝜙

-  = 32

 Ecuaţie:
'
f =K σ 0 Tg δ pentru z = 0 la L' z = 0 σ '0=0 f =0

f =fz=L ' pentru z = L' la L

18
L = 4,575 m

' kN kN
σ 0=x L=18.5 3
× 4.575 m=84.64 3
m m

'
(
f =K σ 0 Tg δ=( 1.3 ) × 84.64
kN
m
2 ) kN
( tan 32° )=68.76 2
m

- Inlocuim

Qs= ( fz=0+ fz(6.15

2
m)
) p L +f ( 6.15 m ) . P ( L−L )
' '

( )
68.76 KN
0+
m2 68.75 KN
Qs= ( 4∗0.305 m )( 4.575 m) + . ( 4∗0.305 m ) ( 25 m−4.575 m )
2 m2

Qs=1905.29 K.N.

19
EXERCIȚIUL 11.7

Rezolvați problema 11.6. Partea a) prin metoda Coyle și Castello

- Încărcarea finală a bacșișului Qp

 Date

- L=25m

- Ap = 305mm = 0.305mx 0.305m

- P = (3 x 0,305 m)

-  = 18,5 kn/m 3

- 𝜙 = 40°

- D = 0,305
' ¿
Q p=q × N q × A p

 Raport: L/D
25 m
=81.97
0.305 m
¿
N q =10

- Inlocuim

Q p= (18.5 x 25 ) × ( 30 ) ×(0.305 x 0.305)

Q p=1290.72 1290 kN

20
EXERCIȚIUL 11.8

În figură este prezentată o grămadă antrenată la capătul închis, cu o secțiune

transversală circulară. calculati

a) O sarcină de vârf, folosind procedura Meyerhof.

b) Sarcina maximă de vârf, folosind procedura Vesic. Luați în considerare Ir =

Irr = 550

c) O sarcină finală aproximativă, bazată pe părțile (a) și (b).

d) Rezistența supremă datorată frecării Qg. Se consideră k = 1,4 și = 0,6𝜙 '

e) Calculați sarcina admisă a grămezii cu FS = 4

3.048 m

3.048 m

15,24 m

0,381 m

DEZVOLTARE

a) O sarcină de vârf, folosind procedura Meyerhof.

STRATUL 1
' ¿
Q P= A P q P= A P q N q

π 2 π 2 2
A p = D = (0.381) =0.114 m
4 4

21
 3
lb 0.45 kg 9.81 N 1 pie N 1 kg kN
γ =100 3
= x x 3
=15589.66 3 x =15.56 3
pie 1lb 1 kg (0.3048 m) m 1000 N m

L=3.048 m

' kN kN
q =γx L=15.56 3
x 3.048 m=47. 43 2
m m
∅ =32 °

¿
N q =74

Inlocuim:

' ¿ 2 kN
Q P= A P q N q=0.114 m x 47. 43 2
x 74=400.12 kN
m

Qp nu trebuie să depășească valoarea limităQ P ql ; adică

Q P ≤ A P ql

Rezistența limită a vârfului este:

¿ ' kN kN
q l=0.5 pa N q tan ∅ =0.5 x 100 2
x 74 x tan 32 °=2314.017 2
m m

22
 2 kN
A P ql=0.114 m x 2314.017 2
=263.78 kN
m
Q P ≤ A P ql

400 kN ≤263.78 kN

Q P=263.78 kN

STRATUL 2

Q P= A P ( c ' N ¿c +q ' N ¿q )

π 2 π 2 2
A p = D = (0.381) =0.114 m
4 4
3
lb 0.45 kg 9.81 N 1 pie N 1 kg kN
γ sat =116 3
= x x 3
=18 084 3 x =18.08 3
pie 1 lb 1 kg (0.3048 m) m 1000 N m

L=3.048 m

' kN kN
q =γx L=18.08 3
x 3.048 m=55.11 2
m m
∅ =32 °

¿
N q =74

Inlocuim:

23
 ' ¿ 2 kN
Q P= A P q N q=0.114 m x 55.11 2
x 74=464.91 kN
m

Qp nu trebuie să depășească valoarea limităQ P ql ; adică

Q P ≤ A P ql

Rezistența limită a vârfului este:

¿ ' kN kN
q l=0.5 pa N q tan ∅ =0.5 x 100 2
x 74 x tan 32 °=2314.017 2
m m

2 kN
A P ql=0.114 m x 2314.017 2
=263.78 kN
m
Q P ≤ A P ql

464.91 kN ≤ 263.78 kN

Q P=263.78 kN

STRATUL 3
' ¿
Q P= A P q P= A P q N q

π 2 π 2 2
A p = D = (0.381) =0.114 m
4 4
3
lb 0.45 kg 9.81 N 1 pie N 1 kg kN
γ =122.4 3
x x x 3
=19081.74 3 x =19.08 3
pie 1lb 1 kg ( 0.3048 m) m 1000 N m

L=15.24 m

' kN kN
q =γx L=19.08 3
x 15.24 m=290.78 2
m m
∅ =40 °

24
 ¿
N q =338.46

Inlocuim:

' ¿ 2 kN
Q P= A P q N q=0.114 m x 290.78 2
x 338.46=11219. 58 kN
m

Qp nu trebuie să depășească valoarea limităQ P ql ; adică

Q P ≤ A P ql

Rezistența limită a vârfului este:

¿ ' kN kN
q l=0.5 pa N q tan ∅ =0.5 x 100 2
x 338. 46 x tan 40° =14 200.08 2
m m

2 kN
A P ql=0.114m x 14 200. 08 2
=1 618.81 kN
m
Q P ≤ A P ql

11219. 58 kN ≤1 618.81 kN

Q P=1 618.81 kN

25
b) Sarcina maximă de vârf, folosind procedura Vesic. Luați în considerare Ir = Irr
= 550

STRATUL 1
' ¿ ' ¿
Q P= A P q p =A P (c N C +σ O N σ )

Unde:
'
σ 0=¿Tensiunea efectivă normală medie a solului la nivelul vârfului piciorului

K 0=coeficiente de presion de tierra en reposo=1−sen ø '

¿ ¿
K c ; K ɣ =factores de capacidad de carga

π 2 π 2 2
A p = D = (0.381) =0.114 m
4 4
'
c =0 ∅ =32 °
3
lb 0.45 kg 9.81 N 1 pie N 1 kg kN
γ =100 3
= x x 3
=15589.66 3 x =15.56 3
pie 1lb 1 kg (0.3048 m) m 1000 N m

L=3.048 m

' kN kN
q =γx L=15.56 3
x 3.048 m=47. 43 2
m m
K 0=1−sen ø '

K 0=1−sen 32°=0.47

' 1+ 2 k o
σ 0= q'
3

σ 0=
' 1+ 2(0.47)
3 ( kN kN
47. 43 2 =30.67 2
m m )
¿
N σ =f ( Irr )

Unde:

Irr = indice de rigiditate redus al solului

¿
Deoarece valoarea de N q se obtine prin tabele, in functie de ø ' și Irr. Dar pentru valoarea
unui Irr=50, nu există în tabel, se procedează la o medie între Irr=40 și un Irr=60

26
 ¿
Avem o valoare medie de N q =83.565
¿
¿ 3 N q 3(83.565)
N =
σ = =170.55
1+ K o 1+ 0.47

Inlocuim:
' ¿ ' ¿
Q P= A P (c N C + σ O N σ )

2
Qp=0.114 m 0+30.67
( kN
m
2 )
x 170.55 =596.31 kN

STRATUL 2
' ¿ ' ¿
Q P= A P q p =A P (c N C +σ O N σ )

Unde:
'
σ 0=¿Tensiunea efectivă normală medie a solului la nivelul vârfului piciorului

K 0=coeficiente de presion de tierra en reposo=1−sen ø '

¿ ¿
K c ; K ɣ =factores de capacidad de carga

π 2 π 2 2
A p = D = (0.381) =0.114 m
4 4
'
c =0 ∅ =32 °
3
lb 0.45 kg 9.81 N 1 pie N 1 kg kN
γ sat =116 3
= x x 3
=18 084 3 x =18.08 3
pie 1 lb 1 kg (0.3048 m) m 1000 N m

' kN kN
q =γx L=18.08 3
x 3.048 m=55.11 2
m m
K 0=1−sen ø '

K 0=1−sen 32°=0.47
27
 ' 1+ 2 k o
σ 0= q'
3

'
σ 0=
1+ 2(0.47)
3 (
kN kN
55.11 2 =35.64 2
m m )
¿
N σ =f ( Irr )

Unde:

Irr = indice de rigiditate redus al solului

¿
Deoarece valoarea de N q se obtine prin tabele, in functie de ø ' și Irr. Dar pentru valoarea
unui Irr=50, nu există în tabel, se procedează la o medie între Irr=40 și un Irr=60

¿
Avem o valoare medie de N q =83.565
¿
¿ 3 N q 3(83.565)
N =
σ = =170.55
1+ K o 1+ 0.47

Inlocuim:
' ¿ ' ¿
Q P= A P (c N C + σ O N σ )

2 kN
Qp=0.114 m (0+35.64 2
x 170.55)=692.94 kN
m

STRATUL 3
' ¿ ' ¿
Q P= A P q p =A P (c N C +σ O N σ )

Unde:
'
σ 0=¿Tensiunea efectivă normală medie a solului la nivelul vârfului piciorului

K 0=coeficiente de presion de tierra en reposo=1−sen ø '

¿ ¿
K c ; K ɣ =factores de capacidad de carga

28
 π 2 π 2 2
A p = D = (0.381) =0.114 m
4 4
'
c =0 ∅ =40 °
3
lb 0.45 kg 9.81 N 1 pie N 1 kg kN
γ =122.4 3
x x x 3
=19081.74 3 x =19.08 3
pie 1 l b 1 kg ( 0.3048 m) m 1000 N m

' kN kN
q =γx L=19.08 3
x 15.24 m=290.78 2
m m
K 0=1−sen ø '

K 0=1−sen 40 °=0.36

' 1+ 2 k o
σ 0= q'
3

σ 0=
' 1+ 2(0.36)
3 ( kN kN
290.78 2 =166.71 2
m m )
¿
N σ =f ( Irr )

Unde:

Irr = indice de rigiditate redus al solului

¿
Deoarece valoarea de N q se obtine prin tabele, in functie de ø ' și Irr. Dar pentru valoarea
unui Irr=50, nu există în tabel, se procedează la o medie între Irr=40 și un Irr=60

29
 ¿
Avem o valoare medie de N q =109.915

¿
3 N q 3(109.915)
N ¿σ = = =242.46
1+ K o 1+ 0.36

Inlocuim:
' ¿ ' ¿
Q P= A P (c N C + σ O N σ )

2 kN
Qp=0.114 m (0+166.71 2
x 242.46)=4607.94 kN
m

30
c) O sarcină finală aproximativă, bazată pe părțile (a) și (b).

metoda Meyerhof

STRATUL 1
Q P=263.78 kN

STRATUL 2
Q P=263.78 kN

STRATUL 3
Q P=1 618.81 kN

In medie
263.78 kN +263.78 kN +1618.81 kN
Q P= =715.46 kN
3

Metoda vezicilor

STRATUL 1

Qp=596.31 kN

STRATUL 2

Qp=692.94 kN

STRATUL 3

Qp=4607.94 kN

In medie
596.31 kN +692.94 kN +4607.94 kN
Q P= =1965.73 kN
3

Sarcina finală aproximativă a grămezii:

715.46 kN +1965.73 kN
Q P= =1340.6 kN
2

d) Rezistența supremă datorată frecării Qg. Se consideră k = 1,4 și = 0,6𝜙 '
31
Date:

- K = 1,4

-  = 0.6𝜙

- L=21.336

 Ecuaţie:
'
f =K σ 0 Tg δ

Pentru z = 0 până la 3.048 z = 0 σ '0=0 f =0

f =fz=L '

L = 3.048 m

' kN kN
σ 0=x L=15.56 3
×3.048 m=47.43 3
m m

'
(
f =K σ 0 Tg δ=( 1.4 ) × 47.43
kN
m
2 ) kN
( tan 32 ° )=41.5 2
m

- Inlocuim

Qs= ( fz=0+ fz2( 3.048 m ) ) p L + f ( 3.048 m ) . P ( L−L )

' '

Qs=¿

Qs=984.13 kN

Pentru z = 3,048 până la 6,094

L = 3.048 m

' kN kN
σ 0=x L=18.08 3
×3.048=55.11 3
m m

'
(
f =K σ 0 Tg δ=( 1.4 ) × 55.11
kN
m
2 ) kN
( tan 32° ) =48. 21 2
m

- Inlocuim

32
 Qs= ( fz=0+ fz ( 3.048 m )+ fz ( 6.094 m)
2 )
p L' + f ( 3.048 m ) . P ( L−L' )

( )
kN kN
0+ 41.5 2
+ 48.21 2
m m kN
Qs= ( π∗0.381 m )( 3.048 m ) + 48.21 2 . ( πx 0.381 m ) (21.336 m−3.048 m )
2 m

Qs=1164 kN

Pentru z= 6,094 până la 21,336

L = 15,24 m

' kN kN
σ 0=x L=19.08 3
×15.24=290.78 3
m m

'
(
f =K σ 0 Tg δ=( 1.4 ) × 290.78
kN
m
2 ) kN
( tan 40 ° )=341.6 2
m

- Inlocuim

Qs= ( fz=0+ fz ( 3.048 m )+ fz (26.094 m) + fz ( 21.336 m ) ) p L +f ( 3.048 m ) . P ( L−L )

' '

( )
kN kN kN
0+ 41.5 2
+ 48.21 2 + 341.6 2
m m m 341.6 KN
Qs= ( π∗0.381 m )( 15.24 m ) + . ( πx 0.381 m )( 21.336 m−15.24 m
2 m2

Qs=6426.38 kN

IN MEDIE
984.13 kN +1164 kN +6426.38 kN
Qs= =2858.17 kN
3

e) Calculați sarcina admisă a grămezii cu FS = 4

Qs+Qp 2858.17 kN +1340.6 kN
Q adm = = =1049.69 kN
FS 4

33
EXERCIȚIUL 11.9

O grămadă de beton de 20 m lungime cu o secțiune transversală de 381 mm x 381

mm este complet înglobată într-un strat de argilă saturată pentru care
3 2
γ sat =18.5 kN /m ,ϕ=0 șic u=70 kN /m . Să presupunem că panza freatică este sub
vârful grămezii. Determinați sarcina admisă pe care o poate suporta grămada.
(Luați în considerare FS=3). Utilizați metoda∝ pentru a estima frecarea suprafeței.

DEZVOLTARE

Ne solicită să găsim sarcina admisibilă:

Qu
Qadm=
FS

Unde:

 Qadm = Capacitatea de încărcare admisă

 Qu = Sarcina finală

 FS = factor de siguranță

Prin urmare, mai întâi trebuie să calculăm Qu

Qu=Q p+Q s

Unde:

 Q p= Sarcina luată la vârful grămezii

 Qs = Sarcina luată de frecarea suprafeței

ÎNCĂRCĂTURA LUATĂ LA Vârful grămezii (Q p )

Se determină prin Metoda Meyerhof pentru argile (condițieϕ=0 )

Q p=9 c u A P

Unde:

 c u= Coeziunea solului

 A P = Aria secțiunii transversale a piloților

Q p=9 c u A P

34
 kN
Q p=9(70 2
)(381 mm∗381 mm)
m

Q p=91.45 kN

SARCINA LUATĂ DE FRICAȚIA SUPRAFĂȚEI (Qs )

Se folosește metoda∝ pentru a estima frecarea suprafeței

❑
Qs =∑ fp ∆ L
❑

Unde:

 f = Rezistența unitară la frecare

 p = Perimetrul secțiunii transversale a pilotului

 ∆ L = lungimea incrementală a grămezii peste care f și p Sunt considerate

constante.

În primul rând, se calculează rezistența unitară la frecare ( f )

f =∝ cu

Unde:

 ∝= factor de aderență empiric

Variația aproximativă a valorii lui∝ Se calculează folosind următorul grafic:

35
Pentru care se determină solicitarea efectivă verticală σ '°
'
σ °=σ °−u

Unde:

 σ °= Efort eficient

 u = Presiunea apei poroase

σ °=γ sat h

σ °=18.5
( kNm )∗20 m
3

kN
σ °=370 3
m

ȘI

u=γ w h

kN
u=9.81 3
∗20 m
m

kN
u=196.2 2
m

Prin urmare:
'
σ °=σ °−u

' kN kN
σ °=370 3
−196.2 2
m m

' kN
σ °=173.8 2
m

cu
Cu aceste date se calculează relația ' pentru a determina valoarea lui ∝
σ°

kN
70 (
)
cu m
2

'
= =0.4
σ ° 173.8 kN
m2

36
Cu care se obține o valoare pt ∝=0.76

f =∝ cu

kN
f =0.76∗70( 2
)
m

kN
f =53.2( 2
)
m

În al doilea rând, se calculează perimetrul p

p=4∗381 mm

p=1524 mm

p=1.524 m

3° Se calculează lungimea incrementală a grămezii ∆ L

∆ L=L

∆ L=20 m
❑
Cu aceste trei date, calculăm Qs Qs =∑ fp ∆ L
❑

Qs =53.2
( kNm )∗1.524 m∗20 m
2

Qs =1621.536 kN

37
ULTIMA ÎNCĂRCARE (Qu )

Qu=Q p+Q s

Qu=91.45 kN +1621.536 kN

Qu=1712.986 kN

ÎNCĂRCARE PERMISĂ (Qadm )

Qu
Q adm =
FS

1712.986 kN
Q adm =
3

Qadm=571 kN

38
EXERCIȚIUL 11.10

O grămadă de beton de 20 m lungime cu o secțiune transversală de 381 mm x 381

mm este complet înglobată într-un strat de argilă saturată pentru care
3 2
γ sat =18.5 kN /m ,ϕ=0 șic u=70 kN /m . Să presupunem că panza freatică este sub
vârful grămezii. Determinați sarcina admisă pe care o poate suporta grămada.
(Luați în considerare FS=3). Utilizați metoda λ pentru a estima frecarea suprafeței.

DEZVOLTARE

Ne solicită să găsim sarcina admisibilă:

Qu
Qadm=
FS

Unde:

 Qadm = Capacitatea de încărcare admisă

 Qu = Sarcina finală

 FS = factor de siguranță

Prin urmare, mai întâi trebuie să calculăm Qu

Qu=Q p+Q s

Unde:

 Q p= Sarcina luată la vârful grămezii

 Qs = Sarcina luată de frecarea suprafeței

ÎNCĂRCĂTURA LUATĂ LA Vârful grămezii (Q p )

Se determină prin Metoda Meyerhof pentru argile (condițieϕ=0 )

Q p=9 c u A P

Unde:

 c u= Coeziunea solului

 A P = Aria secțiunii transversale a piloților

Q p=9 c u A P

39
 kN
Q p=9(70 2
)(381 mm∗381 mm)
m

Q p=91.45 kN

SARCINA LUATĂ DE FRICAȚIA SUPRAFĂȚEI (Qs )

Se folosește metoda λ pentru a estima frecarea suprafeței

Qs =pL f prom

Unde:

 f prom= Rezistența medie a unității de suprafață

 p = Perimetrul secțiunii transversale a pilotului

 L = Lungimea grămezii

1° se calculează rezistența medie a unității de suprafață ( f prom )

'
f prom=λ (σ ° + 2c u )

Unde:

 λ = factor de aderență empiric

Apoi valoarea lui λ folosind următorul tabel

Cu care se obține o valoare pt λ=0.18

40
Pentru care se determină solicitarea efectivă verticală σ '°
'
σ °=σ °−u

Unde:

 σ °= Efort eficient

 u = Presiunea apei poroase

σ °=γ sat h

σ °=18.5
( kNm )∗20 m
3

kN
σ °=370 3
m

ȘI

u=γ w h

kN
u=9.81 3
∗20 m
m

kN
u=196.2 2
m

Prin urmare:
'
σ °=σ °−u

' kN kN
σ °=370 3
−196.2 2
m m

' kN
σ °=173.8 2
m

'
f prom=λ (σ ° + 2c u )

kN kN
f prom=0.18 (173.8 2
+2∗70 2 )
m m

kN
f prom=56.484 2
m

41
În al doilea rând, se calculează perimetrul p

p=4∗381 mm

p=1524 mm

p=1.524 m

Cu aceste trei date, calculăm Qs Qs =pL f prom

kN
Q s =( 1.524 m )∗( 20 m )∗(56.484 2
)
m

Qs =1721.63 kN

ULTIMA ÎNCĂRCARE (Qu )

Qu=Q p+Q s

Qu=91.45 kN +1721.63 kN

Qu=1830.1 kN

ÎNCĂRCARE PERMISĂ (Qadm )

Qu
Q adm =
FS

1830.1 kN
Q adm =
3

Qadm=604.36 kN

42
EXERCIȚIUL 11.11

O grămadă de beton cu secțiune transversală de 405 mm x 405 mm este prezentată

în figura următoare. Calculați rezistența finală a suprafeței folosind:

a) Metoda α

b) Metoda λ

DEZVOLTARE

METODĂ α
❑
Qs =∑ fp ∆ L
❑

Unde:

 f = rezistența la frecare unitară

 p = Perimetrul secțiunii transversale a pilotului

 ∆ L = lungimea incrementală a grămezii peste care f și p Sunt considerate

constante.

43
În primul rând, se calculează rezistența unitară la frecare ( f )

f =∝ cu

Unde:

 ∝= factor de aderență empiric

Variația aproximativă a valorii lui∝ Se calculează folosind următorul grafic:

Pentru care se determină solicitarea efectivă verticală σ '°

'
σ °=σ °−u

Unde:

 σ °= Efort eficient

 u = Presiunea apei poroase

σ ° 1=γ sat h

σ ° 1=17.8
( kNm )∗10 m
3

kN
σ ° 1=178 2
m

σ ° 2=σ ° 1+ γ sat h

44
 σ ° 2=178
kN
m
2
kN
+19.6 3 ∗15 m
m ( )
kN
σ ° 2=472 3
m

ȘI

u 1=γ w h

u 1=0

u 2=γ w h

kN
u 2=9.81 3
∗15 m
m

kN
u 2=147.15 2
m

Prin urmare:
'
σ ° 1=σ ° 1−u 1

' kN
σ ° 1=178 2
−0
m

' kN
σ ° 1=178 2
m
'
σ ° 2=σ ° 2−u 2

' kN kN
σ ° 2=472 3
−147.15 2
m m

' kN
σ ° 2=324.8 2
m

cu
Cu aceste date se calculează relația ' pentru a determina valoarea lui ∝
σ°

45
 kN kN
32 ( ) 80( 2 )
cu 1 m
2
cu 2 m
'
= =0.01 ' = =0.25
σ ° 1 178 kN σ ° 2 324.8 kN
m2 m2

Cu care se obține o valoare pt∝1=1.0 și ∝2=0.93

f 1=∝1 c u 1

kN
f 1=1.0∗70 ( 2
)
m

kN
f 1=70( 2
)
m

f 2=∝2 c u 2

kN
f 2=0.93∗70( 2
)
m

kN
f 2=65.1( 2
)
m

În al doilea rând, se calculează perimetrul p

p=4∗405 mm

p=1620 mm

p=1.620 m

46
3° Se calculează lungimea incrementală a grămezii ∆ L

∆ L 1=10

∆ L 2=15

Cu aceste trei date, calculăm Qs

❑
Qs =∑ fp ∆ L
❑

Qs =( f 1 p ∆ L1 ) +(f 2 p ∆ L2)

[
Q s = 70
( kNm )∗1.620 m∗10 m]+[ 65.1( kNm )∗1.620 m∗15 m ]
2 2

Qs =1134 kN +1581.93 kN

Qs =2715.93 kN

METODA λ

Se folosește metoda λ pentru a estima frecarea suprafeței

Qs =pL f prom

Unde:

 f prom= Rezistența medie a unității de suprafață

 p = Perimetrul secțiunii transversale a pilotului

 L = Lungimea grămezii

1° se calculează rezistența medie a unității de suprafață ( f prom )

'
f prom=λ (σ ° + 2c u )

Unde:

 λ = factor de aderență empiric

Apoi valoarea lui λ folosind următorul tabel

47
Cu care se obține o valoare pt λ=0.16

În plus, este determinată tensiunea efectivă verticală σ '°

'
σ °=σ °−u

Unde:

 σ °= Efort eficient

 u = Presiunea apei poroase

σ ° 1=γ sat h

σ ° 1=17.8
( kNm )∗10 m
3

kN
σ ° 1=178 3
m

σ ° 2=σ ° 1+ γ sat h

σ ° 2=178
kN
m
3
kN
m ( )
+19.6 3 ∗15 m

kN
σ ° 2=472 3
m

48
ȘI

u 1=γ w h

u 1=0

u 2=γ w h

kN
u 2=9.81 3
∗15 m
m

kN
u 2=147.15 2
m

Prin urmare:
'
σ ° 1=σ ° 1−u 1

' kN
σ ° 1=178 2
−0
m

' kN
σ ° 1=178 2
m

'
σ ° 2=σ ° 2−u 2

' kN kN
σ ° 2=472 3
−147.15 2
m m

' kN
σ ° 2=324.8 2
m

Obținerea:
'
f prom=λ (σ ° 2+2 c u)

kN kN
f prom=0.16 (324.8 2
+2∗48 2 )
m m

kN
f prom=67.328 2
m

În al doilea rând, se calculează perimetrul p

49
 p=4∗405 mm

p=1620 mm

p=1.620 m

Cu aceste trei date, calculăm Qs

Qs =pL f prom

kN
Qs =( 1.620 m )∗( 25 m )∗(67.328 2
)
m

Qs =2726.784 kN

50
EXERCIȚIUL 11.12

O grămadă de oțel (secțiune H, HP 12 x 84) este introdusă într-un strat de gresie.

Lungimea grămezii este de 70 de picioare. Rezistența la compresiune nelimitată a
gresie este q u(lab) =15000 lb/in 2 și unghiul de frecare este de 34°. Utilizați un factor
de siguranță FS=3 și estimați sarcina de vârf admisibilă pe care o poate suporta
grămada. Fie q u(design) = q u(lab) /6.

DEZVOLTARE:

Folosind formula lui Goodman, 1980)

q p=q u ( N ∅ +1 )

Unde,

q p= rezistența unitară finală a vârfului în rocă

q u= rezistența la compresiune nelimitată a rocii

N ∅ = deci 2 (45+∅ ' /2)

∅ ' = unghi de frecare drenat

Noi calculăm q u (diseño )

qu ( lab )
q u (diseño )=
6
2
15000lb / pulg
q u (diseño )=
6
2
q u (diseño )=2500 lb / pulg

Noi calculăm N ∅

N ∅ =tan2 45+( ∅'

2 )
N ∅ =tan2 45+( 34
2 )
N ∅ =3.54

Prin urmare

q p=q u(diseño ) ( N ∅ +1 )

51
 2
q p=2500 lb / pulg ∗(3.54+ 1)
2
q p=11350 lb/ pulg

Înmulțirea cu aria secțiunii grămezii

Q p=q p∗A p

Pentru a calcula suprafața pe care o folosim

2
A p =24.6 pulg

Asa de
2 2
Q p=11350 lb / pulg ∗24.6 pulg

Q p=279210lb=279.21klb

Folosind FS determinăm Qadm

Qp
Q p ( adm)=
FS

279.21klb
Q p ( adm)=
3

Q p ( adm)=93 klb

52
EXERCIȚIUL 11.13

Sarcina de lucru pe o grămadă de beton precomprimat de 21 m lungime bătută în

nisip este de 502 kN. Pilul este octogonal cu D= 356mm. Rezistența suprafeței
necesită 350 kN de sarcină admisă, iar vârful încărcă restul. Folosiți E p = 21 x 10 6
kN/m 2 E s = 25 x 10 3 kN/m 2 , µ s = 0,35 și ξ=0,62, Determinați așezarea elastică a
grămezii.

DEZVOLTARE

 Pentru a determina tasarea elastică a unei grămadă sub o sarcină verticală a

grămadăului, se utilizează următoarea formulă:

Se =S e(1) + S e(2)+ S e(3)

Unde:

- Se(1) = Așezarea elastică a grămezii

- Se(2) = Așezarea grămezii cauzată de încărcarea pe vârful grămezii

- Se(3) = Asezarea pilotului cauzata de sarcina transmisa de-a lungul arborelui

pilotului

 Deci pentru a rezolva acest exercițiu trebuie să găsim S e (1), S e (2) și S e (3).

 Date:

- Q ws = 350kN

- Q wp = 502-305 = 152kN

- ξ = 0.62

- u = 0,35

- Ep = 21 x 106 kN/ m2

- E s = 25 x 10 3 kN/m 2

- L = 21m

- D=356mm

1. Calculul Se (1):

( Q℘ +ξ Q ws ) L
Se(1 )=
ApEp

53
Unde:

- Q℘ = Încărcare pe vârful grămezii în condiții de sarcină de lucru

- Qws = Încărcare de rezistență la frecare în condiții de sarcină de lucru

- A p = Aria secțiunii transversale a piloților

- L = Lungimea grămezii

- E p = Modulul de elasticitate al materialului grămadă.

 Acum trebuie să înlocuim datele din Formula, pentru asta trebuie să găsim Ap
(aria secțiunii transversale) având diametrul grămezii și acesta fiind octogonal. Pentru
aceasta avem următorul tabel:

- Deci, așa avem Ap= 1045cm 2

 Având deja aria secțiunii transversale, trecem la înlocuirea acesteia în formulă,

astfel avem:

[152 kN + ( 0.62 ×350 kN ) ](21 m)

Se ( 1 )=
( 0.1045 m2 ) (21 ×106 kN /m2)

54
 Se ( 1 )=0.00353 m=3.35 mm

2. Calculul Se(2):

q℘ D
Se(2) = (1−µ 2s )(I ℘)
Es

Unde:

- D = Lățimea sau diametrul grămezii

- q ℘= Încărcare punctuală pe unitatea de suprafață la vârful grămezii = Qwp/Ap

- E s = Modulul de elasticitate al solului la sau sub vârful grămezii

- µs = raportul lui Poisson al solului

- I ℘ = Factor de influență a grămezii

 Găsim că wp:

152
q ℘= =1454.55 kN /m2
0.1045

 Acum înlocuim în Formula

kN
[1454.55 × 0.356 m]
m2
Se ( 2 )= 3
× ( 1−0.352 ) (0.85)
(25 ×10 kN /m 2)

Se ( 2 )=0.0155 m=15.5 mm

3. Calculul Se(3):

Se(3) =( QpL ) ED (1−µ )I

ws

s
2
s ws

Unde:

- P = perimetrul pilotului

- L = lungimea de penetrare a pilonului

- I ws= Factorul de influență a solului

55
I ws , Are o relație empirică simplă dată de Vesic, 1977:

I ws =2+ 0.35 ❑
√ L
D

 Găsim că sunt :

√
I ws =2+ 0.35 ❑
21
0.356

I ws =4.69

 Înainte de a putea înlocui în formulă trebuie să găsim P care este perimetrul

grămezii, pentru aceasta folosim următorul tabel

P = 1168 mm

 Înlocuim în Formula

[ 350 kN ×0.356 m ]
Se ( 3 )= (1−0.352 )(4.69)

[ (
( 1.168 m ×21 m ) × 25 ×10 3
kN
m2 )]
Se ( 3 )=0.00084=0.84 mm

 Deci, pentru a găsi așezarea elastică a unei grămezi sub o sarcină verticală,
adăugăm rezultatele:

56
Răspuns:

Se=3.35+15.5+0.84=19.69 mm

57
EXERCIȚIUL 11.14

O grămadă de beton are 50 de picioare lungime și are o secțiune transversală de 16

in. x 16 in. Mormanul este încorporat în nisip cu =117 lb/ft 3 și𝜙 =37°. Sarcina de
lucru este de 180 klb. Dacă se iau 110 klb pentru rezistența la suprafață și se iau 70
klb pentru sarcina la vârf, determinați așezarea elastică a grămezii. Se consideră E
6 2 3 2
p = 3 x 10 lb/in E s = 5 x 10 lb/in , µ s = 0,38 și ξ=0,57

DEZVOLTARE

 Date:

- Q ws = 110klb

- Q wp = 70klb

- ξ = 0.57

- u = 0,38

- E p = 3 x 10 6 lb/in 2

- E s = 5 x 10 3 lb/in 2

- L = 50 picioare = 600 inchi

- Ap = 16 in x 16 in = 256 in 2 =

 Pentru a determina tasarea elastică a unei grămadă sub o sarcină verticală a

grămadăului, se utilizează următoarea formulă:

Se =S e(1) + S e(2)+ S e(3)

Unde:

- Se(1) = Așezarea elastică a grămezii

- Se(2) = Așezarea grămezii cauzată de încărcarea pe vârful grămezii

- Se(3) = Asezarea pilotului cauzata de sarcina transmisa de-a lungul arborelui

pilotului

 Deci pentru a rezolva acest exercițiu trebuie să găsim S e (1), S e (2) și S e (3).

 Calculul Se (1):

58
 ( Q℘ +ξ Q ws ) L
Se(1 )=
ApEp

Unde:

- Q℘ = Încărcare pe vârful grămezii în condiții de sarcină de lucru

- Qws = Încărcare de rezistență la frecare în condiții de sarcină de lucru

- A p = Aria secțiunii transversale a piloților

- L = Lungimea grămezii

- E p = Modulul de elasticitate al materialului grămadă.

 Inlocuim in formula:

[70 klb+ ( 0.57 ×110 klb ) ](50 pies)

Se ( 1 )=
( 256 pulg 2 ) (3 ×106 lb / pulg 2)

Se ( 1 )=0.00864 pies=0.1 pulg

 Calculul Se(2):

q℘ D
Se(2) = (1−µ 2s )(I ℘)
Es

Unde:

- D = Lățimea sau diametrul grămezii

- q ℘= Încărcare punctuală pe unitatea de suprafață la vârful grămezii = Qwp/Ap

- E s = Modulul de elasticitate al solului la sau sub vârful grămezii

- µs = raportul lui Poisson al solului

- I ℘ = Factor de influență a grămezii

 Găsim că wp:

70 klb
q ℘= =0.273 =273 lb/ pulg2
256 pulg 2

 Acum înlocuim în Formula

59
 273 lb
[ ×16 pulg ]
pulg 2
Se ( 2 )= 3
× ( 1−0.382 ) (0.85)
(5× 10 lb / pulg 2)

Se ( 2 )=0.64 pulg

 Calculul Se(3):

( QpL ) ED (1−µ )I
Se(3) =
ws

s
2
s ws

Unde:

- P = perimetrul pilotului

- L = lungimea de penetrare a pilonului

- I ws= Factorul de influență a solului

I ws , Are o relație empirică simplă dată de Vesic, 1977:

I ws =2+ 0.35 ❑
√ L
D

 Găsim că sunt :

I ws =2+ 0.35 ❑
√ 600 pulg
16 pulg

I ws =4.14

 Înainte de a putea înlocui în formulă trebuie să găsim p care este perimetrul

grămezii, pentru aceasta folosim următorul tabel

60
P = 64in

 Înlocuim în Formula

[ 110 klb ×16 pulg ]

Se ( 3 )= (1−( 0.382 ))(4.14)

[ (
( 64 pulg ×600 pulg ) × 5 ×103
lb
pulg 2 )]
Se ( 3 )=0.032 pulg

 Deci, pentru a găsi așezarea elastică a unei grămezi sub o sarcină verticală,
adăugăm rezultatele:

Răspuns:

Se=0.1+ 0.64+ 0.032=0.772 pulg

61
EXERCIȚIUL 11.15

O grămadă de beton de 30 m lungime și cu o secțiune transversală de 305 mm x

305 mm este complet înglobată într-un depozit de nisip. Dan h=9200 kN /m2 și
I p=0.0007 , momentul la nivelul solului, M g =0 , deplasarea admisă a capului
2
grămezii = 12 mm, E p =21× 106 kN /m2 și F y( pilote) =21000 kN /m . Calculați sarcina
laterală admisăQ g la nivelul solului. Utilizați metoda elastică de soluție.

DEZVOLTARE

 Metoda soluției elastice: Pentru a calcula Qg la nivelul solului folosim

următoarele formule:

- Reacția solului la orice adâncime [p'z(z)]

' Qg Mg
p z ( z)=A p ' +B p ' 2
T T

Unde:

- T = lungimea caracteristică a sistemului sol-pilotă

T=
√5 EpIp
nh

 Date:

- L: 30 m

- St: 305mm x 305mm

2
- n h=9200 kN /m

- M g =0

- Xz: 12 mm
6 2
- E p =21× 10 kN /m
2
- F y( pilote) =21000 kN /m

- I p=0.0007

 Primul pas va fi să calculăm T:

62
 T=
√
5 ( 21× 106 ) (0.0007)
9200
=1.098

L 25
Aici avem. Da, = >5 , Deci este o grămadă lungă. Si cum M g =0 Alegem să
T 1.098
luăm ecuația:

X z (z) E p I p
Q g=
Ax T 3

 Înainte de a înlocui în formulă trebuie să găsim Ax, pentru aceasta folosim

următorul tabel:

- Pentru o înălțime (Z) egală cu 0 avem:

 Înlocuim datele din Formula:

Ax= 2,435, Xz= 0,012m,

6
0.012× 21× 10 × 0.0007
Q g= =54.7 kN
2.435 ×1.098

63
EXERCIȚIUL 11.16

Rezolvați problema 11.15 cu metoda lui Broms. Să presupunem că grămada este

flexibilă și liberă la cap. Sunt date: greutatea specifică a solului, γ = 16kN/m3
Unghiul de frecare a solului, Φ = 30° și materialul de grămadă influențează stresul,
2
F y =21 MN /m .

SOLUŢIE

 Folosim mecanismul de eșec la îndoire, unde:

Ip
M y =F Y
d
2

 Înlocuim în formula pentru a găsi My (Folosim date din exercițiul anterior):

( )
0.0007
M y =( 21 000 ) =96.39 kN−m
0.305
2

 Inlocuim cu urmatoarea formula:

My
4
D γ Kp

96.39
=232
4 Φ 2
(0.305) ×16 × tan ( 45+ )
2

 Găsim Qu g

Qu( g)
K p D3 γ

 Înlocuim în formula anterioară:

Qug =50 ¿

 Folosim defecțiunea capului grămezii:

ŋ=
√
5 ŋh
Ep I p

 Inlocuind in formula:

64
 Ƞ=❑
√ 9200
6
(21× 10 )×(0.0007)
=0.91 m−1

Ƞ L=0.91× 30=27.3

 Cum obținem acest rezultat atunci:

x 0 ¿¿

 Curățare:

Q g=x 0 ¿ ¿

 Înlocuirea:
3 2
( 0.008 ) [ ( 207 ×10 ) × ( 123 × 10 ) ] (12000)
6 6 5 5
Qug = =40.2 kN
( 0.15)×(25)

65
EXERCIȚIUL 11.17

O grămadă H de oțel (secțiunea HP 13 x 100) este antrenată cu un ciocan. Energia

nominală maximă a ciocanului este de 36 klb-ft, greutatea ciocanului este de 14
klb, iar lungimea grămezii este de 80 ft. Există, în plus,

Coeficientul de restituire = 0.35

Greutate capac grămadă = 1,2 klb

Eficiența ciocanului = 0.85

Numărul de lovituri pentru ultimul centimetru de penetrare = 10

Ep = 30 x 10 6 lb/in 2

Estimați capacitatea grămezii, luați în considerare FS = 6

DEZVOLTARE

Folosind ecuația:

E HE
Q u=
S+C

Unde:

Qu= Sarcina finală =?

E = Eficiența ciocanului = 0.85

H E= Energia nominală a ciocanului = 36 klb-ft = 36 x 12 klb-in

S= Pătrunderea grămezii datorită loviturii de ciocan = 1/10 = 0,1 in

C = Constant = 0,1 in

Prin urmare:

0.85∗((36∗12) klb− pulg)

Q u=
0.1 pulg+0.1 pulg

0.85∗(432 klb− pulg)

Q u=
0.2 pulg

367.2 klb− pulg

Q u=
0.2 pulg
66
 Qu=1836 klb

Asa de:

Qu 1836 klb
Q adm = =
FS 6

Qadm=306 klb

67
EXERCIȚIUL 11.18

Rezolvați problema 11.17 folosind formula EN modificată. Luați în considerare FS

= 4.

DEZVOLTARE

Formula EN modificată ( Înregistrare știri de inginerie ):

2
E W R h W R +n W P
Q u=
S +C W R +W P

Unde:

E = Eficiența ciocanului = 0.85

S= Pătrunderea grămezii datorită loviturii de ciocan = 0,1
in
C = Constant = 0,1 in
h= Înălțimea căderii ciocanului = 12 in
W R= Greutatea ciocanului = 14 klb
W P= Greutatea grămezii =?
n= Coeficientul de restituire între ciocan și capacul de protecție a piloților = 0,35

W P= peso de ( pilote+ cabezal )

(100 lb / pie)∗80 pies

W P= +1.2 klb
1000

W P=9.2klb

Prin urmare:
2
0.85∗14 klb∗12 pulg 14 klb+0.35 ∗9.2 klb
Q u=
0.1 pulg+ 0.1 pulg 14 klb+9.2 klb

Q u= ( 142.80.2klb−
pulg )( 23.2 klb )
pulg 15.127 klb

Qu=714 klb∗0.65

Qu=464.1 klb

Asa de

Qu 464. 1 klb
Qadm= =
FS 4

Qadm=116 klb

68
69
EXERCIȚIUL 11.19

Rezolvați problema 11.17 folosind formula daneză. Luați în considerare FS = 3

DEZVOLTARE

Formula daneză ( Olson și Flaate, 1967 ):

E HE
Q u=
S+
√
❑ E HEL
2 A P EP

Unde:

E = Eficiența ciocanului = 0.85

H E= Energia nominală a ciocanului = 432 klb-in

S= Pătrunderea grămezii datorită loviturii de ciocan = 0,1 in

L= Lungimea grămezii = 80 ft = 960 in

E P= modulul de elasticitate al materialului de grămadă = 30 x 10 3 klb/in 2

A P= Aria secțiunii transversale a piloților =?

Prin urmare:

0.85∗432 klb− pulg

Q u=

√
0.1 pulg + ❑
0.85∗(432 klb− pulg)∗960 pulg
2∗( 29.4 pulg )∗30 x 10 klb/ pulg
2 3 2

70
 367.2 klb− pulg
Q u=
0.1 pulg +
√
352512 klb− pulg 2
❑
3
1764 x 10 klb

367.2 klb− pulg

Q u=
0.1 pulg + ❑√ 0.1998 pulg 2

367.2 klb− pulg

Q u=
0.1 pulg+0.447 pulg

367.2 klb− pulg

Q u=
0.547 pulg

Qu=671.3 klb

Asa de

Qu 671.3 klb
Q adm = =
FS 3

Qadm=223.8 klb

71
EXERCIȚIUL 11.20

11.20 Figura 11.42a prezintă o grămadă. Fie L = 50 ft, D = 18 in, H f = 11,5 ft,γ f =
112 lb/ft 3 și umplere φ' = 28°. Determinați forța totală de rezistență pe grămadă. Să
presupunem că umplutura este situată deasupra pânzei freatice și căδ = 0,6 φ'
umplere

DEZVOLTARE

Folosind formula:
Hf
pK ' γ ' f H 2f tanδ
Qn=∫ ( pK ' γ ' f tanδ ) zdz =
0
2

Unde:

Qn= Forța de tragere =?

p= perimetrul secțiunii pilotului = Dπ = 18π in = 56,55 in = 4,71 ft
K ' = Coeficientul de presiune al pământului =Ko=1-sin φ' = 1- sin (28) = 0,53
γ ' f = Greutatea specifică a umpluturii = 112 lb/ft3
H f = Înălțimea de umplere = 11,5 picioare
δ = unghiul de frecare a solului grămadă = 0,6 φ' umplere = 16,8°

Prin urmare:
2
4.71 pies∗0.53∗112lb / pie3∗( 11.5 pies ) ∗tan 16.8 °
Q n=
2

11163.47 lb
Q n=
2

11.16 klb
Q n=
2

Qn=5.58 klb

72
EXERCIȚIUL 11.21

Rezolvați problema 11.20, presupunând că panza freatică coincide cu vârful

umpluturii șiγ sat (relleno)=124.5 lb/ pie 3 . Dacă celelalte cantități rămân aceleași,
care va fi forța de tracțiune pe grămadă?δ=0.6 ϕ ´ arcilla .

DATE:

γ sat (relleno)=124.5 lb/ pie 3

δ=0.6 ϕ ´ arcilla .

L=50 pies ≈15.24 m.

D=18 pulg ≈ 4.572 m

Hf =11.5ulg ≈ 3.505 m

γ f =112 lb/ pie 3

ϕrelleno=28 °

DEZVOLTARE

p=π∗18 lb=1.4363 m
'
K ´=K o=1−sen ϕ=0.574

δ=0.6 ϕ ´ arcilla=16.8 °
' 2
p K γ ' f H f tan δ
Q n=
2
'
1.4363 ( 0.574 ) 56 (3.5052) tan ⁡(0.6∗28 °)
Q n=
2

Qn=13.077 kN /m 3

73
EXERCIȚIUL 11.22

În figura următoare, fie L=19m,

15.2 kN 19.5 kN
γ relleno= , γ sat ( relleno )= , ϕ ´ arcilla=30 ° , H f =3.2 m y D=0.46 m.
m3 m3
Pânza freatică coincide cu vârful stratului de argilă. Determinați forța totală de
rezistență pe grămadă. Să presupunem căδ=0.5 ϕ ´ arcilla .

DATE:

γ sat (arcilla)=19.5 KN /m 3

δ=0.5 ϕ ´ arcilla .

L=19 m .

D=0.46 m

H f =3.2 m

γ f =15.2 KN /m3

ϕarc=30 °

DEZVOLTARE

p=π∗0.46 m=1.445 m
'
K ´=K o=1−sen ϕ=0.5

δ=0.5∗30 °=15 °

74
Adâncimea planului neutru este dată în ecuația:

L1 =
L1 2 ( γ'
−
γ' )
L−H f L−H f γ f ' H f 2 γ f ' H f
+

Inlocuim:

L1 =
L1 2 (
19−3.2 19−3.2 15.2∗3.2
+
19.5−9.81
−
2∗15.2∗3.2
19.5−9.81 )
L1=10.015 m

Apoi, cu referire la ecuația pentru forța totală de rezistență, avem:

( )
' 2 2 '
p K γ ' f H f tan δ L1 p K γ ' tan δ
Q n= L1 +
1 2

Inlocuim:

Q n= ( 1.445∗0.5∗(15.2∗3.2)0.24
1 ) 10+ 100∗1.445∗0.5∗9.69∗0.24
2

3
Qn=252 KN /m

75
EXERCIȚIUL 11.23

Luați în considerare un grup de grămezi, (vezi figura de mai jos) Dacăn1=4 ,

n2 =3 , D pilote =400 mm y separación entre pilotes=900 mm , determinați eficiența
grupului de grămezi. Utilizați următoarea ecuație:

2 ( n 1+ n2−2 ) d +4 D
n=
P n1 n2

DATE:

n1=4 m .

n2 =3 m

D=400 mm

d=900 mm

DEZVOLTARE

p=4 D=4 ( 400 )=1600 mm

2 ( n 1+ n2−2 ) d +4 D
n=
P n1 n2

2 ( 5 ) 900+ 4(400)
n=
1600(12)

n=0.55 ≈ 55 %

76
EXERCIȚIUL 11.24

Rezolvați problema 11.23 folosind ecuația CONCERSE-LABARRE.

DEZVOLTARE

Ecuația CONCERSE-LABARRE:

n=1−
[ ( n1 −1 ) n2+(n 2−1)n1
P n1 n2 ] tan
−1
( Dd )
DATE:

n1=4 m .

n2 =3 m

D=400 mm

d=900 mm

tan−1 ( Dd )=tan ( 9000

−1 400
)=26.625
p=4 D=4 ( 400 )=1600 mm

Înlocuirea:

n=1−
[ 1000 ( 12 ) ]
( 4−1 ) 3+ ( 3−1 ) 4
26.625

n=o .419 ≈ 41.9 %

77
EXERCIȚIUL 11.25

În problema 11.23, dacă distanța dintre piloți de la centru la centru este mărită la
1200 mm, care va fi eficiența grupului?

2 ( n 1+ n2−2 ) d +4 D
n=
p n1 n 2

 Date:

n1=4

n2 =3

D=400 mm

d=1200 mm

DEZVOLTARE

2 ( 4 +3−2 ) (1.2)+ 4(0.4)

n=
( 2 π ) ( 0.2 ) ( 4 ) (3)

13.6
n= =0.908 x 100=90.2 %
15.08

78
EXERCIȚIUL 11.26

Luați în considerare grupul de grămezi descris în problema 23. Să presupunem că

grămezile sunt într-o argilă omogenă saturată cuC u=102 kN /m2 . Lungimea
piloților este de 20 m. Găsiți capacitatea de încărcare admisă a grupului de piloți.
Utilizați FS =3. Pânza freatică se află la o adâncime de 25 m sub suprafața solului.
Consideraγ sat =19 kN /m2 .

 Date:

n1=4

n2 =3

L=20 m

D=400 mm

d=900 mm

FS=3

NF =ubicadoa 25 m de profundidad .
2
γ sat =19 kN /m
2
C u=102 kN /m

SOLUŢIE:

De:

Σ Qu=n1 n2 [ 9 A p C u + Σ αp C u Δ L ]

 Donde A p es el área de los pilotes; Presupunând că grămezile sunt pătrate atunci

avem:
2
A p =0.4∗.04=0.16 m

ȘI p= ( 4∗0.4 )=1.6 m

 Valoarea medie a presiunii efective de suprasarcină este:

σ ' 0=( 202 )( 19−9.8) =92 kN /m 2

Unde:
79
 σ ' 0 es el esfuerzo vertical efectivo medio para toda lalongitud de penetración .

 DaC u=102 kN /m2 deci avem:

Cu 102
= =1.1
σ ' 0 92

 Din figură:

α es aproximadamente 0.52 entonces resulta :

Σ Qu=n1 n2 [ 9 A p C u + Σ αp C u Δ L ]

Σ Qu=( 4 ) ( 3 ) [ 9 ( 0.16 ) ( 102 )+ ( 0.52 )( 1.6 )( 102 ) ( 20 ) ] =3459.84 kN

 Anterior, formula pentru capacitatea de încărcare finală rezultată a fost definită:

Lg Bg C u( p) N∗¿ c + Σ 2(Lg + B g) C u Δ L ¿

Unde:

Lg =( n1−1 ) d+2 ( D2 )=( 4−1) ( 0.9) +2 ( 0.2)=3.1m

80
 Bg =( n2−1 ) d +2 ( D2 )=( 3−1 )( 0.9 )+ 2( 0.2) =2.2 m
Deci avem:

L 20
= =9.1
B g 2.2

Lg 3.1
= =1.4
B g 2.2

 Folosind datele deja calculate putem folosi următoarea figură pentru a găsi
N∗¿c ¿ ; avea:

8.5

 Atunci capacitatea de încărcare a blocului va fi:

( 3.1 ) ( 2.2 )( 102 ) ( 8.5 ) +2 ( 3.1+2.2 ) ( 102 )( 20 )=27536.94 kN

 Prin urmare:

Q g (u)=3459 kN <27536 kN

Q g ( u) 3459
Q g ( perm)= = ≈ 1159kN
FS 3

81
EXERCIȚIUL 11.27

O secțiune a unui grup de 3 x 4 grămezi într-o argilă saturată stratificată este

prezentată în figură. Piloții sunt pătrați în secțiune transversală (14 inci x 14 inci).
Distanța dintre grămezi de la centru la centru este de 35 inci. Determinați
capacitatea de încărcare admisă a grupului de piloți. Utilizați FS=4.

 Pentru a calcula capacitatea de încărcare admisă, trebuie găsită rezistența la

frecareQs și capacitatea de încărcare la vârfQ P Suma ambelor rezultate are ca rezultat
sarcina finalăQu iar aceasta împărțită la factorul de siguranță este capacitatea admisibilă
a grupului de piloți.

 A găsiQ p conform lui Meyerhof în cazul argilelor avem:

Q p=N∗¿ c Cu A p ¿

Unde:

N∗¿c : factor de capacidad de carga . ¿

C u : cohesiónno drenadadel suelo debajode la punta del pilote .

A p :área de la punta del pilote .

Q p=N∗¿ c Cu A p ¿

 N∗¿c ¿ poate fi exprimat ca conform teoriei lui Besic:

4 π
N∗¿c = ( ln I r +1 ) + +1 ¿
3 2

82
Valorile indicelui de rigiditate I r , au fost realizate în teste de laborator de consolidare și
triaxiale:

Deci avem:

4 π
N∗¿c = ( ln 150+1 ) + +1 ¿
3 2

N∗¿c =9.3 ¿

 Deci avem:

Q p=N∗¿ c Cu A p ¿

π 2
Q p=(9.3)(1775)( ( 2.4 ) )
4

Q p=639 klb

 Acum calculămQs conform lui Randolph și Murphy (1985):

Qs =Σ α Cu p Δ L

Pentru a face acest lucru trebuie să calculăm și astfel să găsim α

Cu 1775
= =0.4
σ ' 0 4425

83
 Asa de α ≈ 0.8

 Acum înlocuind:

Qs =(0.8)(1775)(7.5)(60)

Qs =1755.8 klb

 Deci avem:

Qu=Q p+Q s=2394.8 klb

 Sarcina admisă ar fi:

Qu
Qadm = ≈ 598.7 klb
4

84
EXERCIȚIUL 11.28

Figura prezintă un grup de grămezi din lut. Determinați decontarea prin

consolidare a grupului. Utilizați metoda 2:1 pentru a estima tensiunea medie
efectivă în straturile de argilă.

 Deoarece lungimile piloților sunt de 21 m, distribuția tensiunii începe la o

adâncime de 14 m (2/3L) sub vârful grămezii. Valoarea aQ g=1335 kN .

 Calculul tasării stratului de argilă 1:

Pentru argile normal consolidate,

∆ S c(1)=
[ C c(1 ) H 1
1+ eO (1) ] [
log
σ ' 0 (1) + ∆ σ ' (1 )
σ ' 0 (1) ]
Pentru a face acest lucru trebuie să calculămσ ' 0(1) y ∆ σ ' (1 ) :

Qg
∆ σ ' (1) =
(Lg + z 1)(B g + z 1)

85
 1335
∆ σ ' (1) =
(2.75+5)(2.75+5)
2
∆ σ ' (1) =22.23 kN /m

2
σ ' (1)=( 3 )( 15.72 ) + ( 3 )( 18.55−9.81 ) +5(19.18−9.81)=120.73 kN /m

Deci înlocuind avem:

∆ S c(1)= [ (0.8)(10)
1+ 0.8
log ] [
120.73+22.23
120.73 ]
∆ S c(1)=326.22 mm

 Calculul tasării stratului de argilă 2:

Pentru argile normal consolidate,

∆ S c(2)=
[ C c(2) H 2
1+ eO (2) ] [
log
σ ' 0 (2 )+ ∆ σ ' (2)
σ ' 0 (2 ) ]
Pentru a face acest lucru trebuie să calculămσ ' 0(2) y ∆ σ ' (2) :

Qg
∆ σ ' (2) =
(Lg + z 2)(B g + z 2)

1335
∆ σ ' (2) =
(2.75+12)(2.75+12)

∆ σ ' (2) =45.25 kN /m2

'
σ ( 2)=( 47.16 ) +(26.22)+ ( 18 ) ( 19.18−9.81 ) +2.5(18.08−9.81)

' 2
σ ( 2)=262.715 kN /m

Deci înlocuind avem:

∆ S c(2)= [ (0.31)(5)
1+1
log ] [
262.715+ 45.25
262.715 ]
∆ S c(2)=53.49 mm

 Calculul tasării stratului de argilă 3:

86
Pentru argile normal consolidate,

∆ S c(3)=
[ C c(3) H 3
1+ eO (3) ] [
log
σ ' 0 (3) +∆ σ ' (3)
σ ' 0(3) ]
Pentru a face acest lucru trebuie să calculămσ ' 0(3) y ∆ σ ' (2) :

Qg
∆ σ ' (3) =
(Lg + z 3 )(B g + z 3)

1335
∆ σ ' (3) =
(2.75+16)(2.75+16)
2
∆ σ ' (3) =71.2 kN /m

2
σ ' (3)= ( 47.16 ) + ( 26.22 ) + ( 180 )+ ( 41.35 ) +(14.54)=309.27 kN /m

Deci înlocuind avem:

∆ S c(3)= [ (0.26)(3)
1+ 0.7
log ] [
309.27+71.2
309.27 ]
∆ S c(3)=41.29 mm

 Prin urmare, decontarea totală este:

∆ S c(g) =326.22+ 53.49+41.29=421 mm ≈ 0.421 m

87