Drepte și unghiuri

Împărțirea unui segment de dreaptă În două părți

egale

Pentru împărțirea segmentului de dreaptă AB în două părți

egale se trasează două arce de cerc de rază R oarecare, mai mare decât
jumătatea segmentului. Din intersecția celor două arce trasate rezultă
punctele C și D, care unite intersectează segmentul de dreaptă AB în
punctul E. Acesta reprezintă jumătatea segmentului, AE = EB. Împărțirea unui segment de dreaptă în două părți egale
Împărțirea unui segment de dreaptă în "n" părți
egale

Dacă trebuie să se împartă segmentul de dreaptă AB într-un

număr n oarecare de părți egale (de exemplu în cinci părți egale), se
trasează prin punctul A, la un unghi oarecare, un segment de
semidreaptă pe care se măsoară cinci segmente egale cu o lungime
arbitrar aleasă. Punctul 5 se unește cu punctul B, extremitatea
segmentului AB. Din punctele 1, 2, 3 și 4 se trasează paralele la
dreapta 5B, obţinându-se punctele a, b, c și d, care împart segmentul Împărțirea unui segment de dreaptă în "n" părți egale
AB în cinci părți egale.

Împărțirea unui segment de dreaptă într-un raport

dat

Împărțirea segmentului de dreaptă AB în raportul dat (fie ), se

realizează măsurând pe segmentul de semidreaptă trasat din punctul A
cu un unghi oarecare 5+3 segmente egale, cu o lungime arbitrar
aleasă. Punctul de diviziune 8 se uneşte cu punctul B, iar prin punctul
5 se trasează o paralelă la segmentul 8B, obţinându-se punctul C, care
împarte segmentul AB în raportul dat. Împărțirea unui segment de dreaptă într-un raport dat

Racordări
 Racordarea a două drepte paralele, printr-un semicerc

Problema racordării a două drepte paralele D1 și D2 poate fi pusă şi prin

racordarea cu un semicerc de diametru egal cu distanţa dintre cele două drepte.
Pentru realizarea acestei racordări se determină centrul O, al semicercului de
racordare, prin determinarea mijlocului segmentului AB.

Împărțirea unui segment de dreaptă într-un raport dat

Racordarea a două drepte concurente

Fiind date dreptele D şi D1 și punctul de racordare C, pe una din drepte,

pentru determinarea centrului de racordare se trasează bisectoarea unghiului
format de drepte. în punctul C, se duce o perpendiculară pe dreapta D care
intersectează bisectoarea în centrul de racordare O. Perpendiculara trasată din
punctul O pe dreapta D1, determină punctul de racordare C1. Din punctul O, ca
centru, cu o rază OC egală cu OC1, se trasează arcul de racordare a dreptelor D şi Racordarea a două drepte concurente
D1, în punctele C şi C1.
 Racordarea a două drepte perpendiculare

Racordarea dreptelor perpendiculare din figura alaturata cu

raza de racordare R dată, se realizează trasând două drepte la distanță
egală cu raza R, din a căror intersecție rezultă centrul de racordare O.
Cu centrul în punctul O, se trasează arcul de cerc din punctul A în
punctul B, de rază R. Aceeaşi racordare se poate realiza determinând
centrul de racordare O, din intersecţia a două arce de rază R, din
punctele C şi C1, aflate la distanţa R de vârful unghiului drept A.
Racordarea a două drepte perpendiculare

Racordarea unei drepte cu un cerc

Pentru racordarea cercului de rază R cu dreapta D, printr-un arc

de cerc cu raza de racordare R1 dată, se trasează din punctul O ca
centru, cu o rază egală cu R + R1 un arc de cerc, care intersectează
paralela d, la dreapta D, dusă la distanţa R1, în centrul cercului de
racordare O1. Dreapta OO1 intersectează cercul dat în punctul de
racordare C. Perpendiculara trasată din punctul O1 pe dreapta D
determină pe aceasta punctul de racordare C1. Din punctul O1, ca
centru, cu raza de racordare dată R1, se trasează arcul de racordare
între dreapta D şi arcul dat, între punctele de racordare C şi C1
Racordarea unei drepte cu un cerc
 Racordarea exterioară a două cercuri

Pentru racordarea exterioară a celor două cercuri, din O cu

raza R+R2 şi din O1 cu raza R1+R2, se trasează câte un arc de cerc
la intersecţia cărora se determină punctul O2, centrul arcului de
racord. Punctele de racordare A şi B sunt situate pe linia centrelor
OO2 şi O1O2, iar racordarea se realizează cu arcul AB, de rază R2,
cercurile fiind tangente exterioare la arcul de racordare.

Racordarea exterioară a două cercuri

Racordarea interioară a două cercuri

Pentru racordarea interioară a două cercuri se procedează

similar, doar că din centrele cercurilor, O1 şi O2, se trasează câte un
arc de cerc de rază (R-R1), respectiv (R-R2). Cercurile de racordat
vor fi tangente interior la arcul de racordare.

Racordarea interioară a două cercuri