TEMA #2

PROIECTAREA UNEI FERME DE ACOPERIS

(Grindă cu zăbrele din lemn, realizată în varianta cu consum mediu de metal)

Piese scrise:

Evaluare încărcări

Determinarea eforturilor în barele grinzii cu zăbrele

Dimensionarea elementelor grinzii.

Dimensionare nod1 si nod 3.

Piese desenate:
1. Elevatie grinda cu zabrele, Sc. 1:20
2. Detaliu nod 1 si nod 3, Sc. 1:10

Bibliografie:
- Notiţe seminar;

- NP 005-2022 - Cod de proiectare pentru elementele de construcţii din lemn

1
 Să se proiecteze structura de rezistență pentru un acoperiş realizată în două variante
constructive, având următoarele date de temă:
- Deschidere, distanţa între 2 elemente principale verticale de rezistență în sens transversal
construcţiei.

D = ......(m)
- Travee, distanţa între 2 elemente principale verticale de rezistență, în sens longitudinal.

t = .......(m)

- Înălțimea montantului central al fermei

h = ........(m)

- Încărcarea permanentă (include încărcarea din greutate proprie a fermei și încărcarea din elementele

de închidere ale acoperișului), încărcare pe de suprafaţă înclinată

qp = .........(kN/m2)

- Încărcarea din zăpadă, încărcare pe suprafaţa orizontală şi reprezintă greutatea de referinţă a stratului
de zăpadă la nivelul solului.

Sk = ........(kN/m2)

- Coeficient de expunere la acţiunea zăpezii

Ce = ..........

Cele două variante constructive ale fermei sunt:

I. FERMĂ CU CONSUM MEDIU DE METAL

Caracteristicile fermei sunt:

- Talpa superioară (TS), talpa inferioară (TI) și diagonalele (D) sunt realizate din lemn

- Barele din lemn (TS, TI și D) sunt elemente cu secțiune simplă (secțiuni de grinzi)

- Montanții (M) sunt metalici, cu secțiune circulară

- Îmbinările la noduri ale barelor fermei sunt realizate prin chertare

II. FERMĂ CU CONSUM REDUS DE METAL

Caracteristicile fermei sunt:

- Talpa superioară (TS), talpa inferioară (TI), diagonalele (D) și montanții (M) sunt realizate din lemn

- Barele din lemn (TS, TI și D) sunt elemente cu secțiune compusă (secțiuni de dulapi alăturați)

- Montanții (M) sunt tot din lemn, cu secțiune simplă (dulapi de lemn)
2
 - Îmbinările la noduri ale barelor fermei sunt realizate cu tije elastice (cuie)

Schema geometrică a fermei, se va lua din materialele de seminar, în funcție de valoarea

deschiderii și a montantului central.
Conform acestei scheme, grinda este rezolvată din punct de vedere al lungimii fiecărei bare în
parte, precum și ca valori ale unghiurilor pe care le au barele între ele.
Din punct de vedere static, pentru ca grinda să fie considerată static determinată, barele se vor
considera articulate la noduri.
Pentru determinarea eforturilor în barele grinzii cu zăbrele, se va face apel la două principii ale
staticii determinate: principiul proporționalității și principiul suprapunerii efectelor.

 EVALUAREA INCARCARILOR

1. Încărcarea permanentă:

2. Incărcare din zăpadă:

IPOTEZA I IPOTEZA II

3
 Ipoteza I:

încarcare din zăpadă la nivelul acoperişului

coeficient de importanţă;

coeficient de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş;

Ce = coeficient de expunere la acțiunea zăpezii – dată de temă

coeficient termic;
Sk = valoarea de referință a încărcării din zăpadă, la nivelul solului – dată de temă

Ipoteza II:

qn,IIz,0.5μ1(α) = γI,S · 0,5 μi · Ce · Ct · Sk · t (daN/m)

qc,IIz,0.5μ1(α) = qn,IIz,0.5μ1(α) · 1,5 (daN/m)

qn,IIz,μ1(α) = γI,S · μi · Ce · Ct · Sk · t (daN/m)

qc,IIz,μ1(α) = qn,IIz,μ1(α) · 1,5 (daN/m)

Pentru determinarea eforturilor în barele grinzii cu zăbrele, se va realiza un tabel, din care să rezulte

în final valoarea acestora.

4
 Valorile eforturilor unitare în bare (eforturi obținute prin încărcarea grinzii cu valoarea forței uniform

distribuite de 1 daN/m), se regăsesc de asemenea tot în materialul suplimentar pentru seminar, în funcție

de deschiderea grinzii, respectiv înălțimea montantului central.

Primele cinci coloane se vor copia din tabelele ajutătoare.

În coloana 1, sunt trecute barele grinzii cu zăbrele.

În coloana 2, este trecut tipul barei, din cadrul grinzii.

În coloana 3, sunt calculate eforturile unitare în bare, obținute în urma încărcării grinzii, DOAR PE

JUMĂTATEA DIN STÂNGA, cu 1 daN/m.

În coloana 4, sunt calculate eforturile unitare în bare, obținute în urma încărcării grinzii, DOAR PE

JUMĂTATEA DIN DREAPTA, cu 1 daN/m.

În coloana 5, sunt calculate eforturile unitare în bare, obținute în urma încărcării grinzii, PE TOATĂ

DESCHIDEREA, cu 1 daN/m.

IPOTEZE DE EFORTURI
EFORTURI UNITARE EFORTURI REALE
INCARCARI MAXIME
daN sau kN
TIPUL 1daN/m 1daN/m 1daN/m
BARA (aceeasi
BAREI
ip 1 ip 2 unitate de
forta ca la
⁻Δ Δ⁻ ⁻Δ⁻ ⁻Δ⁻ ⁻Δ⁻ ⁻Δ Δ⁻ ⁻Δ⁻ incarcari)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1_3

3_5

5_7 TALPA
SUPERIOARA
7_9

9_11

11_12

1_2 TALPA
INFERIOARA
2_4

5
 4_6

6_8

8_10

10_12

3_4

5_6
DIAGONALE
6_9

8_11

2_3

4_5
MONTANTI
6_7
8_9
10_11

Valorile din coloana 6, se obțin, prin înmulțirea valorilor din coloana 5 cu valoarea lui q pc, deoarece
modul de dispunere a încărcării permanente este asemănător cu modul de dispunere a încărcării unitare
din coloana 5 (pe toată deschiderea).

Valorile din coloana 7, se obțin, prin înmulțirea valorilor din coloana 5 cu valoarea lui q zc,I, deoarece
modul de dispunere a încărcării din zăpadă în ipoteza I, este asemănător cu modul de dispunere a
încărcării unitare din coloana 5 (pe toată deschiderea).

Valorile din coloana 8, se obțin, prin înmulțirea valorilor din coloana 3 cu valoarea lui q z,0.5μ1(α)c,II,
deoarece modul de dispunere a încărcării din zăpadă în ipoteza II, pe panta pe care se consideră că
zăpada este spulberată, este asemănător cu modul de dispunere a încărcării unitare din coloana 3 (pe
jumătatea din stânga a acoperișului).

Valorile din coloana 9, se obțin, prin înmulțirea valorilor din coloana 4 cu valoarea lui q z,μ1(α)c,II,
deoarece modul de dispunere a încărcării din zăpadă în ipoteza II, pe panta pe care se consideră că
zăpada nu este spulberată, este asemănător cu modul de dispunere a încărcării unitare din coloana 4 (pe
jumătatea din dreapta a acoperișului).

Valorile din coloana 10, se obțin, prin însumarea valorilor din coloanele 8 și 9, deoarece modul de
dispunere a încărcării din zăpadă în ipoteza II, trebuie să surprindă concomitent spulberarea zăpezii pe o
pantă a acoperișului, respectiv nespulberarea acesteia pe panta cealaltă.

Avem două combinații posibile între încărcări:

- ipoteza 1 – încărcare permanentă + încărcare din zăpadă Ip. I

- ipoteza 2 – încărcare permanentă + încărcare din zăpadă Ip. II

Astfel se vor obține valorile di=n coloanele 11 și 12, după cum urmează:

Valorile din coloana 11, se obțin, prin însumarea valorilor din coloanele 6 și 7.

Valorile din coloana 12, se obțin, prin însumarea valorilor din coloanele 6 și 10.

În coloana 13, se va trece valoarea maximă (în modul, făcând abstracție de semnul +/-) dintre
valorile din coloanele 11 și 12.

Pentru fiecare tip de bară în parte (TS, TI) se va considera pentru dimensionarea elementului,
valoarea cea mai mare dintre valorile maxime din coloana 13.

6
 Pentru diagonale și montanți, acestea se vor dimensiona, ținând cont de elementele simetrice și de
valoarea celui mai mare efort la care pot fi supuse.