CllPRINS

I I 111i,,1dc1;1\ii 'Clll:rnl<.:....... .
1 1.h:111qiilt.:gc11c:r;i\c:ck c;i\rnl
1.2. l)ilc:ren\a mulic ck lc111p<.:r;1111r:1
1 ..\. ('alculul lc:rm1c pn.:l1111111ar....
1 .•\. ('.ilculul lcrmic dcfinitiv (exact)
1.4.1. Calculul col:ficicnlului global de lransrcr de c;i\dur[1..
1.4.2. Mctodc de cvaluarc a efcctului depum:ri lor..
1.4.3. Calculul cocficicn\ilor de schimb de c:ildurii supnf"ic1;i11 u, i <1, .

.5. C:1lculul suprarc(ci de schimb de ciildurf1 i :1 lu11gim1c1lii111h:11oruli1i

.(,. Calculul tcrn1ic de verificare (alegcrc) a schi111b;1toarclo1de c;i\d111·:1.

' \1 l11111h;itoarc de ciildurii din Lronso:rne lip (apa - apii)

2.1. Caraclersitici constructive i runqionarc ....
2.2. Terna de proiccl .....
2.J. Di1crc11\a medic a tcmpcraturilor
2.4. Calculul dcbilelor de agen\i tcr111ici
2.5. Calculul termic preli111i11ar
2.6. Calculul lem1ic de11nitiv
2.6.1. Transrerul de caldura de la apa la peretele interior al \cvilor ..
csricrca CIP a Bibliotccii Nafionale a Romanici 2.6.2. Transferul de caldurii de la pcretele exterior al \evilor la ap ..
=ALUIANU, VASILE 2.6.3. Rezisten\a tcrmicii a peretelui \evii i a dcpunerilor de pc prn.:ji
Scbimbatoare de caldurii : indrumiitor de proiectare / 2.6.4. Coeficientul global de schimb de caldura
asile Caluianu, Dan Paul Stiinescu, N.N. Antonescu. - Bucure;;ti:
onspress. 2003 2.6.5. Lungimea schimbatorului de caldura
Bibliogr.
ISBN 973-8165-85-7 Sclii1nhiiloare de caldurii apa-apa cu pereti trnnsversali ( icane).
J. I. Caractcristici constructive si functionale
I. Stiinescu, Dan Paul 3.2. Terna de proiectare
11. Antonescu, Niculae Napoleon
3.3. Calculul lermic prclirninar.

621.565.93/.95 3.4. calculul termic ex.act.

:--.clii111hiiloare de ciildura cu pli'ici (scp) ....

11. I. Elc111cntc componentc. Dcscriere. Func\ionare ..
1)_2_ Tipuri constructive de schimbatoare de caldura cu pl[1ci..
4.2.1. Schi111hiit0arc:cu prnci lip VICAR.13 - ALf7 A LAV Al..
4.2.2. Schimhiito:irc de c:ildurfi cu plf1ci tip ICP1Af7CLLJ.1 NAl'OC'A

CONSPRESS
, Scli1111h;itor de c:ildura co111k11sal,11, :d>111;1p;1....
B-dul Lacul Tei nr.124, sector 2, cod 72302, Hucnrc ti '>. I Sol,qi:, c<>11slrnc:1i1:, , ll·111:, de p11111-rl
Tel.: (021) 2422719 / 16'>; Fax: (021) 242 0781
 I , 1111\111, I, l,il,1111 1, 111111 ',, l1111il1,il11,11 \' 111- I :ild111,1 d111 (t'l'I I II ,11 q1111.111· . ,. , , ...........,........................ 1011
X J S()l1qi:1 l (lll',lllll'lll':1 ,. ........ , .......................................... I ()t)
' II l lt 11·1111111.111::i111111u111d11i pn.:li111i11a1de \L·v1 pl' o IIL'l' :1l' ;1 sl'l11111h:itrniiltii 1
·1r111:1 dt· p1 OIL'l'I .............................. 111
tit· t·,iltl11111 •••••••••••••••••••·········· ML·tod1L·.1 de L.:,ll ·1d ... . 111
•••••••••••••••••••••••••··············
·,. \,.\ I kk1111111;,r ·:, llt1111ftnil11i prelirni11ar de \cvi pl:1ntrcg sch1111hatorul de c,ildudi X 3.1. (';ilc11lul para111elrilor di11 ccu;1 ia de bilant tern1ic ........................... 112
') \ \. I) ·tL·11111narca diarnclrului man la lei .. . .. . _ .................. 0.].2. Dclcrminarca climcnsiunilor canalului de aer si a nurnarului de tevi
:-i. 1.!J. i\ t::t.an.:.i spccifici:i a lL.:vilor 111 condcnsatoarc ....................... ncrvuratc in sectiunea canalului 112
·(ol'ficicnt,d global de transfer de caldura ................................ _... . 8.3.3. Calculul terrnic de dimensionare ................................................ 114
5.-1.1. Transferul de caldura de la apa la peretelc interior al tevilor .................. 8.3.3.1. Transferul de caldura de la peretele metalic la aer .......................... 114
5.11.2. Rczislenta termica a peretelui tevii $i a depunerilor de pe percti ....... . 8.3.3.2. Rezistenta termica a peretelui tevii $i a depunerilor de pe perep ......... 117
5Jl.3. Transferul de caldura de la aburul 111 condensare la peretele exterior 8.3.3.3. Transferul de caldura de la apa la peretele interior al revilor ............... 118
11 \cvilor ................................................................................... . 73 8.3.3.4. Coeficientul global de transfer de caldura ...................................... 119
5.4.4. Valori finale $i lungimea schimbatorului de caldura ......................... 75 8.3.3.5. Diferenta medie de temperaturi $i verificari finale ....................... 120

1
:1rc de caldura gaze de ardere - aer (preancalzitoare de aer)........................ 76
" < ;1lculul hidraulic al schimbatoarelor de caldura ............................................................... 122
S(1l11(1a constructiva .......................................................................................... . 76 9.1 . Generalitati ............................................................................. . 122
IVIL-todica de calcul 79
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••·•••··••······························ 9.2. Relatii generale de calcul ............................................................... 122
> 2.1. Terna de proiect 79 9.2.1. Pierderi de sarcina liniare .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. . .. . .. .. .. .. .. . .. .. .. ... 123
1
• .. . C'alculul parametrilor din ecuatia de bilant termic ........................... 80 9.2.2. Pierderi de sarcina liniare in conducte in spiral a . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . ... . . 124
1
1, • L I)clerm inarea numarului de tevi al preancalzitorului de aer..................... 81 9.2.3. Pierderi de sarcina locale........................................................ 125
1•• .II. Dctcrminarea seqiunii de trecere a aerului .................................... 83
1 . .5. Transferul de caldura de la gazele de ardere la peretele interior al tevilor 84 I0. Parlicularitati ale calculului de rezistenta la schimbatoare de caldura .. .. . .. .. .. .. . .. .. .. . 131
i.2.6. Transferul de caldura de la peretele exterior al tvilor la aer ............... 87 10.1. Materiale utilizate pentru executarea schimbatoarelor de caldura .. ... ......... 131
1.2.7. Rezistenta termica a depunerilor ................................................ 87 10.2. Materiale pentru gamiture . . . . . .. ... . ....... . ... .. . .. .. . ... .. .. ... .. . .. . ....... . . .. . . 134
1.2.8. Coeficientul global de transfer de caldura, diferente de temperaturi $i 10.3. Elemente ci lindrice sup use la presiune pe partea concava (interioara) . . .... . . 134
1crificari finale
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••······················· 88 10.4. Verificarea corpurilor cilindrice la incovoiere .. .. .. . .. .. ......................... 137
>.2.9. Suprafata de transfer de caldura a preancalzitorului de aer $i dirnensiunile 10.5. Verificarea elasticitatii schimbatoarelor de caldura ....................................... 138
1nale.................................................................................................................... 89 10.6. Calculul compensatoarelor .. .. . .. .. .. .. .. . .. .. ... .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. ... 139

are de caldura cu acumulare (boilere) ............................................... .. 90 10.7. Calculul placilor tubulare . . . . . .. . .. . .. . .. . .. .. .. .. . .. .. . . .. .. . . .. . . . . .. . .. . . . . .. . .. . ... 140
,oluti i constructive ..................................................................... 90 10.7.1. Calculul pla.cilor tubulare la schimbatoarele rigide rara legaturi de ancorare 140
10.7.2. Calculul placilor tubulare la schimbatoarele de constructie lastica ..... 142
::::alculul tennic al boilerelor alimentate cu apa calda sau fierbinte ............. . 93 10.7.3. Calculul placilortubulare la schimbatoarele rigide, cu legaturi de ancorare
2.1. Stabilirea solutiei constructive ................................................ 97 sau antretoze cu tevi dub]u mandrinate 143
·.2.2. Calculul tennic definitiv 98
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••··•••············
2.3. Variatia temperaturilor in tirnp
103 11. lzolarea termica a schimatoarelor de caldura 144
..,alculul terrnic al boilerelor alimentate cu abur saturat ........................... 104
3.1. Variatia temperaturii agentului secundar in tirnp ........................... 106
:azuri particulare de schimbatoare de caldura cu acumulare ......................... 107
4.1. Acumulator cu aport constant de caldura din agitatie sau reactie ........ 107
4.2. Acumulator cu schimbator de caldura exterior .............................. 108

2 3
 Ill l:
Al
- I lht 11k-11(11 11l11L' 1111H (ill: d1:,1111s11r.1 din sisk111L·k S.I. si Mk •S ...................... I I
/\
- l'roprietupl • fizic.:' ale tH..;rului, Ju p 0,981 bar .................................... 15'
A3
- Proprietatilc tcrrnodinamic ale apei j ale aburului in stare de snlurnji(.;,
in fimqie de temperatura .......................................................
A4
- Proprietatile termodinamice ale apei i ale aburului in stare de satura ic 1n
'l'lii111hat arck de caldura sunt aparale tl:rtni c 1n car' arc lo· lra11sl •rnl <IL t'.tld111 .i
functie de presiune ................................................................ 154
AS I, 1111 ll11icl la altul, in procese de incalzire, racire, fterb re, condcnsan.: sau 111 :die p,on"a
- Proprietatile fizice ale apei, pe curba de saturatie ............................ 155
A6
- Proprietatile fizice ale gazelor de ardere la presiunea de 1,01325 bar ,111 1 1 i11 rnrc sunt prezente doua sau mai rnullc fluide cu potentialc t rmic<..: lill'.1 it·.
(compozitia gazelor: rc02 = 0,13; rH20 = 0,11; rN = 0,76) 15() I hiidul care cedeaza caldura (fluidul "cald") se nume te agent termic pri111or, 1n1 et I
A7
2

- Caldurile specifice ale unor gaze [kj/nm3·k].................................... 157 p1 i111t l • caldura (fluidul "rece") se nume te agent termic secundar.
A8 - Entalpia gazelor produse ale arderii [kj/ nm3]...................................
11

A9 158
- V alorile constantelor fizice ale gazelor de ardere i ale aerului ............. I >1mcnsionarea sau verificarea schimbatoarelor de caldura necesittL un cairnI t ·1111i ,
AlO 159
- Ecuatii criteriale pentru determinarea coeficientului de convectie .................. 160 t111 1' 111 hidraulic i un calcul mecanic (de rezistenta).
tll
Al
- Numa.ml de tevi pe placile tubulare ale schimbatoarelor de caldura......... 165 'alculul terrnic de dimensionare presupune cunoa terea param trilor ar ·1qil111
1 <
- Tevi din otel fara sudura laminate la cald ...................................... 166
A12 11 1111it·1prccum i sarcina tennica a schimbatorului. In acest caz se alege formn const111t·l1 i1
- Tevi din otel fara sudura pentru schimbatoare de caldura .................... 167
Al3 - Flan e rotunde, plate, pentru sudare...................................................... 1 q1.i1.il11lui i se determina suprafata de schimb de caldura.
A14 168
- Funduri elipsoidale pentru recipienti ................................................... 170 ( 'alculul termic de verificare presupune cunoa terea suprafetei de schirnb dl' rnld111,1
A15 - Diagrama i1+x-x pentru aerul urned ...................................................... 171
A16 1 1p:1mtului i pa1ie din parametrii agentilor termici. Prin calculul termic de v TiI1r111 l •it·
- Criterii de similitudine ..................................................................... 172
A17
1. ,I, iIL Hc posibilitatile termice ale aparatului in diferite conditii de functionar .
nlculul hidraulic al unui schimbator necesita determinarea pierderilor ti • s:11< i,1o1
( 1 1dvri I ' de presiune) pentru cei doi agenti termici ce circula prin aparat.

C'alculul mecanic stabile te dimensiunile elementelor metalice, astfcl 11H."ft I eI111I111

ill' 1111il:1r • produse de presiune i de variatia de temperatura sa nu le depa ·usr:1 pe t rll
11l1lllsibile.

SCIDMBA.TOARE DE CA.LDURA. cu FUNCTIONARE iN 1rn<al\1

STATIONAR. RELATII GENERALE DE CALCUL

Majoritatea schimbatoarelor de caldura asigura transferul caldurii intre cci doi "•rnli
ll-1 mici prin intermediul unei suprafete de schimb de caldura i functioneaza 111 r ·, i111
stationar.
Fluxul termic trece in mod continuu prin suprafata de schimb de dildura, (k- I:i
11 rcntul termic primar la eel secundar, iar temperatura in orice punct al sistemului ·:-ik

constanta in timp.

1.1. ECUATIILE GENERALE DE CALCUL

Calculul termic al schimbatoarelor de caldura functionand m regim stationar sr
bazeaza pe urmatoarele ecuatii:

4
5
 1111111 I ii, 1,111111 ll 1111h
I.', u11nmENTA MEl>IE l>E TEMPERATURA

(I. I)
n ci mcdii a ternperaturilor intre cei doi aocnp tl:rmici ,' •
I' ·111111 ckl ·,rninarca difcr
- l't'tl:1(ia de transfer d caldura :
1z I din!'1 nma ·onvcntionala de tipul t=f(S0); concavitatea curbelor dcpinde d' srl1L'llt,1
111 l 1t· :1 npnratului i de rap01iul capacitatilor termice ale fluidelor, W1 i W2.
1

(1.2)
I II I1!-'1ir,1 l. 1. sunt reprezentate diagramele de temperatura t j( 0) p •1111 11
111 uar' Q rcprczinta sarcina termica a aparatului, in [W];
1111111,,110:11 ·I· de caldura cu curgere paralela, cu circulatie in echicurcnt (EC) i

Q1 rcprezinta debitul de caldura cedat de agentul termic primar, in [W]; 11 II I 11 111 ·11t ( 'C).
Q2 rcprezinta debitul de caldura primit de agentul termic secundar, in [W];
Qp fluxul de caldura pierdut de aparat in mediul ambiant, in [W]; EC
17ic coeficientul de retinere a caldurii in aparat sau randamentul izolatiei termice;
0- suprafata de schimb de caldura, in [nl];

diferenta medie de temperatura, in [0C];

/\tmed -

I· coeficientul global de transfer (schimb) de caldura al aparatului, raportat la

2
11p1:11':qn d • schimb de caldura, in [W/m K].

l•'ltrxuril de caldura Q1 i Q2 se calculeaza cu relatiile :

So
(1.3) t

(1.4) .::cE
<]
d,11 .1 ni•rnlii termici nu- i schimba starea de agregare, sau cu relatiile: t/'
(1.5) 11

,1,

dm·.1agcnpi termici i i schimba starea de agregare.

1
s ,..s
S-au utilizat urmatorii indici: 1 - pentru agentul termic primar; 2 - pentru agentul So So
t
termi sccundar; prim(') -pentru intrarea in aparat; secund (") - pentru ie irea din aparat.
in relatiile de mai sus : t t/ W1<W2
- reprezinta debitul agentului terrnic primar, respectiv secundar, in t/ W1<W2
[kg/s]; c::
I
c:: .J
- caldurile specifice medii, la presiune constanta, ale agentilor termici, .E <'.]

in [J/kg K]; : t1'

<]
W1 = G1cP1 ;W2 = G2cP2 - echivalenti in apa sau capacitatile termice ale agentilor : t2"

termici, in [W/K];
I
s So s
So
t1, t2 - temperaturile agentilor termici, in [ C];
0
Fig. 1.1. Variatia temperaturilor, cu suprafata de schimb de caldura
t5t1, t5t 2 - variatiile de temperatura ale agentilor termici, in [0C]; pentru circulatia in echicurent (EC) i contracurent (CC)
11, 12 entalpiile specifice ale agentilor termici, in [J/kg].

6 7
 (1.7)

• s determina coeficientul de corectie £ t:;.t = f (P, R, scheme de curgere) din

figura 1.3;
• se calculeaza :

fitmed = 8M(fitm)cc (1.8)

J•

,,, !l P tt 1;J-.; t; f ;:_=; : :

f ',' A-+H-·--i--\-H-.:1 -
I •1L
_p=--
......,_L_.._.tjj_,-ti-+tH-ih-l
,",' .1 f.'4 £;5 (JJ Cl /l.8 {}fl !,J • l• i.7.5
-·---p aso · a ,--a 1 o, 3 o, 4 o. s a G a '! o,s aP
1.P ·-·-·--·►p

;;:i::·+:rt=-R.....,. ,..-,--,

' f:,·
tOi:::,
I,',

o,;H
aso 0,1 ru 0,3 M 0/i as o,7 a,Q M to
. f; ---p
.......,./
.,
I'

;: -;;
' "2 • ::
./:•
</

,.

;,1--1t
1

-
l(
l, ;'
-- --p
 Ii{ - - -(m_ax_-_ _t---'m,-"-·n
med- ( (1.6)
In
(min

in care tmax, tmin - reprezinta diferenta maxima, respectiv minima de

temperatur; mtre agenfii termici la intrarea sau la ie irea din aparat.
Pentru schimbatoarele de caldura la care unul sau mai multi agenti termici i
schimba starea de agregare (condensatoare, vaporizatoare, transformatoare de abur
notiunea de echi sau contracurent nu i i are sensul (figura 1.2). Diferenta medie d
temperatura se calculeaza tot cu relatia (1.6).
Relatia (1.6) este valabila numai daca coeficientul global de schimb de caldura (k
debitele i caldurile specifice sunt constante sau variaza putin in lungul suprafetei de schiml
de caldura. Daca una din aceste marimi variaza mult cu S0, Mmed se detennina pri
integrare grafica sau prin impartirea suprafefei de schimb de caldura in portiuni, fiecar
dintre ele calculandu-se separat.

.EC: t1'=t1"=ts1
<l "C
"C
Q)
Q) E
E
<l J
C:
<l t2'=t2"=ts2 <l
t2'=h"=ts2 <]
W1=W2=00
W2=00
s s s
So So So
a. b. C.

Fig. 1.2. Variatia temperaturilor agentilor termici pentru:

a) condensatoare; b) vaporizatoare; c) transformatoare de abur
(condensatoare - vaporizatoare)

Pentru schimbatoarele de caldura cu circulafie mixta (CM) sau incruci ata (CI)
diferenfa medie a temperaturilor se calculeaza cu ajutorul coeficientului de corcctic £ 61 ,

folosind diagrame ajutatoare :

- se calculeaza mai 1ntai diferenta medic a tcmpcraturilor, c nsidcrftnd ircula ia
agenplodn contracur nt (At,,wd )cc, cu rcln ia (I. l);
 I ,11, llll ·" I\ s ·al·, dim ·nsiunik \L' ilrn i SL' ·xp11111,1 .,,;, 1
l·1111wt111
()BSlmVATII:
u). M, rimilc P §i R trcbuie calculate in conformitate cu modul de reprczcntan; din o" - n '·re. d • ( I. 10)
diagramele din figura 1.3, m caz contrar valorile determinate pentru fa torul &61 nu sunt l'
.J

corecte; 1 111 ,tr 111111iarnl de icvj ;

,

b). Pentru temperaturi date ale agentilor termici coeficientul de coreqie &6.t scade 111 /' li1111•1111L·:1 totala a schimbatorului ;
urmatoarea ordine: contracurent (la care &6, =1, fiind schema de eficienta termodinamica d di:1111drul interior, exterior sau mediu al tevilor (m).

maxima) curent mixt, curent mcruci at, echicurent;

1111 , 111 calculul termic coeficientul de schimb de caldura la intcriorul t ·vilor a, t•flk
c). Daca eel putin unul dintre agentii termici i: i schimba starea de agregare &6.t =1 ;
'"' ( ,r, • ac), d = d;, iar daca coeficientul de schimb de caldura la ext riorul 1 ·vilo1
d). In practica trebuie evitate valorile &6.t < 0,75; pentru cre terea lui &M trebuie modificatc
11111 11111:ii ,nic dccat ai, atunci d = de. Daca ambii coeficienti a sunt d a ela i onli11

debitele ori temperaturile sistemului sau schimbata schema de curgere.

d = d = d; +de (1.11)
m 2
1.3. CALCULUL TERMIC PRELIMINAR 1 ,111,1111 l.l. Valori orientative pentru coeficientul global de schimb d-e 1- ra_k', 111.l/11?1'

Pentru a putea calcula suprafata de schimb de caldura este necesar a cunoa te forma
Rezistenta termica de baza Tipul
constructiva a schimbatorului. In acest sens se efectueaza un calcul termic preliminar 1•• 11h11 lcrmic Agentul termic
pl lllllr secundar I aparat11l11i
Convectie Convectie
r libera · for ata
j
(aproximativ), pornind de la unele marimi practice cunoscute. Apa 140 ... 350 850 ... 1700
Proiectantul va alege traseul urmat de agentii termici dupa urmatoarele criterii: Apa 5 ... 20 10 ... 60 Aparntt.• fun)
Aer (p=l,01325 bar) 3 ... 15 10 ••• 35 schimhart· cit·
• Agentul termic care prezinta pericolul depunerilor de piatra sau funingine mult Solutie de sare 3 ... 15 15 ••• 30 1-tan•ck

J
mai accentuat decat celalalt agent, va circula obligatoriu prin interiorul tevilor . Abur saturat 3 ... 15 10 .•• 35
unde mdepartarea prin mijloace mecanice a depunerilor se poate face mult mai Ulei 30 ... 50 100 ... 300
u or decat in exteriorul tevilor ; 1 ilr---:--_J G a z-=-----c:---- - 5.:....··:.:·..=.2:...:.0-=-:-=-:1 0_.-::---·6 0-=-1
\I ,... Apa 300 ••• 1200 850 ... 4250
• Este indicat ca vitezele de circulatie ale celor doi agenti termici sa fie apropiate ,:111 Ulei 50 ... 180 100 ... 350 Condcnsalo:u c•
ca \hur Gaze 5 ... 30 30 ••• 100
ma.rime pentru fluide de aceea i stare: gaz - gaz i apa - apa. In acest scop,
agentul termic cu debitul mai mic va circula prin tevi, iar celalalt 111 exteriorul v ,1pori nic! :.....:·A a j !.2:.::3 0:......:'·...:...:.·:5::.::0 0-J. 3..:..40:::.....:..·::...:..·-=1..:. .70.: . 0·-----·

tevilor. 1
,pori in Apa in fierbere 1700 •.• 4600-
, uuclcnsare Ulei in fierbere 280 ... 900 • Vaporiz.-t11a1·1•
Dupa ce se alege modul de circulatie al agentilor termici din considerente
----
I. A2:enti fri orifici
------
• 425 ... 850 d

tehnologice i economice, se determina diferenta medie de temperatura M med , conform

indicatiilor din capitolul 1.2. In continuare se determina o suprafata de schimb de caldura Alegand o lungime acceptabila pentru schimbator (L'=2 + 4 m), din relatia (1.10)s •
aproximativa S : 11 •I ·rmina numarul aproximativ de tevi:

I Q n'=
s--- (1.12)
So=-,- (1.9) 1r·d·L'
k ·b.tmed
 In relatia (1.9) se introduce o valoare medie orientativa pentru coeficientul global de
schimb de caldura k', conform indicatiilor din tabelul 1.1.

10 11
 tIIMAA fOAf l Dl CAI l>lJt A

1'1 1" 11 rl1 l11li11l.11 I'\ il,l'1111!di.•q111sl' 111 liL·x,:1m,11 • r Tlllatl' L'.0ll<.T1tli i •c:, Pl' c.·iicu1tlli.·l
:1 l·:1.111l' ti !evilo1 "s'' SL' nl T • de obicL;i 111 1111111d • (I, 1
) d, d.11 1111
i,ql' 11111l11tl1 tl• :,.111 111 ll'i1111 rl1111ri i:wsc<.;I •. A czarca 'in trjunghiuri isosc •le sc aplic:a d, ol
I (1 111lll). Di:11m:tntl i11ll'1 ror al mantalci I I SL.' c,dcuh. .1z;1 ·u rl'l:q,n
icei 1:, sd11111halouick: de calduru cu uprafata de transfer din ;evi 1n forma de "U".
(1. l )
. A ciarea t vilor. pe circumferinte concentrice are dczavantajul unci distribulii
neu 1fo me a tev1lor care conduce la un transfer de caldura ncunifonn. Majoritat<.;a
inclar dintre icvilc marginale §i corp, care se ia in prucl ica d<.' 8- I )
sch1mbatoarelor de caldura au tevile dispuse pe hexagoane concentrice a§a cum se prezinttl
ill figura 1.4.
I 1111 111L·x.1 13 s alege cea mai apropiata teava, eventual modificand valoril • "s" :;ii

I >11p.1 clclcrminarea numarului total de tevi "n", se calculeaza vitczclc a •crljilm

1 , .11 l' tn.:buic sa se gaseasca in limitele economice, daca din pun t c.h.: v ·d ·1 L·

1111, d,,, 11 mTst lucru este posibil:

p ·11tru apa (lichide) : 0,5 - 1,5 mis ;
pvn(ru gaze (aer, gaze de ardere) : 5 - 20 mis .
Fig. 1.4. A ezarea tevilor pe placa I ,1 sehimbatoarele de caldura gaze de ardere - apa sau apa - aer, viteza de cirrnln(i •
tubulara 'in hexagoane concentrice 1 p I p11:1ll' avea valori mult mai mici 0,1 - 0,3 mis. Viteza economica de circulalic i111p1111 •
11 , 111 .idoptarea solutiei de schimbator cu mai multe treceri, pentru agcntul tcr111ic r:11 l'
11 ,ii I pr in ievi sau in exteriorul acestora. in acest caz se monteaza in capn • • p ·rL·li
I' 1q1lori iar in manta pereti transversali (§icane). $icanele pot fi plane, di pusc lup.i o
A§ezarea In hexagoane regulate concentrice are avantajul unei compactitati maxime,
1, 11,l.1 rn<liale sau cilindrice, combinatii ale acestora, sau pot avea formc sp ·c1:i1L . 1•11•
a unei execufii simple, precum §i posibilitatea dispunerii fascicolului in e§icher sau Ginabat,
1111 11 .iii ·n transferul de caldura intre agenti atat prin marirea vitczei ·ft t i p1111
functie de unghiul de inclinatie asigurat la montaj. in acest caz, daca "a" este numarul de
, 111•, Iu1 rnarea circulatiei longitudinale in circulatie transversala.
tevi a§ezate pe latura celui mai mare hexagon, numarul total de tevi ill fascicol este:
La aparatele cu mai multe treceri, §icanele vor fi dispuse corespunzl1lm, prnl111
n0 = 3a( a - I) + 1 d,(i11l'r a numarului de treceri §i a numarului de tevi dintr-o trecere, modificand lill,1 (". ll
(1.13)
iar numarul de tevi pe diagonala celui mai mare hexagon este : 111 11 snr, dispunerea tevilor In placile tubulare, renuntand la unele tevi. Este n '<.x:s:11 r, I l

11tu un desen sumar la scara al placii tubulare, pentru a stabili pozipa rK'rL·jil111
n1 = 2a-1 ii ,,parptori.
(1.14)
Intre n0 §i n1 exista relatia:

In final, calculul termic preliminar stabile§te:

(1.15)
- diferenta medie a temperaturilor ;
..In.cazul.placilor_ tubulare cu un numar_ de ,teY.i pe..latura hexagonului. a. -8 a§ezarea - diametrul tevilor §i al mantalei ;
in hexagoane regulate duce la folosirea nerationala a spatiului disponibil. - numarul de tevi pe o trecere §i numarul de treceri prin tevi;
In acest caz, m
sectoarele nefolosite ale placii, se introduc in exterior tevi - numarul total de tevi ;
8uplim ntare pe unul sau mai multe randuri. - vitezele de circulatie ale agentilor termici
P ·ntru o determinare mai rapida a numarului de tevi pe placile tubulare ale
·rli1111h.11wn;J r de caldura se poate folosi anexa 11. Se alege valoarea "a" cea mai

12 13
 INIHWMAIOI DI PH II G l l \ 1 1
- -----
rI 1111111 l11c1nn1l11i tk· 11111rtl11rirl' p.
1.4. ('ALClJLUL TlmMIC DEFlNITIV (EXA "f)
I I 1l l01 111ul1iplictl cocliciLmtul global de schin1b Jc c, ltlu1.i k, 111 11p111.i111li11
Calculul tetmic definitiv are ca scop determinarca cu cxactitalc a cocficicntulu1 II
global de transfer de calduri:i (k), a suprafetei reale de schimb de caldura (So) i a lung111111 I
active a schimbatorului (L). Q k • S •!1t,,, = /3·k0 • S • llt111 (1.19)

1.4.1. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER DE (] .20)

CA.LOURA
d111 ill' LOCficicntului 13 indicate ill literatura de specialitate, corespl.111Zatoan; u11ui
Coeficientul global de schimb de ci:ilduri:i (k) pentru suprafete cilindrice poale fi
,I iii 1111 un 'intre curatiri, sunt centralizate 111 tabelul 1.2.
calculat i cu formula peretilor plani, erorile introduse ill calcule pentru tevile uzuale, fiind
mai mici de 2 % : I .1hd11I 1.2. Valorile coe:ficientului de murdarire 13
I dq din care sc cxccuta
;alul
Agentul termic
I fl
k 11p1 uhtta de schimb de caldura------------------------------------------------------- J -
[W/nlKJ (1.17) 11 l'I rnralc (noi) de alama
Tcvi de l'-a-'--m'--a'------'l pa curata in circuitc des 1 - J 0,85
ill care al , az sunt coeficienti de schimb de ciildurii superficiali, pe partea agentului tcrmic Apa in circuit inchis sau apa cpurata I
cvi de alamli cbimic O,HO
primar, respectiv secundar. --------------------------'I
'fevi de alamli I A .,.li_c_u_im _u_r_it_li ti , _ne_t_r_at_ a_ta_·_J 0,75
" 0. -suma rezistentelor termice conductive date de peretele metalic
I• , I normale din otel, acoperite
111 1111 . trnt de oxizi sau de iatrli
_J o, o 7
-----------------------------------------------
despiirtitor
I

(Rm) i de straturile de depuneri formate in tirnpul functionarii CRo) . 11 Mctoda rezistentelor termice ale depunerilor
f\ l,1rimca rezistentei termice a depunerilor este precizata de normclc u1111.:1 irn11v
Pentru materialele de bazi:i, otel i alama, coeficientii de conductibilitate au valorile :
I I f\1 .", pe baza experientei acumulate in activitatea practica (tabelul 1.3).
AoL - pentru otel = 45 - 60 W/m.K
AAm - pentru alamii = 100 - 110 W/m.K
I ,hdul I .3. Rezistenta tennica a depunerilor Rd-105 (m -KIW) pentru dif°L:riti lif•rn11
2

1.4.2. METODE DE EVALUARE A EFECTULUI DEPUNERILOR • ter mici

l'cntru
.
I 1·111pcr·
Efectul depunerilor sub formii de piatri:i (funingine) etc., constii 111 cre terea
rezistentei termice (R,i) i de reguli:i In miirirea rezistentei hidraulice la curgerea fluidelor : Viteza aQei, mis Viteza aeei m/s
Caracteristici apli
:;; 0,9 I > 0,9 :;; 0,9 I
> 0,9
j
Apa de turn tratata ·- -····
18 I 18 I 35 I 35
(1.18) Apa de turn netratatli 52 52 .I 86 I 70
I
I
I

Apa potabila (refea urb ) I' 18 I 18 35 I--- 35

A a de rau minimum 35 I 18 I 52 35
In calculul termic de proiectare se previ:id I
• 1 -.
rezerve de suprafata de schimb de ciildurii AQa distilata (condens} 9 9 ! 9 9
care sii compenseze mriiutiifirea transferului termic, produsii de R,i.
in prezent se folosesc doui:i metode principale de calcul al excesului de suprafata
 Apa tratatli de alimentare a cazanelor 18 I 9 18 18
AQa de purje de la cazane 35 I 35 35 35

necesar.

Q 15
 CHIMBATOAR D CALDURA

• Pentru alti agenti tcrmici 4S,.

Pacura..............................................88
Ulei de transformator.......................18
Gaze de ardere...............................8 - 53
Gaze de e apament.........................176
Abur (rara ulei)..............................9 - 26
Abur uzat (cu ulei)......................18 - 35
Aer comprimat................................18
Aer atmosferic...............................9 - 18
- di:.u1wtrul cch1vaJcnt, dactt ug ·11t1d IL·11111c l'lll'til,1 111 t :111 lit
Gaze acide..........................................18 I
Gaze natural e.....................................18 nt;eircularc ;
Benzine i gaze petroliere lichefiate .18 eciiunca de circulatie a agentului termic ;
' C
Petrol lampant......................................18 p perimetrul de schimb de caldura.
Motorina.............................................35
Combustibil greu................................88 vuloarc dcterminata conform relatiei criteriale utilizate
Asfalt i reziduuri.............................176
l ),ln l'unciie de valorile criteriilor Reynolds i conditiile de curgere, din ant; u 111. IO
111 ii iz ·11z.1 rcla1iile criteriale corespunzatoare, care permit determinarea criteriului Nussl'II

1.4.3. CALCULUL COEFICIENTILOR DE SCIDMB DE CALDURA d). Sc dctermina coeficientul de schimb de caldura prin convectie cu rela ia :
SUPERFICIAL! a 1 SI a 2
Nu·A
Pentru majoritatea schimbatoarelor de caldura transferul superficial se face prin a=--- (1.24)
lc
convectie.
Coeficientii a1
i a2 se calculeaza dupa urmatorul algoritm:
fo tabelul 1.4. se dau cateva valori orientative pentru coeficientul de sch imh dt·
1 ,dd11rd prin convectie, 111 functie de natura fluidului i modul de circulatie.

a). Se stabilesc temperaturile medii ale agentilor termici trn1 i trn2 cu relatiile :
Tabelul 1.4. Valori orientative pentru coeficientul de schimb de caldura prin
r; + r;· d s: s: convectie
/ml = -2-; fm1 = tml -/::,.tmed, aca u[l < u[ 2 (1.21)
Natura fluidului I Felul circufatiei -- R_e_,,,gc_im_u_l ,
2
(.,,_W_/m .k)
Gazos I
Libera ------- ' 5- 20
t + 1: d s: s:
+ t:..tmed , aca u t I > u t
1··
m2 tI = (1.22)
t
=----------;
2 Ill

t m2
Gazos I Fortata I Laminar i tranzitoriu 10- 30
2
Gazos I Fortata l
I Turbulent ••! 20- 100
Cu aceste valori, din anexele nr. 2, 5 i 6 se determina marimile fizice caracteristice: Lichid I Libera I
100 - 1.000
p , A , cP , v , Pr etc. ale agentilor termici. Lichid I Fortata I Laminar i tranzitoriu 1• 300-3.000
Lichid Fortata I Turbulent 1.000 - 10.000
b). Se calculeaza marimea criteriului Reynolds pentru fiecare dintre agentii termici : Vap o r i
- -ca- re con
- -de-nse-aza--------------
5.000 - }5.000
I

Lichide m fierbere globulara 10.000- 60.000

(1.23)
Pentru gaze de ardere, coeficientul de schimb de caldura are doua componente:
unde: a=ac +ar
- w1, w2 sunt vitezele agentilor termici. unde ac - este coeficientul de schimb de caldura prin convectie ;

- lc 1, lc 2 - lungimile caracteristice pentru sectiunile de curgere. ar - coeficientul de schirnb de caldura prin

Lungimea caracteristica poate fi : radiatie. Pentru deterrninarea lui ar se calculeaza:
- di - diametrul interior, daca agentul termic circula in interiorul tevilor ; a). Presiunile partiale ale componentelor triatomice din gazele de ardere :
- de- diametrul exterior, daca agentul termic circula transversal pe tevi;
16 17
 ) _
,. 11,0
11120- V
( 1.2 )
Pi; 3,6
fl

unde V Roi ' V Hi o SW1t volumele de bioxid de carbon i de sulf luatc impreuna (C
1-
(
Tp

S02), respectiv de vapori de apa (H O) din

d d • . • ,/(l X IQ 8a a +1 Tgm J
2 gaze1e e ar ere expnmate in m! Im! sa11 _P_ ·T3
2
m! 1kg, fW1ctie de combustibiluI la care se refera.
g gm
(1.31)

Vg - volumul gazelor de ardere obtinut din arderea W1itatii de combust1·b·1 .

, 1 expnma1 , I 1-.'IL: foctorul energetic de absorbtie al peretelui tevii
m [m!lmt] sau [m!lkg]. ( pl't1lru oiel oxidat ap=0,82)

pg=I ba- presiunea (atmosferica) Ia care se poate considera ca are loc arderea. I JI 111111120-t 273 (K)
r
b). Grosimea stratului radiant : I 1 ,1 ll:mperatura medie a fluidului din interiorul tevii.

(1.26) I. . <'ALCULUL SUPRAFETEI DE SCIITMB DE CA.LOURA I A

pentru tevi scaJdate la interior; LUNGIMII SCIDMBATORULill

l =[ 1,8s7-d1+-s-2, -4 I J (1.27)
S • clctermina coeficientul global de transfer de caldura cu relatia (1.17).
S • determina suprafata de schimb de caldura exprimata din punct de vedcrc t ·n11ic:
·d e
e

pcntru tevi scaldate la exterior, dacas1+s 2 ::;7

de (1.32)

l =
[
2,8s2-+1-s-2 -10 6 J 1 1l 1 ,metric :
(1.28)
d
d ' e
S0 = n • n • dm • L
e
.
pcntru tevi scaldate la exterior, daca s1 d+s. 2 > 7' cu s1 c;:1·
.,, s2 pasurile dintre tevi.
Din egalitatea celor doua valori de suprafata de schimb de caldura se obiim.:lu11i•1111l':1
c). Caracteristica radianta a gazelor de arderek . 11 cesara a schimbatorului de caldura:
g·

(1.33)
(1.29)

t gm- temperatura medie aritmetica a gazelor de ardere, exprimatam oC. 1.6. CALCULUL TERMIC DE VERIFICARE (ALEGERE)
AL SCIDMBATOARELOR DE CA.LOURA

d). Factorul energetic de emisie (absorbfie) al gazelor de ardere:

Calculul de verificare se executa cu ocazia alegerii unui schimbator de caldura
ag = l -k ·l disponibil, in vederea unei anumite utilizari, cu care ocazie se stabile te compatibilitatca
- e g
(1.30) aparatului existent cu conditiile de functionare impuse de procesul tehnologic.

18 19
 INl>I lJMAI 1. CON

111 rn-,tkl d • rnlctilL sc c..'!IIH>t-l':

I 'I" I1'111111 I II. 11 11111 II p1 l 11\', il11 Ill"

uprnf't1 a de schimb de ctddura a aparatului ; 11 I11I 1 :ipm il:tl i lor t ·rn1i • • u11< • 111111 ,.i 11111
IVlllllX
- forma constructiva a aparatului ;
1 1111 111111 dinttl' W1 $i W2.
o parte din temperaturile agentilor termici, iar uncori unul sau ambl'll·
111111 t 11 1 :11v scliimhntor de caldura se pot stabili relalii de legriturn 'intr • 111:11 i111ih-
debite de agent termic.
Raman ca necunoscute :
- sarcina termica a schimbatorului ; ,; .f(NTCmax, w;nin , schema de curgereJ (1.37)
w;nax
- doua debite sau doua temperaturi ale agentilor termici ori un debit al un11i
agent termic §i o temperatura a celuilalt agent termic. I' 111111 1 i1c1il:qi:i 1n echkurent:

In calculul termic de verificare se utilizeaza frecvent metoda eficienfa termica c - 1- exp - NTCmax( 1+
[
numar de unitafi de transfer de caldura NTC.

w : :J]
(1.38)
Cu ipoteza randamentului termic maxim 1Jiz = 1, metoda "8-NTC" utilizeaza trci Wm in

parametri adimensionali:
£EC=

I' 11I 111 L in;u latia in contracurent :

1- Eficienta termica a schimbatorului de caldura £ se define§te ca raportul dintre

sarcina termica reala Q a aparatului i sarcina termica maxima corespunzatoarc
J]
Omax,

aparatului Ill contracurent, cu suprafata de schimb de caldura infinita: (1. 9)

Bee= 1- Wmin -NTCmax( 1- :min

exp[
wmax max
(1.34)

1•111!1u unele scheme de curgere mai des intalnite relatia (1.37) este rcp1l''./l'1tl 1t.1
unde Wmin reprezinta capacitatea termica minima dintre valorile W1 §i W2.
Sarcina termica a aparatului se va calcula §i cu relatia : I I 111 11 •urile 1.5 + 1.10.

(1.35) :,t rnnstata urmatoarele :

2- Numa.ml de unitati de transfer de caldura NTC se define§te pentru cei doi agenti
-s l cand NT,Cmax §1 --
. wmin o
termici prin relatiile : Wmax
oo

(1.36) 20

Marimea NTC este un parametru adimensional care caracterizeaza posibilitatile de

ansfer de caldura ale aparatului §i are semnificatia de "lungime termica" parcursa de fluid
m aparat.
 _ cazul Iimita Wmin O corespunde in practica condensatoarclor sa11
Wmax
p11iiz.nt arelor (la care temperatura proceselor ramane constanta §i cP = oo) precum i

1111111,atoarelor de caldura gaz - apa, la care Wapa >> Wgaz. In acest caz, toate scheme) le
111 r1l' au aceea§i eficienta termica:

c =1-exp(-NTCmax) (1.40)

21
 CHIMBATOARI::: f CA DURA

-- • c,, l'1
,
l'li11d11 I cultl w, ,i
Flu1dul din

------
Fluldul cald W, = G, Cp1 manta
''
_ ''

L
' Flu1d11l d11

!_
tevI
Flu1dul recc W2 G2 c I,1 Flu1dul d111
_Fluidul rece W2 = G2 c;,2 SuprafaJa de sch1mb de cdldur!I 1evI w, ((,c-,,
e , Suprafata de schimb de cllldurll [ 100 W, (Gcp), L:::::====:::;::::1-◄
I
±
I I
100 0,25
"'
0
1
I
"' - - Wmir/Vl/max = 0
·g 'l. 'l W.,;,./Wma,
,,,_ ;;, --0--9 I 'l. 'l 80
·g
/ I I

B 80 -. B
/ 0,2o.j_
-
."C,': I ,'/
..1 1/.........1.00 -- '--0,- I
60
·c::;
l::
lJ.l
60
·
/ - . " C, ':
·c::; /J'/, v- ...-
- :: 1 --
I , l::
lJ.l
11h1/

I i
40
I I
40
v 7
ir

Iii 20
20
IV I,
I
II 0
0
0 2 4 5
.
1
NTCmax = k S/Wmin 0 2 3 4 5
. NTCmax = k S/Wmm
5

Fig. 1.5. Eficienta termica a schimbatoru 2 3 4

Fig. 1.6. Eficienta termica a chimbatorului
lui de caldura cu curgere 'in contracurent. NTCmax =k S/W mm . NTCmnx k S/W,,,,11
de caldura cu curgere 'in echicurent

Fluid neamestecat I 1>. Elicienta termica a Fig. 1.10. Eficienµ tcrmicl1 n

1111111 11111 ului de caldura 1-2 (o schimbatorului de caldura 2 (do11,1
t
.-: :
e
Fluid
,•.·..rec trecere I '"' 111 ,11t.1, doua sau multiplu de
doi,
treceri prin manta, patru sau multiplu dr
patru, treceri prin tcvi).
Ir ·ceri prin tevi).
Fluid
cald

1111ic de verificare (alegere) se des:ra oara dupa urmatorul algoritm:

, 1 , 1111osc marimile S0, G1, G2, t , t i se cere sa se determine Q, t ',,; .
I, l'l buza unor considerente tehnologice (posibilitati de curatire a d1..:pu11l'ril1111
vitt·z economice pentru agentii termici etc.) proiectantul va alcgc sdK·tn:i dl
1 11rniaiie a agentului termic (agentilor termici).

1
Sl.· apreciaza caldurile specifice cPl i cP2 .
20
fl
/J w.
i, Sl: calculeaza raportul .
0 +--'--+---'--!----'---+---L---1-.J........_--l-_j Wmax
0 4 0 2 3 4
Se admite o valoare orientativa pentru coeficientul global de schimb de caldura k'
2 NTCmax = k --+ NTCmax = k S/Wmm
S/Wmin
--+
I
k'S0
Fig. 1.7. Eficienta termica a Fig. 1.8. Eficienta termica a din tabelul 1.1. i se calculeaza NTCmax = -- -.
schimbatorului de caldura cu curgere schimbatorului de caldura cu curgere wmin
transversala cu un fluid 'in amestec, iar transversala cu ambele fluide neamestecate
celalalt neamestecat.
23
22
 Al DURA
'I OAIU, DE< 'ALIHJ RA DIN 'I IH >
, \· dut ·rminu ,:' c.;u u1rn di11 r ·l:qiill' ( 1.38) : (1.40) s:111 din l1 •111 Ill' : I. I 0
I.

< 'TlmdTI ICI CONSTRUCTIVE I FUNCTIONARE

7. Se determina a1, a2 i k . , lii111h:ifo:irc sc compun din mai multe elemente multitubularc ick.·nticl:,
ii 1111111i1• "tron oane tip" care se inseriaza intre ele in numar par (d obi ·ci
! 1,,111 Il.111 • cu 9uruburi i prin inte1mediul unor piese de legatura.
Daca coeficientul k difera de k' cu mai mult de 3% se reia calculul cu noua valoare. 11, 1 I, 1111·11( ;,ire o singura trecere, atat pentru fluidul care circula prin cvi, L::'11 i
Calculele de verificare sunt analoage i pentru cazurile cand, ca necunoscute, Yn lornl 11, 1 111 1ila prin cxteriorul acestora.

temperaturilor t;·,t; apar grupurile
B. Daca se cunosc marimile S0
t;,t;';t;, t;;t;,t;;t;·,t; etc. I 11111 Ii, ot rigid in placile tubulare, iar pentru compensarea dilataril r r ·l:i!iv •
I 1, I I doses compensatori lenticulari.
0
11 I ,h ,1 pnratc pot fi utilizate in retelele de termoficare pentru prepararea u pl·i
,t;,t; ;t;,t; i se cere sa se determine Q, G G , .

11111, 1111 .11;:irc (70 - 90 °C) i a apei calde de uz menajer (10 - 60 °C) fol )Sind ·:i
1 2

1. Se alege schema de circulatie a agentilor termici.

11 1111111 apa calda sau apa supraincalzita (fierbinte).
2. Se determina fl.tmedcc i marimile P i R. I 1, 11 1d1il d • cvi se executa din otel sau din alama (pentru prepararea apci c:ildl' ck
11 lj I),
Din figura 1.3 se cite te £ M i se calculeaza: 11 11 ,11,:1 .... I. cste reprezentat un tronson tip iar 1n figura 2.2. un schimbat r c.:u :mil'

!)._f med = £M • /)._f d

me cc

Ill 2 1 6 9 7 8 17 15

3. Cu relatiile (1.36) se stabile te NTC max <)(max

(med •

4. Se calculeaza w . ot.
!!!!!!_ = !!!!!!_ .
ij/ max O t max
5. Din relatiile (1.38) + (1.40) sau figurile 1.5 + 1.10 se determina e.
6. Se apreciaza o valoare aproximativa k' i se determina Q' = k' S0Mm
- Q'
Se calculeaza Wmin = , ,
&(t1 -t2)
7. Din ecuatiile de bilant termic se determina W W ,

1 2
i apoi G G
1
, .

8. Se calculeaza a 1 , a 2 i k. i se verifica relatia;

kEk'±3%.
Daca aceasta relatie nu este indeplinita se reia calculul cu noua valoare k'= 24
k.
Fig. 2.1. Reprezentare schematica a unui tronson tip

25
 10 12 11
Tabelul 2.1. Schimbt\toarc de caldura din "tronsoane tip', produsc de
S.C. I.C.M.A. S.A.

14 Diametre Sectiuni de trecere a fluidelor

I p -1paIat Tevi Racord
interioare Manta circulatie In tronson drept
In racord
Tntre tevi
Int. Ext Int. _Ext
15 Int. Ext In tevi Tntre tevi
d1 de Di De <pi '. q>e fi fe tr
mm mm mm mm mm mm m2 m2 -- m?
H 0/-0L 100 108 82 89 0,00140 0,00542 0,00528
II 10 OL 156 168 125 133 0,00381 0,0125 -0,01227
18
II \1 OL 16 21 205 ''219" 156 168 0,00672 0,0222 0,0191
II !,5-0L 257 273 205 -219 - 0,01105 0,0328 0,0330

II Bb 309 325 259 273 0,01710 0,_9453 0,052G

Fig. 2.2. Reprezentarea unui schimbator cu ase tronsoane. '
OL II 82 89 69 76 0,00107 0,00387 0,00374
07-Am 125 -133 100 1mf" 0,00292 O,Q.0 £ 010078!1
I118-A
Partile componente ale schimbatorului sunt : 11 ]1-Am 14 16- 156 168 125 133 0,00477 0,01287 0,01227
1. Suprafata de schimb de caldurli alcatuit dintr-un fascicol de tevi; 11 !,5-Am 205 219 156 168 0,00846 0,02194 0,Q191
2. Placa tubulara anterioara ; II 85-Am 257 }273,, 207 219 0,0131 0,356 0,033G
3. Placa tubulara posterioara, cu diametrul exterior mai mic decat diametrul interior al
mantalei pentru a se putea scoate fascicolul de tevi 'in vederea curatirii i a reviziilor Diametrul echivalent Suprnfo\u
periodice; de schilllll
4. Inelul filetat prin intermediul caruia se fixeazli de manta placa tubularli posterioarli ;
5. Gamiturli de etan are; unitrn;
6. Suporturile tevilor interioare care 1mpiedica deformarea fascicolului de tevi ; m ·m:·,. m m m m2/n1
7. Mantaua; , 1 o1-QL ,_ c(o4io· 0,082 - 0,0280 0;082 o,40G
8. Flan e, la ambele capete ale mantalei U 19-0L , Q,Q40Q, 0,125 0,0288 0,125 1,10:11
9. Compensator lenticular de dilatare, care asigurli o constructie semielastica acestui II 31 QL ", 0,016 i "b 043K'' 0,156 t" 0,016: 0;0332 _,Q,,156 1,800B
schimblitor ; 11 r:5-0L t. 0,036j 0,205 0,0296 -,:z p;205 3,19'10
1O. Racord intrare - ie ire pentru agentul termic cu circulatie la interiorul tevilor; I l 85-0L _ 0;0325 ' 0,259 0,0277 0,259 4,9402
11. Teci pentru termometre; ll 07-Am ; 0,,00 40,, 0;069 0,0268 ;J),069 0,3297
12. Racord intrare - ie ire pentru agentul termic cu circulatie la exteriorul tevilor; H 19-Am ( ,0,0353? 0,100 '.,;,,;. 0,0250 ',.i0,100 0,8949
13. Flan ele racordurilor de pe circuitul dintre tevi; H 31-Am-<, 0,014 L , 9;93 _· 0,12s : o·:o:w-5.\ 0,0248,- :::0J2s 1,4500
14. Distantiere - suport care au rolul de a plistra distanta mtre douli tronsoane; 13 55-Am : 1; > 0,156 ' 0,0258 r- -:01f55' !5900
15. Piese de legliturli- montate orizontal sau vertical, care stabilesc leglitura 'intre tronsoane ll 85-Arri _, - 0,03t2 ()7 0,207 :_
'. V
-0,03 _,, 0;0281 L}O,l9? 4,0055
, 8 :
pe circuitul din interiorul tevilor ; Dezvoltarea schimbatoarelor de caldura compuse din elemente este legata de tcndin u
16. Piesa de legaturli care une te tronsoanele inferioare ale celor douli planuri verticale
paralele pe circuitul dintre tevi ; ,I .1 se mari viteza agentilor termici, mai ales in spatiul dintre tevi, f'ara sa se montez 111
17. Elemente de strangere ( urub, aibli, piulitli) ; 11 sl ·patiu pereti despaqitori, complicat de realizat §i incomozi in exploatare.
18. Suport de a ezare ; Astfel de aparate sunt indicate pentru circulatia in contracurent a agentilor term ici
111110 1cni, care se deplaseaza cu viteze aproximativ egale i sub presiuni mari.
Caracteristicile acestor schimbatoare de caldura fabricate de S.C. I.C.M.A. S.A.
Dezavantajul principal al acestor aparate este consumul mare de metal necesar pentru
Bucure ti sunt prezentate m tabelul 2.1.
'l't:U ia flan elor i pieselor de legatura.

26 27
 ,t,·,,,1•1,. . 1 t 'lllJ)eralurilc mcdii ale agenplor tL:rrnic,;1 (t'L'
Pr i11 IL'1m· k proil' ·t.ir • SL' dau 111m,1tnurde date : < 'u Ot:L,:tslu alomt• s • pot tll •
- sc;himbrttor d dildura ap5 apa din tronsoanc tip ;
- debitul de caldura nominal: Qin kW sau W; (2.2)
temperaturile de intrare i ie ire ale agentului terinic primar t;, i;· in°
temperaturile de intrare i ie ire ale agentului termic secundar t , t in °c ; ii

Se cere stabilirea formei constructive i determinarea suprafetei de sclii111li d 23

=t ( - )
' 11

+1
f2 t + t dacii 8t 1 > 8t2
f 2111 = --2-2 •
1 lm 2m m ' .
ciildura. Proiectantul va alege modul de circulatie al agentilor termici in schimbiitor.
\ Jneori se utilizeaza mediile aritmetice in ambele cazuri, cu erori acceptab1le fata de
Prin interiorul tevilor circula agentul termic care, datorita unui continut mai ma, 1 d
saruri in apii, produce depuneri solide mai mari pe suprafata de schimb de ciildurii. Alq• 1 1 111 q1i1 corecta, dadi:
este justificatii de faptul ca interiorul tevilor se poate curiita mult mai u or decat cxll:11111111
tevilor.
1< Lifmax::; 1,3
Continutul de depuneri din apii de diferite surse este dat in tabelul 1.3. Dad\ anil,11 {min
agenti termici au acela i continut de siiruri, se alege pentru circulatia in interioml wvilor
agentul care are debitul eel mai mic.
Se va alege circulatia agentilor termici in contracurent care duce la diferente med ii II 2.4. CALCULUL DEBITELOR DE AGENTI TERMICI
temperaturi maxime i deci la suprafete de schimb de ciildura, respectiv investitii, minim •.

Ecuatia de bilant termic este :

2.3. DIFERENTA MEDIE A TEMPERATURILOR
• " = G2• C (t"2 - (2.4)
Q= 1]. · G . C • (t1 - f1 ) Pi •
[W]
In schimbiitor are loc o circulatie longitudinalii in interiorul i exteriorul tevilor 111 t'2)
IZ I Pi

contracurent. Variatia temperaturilor agentilor termici cu suprafata de schimb de caldura ·1 d'. t se determina caldura specificii a apei, Cp1 $i <.:p1,
Pentru temperatun e me 11 1• t 2m
S0este reprezentata in figura 2.3. Uneori alura curbelor poate avea o forma concava, dar
1m

acest lucru nu in:fluenteazii calculul matematic. l111 .111exa 5 sau din relatia de regresie:
c = 3 996 + 2,096 ·10-3 • t [J/kg K] ( 2 - 5)
Randamentul ;zola;iei schimbiitorului de ciildura, tinand seama de faptul ca mantaua
(2.1) " i ioarii este bine izolatii termic fatii de exterior, se propune;
n. =099+0,998.
'f 1z '

Debitul de agent termic primar este:

unde Litmax sau Litmin pot fi la oricare din Q (2.6)
G = , .. [kg/s]
schimb de caldura S0.
So s capetele schimbiitorului.

28
Fig. 2.3. Variatia temperaturilor
agentilor termici cu suprafata de
 I 1]; ·Cp1·(t1-t1)
2

Dcbitul de agent termic secundar este:

0 [kg/s] (2.7)

29
 I', 11t111 sl'111111h:ito11rL·k· ck· t .ild111 ,1 c11 pt'.SI • 0 <.le jcvi cslc posibil i chiar mai
2.5. ( ALC'lJLUL Tl1,l{MI<' l'IU:LIMINAR 11 11111, pt·11t111 di111t.:11sium.:a 111.111t:ik1, co \evil' din colp.rrile ultimului hexagon sa fie
11,q d• pt 111 ·1·casta r .zultand o inscriptibilitatc mai buna in cercul care va reprezenta
alculul tcrmic preliminar se efectueaza conform indicatiilor din capilolul 1.3 u ua seric de numcre posibile de tevi :
11rnu tonrele particularitati:
a). Se aleg tevi uzuale cu diametre mici 0 de x 5 (de - diametru exterior al tevii, <-5 n =1;7;19;31;55;85
prosimea peretelui tevii) :
N11111nrul de ievi prin care circula agentul primar se poate determina din ecuatia de
0 Il 1 ; 018 x 1,5 ; 020 x 2 ; 025 x 2,5 mm din otel 1111l11111il:tl .
sa11 d 016 x 1 ; 018 x 1 mm din alama;
l t· ·jiunca de curgere Sc1 este :
b). Se accepta un coeficient global de transfer de caldura aproximativ (k') confom1
l:ibclului 1.1, in limita 800 + 1200 W/m2K;
(2.11)
c). Se determina o suprafata aproximativa de schimb de caldura:
' Q
s =-- l'L•ntru densitatea P1 se determina valoarea corespunzatoare temperaturii tlm din
0
k'M m (2.8) sau cu o relatie de regresie p = f (t).
l'ill' poate fi exprimata geometric in funqie de numarul de tevi "n" i lungin1ea tevilor: 3
I' •ntru t < 80 °c p = 1021,2- 0,62 ·t [kg/m ]
s I1cntru t > 80 °C p = l 042,8 - 0,837 ·t 3
[kg/m ]
0'
L'
= n'·n -d m - (2.9)
111 :1 apei w1 se alege intre 0,5 i 1,2 m/s, de regula cu valoarea medie de 0,8 m/s.
1111d • d =-e d +d.
Ill
, [m]
(2.10) a doua valoare pentru nun1arul de tevi este data de relatia :
2 •
Din egalitatea (2.8.) = (2.9) rezulta lungimea totala preliminara a schimbatorului de
4-S
rnldura care se admite ca fiind L' 32 m (maxim opt tronsoane a cate patru metri lungime) n''= Ct (2.12)
Jr. di2. WI
Se determina numarul preliminar de tevi ale fascicolului - n'.
fn continuare, pentru exemplificarea metodicii de calcul, se accepta ca agentul
Se alege in consecinta, nun1arul de tevi "n" eel mai apropiat de valorile n' i n'' i se
primar
, 1) circula in interiorul tevilor. Daca pentru cazul concret de proiect agentul secundar trece 1, 11 lculeaza viteza w1.
prin interiorul tevilor, se va face o inversare de indici 1ntre 1 i 2 1n cadrul relatiilor de 30
calcul, cu exceptia temperaturilor si debitelor.
Nun1arul de tevi pentru un schimbator de caldura cu tevile a ezate echidistant este
discretizat pe pa i in functie de numarul de hexagoane care constituie axele de a ezare a
I 'Vilor. Regula este aceea ca in centrul schimbatorului de caldura este o teava, apoi la
pasul
:. ), pc colp.1rile unui hexagon sunt amplasate ase tevi, in continuare la inca un pas (s) este
1rmatorul hexagon care are tevile a ezate in colturi plus o teava pe fiecare latura.
Urmatoarele hexagoane primesc cate o teava 1n plus pe fiecare latura.
Rezulta un nun1ar posibil de tevi, pentru o astfel de a ezare :

n'= 1;7;19;37;61;91
 fn continuare se determina diametrul mantalei (Di) (vezi capitolul 1.3.) :
Pasul (s) al tevilor este diametrul exterior la tevilor plus 6 - 16 mm. Cu cat pasul este
111.ii mic cu atat schimbatorul de caldura este mai economic din punctul de vedere al
, 1111sun1ului de metal.
De asemenea, un pas mic duce la o viteza mai mare pentru agentul care circula prin
1 _.tcriorul tevilor, ceea ce este avantajos pentru schimbul de caldura.
Dezavantajul este ca un schimbator de caldura cu pas mic intre tevi este mai greu de
, l'alizat tehnologic.
in constructii uzuale distanta intre tevi se ia 8 - 12 mm. Rezulta pasul tevilor, pentru
diametrul exterior (de) ales anterior :

31
 s ti,, I ( 0,00h.. 0,0 I I>) (7.11)
Di tania int.re marginilc • ·terioar • lie ievilor ceJe mai d ·p.irlat • de ccnlru i .h. ( LClJLUL TERM IC DEFINITlV
diametrul interior al mantalei (Di) se nume te jocul inelar al teviJor in manta i c alcge cu o
distanta K0 de 8 - 12 mm. Rezulta, pentru o a ezare o tevilor pe intregul contur al < ,,k111iil t •nnic definitiv are ca scop determinarea cu exactitate a coeficientului
hexagoanelor (vezi figura 1.4), diametrul interior al mantalei: 1111, ii dl· t1n11skr de caldura (k), a suprafetei reale de schimb de caldura (So) i a lungimii
D; =s·(n1 -l)+de +2·K0 [m] (2.14) l11111l,,1(PI 111111 (L).
unde n1 este numarul de tevi pe diagonala hexagonului eel mai mare.
Pentru o a ezare pe hexagoane la care s-au desfiintat tevile din colturile ultimului .<d. TRANSFERUL DE CA.LOURA. DE LA APA LA PERETELE
hexagon, diametrul interior la mantalei este, cu aproximatie acceptabila : INT Ii,RI OR AL TEVILOR
(2.15)
'I 1.i 118 l't;ruI este de tip convectiv, in regim permanent, fara schimbare de stare, curgere
Grosimea minima a peretelui mantalei este de 3 mm, dar poate fi mai groasa daca 11111 11,tl'riorul icvilor.
calculul de rezistenta impune acest lucru sau daca mantaua este facuta din teava 1 \ nt.ru calcule este necesara cunoa terea unor parametrii caracteristici agentului
tandardizata la care peretele este mai gros.
I'' 1111:11.
Se dctcrrnina, din anexa 5, pentru temperatura medie a apei t1m
In cazul cand mantaua se face din tabla ruluita diametrul i nterior a1 m antalei este
hiar Di. Daca se alege solutia de a utiliza pentru manta o teava standardizata, atunci Di se - va cozitatea cinematica, v1;
rotunje te la valoarea imediat superioara a celei mai apropiate tevi din productia standard. In conductibilitatea termica, A1;
g ncral, m acest caz, se revine asupra pasului "s", majorandu-i valoarea, pentru a nu obtine - criteriul Prandtl, Pri.
un joc inelar al tevilor k0 prea mare. Marimile se pot aproxima i utilizand relatiile:

Se calculeaza sectiunea de curgere Sc2: 2

Pentru t<80°C vi=2,453 .10-5' r0'96 [m /s] (2.18)
- 10-5 • r ' i7
0 92
2 t>80°C v =2,0453
4 (D -n·de )
Jr 2
S =- 2
C2 I
(2.16) [m /s] 1
2.19)
i viteza agentului termic secundar:
Pentru t<80°C A 1=0,7244 + 7,442 •10- 4
• t [W/mK]
6
t>80°C Ai=0,6805 + 6,6457 •10- • t
[mis] (2.17) [W/mK] (2.20)

care va avea valori mai mici, de ordinul 0,2 - 0,8

Pentru t<80°C Pri=4,65 - 0,03 • t
mis.
t>80°C Pr1=3,8 - 0,02 • t

In concluzie, prin calculul termic preliminar se stabilesc cu exactitate urmatoarele Relatia criteriala pentru transferul de caldura este functie de turbulenta curgerii, deci
dale:
dr criteriul Rei,
- diametrul tevilor i al mantalei ; Se calculeaza criteriul Rei, tinand seama ca lungimea caracteristica este diametrul
- numarul tevilor; interior al fevii, din relatia :
- viteza agentilor termici.
 33
32
 RONSOAN TIP (APA - APA)

I' · I/' ii,

I I
u, ( . , I) 1 111 111 irnt11I d • ln111skr dL· r:tld111n tk- h pcrct xt rj r al tcvii la apa se calculeaza
In funciie de valoarea obtinuHi pentru Re se utilizeaza una dintrc relapile criteriale
din ancxa 10 de fonna Nu1 = /(Rei, PrPetc).
Nu ·A
oeficientul de transfer de caldura de la apa la peretele interior al tevii se calculeaza a2 -
- [W/m2K] (2.25)
cu n.:lapa:
2
dee

[W/nlK]
(2.22)
',h. \. RRZISTENTA TERMICA A PERETELUI TEVII I A
1)11 PUNERILOR DE PE PERETJ

2.6.2. TRANSFERUL DE CALDURA DE LA PERETELE EXTERIOR

AL TEVILOR LA APA
I '1 zi:llen u termica a peretelui tevii este (<Sm J, n1 care 8m este grosimea peretelui i
;i,m
Transferul de caldura este de tip convectiv, in regim permanent, :fara schimbare de
stare, curgere prin exteriorul tevilor. 1
, ,11Hlt1Gtibijjtatea termica a materialului (Aor = 50 W/m-K). Aceasta rezistenta
Pentru calcule este necesara cunoa terea unor parametri caracteristici agentului 111111, 11 l o valoare foarte mica i de obicei, aceasta se neglijeaza in calculele curente.
secundar.
Se determina, din tabelul din anexa 5, pentru temperatura medie a apei t2rn ,
I',· ·11,1e11fa termica a depunerilor de piatra ( : J pe pere\ii \evilor este foarte mare,
111111, toarele marimi:
1 1111 1ii I ii nd principala rezistenta in schimbul de caldura. Valorile rezistentelor termice,
- vascozitatea cinematica, v2 ; H 1 dt rnlitatea apei, de viteza de curgere i de temperatura medie a agentului termic
- conductibilitatea termica, A2 ; ti d 111 111 labelul 1.4. Cum depunerile de piatra sunt atat pe peretele interior (pi) cat i pe

- criteriul Prandtl, Pr2 . l':-;I ·rior (pe), al tevii, rezistentele termice se Ynsumeaza:

Marimile se pot determina i utilizand relatiile (2.18 - 2.20).

Curgerea este longitudinala m spatiul dintre tevi. (2.26)
Relatia criteriala pentru transferul de caldura este functie de turbulenta curgerii, deci
d criteriul Re i are aceea i structura cu relatia pentru agentul primar.
Se calculeaza criteriul Re2 tinand seama ca lungimea caracteristica este diametrul
l: ·hivalent termic, dee, al sectiunii din exteriorul tevilor, din relatia :

d = 4.
s Cz
.<,.4. COEFICIENTUL GLOBAL DE SCHIMB DE CALDURA
ec n · n. d [m] (2.23)
e

I >i,1111sumarea rezistentelor termice rezulta coeficientul global de schimb de caldura k:

(2.24) (2.27)

In functie de valoarea obtinuta pentru Re se aplica una din relatiile criteriale din
,iwxa 10, cu valorile pentru agentul secundar.

34 35
 A ,, n.n.llYIDM I UMI"\ IJ \JM IJUl"\M Mt'M•Mt"M \,U t" " 11 I KAN:::,v K:::,ALI
, (SICJ\N
.i1.•. LIINWl\lli:A N<'IIIIVIB 'l'OIH/1,UI DE ' LDURA
1 S('IIIMB TOAR1,;nE(' LI>URAAP -APA UPERE'fl
IR NSVlt;RSALI ($1 'ANE)
Suprufi.qa totull\ de schimb de dil<lurll necesara schirnbatorului de d\ldura se
culculca;dl din relafia:
I.I. ('ARA TERI TJCI CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE
so-- Q
(2.28) '-{l lii111hllloarclc de caldura apa-apa cu pereti transversali fac parte din categoria
k • 1'1t,,,
,1, 11 11, 1111 ll·1111icc de schimb de caldura in regim permanent, multitubulare, cu mai multe
Rezulta lungimea schimbatorului de caldura :
11 p, 111111 ngcntul termic ce circula la interiorul tevilor i cu circulatie icanata a celuilalt
111 It 11111r. Nici unul dintre agentii termici intre care se realizeaza transferul de caldura
[m] (2.29) , 1 , li111tl1!1 starca de agregare.
:l liirnblHoarele de caldura cu mai multe treceri i cu icane se utilizeaza in principal
Se impune lungimea unui tronson !=2-+-4 m i se detennina numarul de tronsoane: 111111 l''l'pt1rnrca de apa calda de incalzire sau pentru prepararea de apa calda de consum.
L
ntr =z (2.30) 1, 11 ,, 11
h
1 ompactitatii solutiei telmice, aceste tipri de schimbatoare se utilizeaza in mod
, 111 , i 111 cadrul altar aplicatii, ce utilizeaza alti agentii termici decat apa (ulei diatermal,
Daca schimbatorul de caldura are o lungime mai mare de 32 m, el nu poate fi realizat 1 1q111111n1ilici etc.).
chnic, din maxim 8 tronsoane de 4 m fiecare. In acest caz se pastreaza principiul I >111 punct de vedere constructiv, acest tip de schimbator de caldura este alcatuit dintr-
; nstructiv cu o trecere dar se mare te numarul de tevi, chiar in detrimentul reducerii 11, 11,, 1111! d(; icvi (fig.3.1.) ce alcatuiesc suprafata de schimb de caldura, dispuse dupa
titczelor de circulatie a agentilor termici i a coeficientilor de transfer de 1 ,d 1 111 11g anelor concentrice, intre placile tubulare fata i spate. Prinderea tevilor din
caldura.
Se reia calculul termic cu noile valori rezultate in urma redimensionarii. I, 1,111 111 plllcile tubulare se realizeaza prin sudare sau mandrinare functie de tipul de
11111 11 ii ti \eviler utilizate (otel pentru preparare de apa calda de incalzire respectiv alama
I 111111 111l·pnrarea de apa calda de consum).
l'l 111ru a se putea realiza viteze economice de circulatie pentru agentul termic de la
111 111111tl l(;Vi]or (de ex. pentru apa w'= 0,5 -+- 1,5 m/s) este necesar sa se mic oreze
111111111 de trecere astfel incat debitul de agent termic sa se distribuie numai pe o parte din
11 ,111 11111 dt.: ievi ce formeaza fascicolul. Pentru a se putea realiza acest lucru capacele fata i

1 ,1 11111 prevazute cu pereti despartitori amplasati astfel incat sa creeze camere de

1 11,11, 1 1l' 1nlre trecerile succesive.

I•1scicolul de tevi se gase te in interiorul unei mantale cilindrice care asigura

11 1tl11\tr1 ugcntului termic de la exteriorul tevilor de schimb de caldura. Datorita faptului ca
Id 11cu longitudinala a fascicolului, in marea majoritate a cazurilor, nu se poate asigura
11 1 ,IL· t.:irculatie in domeniul optim, in interiorul acestei mantale, transversal pe tevile din
I1 11 11! He amplaseaza pereti subtiri (3-+-4 mm) din otel ( icane) astfel incat agentul termic
I 1 1 . 1 ·riorul tevilor sa fie fortat sa strabata fascicolul pe directie transversala asigurandu-
1 1I l ' I, pc Janga o suprafata de trecere mai mica i un coeficient convectiv de transfer de
I.t1ir 1 11nbunatatit la exteriorul tevilor. Pentru a nu se ajunge la piederi hidraulice de
111 111 l:xngerate pe partea agentului termic de la exteriorul tevilor, distanta uzuala dintre

36 37
 ------• •...-\,nllVI MIUA lJ vALUUKA APA-APA CU P Tl
--- ,,,u·r,-u1v1 1 u U 01 HIMBAWA ALDURA (SICA_N......;...) _
icam: cstc de 200+400 111111. l,o cupctclc muntnlci sunt amplasut • 1u111rile <.11,; intrtirc / ic
l't 111111 rn l11jurik de intrnrc/ie in: pcntru agcntul termic de la intcriorul \evilor s11 lk-
irc pentru agentul termic de la exteriorul \cvilor.
1111'111!11 11111 ndou11 pc copacul 111\11, Jar11 a 1i ncvoie astfel de st.rapungcrca capucului lix
1111111 11il du trcccri pentru circuiapa de la interiorul \cvilor b.'ebuic sa lie par iar pentru
1• 11111q11 t 'it-r111iei camerclor de intoarcere din capace, numarul de treceri se limitcaz11lu 2, 4
111 ,.

111 l11•urn 3.2. cstc prezentata schematic dispunerea camerelor de intoarccrc crualc 111
11 11 1 It 1111 $i spate pentru realizarea mai multor treceri ale agentului termic de In
1111 111111111 ·vilor.
I' t•ri Iizorca etan arii dintre peretii camerelor de intoarcere i placile t:ubularc sc
iii , .i , prin amplasarea unor garnitmi elastice. Cum zonele de pozitionare a garniturilor
, I•II It I lie libere de tevi, amplasarea acestora pe placa tubulara se va face func(ic de
1t11111111111IIL't:csar de treceri. Astfel, pentru:
• doua treceri (fig. 3.2.) nu se vor amplasa tevi pe diagonala orizontala,
2
• pentru patru treceri nu se vor amplasa tevi pe diagonala orizontala i pc uxo
9
vert:icala a seqiunii transversale
Fig. 3.1. Sectiune transversala ansamblu schimbator de caldura cu mai multe treceri • pentru ase treceri nu se vor amplasa tevi pe cele trei diagonalc alu
(2 treceri) hexagoanelor concentrice de amplasare a tevilor.
I. fascicol de tevi; 2. manta; 3. icane; 4. placa tubulari'i fa\i'i; 5. placa tubulari'i spate; 6.
capac fata; 7. capac spate; 8. tuturi de intrare/ie ire agent tem1ic primar; 9. perete
sectional; 10.
tu\uri de intrare/ie ire agent termic secundar.

icanele, de i sunt dificil de realizat i introduc un consum suplimentar de metal i de

energie de pompaj, prezinta avantaje importante de exploatare:
• Se realizeaza o cre tere insemnata a vitezei de circulatie, respectiv a coeficientului
de transfer de caldura;
• Asigura o scaldare transversala a tevilor, mult mai avantajoasa din punct de vedere
termic deciit cea longitudinala;
• Sprijina revile din fascicol, asiguriindu-le din punctul de vedere al solicitarilor
mecanice de incovoiere.
sase treceri
Daca solicitarile mecanice de dilatare inegala a fascicolului de tevi fata de manta
depa esc eforturile admisibile (vezi calculul de rezistenta) acest tip de schimbator de
capac fata capac spate
caldura se va putea realiza in solutie elastica. Placa tubulara spate va deveni mobila,
de ea
prinziindu-se numai capacul de intoarcere spate, rara legatura cu mantaua, mchiderea Fig. 3.2. Configmatia camerelor de intoarcere fata i spate.
spatiului de circulatie pentru agentul termic de la exteriorul tevilor urmiind a se realiza cu
In exteriorul mantalei schimbatorului de caldura se amplaseaza izolatia termica in
ajutorul capacului fix spate (a se vedea solutia aplicata la condensatoare - cap. 4 ).
1 11pu I reducerii cat mai mult a fluxului de caldura pierdut catre exterior. Aceasta se

38 39
 ,1.n11v1 Al Jf\M;l UI I I IJUI A/ I /\•/\l A l.,U F f'I: II ll'CAN VIK / 11
INI Al U
( ICAN )
n:nli;,,c.:uz, din sultc.:u tic.: vut 1 111111l·11il p1t1ll'I11.1 li1d1ol'ug la cxlc1i I c.:u l'olic.: de.: 11IL11niniu sau
1 lustic aluminiz.al.
Ikg/s] (3.3)

3.2. TEMA DE PROIECTARE
Tcma de proiectare pentru acest tip de scill1?bator de caldura va cuprinde:
• Sarcina termica a schimbatorului de caldura - Q [kW];
• Tipul agentului termic primar (apa calda de incalzire, apa fierbinte, etc.)
• Tempertura de intrare respectiv de ie ire pentru agentul termic primar t'1 i t"1
[OC];
• Tipul agentului termic secundar (apa calda de incalzire, apa calda de consum,
etc.)
• Tempertura de intrare respectiv de ie ire pentru agentul termic secundar t'2 i
0
1"2 [ C];
3.3. CALCULULTERMIC PRELIMINAR.
Pentru a putea efectua calculul termic al schimbatorului de caldura este necesar, in
piimul rand, sa se stabileasca circulatia agentilor termici. Astfel, se va alege ca la interiorul
1·vii r fascicolului de schimb de caldura, acolo unde curatarea mecanica se poate efectua
ic.:lativ u or, sa circule agentul termic eel mai "murdar", adica cu continutul eel mai mare de
st ruri de calciu i magneziu. In cazul in care ambii agenti termici sunt echivalenti din acest
punct de vedere, se va alege ca la interiorul tevilor sa circule agentul termic pentru care
:lifcrenta de temperatura (intrare / ie ire) este cea mai mare, de aici rezultand ca debitul
celui agent termic este eel mai mic i de aici necesitatea de a circula pe traseul cu
sectiw1ea
:le Lrecere mai mica (vezi cap 1).
Din ecuatia de bilant termic:
11, I, 111111l11 ,'l' o vuloare uwal pentru randamcntul izolatiei termice a schimbatorului de
I li11 'Ii 111 1nl •rvalul 0, 95 + 0,998. Deoarece caldura specifica a celor doi agenti termici
1 1111 1111111·1.1 111 m d semniiicativ cu temperatura, se poate utiliza pentru ace ti termeni
1,1 ) v:ilourc.:a caldurii spccifice a apei in conditii normale (4,185 kJ/kg K).
l1111111111 sc.: pulca detem1ina sectiunea de trecere pentru agentul termic de la interiorul
l,11 1 ilq•l' o viteza prcliminara de circulatie in domeniul economic:
w' =(0,5+1,5) mis.
I,i· 111du- c tipul de teava din care se va executa suprafata de schimb de caldura (de
1 1 '0 ; 0 25 x 2,5 ; 0 34 x 3, vezi Anexa 14), din ecuatia de continuitate se poate
I 1 111111111 11111111\rul preliminar de tevi pe o trecere:
G
n !tr
n di (3.4)
--'-pw,
4
11, I, <; cste debitul agentului termic de la interiorul tevilor,
r/1 cste diametrul interior al tevii din fascicol (de schimb de caldura),
/> csle densitatea agentului terrnic la tempertatura medie a acestuia.
l'l·ntru a putea determina ordinul de ma.rime al numarului total de tevi care vor
11111 11prafata de schimb de caldura capabila sa transfere sarcina termica a schimbatorului
1 I ,1 111111 tcma), se va considera pentru coeficientul global de schimb de caldura "k' ", o
il11i111 prcliminara, uzuala pentru acest tip de aparat te1mic, in intervalul 800-1000
111 I i o lungime "L' "a fascicolului \'n intervalul 2-4 m. Se calculeaza diferenta medie
1 11q1t 111lurilor pentru circulatie contracurent (Lltm)cc conform indicatiilor din Cap 1.2. i se
I 11,111 It.: coeficientul de coreqie E61 conform Fig. 1.3.
I11 aceste conditii, din ecuatia de bilant termic (3.1.) se poate determina suprafata S'0 :

Q= 7J;zGlc pl(,; - r;·)= G2c p2 (t; - t )= kSoMmc&ru (3.1)

(3.5)
pot determina, in primul rand, debitele de agent termic primar G1 i agent termic secundar
.. .2: 1 111 11 dc.:parte numarul preliminar total de tevi:
[kg/s] (3.2)

C:J
n (3.6)
 l"'\ll
INU OMA CHIMBATOAR[ Of CALDURA
(SICANE ). _
1'1i11 rnrorlmcu 11u111, 1u!t11 llfl•l,111111111 101111 de 1cvi la num/.1,ul p1cli111inar tic (cvi pc o c;
trcccrc sc ob(inc num/.lrul prcliminur de trcccri: w= (3.9)
ml I2
, 11 ,,,.
n'
n' tr =-- I (3.7) p 4
n,tr
,, 1'11 11111111Ji ca valoarca vitezci de circulatie la interiorul tevilor sa nu iasa din

111sa din conditiile constructive prezentate anterior, acesta nu poate avea decat valorile 1, 2, 1, il1il 111111111,iic (0,5+1,5 m/s), 111 caz contrar fiind necesara reajustarea numarului de
4 sau 6. Astfel, numarul prelim.inar de treceri se va rotunji la cea mai apropiata valoare 1111 ll ll\,
posibil de realizat din punct de vedere constructiv, 1 1,l,iii1 sl11hiliU'\ gcometria sectiunii fascicolului de tevi, pentru a se putea determina
n,,. = 1,2,4, sau 6 111tl'11or al mantalei schimbatorului, trebuie desenata aceasta sectiune la scara
cvitandu-se insa solutia cu o singura trecere care ar presupune existenta unei treceri a 1111 pos de a czare al tevilor:
tutului prin capacul mobil m sistem de presetupa, ceea ce ar complica sem.nificativ solutia s = de +(6 + 16) mm. (3.10)
tehnica de realizare a schimbatorului. In acest caz, in practica se va lucra cu alte
1 1111 ,1111.ind Anexa 13, se poate stabili diametrul interior al mantalei astfel ca teava
dimensiuni de (eava pentru fascicol sau, la limita, se va utiliza solutia de schimbator de
h I 11d "11tl·11drcze fascicolul de tevi cu unjoc inelar:
caldura din tronsoane tip.
In funqie de numarul de treceri ales, utilizand a ezarea tevilor in fascicol pe (3.11)
hcxagoane concentrice, se poate dete1mina numarul de tevi pe o trecere posibil de realizat, 1 11,il di11111ctrele necesare depa esc valorile uzuale de tevi din fabricatia curenta
la cea mai apropiata valoare (mai mica sau mai mare) de cea preliminara (n' ,1r)-

J
1 1 I 111l1 11, , sc upeleaza la solutia de realizare a mantalei prin ruluire considerand diametre

In\,, t ,J, n,ir

Este recomandabil in aceasta faza de proiectare sa se schiteze deja sectiunea
lrnnsversala a fascicolului pentru a se putea evidentia zonele pe care nu se pot amplasa tevi
din cauza peretilor despartitori care realizeaza circulatia dorita (la doua treceri - diagonala
rizontala; la patru treceri - diagonala orizontala i axa verticala; la ase treceri - cele trei
diagonale). in cazul dispunerii tevilor pe mai mult de trei hexagoane concentrice, se va tine
scama de faptul ca, pentru a nu se creea zone de circulatie preferentiala pentru agentul
tcrmic din exteriorul tevilor fascicolului, se renunta la tevile de colt sau se adauga un rand
suplimentar, incomplet, de tevi astfel meat spatiile dintre tevi i manta sa se reduca la
maxim (a se consulta Anexa 11)
Numarul total de tevi din fascicol "n", va fi:
(3.8)
Datorita alegerilor constructive efectuate in vecinatatea valorilor preliminare
rczultate pentru numarul de tevi pe o trecere, sectiunea de trecere s-a modificat, astfel incat
este necesara calcularea vitezei reale a agentului termic de la interiorul tevilor din fascicol:
Ii ,litl, 111 111odul dimensional de 10 mm.
1 1,L1t11 stabilit diametrul interior al mantalei, se poate determina viteza de circulatie a
1,t11l111 11 11nic de la exteriorul tevilor din fascicol, considerandu-se mtr-o prirna faza ca
I , 1111il11(ic se realizeaza longitudinal prin sectiunea libera de trecere delimitata de
, 1111d 11111.i intcrioara a mantalei i suprafetele ocupate de tevile din fascicol. Viteza de
, 1d q1, l1111gitudinala la exteriorul tevilor se determina astfel:
(3.12)
1 11111 scc(iunea de trecere de la exteriorul tevilor din fascicol are valori destul de
1• I 1 1 11 culo(ie longitudinala viteza se gase te de obicei sub valoarea minima optima de
• , I, 1 11l usigura coeficienti satisracatori de transfer convectiv de caldura la suprafafa.
I II ll1zul 111 care viteza de circulatie longitudinala la exteriorul tevilor determinata se
It 11h limita minima, trebuie sa se recurga la o solutie tehnica de mic orare a
'I'' it,!• 1 de curgere, marindu-se astfel viteza. Aceasta solutie consta in " icanarea"
11l111 1gL·ntului termic de la exteriorul tevilor din fascicol astfel meat acesta, fortat fiind
1, 11 111111trc icane (fig. 3.3.), sa realizeze o viteza cuprinsa in domeniul economic.
 MIMl:SATOAR [J CAL URA (SICANE)

1111 1 ,. 1h1111L'II pnsului pn.:liminur d<.! a c:tarc a icanclor eslc mai mica de 200 mm
sc I" 1111111n·:istl1 111, rime valoarca minima (200 mm.) chiar dad\ va rezulta o
valoare a 1 1111 111111 micu decal valoarea minima economica, deoarece, prin rea!
izarea unei
, 1111111 111111 ll'l'Slll<.! fnlli de 1cvile din fascicol s-a realizat deja conditia de intensificare a
6 It 11il,11li11 l llllVL'Ctiv de caldura la suprafata.
"l111l11ltil dimensional de rotunjire a distantei dintre icane fiind de ±10 mm se
ii, 1il I v1IL'i',O de circulatie pentru agentul termic de la exteriorul fascicolului:

(3.14)

Fig. 3.3. Schema de circulatie icanata a agentului termic de la exteriorul tevilor 11, 111111 dimcnsionarea icanelor (inaltime "b" sau unghi deschidere te itura) se plead\.
din fascicol. I I 1 1111111(111 de egalitate dintre viteza transversala de circulatie i cea longitudinala de
111 11 , ll pL·stc icana. Pentru viteza transversala se considera seqiunea de trecere cea mai
$icanele sunt realizate din tabla subtire aviind practicate gauri prin care sunt trecute
1111 1,1111111\llu in planul orizontal axial.
1cvilc din fascicol. Acestea fiind amplasate transversal, pentru a permite intoarcerea
fluidului i'ntre spa!iile dintre icane, se lasa un spatiu de trecere care se alterneaza la (3.15)
montajul icanelor succesive.
Pentru debitul "G" de agent termic de la exteriorul tevilor viteza de circulatie la
sdtldare trensversala a fascicolului va fi data de distanta dintre icane "l ". Astfel impuniind
pcntru "we'' o valoare in domeniul economic (0,5+1,5 mis) se poate determina pasul , 111, ,, .,,i 1, sunt coeficientii de umplere longitudinala respectiv transversala a suprafetelor
rreliminar de a ezare a icanelor: I" 11 VL" de curgere.

nd;
(3.13)
t =1 _n==4== nd; 2 (3.16)
-
nD/

D; 4
consideriindu-se sectiunea de trecere cea mai dezavantajata dintre icane pe axul orizontal 1n aceste conditii relatia 3.15 devine: = l-t, se obtine:
al schimbatorului de caldura. Cu "n1d" s-a notat numarul de tevi de pe diagonala principala D; l-tl
H,r -sinm = l-t, unde notiind C 1
a fascicolului. 4 360 D; l-tl
. 1C
Din punct de vedere constructiv valoarea uzuala pentru distanta dintre icane este 44 S111 -Q)

cuprinsa i'n intervalul 200+400 mm. Valoarea minima este impusa de dificultatile de m 180
=
montaj
$i de faptul ca o icanare foarte striinsa duce la pierderi de sarcina hidraulica foarte mari, iar
cca maxima se utilizeaza de obicei doar pentru realizarea de sprijine suplimentare pentru
(cvile din fascicol.
-Cl (3.17) ( 1
3 8 e cale grafo-analitica (Fig 3.4):
. )
 -•-• •---• r ,r , 1 r , - ,-,,, r,, 'V'V I '"""''-11 I n..l""\l'IOY&:;;;" l""'\L.I
Al DURA (SICANE)

1'1.:11lru a pulca dctcrmina suprafa a de schimb de caldura "So" i lungimea

, li1111h11tol'lllui de caldura, \'n conditiile constructive stabilite prin calcul termic preliminar,
(rt/ I80)c.o
111 li111l· dt:tcrminata valoarea exacta a coeficientului'global de schimb de caldura "k ".

k= I 1
6 l (3.18)
-+I-+-
al A a2
0,5 1111.!1•· <i1 i a.2 sunt coeficientii de pe partea agentului termic primar respectiv secundar;

, , } 1.:stc suma rezistentelor termice conductive pe directia fluxului termic (conf. cap.

I I ).
In cadrul calculului termic exact se utilizeaza unii parametri fizici, ai celor doi agenti,
I, Ii 111pcratura medie a acestora. Astfel, se vor determina prin interpolare ill Anexa 5,
0 ,,,11,1111ctrii: v, 11, i Pr Ia temperaturile medii respective (conf. Cap. 1.4.3.):
90 120 150 180

Fig. 3.4. Rezolvare grafo-analitica a ecuatiei 3.17.

(3.19)

Valorile uzuale pentru unghiul de deschidere sunt w

70 150° iar pentru
inaltimea icanei b = (0.6-;- 0.8)D;.
Pentru facilitarea explicatiilor se considera ca agentul tennic primar circula la
1111111orul tevilor din fascicol (acesta fiind eel mai "curat" sau cu debitul eel mai mic).
Pentru a putea determina coeficientul de schimb convectiv de caldura pe partea
3.4. CALCULUL TERMIC EXACT , , 1il11lui tem1ic primar a.1 (la interiorul tevilor din fascicol) se determina gradul de
11 li1llcnta al curgerii prin valoarea criteriului Re, pentru care, lil cazul curgerilor la
1111i 110rul canalelor de seqiune circulara, Iungimea caracteristica este diametrul interior di.
In etapa de calcul preliminar (cap. 3.3.), pe baza temei de proiectare au fost
determinate caracteristicile constructive ale schimbatorului de caldura in ceea ce priveste (3.20)
sectiunea transversala a acestuia. Astfel, se cunosc urmatorii parametri constructivi i
functionali:
- n - numarul total de tevi; Detem1inarea valoarii criteriului Re este necesara i pentru a putea alege, functie de
- llrr -numarul de treceri; l,1111rniul de turbulenta, relatia (criteriala) de determinare a criteriului }{u valabil pentru
- n11, - numarul de tevi pe o trecere; 111111 ·niul respectiv de curgere a lichidelor ill interiorul tevilor i canalelor de seqiune
- f¼id - numarul de tevi de pe diagonala principala; Ill 1ilara utilizan.d Anexa 10.

- di ; de - diametrul interior resp. exterior al tevii din fascicol; Cum, in general, realizarea vitezelor de circulatie ill domeniul economic dar i
4
- Di - diametrul interior al mantalei; li11111ctrul mic al tevilor din fascicol due la circulatii in regim turbulent (Re> 10 ) se poate
- wi - viteza de circulatie a agentului termic prin tevi; 111!11,-a relatia Jui Timofeev:
- We - viteza de circulatie a agentului termic in exteriorul tevilor;
Nu1 = 0.0263 • Rei°" • Pr1°·
8 33
- l - distanta dintre icane; pentru racirea fluidului (primar) i (3.21)
- b - inaltimea icanei.
 AL URA ,ttlM - A I OAR D CAL DURA APA-APA CUP Tr ACT
(SICANE)
1
Nu - 0.0209 ·Re/'·". l'r/ ◄1 pcnl111 'inc d1.11cn flu1d11lu1 ( l'l 1111d111) (J.22)
1
11111kti.:1minat1i) pantl cfln<ldifercn(a dintrc cclc doua valori nu este mai mare de

Coeficientul de schimb convectiv de ciildurii pe partca agcntului termic ce circula la

1 11 , ,tlcrnrca Jui Nu2 astfel determinata se poate determina valoarea coeficientului de
interiorul tevilor din fascicol (de ex. agentul termic primar), se determinii pe baza relatiei:
l,111!11 11111\/l'l'liv de ciildurii pe partea agentului tem1ic ce circula la exteriorul tevilor a2:

[W/nlK]
(3.23) a= Nu2J,,2 [W/m2K]
i d,
(3.26)
in ceea ce prive9te coeficientul de schimb convectiv de caldurii pe partea agentului
termic ce circulii la exteriorul tevilor ( a,2) , caracteristicii este convectia fortatii realizatii prin
I >tipl'I cc se determina i valoarea sumei rezistentelor termice conductive (conf. cap
sciildarea preponderent transversalii a tevilor din fascicol. in acest caz, se poate utiliza 1 1, 'l pontc determina valoarea coeficientului global de schimb de ciildurii (k) i verifica
relatia criteriala de determinare a criteriului Nu:
1111 1 ll'111pcraturii pe peretele exterior al tevii din fascicol:

(3.24) (3.27)

unde: - Re2 = wid, (lungimea caracteristica este de)

(3.25)
V2
1111p(I verificarea valorii tpe se poate determina lungimea fascicolului de tevi ce
3
- C=0,59 9i m=0,47 pentru Re2E (8+10 ) 11111, l suprafata de schimb de caldurii:
- C=0,21 9i m=0,62 pentru Re2E (103+ 2 ·105) II
Pr21 este valoarea criteriului Pr la temperatura medie a agentului termic; (3.28)
Pr2P este valoarea criteriului Pr la temperatura medie a peretelui suparfetei de
schimb de caldura;
11 1 ;11cste suprafata de schimb de ciilduri'i necesarii pentru transferarea sarcinii termice
- este coeficient de coreqie legat de faptul ca agentul termic spalii nu o teavii
i-:1
, 1 111 rnnditiile temei date, rezultiind din ecuatia de bilant termic (rel. 3.1.):
singularii ci un fascicol de tevi 9i conform experimentarilor lui Ramm, E1=1,3
pentru fascicol cu tevi a ezate in e icher sau i-: =1,2 pentru fascicol cu tevi a ezate
s0 = kt;t,,,,,11
Q (3.29)
9 9 1 01
in linie;
Lungimea efectiva a fascicolului de tevi va rezulta prin majorarea valorii obtinute
- este coeficient de corectie legat de faptul ca agentul termic curge transversal
i-:2

numai pentru o parte din tevile fascicolului pe traseul dintre 9icane capiitiind o 48
curgere cvasilongitudinalii fatii de tevi in zonele de intoarcere peste icane.
Pentru
cazul de fata se poate utiliza valoarea i-:2=0.6

Temperatura peretelui exterior al tevii, fatii de care se exprima Pr2p , se determinii

printr-un calcul iterativ, apreciind o valoare preliminara pentru fpe urmiind ca ulterior,
dupa determinarea coeficientului global de schimb de caldura, sa se verifice valoarea
anterioarii
11 I \ >8) la modul de 100 mm.

49
 = :::..:=-:.·
'iiiii . .....
CALDURA :""':'"... .., r-TT.-:.1, '""r S BATUARf Dr 4, SCIIIMl3AlOARf OF CALDURA CU PLACI (SCP)
--- I 1 1ft 1 ,1 11111111tdl' plnci "dun:" cu u11gh1uri de I 00 - 150 grudc ale grofrurilor, carc
4. SCIIIMBA.TOAIH; OE C'AI l>URJ\. CU PLACI (SCI') {1 11 111 1 ul11 ,11 dl· tn111slcr tcrmic <for i picrdcri de sarcinfi ridicate precum i placi
1111111111111 1111l 1 ((1() I 00 grade). care au cocficicnt de transfer termic mai redus dar
4.1. ELEMENTE COMPONENTE. DESCRIERE. FUNCTIONARE I ii ,1, n1111111ft 11111i n:dusc. Uncori sc utilizcaza altcrnativ placi "dure" - pli:ici "moi".
1il 1 11111, 11 l'l'onomic va conduce Ia solu(ia optima.

Schimbatoarele decaldura cu placi (SCP) au suprafa(a de transfer de caldur1'i 1q11 It 11111r1 circuHI altcmativ, de o parte §i de alta a placilor, de obicei ill
alcatuita din placiidentice, nervurate i etan§ate prin garnituri (figura 4.1.). 11 111 lflill l llll'lll incruci at, circulatia fiind asigurata de "desenul" garniturilor care
ltl 1 111111,11111:nz:"1 acccsul fiuidului 111tre doua placi succesive. Spatiul dintre placi este
, I 111 11, r1·rn11ctriu de amprcntare a nervurilor l?i variaza ill functie de dimensiunile

111 11td1 il- uttlizate la construc\ia schimbatoarelor:

1• 111111 pl/lei: inox, niche! i aliaje cupru - niche!, titan etc.
I" 111111 p111 nituri: elastomeri (polimer sintetic elastic, cauciuc sintetic) care rezista
I I il1\l'IHC tcmpcraturi: nitril (100 °C), butil ra ina (130 °C), pentru schimbatoare
1110 produsc alimentare, EPDM (150 °C), viton alimenta.r (J 50 °C) pentru uleiuri
d11111•11tnrc.
1,1.1 111'1 lipuri constructive de schimbatoare de caldura cu placi:
,1 11 •.11111turi lipite la cald illtr-un cuptor de polimerizare (Figura 4.2,a);
Iii
t 11 ro1111ituri clipsate a caror fixare se realizeaza prin bile de mici dimensiuni sau
1 1111111111c sudate pe placa (figura 4.2,b). Aceasta solutie este indicata la curatiri dese
1 1 1111l111, rf111d pot fi reutilizate vechile gamituri sau pot fi inlocuite pe Joe. Prezenta
Fig. 4.1. Placi nervurate curente I t I 1111th l'Vitarea expulziirii gamiturilor ill cazul unei presiuni ridicate;
I. Placli; 2. Garnitura; 3. Orificii; 4. Nervuri (gofruri) 1 1 111 plllci sudate (COJvfPABLOC) fara gamituri. Acestea au caracteristici
11 11 '""ll rn ccle cu placi i gamituri.
Se utilizeaza frecvent ca schimbiitoare de ciildurii de tip api:i _ apa : apa fierbinte (150
I 70 °C-) apa calda pentru 1ncalzire (90 / 70 °q; apa fierbinte (150/ 70 °q _ apa calda
menajerii (60 / 10 °q etc.

Ace te _tip i de aparate termice sunt fabricate la noi ill tara Ia ICPIAF Cluj Napoca
sau sunt d1stribmte de firme straine ca: VICARB Romania SA (Franta), ALFA L Av AL
(Suecha).

Fiecare placa are patru orificii care forrneaza prin asamblare ate doua colectoare
pentru agentii terrnici .

liicile _s t fabricate prin presare la forte de compresie mari, obtinandu-se gofruri a) Garnituri lipite b) Garnituri clipsate
(nervun) de difente forme, eel mai adesea ill fom1a de v sau w, cu unghiuri de 60-;. 150 Fig. 4.2. Fixarea garniturilor pe placi
grade, precizia de amprentare a pli:icii fiind de mm. I. Placll; 2. Garnitura; 3. Bila
O1,

51
50
 , • '""• ""'' IHIIIIVll 1/1 I /11\l I I CI\
IJr1 m•,111111/4 LDURA
t') 1illkih: stm,durd cu 1,u1ru or,ticii pe care s.;, mon1e 1zi\ garniturfl standard cu doun

luiIIIUII modululillt (1111 "llJlrnlt11,· do ,.,,lt11111>,In1tl11rn llxc 111 JuncJic de 1i ,ul ,ux:chi lnchisc. <Jamit-uru c ue lotdcauna JipitA pe aceia i pnnet barele sunt
c,m,u·,,cllv) , I 11111plnst11c pc direqiilc NI.:- SV usigurlindu-se astfel o circuln1ic lateralfi:
m1sunt do111ontobilc. 11) 1'1 garni11u·ride ma.rgine, plmA sau rotunda, asigurd etan.§area imre uJLima pJac8 i
rloca mobil:i.
Avt.mtaje:
I )11pn modul de amplasareal $ftl1urilor pe pl cilc de capat distingem, conform
rezisHi Ju rempernturi $i presiuni m u lmt ai mar;i figurii I I ,, drcL,lalic n nuidelor in "U" (patru uluri pc placa fora) sau in "Z" (c re
doua rnru,i I" 11l11c11 lixn $i peplaca mobila).
rezisla la tluide corozivc.
Iii rogura 4.5. se prez.inr ccle trei moduri de racordare a scb.imbiitorului cu pliici lo
1 11,1u1, J\! ugent 1ermic primar $i secundar.
. Schimb/ilo_rul decaldurli cu plfoi este format prin gruparea unui anunlit numar de
Al1cman1a Ouidelor tmrc spa,iile succesive dintrc t>l ci sc obline prin imenncd.iul
lac1._n rvumcc $1 de acela$i lip, care sunt striinsc imrc doua placi de cap t cu ajutorul 1111lturllor cure pennit sau nu treccrea unui 1lttid in .spaJiul dintre prnci, formi\nd astfel unul
mior
liran1, (frguro 4.3.), 1Humi n1t1lle circuitc, de exemplu ca cele din fig_ura 4.6.
'

Placfi de
sffir it
,,

[
PJaci curcme 0
C
B '
B
C I
C .

1
(t.) .....

·
I
Placil rnobilii de cap.'! (JJ
t

Fig. 4.4. Circttla1ia agenJilor termici ir,SCP

). U -contracurent;b). U - ec.hicurcnt c). Z - contracurcnL; d). 2-echicurent

4 3 5

Fig, 4,3.Schimbiitoare de caldurn cu placi - vedcre deo.nsamblu

In componco1a uuui schimbAtor de c/ildura cu pl ci exista: 4
a) o plnciide capM fixii cu sau Jara tu(uri pentru agentii_rennici;

b) gamirura cu patru barete (4 orificii inchise) fixata peplaca fix , izoleaza cele
4
patru orificii (deschideri) ale pliicilor i realizeaza Cta0$3rea intre nindul fix 2
si prima placa standard. In ac-est inten aJnucircura ujci tmul di11tre
1

Fig, 4,5. Rncorduri ale SCP

agenfiiLennici;'
p1acii.de cap41fix1l; 2. placlidecapiH mobiH1; 3. pli\ci active;
4, uturiintrarc- i ire; 5.tiran1i.

52 53
 URA
------ .,.,

i r ·uliz ·uzo
v, 11,wff>M, v n- 1J vi"\ uurcA 1.;,u r'LAc:;1 ( c;t-'J
placu fixll i prima placa standard. Nici w1 fluid nu
·tu11 111 ·ri i11tn:
circLill'iin accst inll:rval (ligura 4.7,a i Jigura 4.8,a);
► • prima pladi sc monteazll 111 general cu Nordul in sus, apoi alternativ Sudul sus -
Nordul sus (figura 4.7., figura 4.8.) ;
garnitura este lipita totdeauna pe o parte i apoi la cealalta placa pe fata opusa,
determinand astfel placile pare i cele impare conform numarului ]or de ordine m
schimbator ;
- distanta dintre placi este de 2,5 - 5 mm .
Pentru circulatia 111 diagonala garniturile de pe placa impara B au orificii fochise la
irculafic cu o singura trecere: cele 4
Circulatie cu mai multe treceri: doua "II i SV sau deschiderile la 1, 3 (impare) iar pe placa para A au orificiile i'nchise la NV
racorduri sunt amplasate pe placa
racorduri sunt amplasate pe placa fixa i i 11u deschiderile la 2, 4 (pare) (figura 4.8.). Martorii pentru scurgere (mici intreruperi ale
fix!\ (circula(ie Ill "U")
celelate doua pe placa mobila 1,111 Iurii) permite depistarea pierderilor de agent termic catre exterior.
(circulatie in "Z")
Fig. 4.6. Doua moduri posibile de circulatie a agentilor termici 111
schimbatoarele de caldura cu placi

Circulatia apei 111 lungul placilor active poate fi longitudinala (figura 4 7. .) sau
111
agonala (figura 4.8.)
scurgere

)
, Orificii
,._ martor
, Orificii /"
pentru
martor
pentru scurgere
scurgere
I \

a. Prima placa b. Placa c. Placa impara

Garnitura cu para Garnitura
4 barete Garnitura standard
inchise standard

Fig. 4.8. Circulatia i'n diagonala a agentilor termici

a. Placa de capat c. ac impara
Garnitura cu 4 Garnitura
Schimbatoarele de caldura cu placi prezinta mari avantaie fata de schimbatoa-rele de
barete inchise standard standard
1ldura tubulare i anurne :
Fig. 4.7. Circulatia longitudinala a agentilor termici printre placi - datorita lungimii caracteristice mici se obtin coeficienti de transfer de caldura
Indicatii privind montajul placilor : mari (3.000 - 7.000 W/m2K);
- modificand dimensiunile placilor, nwnarul lor i distanta mtre ele se obtin sarcini
- montajul 111cepe de la placa fixa;
termice foarte variate ;
- extremitatile pJacilor sunt reperate N (Nord) i S (Sud) ;
pot fi demontate cu u urinta pentru a fi curatate de depuneri sau reparate ;
- pe p]aca fixa, la circulatia 111 "U" se monteaza o garnitura cu ce]e patru barete ocupa un volurn redus, de 3 pana la 6 ori mai redus decat cele tubulare;
(trecerea de la orificii spre placa) i'nchise care izoleaza cele patru orificii ale placii - au o ineqie termica mica, deci intra u1 regim practic instantaneu .

54 55
 ....
\...tMl.. UU M rL-1'"'\VI \-OVI '
== - ----
Pl c:il • lip 'I I "du11·" 111111 < 'I>X "11w1" sunl notate cu litera V urmatii de o cifra care
(' I rft• 't/l'//11////1' ,l illll 1'11111111 l1l 1
,, 111t•1,inrn suprafata de sc:h1111h ck l' ildurn inmul\ita cu 100 (ni).
• p111111lu11ks1111( 11111q1l' (n I I I d111 1111·\1il q1,11,111il111) ,11 111·1·1·sitri matcriale i In ligura 4.9, a i b sc dau co cxcmple desenele de executie pentru placile V13 CH i
tchnulo •ii spi;ciuli.:d l''<i.:rnp • 1,11 l1p111 , I ( 'l)X, iar 111 figura 4.10, a i b sunt prezentate gamiturile necesare celor doua tipuri de
11
• nu pot fi utilizatc lu tcmpi;rnturi 11d1c11t (1nux. I(1() (' 1w11t111 •cl' cu garnituri din pl111 I,
clastomcri i 250 °c..,. 300 °c pcntru cclc cu pli1ci sudatc) ;
nu rezista la presiuni ridicate (max. 25 bar) ; ca,as.s

- au pierderi de sarcina mai mari decat schimbiitoarele clasice cu fascicule de tevi. -"
.-

4.2. TIPURI CONSTRUCTIVE DE SCHIMBA.TOARE DE CA.LDURA.

CU PL.A.Cl
t;1u..f

t
4.2.1. SCHIMBA.TOARE CU PL.A.CI TIP VICARB - ALFA LAVAL
VICARB Romania SRL produce dupa modelul francez, diverse tipuri de
.,,
schim biitoare de caldura cu pliici de tip apa fierbinte - apa caldii pentru inciilzire sau apii - Uto.\1

ficrbintc - apii caldii menajera, destinate punctelor termice.

I

l
Principalele caracteristici constructive ale placilor VICARB sunt centralizate 111
tabclul 4.1. Tabelul 4.1. Placi tip VICARB-ALFA LAVAL \;. lll

Nr.
c,t
TIP PLACA
MARIME UM V2 V4 VS Vl3 V20 V28 V45 V60 V85 VlOO ..
Suprafa\a de t,•n
I schimb de m' 0,02 0,04 0,08 0,13 0,20 0,28 0,45 0,60 0,85 I
caldura
Jnaliime (1-1) mm 350 500 641 739 989 1052 1472 1510 1750 2230,S
2,_
J Laiime(L) mm 102 125 188 242 242 393 393 540 655 540 a. Placa V13 CH b. Placa V45 CDX
Orificii (d) mm 20 30 49 70 70 100 100 155 200 155

- ,1 Ln\ime garnitura
mm 4,5 s s s,s s,s 6,5 6,5 8 9 8
Fig. 4.9.
5
- A lte dimensiuni

TI
pe 1nal\ime: I
h, mm 3 3 s,s 17 17 15 IS 13 24,S 23
6
h,
h,
23
175
32
215
38,S
276
40
312,S
40
437,5
70
441
70
651
92
640
115
737,S
92
1000,2
II

I
5
- Alte dimensiuni
pe la\ime:

-
I,
1,
mm 26 31,S 44 57 57 85 85 115 137,S 115
-L ,, ,
·H .m -,i,. m,B,

.
m
-1
I
I
j--- ·
I
I
7 50 62 100 130 130 223 223 310 380 310 II

11
- I, 12,1 18,2 18,2 30,2 30,2 31 31 46 46 46 .......
I
T
- 1, 80,5 102,5 163 215 215 355 355 490 605 490 j

-
I

Dimcnsiuni
pentru garnituri
lipite standard: 1,,, ..,,.'JO
II b ,•

I
- A ••

a, 92 112,5 176 229,5 226 372 372 509 627 509 i:,,.

mm so 62 100 130 130 234 234 310 380 310

B (Al
8 b, 340 480,5 629 721 971 1020 1440 1479 1722 2199,5
.m
bi 298 430 553 625 875 882 1302 1290 1475 2000,5 •.m
- g 21 25,25 38 48 48 69 69 99,5 123,5 99,5
- R 3,30 3,90 3,9 4,5 4,5 5 5 4,8 s 4,8 a. Garnitura placa V13
13,8 19,4 31,2 40,75 40,75 58,5 58,5 88,6 111 88,6 b. Garnitura placa V45
') Lungime totala mm 1106 1512 2016 2462 2962 3566 4406 5390 6272 6830 Fig. 4.10.

56 57
 . vitcza agcn ilor tcnnki: 0, I 1n/H;
4..2.2. S<'ll IM B 'l'O IU: 1>1 1
<' LIHIR < 'I) l'I. \( 'I 'I'll' ICPIAF luj
. distan(a dintrc placi: 2,5 + 5 111111 ;
Napo •11
. grosimea placilor (INOX): 0,6 + 1 mm;
lnccpfind din 1990 la JCPIAF luj Napoca s-a tk:,.voltat o gam1l larga de • unghiul nervurilor: 60°, 90°, 120° i 150°;
2
Hchimbaloarc de caldura cu placi. Caracteristicile ultimelor trci vuriantc cu placi cu grofuri . coeficientul global de transfer de caldura: k=2000 + 7000 W/m K •
'in V sunt prczcntate n1 tabelul 4.2.
,c calculeaza diferenta medie a temperaturilor pentru circulatia in contracurent

Tabelul 4.2. Placi ICPIAF Cluj Napoca lllf'lllll 4.11.).

I ) _ /'J./max- /'J./min j f:!.tm = E:1',.tm (C-.t,,Jcc; E:1',.t = f (P, R) (4.2)

/l(
Nr. I/ICC-

Caracteristica UM VX:03 VX 1 VX:3 111---=

b.tmin
crt.
1 Suprafata se schimb de caldura m2 0,035 0,1 0,35
t
2 Diametrul gaurilor mm 32 70 100
3 Debitul maxim de lucru m3/h 15 70 150
4 Temperatura de Iucru OC -10 ... 150

5 Pierdere de sarcina
t" I

J\1
- specifica bar/canal 0,05 ... 0,2 ---...:;I s
- pe aparat bar 0,15 ... 0,5 C,. nin

6 Presiunea maxima de Iucru bar 16/25 !! t' 2

4.3. CALCULUL TERMIC Fig. 4.11. Variatia temperaturilor agentilor termici cu suprafata.

De obicei, prin tema de proiectare se dau

: sarcina termica a aparatului Q ;
- temperaturile de intrare ale agentilor termici ; e calculeaza o suprafata de schimb de caldura aproximativa (se alege k'=4000
- o temperatura de ie ire a unui agent termic sau unul dintre debite ;
1
- pierderea de sarcina maxima pe circuitul primar i secundar (optional). 111 I') :

4.3.1. CALCULUL TERMIC PRELIMINAR . Q

So=-.- (4.4)
Din ecuatia de bilant termic se determina marimile complementare datelor de
k !'J.t.,

proicctare (date prin tema), considerandu-se 7];,;::;:, 1 :

Se aleg dimensiunile placilor avand ca indicatie dimensiunile placilor din tabelele 4.1
1, sau se stabilesc alte fonne constructive i se determina numarul de placi:
(4.1)

Pentru stabilitatea formei constructive se aleg valori practice cunoscute:

59
58
 CALDURA CU P ACI (SCP)
ALDURA

('\1 tcmpcraturilc t,,,1 i 1111 :1,, din ttncxa 5 sc dctermina marimile fizice caracteristicc:
N' 2 (4.5)
s 11 , ,·,,, 11, Pr ale agcntilor tcrmici.
(N'-2) - numarul de placi cru·c participa la transforul dl: dtltl11rn (din totalul N' de placi,
cclc de capat sw1t scaldate de agent termic doar.pe o singura pa.rte). b). Se calculeaza criteriile Re pentru cei doi·agenti termici :
Num·aru1d e cana1 e pe c.ucm.t va f1i n = - Re=-
wlc (4.11)
N- '- l (4.6) v
2 4S 4ab
Se calculeaza viteza pentru un circuit : Lungirnea caracteristica le = -
P
= ---
2(a+b)
= 2b (4.12)
(4.7)
G
w=--
npA 111111 • b este distanta dintre placi ;
unde A este seqiw1ea de circulatie 111tre doua placi. a este latin1ea placii .
Daca una din viteze depa e te 1 m/s se trece la modificarea distantei dintre placi, la
modificarea numarului de placi sau la adoptarea mai multor circuite ( nc) cand se inlocuie c). Se calculeaza coeficientii superficiali de schimb de caldura :

( j
te 0,14
N uA
A cu A/ .
a= 2 b ; Nu= ry f
C, Re"' Pr1 - ; ;-; (4.13)
/nc
111,!1•· C, m in sunt constante ale placilor, dependente de unghiul nervurilor ( /3), conform
tabelului 4.3.
4.3.2. CALCULUL TERMIC DEFINITIV
- 17J, 77P - vascozitatea dinamica la temperatura medie a fluidului i la temperatura
Din calculul tem1ic preliminar s-au stabilit : medie a peretelui.
- dimensiunile placilor ;
- numarul de placi (N) ;
Tabelul 4.3.
- vitezele agentilor termici w1 i w2 ;

- numarul de circuite nc. /3 C m n

Se urmare te determinarea cu exactitate a coeficientului global de transfer de 60° 0,14 0,60 0,33
caldura, a suprafetei exacte i a nwnarului real de placi. 0,36
90° 0,22 0,64
Pa ii de lucru sunt :
120° 0,29 0,65 0,40
a). Se calculeaza temperaturile medii ale agentilor termici :

(4.8) 150° 0,42 0,62 0,4

sau:
d). Consideratii privind depunerile
(4.9)
Acest tip de schimbatoare se curata manual sau chimic.
Jnde :
(4.10)

60 61
 Dacn punctul d1.: f'u11 ·(i(111111L' 11u sc ulHI 111 wna optima sc modifica climensiunile
V11lorik- 1L·1.iHIL·1111·l111v11111l11L 11v1 ii, 111p1111t I d,11 ( ' ) ,h 111,1d di 111,l111u11pei. I aca sc
pl 1·ilor sou numarul lor pfina dlnd NT mux i £ ajw1g la valori optime.
odrnitc o cur11(irc periodic/I corec.:t,, eel pu(in o d111 PL' 1111, ur ·NIL· ,·nlrn 1 :-.u11t n..:date '.in tabelul
4.4.
5. SCHIMBA TOR DE CALDURA CONDENSATOR, ABUR-AP A
Tabelul 4.4.

(1; J
Caracteristicile apei 5.1. SOLUTIA CONSTRUCTIV A SI TEMA DE PROIECT
5 20
X 10 (m c / W)
Schimbatoarele de caldura condensatoare se folosesc pentru a incalzi un agent termic
1·1·11ndar (in cazul de fa.ta apa) pe baza caldurii latente de condensare a unui agent tem1ic
Apa de mare 5
111 i111ur (in cazul de fa.ta abur saturat). Schimbatorul de caldura este de tip multitubular, cu
I 11,sdculul de tevi prins intre placi tubulare i de obicei cu mai multe treceri pe agentul
Apa bruta murdara 8
I n:undar.
Apa de la retea
I 4+6
I Traseul celor doi agenti termici se alege de catre proiectant astfel: la exteriorul tevilor
1• gase te aburul iar la interiorul tevilor va circula a.pa. La traseul de a.bur trebuie avute in
Apa tratata 2
,·1dcre doua proprietati importante ale fenomenului de condensare:

- coeficientul de transfer de caldura in condensare nu depinde de viteza aburului, deci

e). Se calculeaza coeficientul global de transfer de caldura : nu este necesar sa se ia vreo masura pentru dirijarea traseului aburului sau pentru
marirea vitezei lui de curgere;
(4.14)
8 14 5

I
I
undc: 50-grosimea placii ; I

/4 -coeficientul de conductibilitate al materialului (pentru otel 0

50 W/m.K).
,1 =,
10

\
f). Se calculeaza supra.fa.ta reala de schimb de caldura i numarul de placi :
Q
S0 =---=(N-2)s
loeJ!).t111 (4.15) 14

2 11
N0 = So + 2 (se rotunje te in plus)
.. 12

s (4.16)
Daca NO -:t- N ± 3% se reia calculul cu noua valoare NO.
g). Se calculeaza NTC (numar de unitati de schimb de caldura) i eficienta termica 62
(£) i se verifica cu graficele din capitolul 1, incadrarea schirnbatorului in zona optima,
ciind

e sc apropie de valoarea maxima corespunzatoare raportului

w. c O, 75).
!l!_!Q_ (

wmax
 Fig. 5. 1. Schema constructivii a condensatorului
I. fascicol de \evi; 2. manta; 3. flan e; 4. placa tubulara fa\a; 5. placa tubulara spate; 6. capac fa\a;
7. capac spate; 8. tu\ intrare abur saturat 9. perete sec\ional; 10. tu\uri de intrare/ie ire agent termic secundar; I I.
tu\ ie ire condens; 12. oal1i de condens;13. capac lnchidere spate; 14. tu\uri golire/desaerisire.

63
 INDRUMATO
l'cntru tcmpcralura 111 cdic 11111 SL.' dl'lcrmina caltlura spcciuca a apci, Ca (J/kg/K), din
t·odtl'tl·111ld dl' l11111 lr dl 1 111111111111111d 11 111 1 11 11111i 11111 11illt1t•1qnt de prnz.cn\a 1111 XII 5.
•ozclor nc.:co11dc.:11:-111h1k- L'tt1t· He 11t 111111111·.1 11 l.1p.111111 d1 111· 11 r1111tll'1t:-111tmului i;;i dcci
trcbuic cvacualc pc1 n1m1c11t p1111 1ol111H•tul d1· d,·11v11 111·d1L·11111 cnnstructiva a Randamentul schimbatoruJui de caldura, tinand seama de faptul ca mantaua exterioara
condcnsatorului sc prczintri 111 figura 5. I. l't.:ntru si111pl I I 1u11l·u dc.:sc.:11ului sc , ,It· him: izolata termic, se alege TJsc = 0,98 - 0,995.
prezinta o s lutie cu 2 treceri. Dcbitul de agent termic secundar se determina din relatia:

Condcnsatoarele se executa de regula cu tevile in pozi\ie orizontala deoarece (5.2)

contlcnsarca pe suprafete orizontale nu ridica problemele complicate de evacuare a stratului
de condcns care apare la suprafetele verticale. Numai in conditii bine justificate, cum ar fi
uncle schimbatoare de caldura tehnologice, se justifica amplasarea verticala. Debitul de abur rezulta din ecuatia de bilant:
Prin tema de proiect trebuiesc precizate urmatoarele elemente definitorii pentru
Gab -- (5.3)
stubilirea solu\iei constructive i efectuarea dimensionarilor din calcule termice: TJ,z • r,b

- Solutie constructiva : schimbator de caldura condensator;

agent primar - abur saturat; 5.3. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE AL CONDENSATORULUI
agent secundar - apa;
cu mai multe treceri, orizontal. 5.3.1. DETERMINAREA NUMARULUI PRELIMINAR DE TEVI
PE O TRECERE A SCHIMBATORULUI DE CALDURA
- Debitul de caldura nominal (util) : Qui (kW) ;
- Presiunea aburului (saturat) la intrare : Pab (bar) ; Numarul de tevi prin care circula agentul secundar, apa, se determina din ecuatia de
- Temperaturile de intrare i ie ire ale agentului secundar : t2' , t2" 1111linuitate. Sectiw.1ea de curgere pe partea apei este "Sc'' i se detennina din relatia:

5.2. ECUATIA DE BILANT TERMIC (5.4)

Ecuatia de bilant termic este data de relatia: Pentru densitatea Pa se determina valoarea corespunzatoare temperaturii t2m din anexa
[w] (5.1) 111 S sau cu relatia de regresie Pa= f(temp) . Viteza apei w. se alege intre 0,5 i 1,5 mis, de
Qu, =riiz ·G,b ·r,b =G, ·C, ·(t:;-t:J=k·So ·.6tm
111•ula cu valoarea medie de 1 mis.
undo: TJiz este randamentul schimbatorului de caldura; Pentru t<80°C Pn=102l,2 - 0,62 · t
rab - caldura latenta de vaporizare la presiunea de saturatie Pab in
(J/kg); t>80°C p.=1042,8 - 0,8366 · t
c - caldura specifica medie a apei pe intervalul ti' ... ti'' in (J/kg-K)
0
0 prima valoare pentru nw.narul de tevi pe fiecare trecere este data de relatia:
k- coeficient global de transfer de caldura in (W/(ni2-K);
2 Nt· =--c-
s (5.5)
So - suprafata utila de transfer de caldura a schimbaturului in (m ); l d2
0
7!·_!_
.6t,,, - diferenta medie logaritmica de temperatura intre agentii termici in ( C). 4

Temperatura medie a agentului primar este temperatura de saturatie "tsat" i este
constanta in tot procesul de transfer de caldura deoarece procesul de condensare este izobar
iz.oterm.
Temperatura de saturatie se determina in funqie de presiunea de saturatie a aburului
(cxprimata in valoare absoluta), Pab, din anexa 4. Tot din anexa 4 se deterrnina i caldura
latcnta de condensare rab, la aceea i valoare a presiunii.
Temperatura medie a agentului secundar este t2m = (t2' + t2") I 2.
Valoarea obtinuta nu se rotunje te in aceasta etapa de calcul, ramanand deocamdata la
'ttloarea reala (neconstruibila) obtinuta. Rotunjirea la o valoare construibila se va face
1tltc.:rior, dupa determinarea numarului final de treceri.
Tevile pentru schimbatoare de caldura au un diametru mic deoarece cu cat este mai
1111c diametrul cu atat este mai intens transferul de caldura. Tevile uzuale sunt (diametrul
1 xlcriot mm x grosirnea peretelui mm) 016xl; 018xl,5; 020x2; 025x2,5. Diametrul interior
ii \cvii "dt se ia in consecinta: di= 0,014; 0,015; 0,016; 0,020 (m).

65
64
 R APA
INDRUMA TOR nr ' I Al DURA vftlMEIATO D

11111k dinmclrul 111cdi11ol lt·v11t·Nt1 d111 (d I d1) /

5.3.2. uI,:T1mMIN/\l{l1; NI 11'\I \IWI Ill 1·10, I I IIN \U IH.'I 11'\'I
I'll'.I NTIU:(; SCIIIM BA'I Ol{IJL l>h ( \ I l>l 11{,\
Numarul total de icvi sc dctcrmin1! ca valourc prcli111i1H1rn d111 L't·unfiu globala de
srhimh de caldu.ra. Pentru a putea face accst calcul trcbuic inst\ impus1.\(din cxpcrienta de
pioii.:clarc) o valoare estimativa pentru coeficientul global de transfer de caldura. Difereta e
vulourc 1ntrc coeficientul global de transfer de caldura impus i eel real din calculul term1c
cldinitiv va Ii compensata ulterior prin modificarea suprafetei finale de transfer de caldura
liqrt de varianta de predin1ensionare, modificare ce se va realiza prin varierea lungin1ii
1,,scicolului de tevi. Intr-o prin1a2 aproxin1atie se presupune coeficientul global de transfer de
l' 1ldur[1: k' = 1500- 1800 W/111 K.
Difcrenta medie de temperatura se calculeaza, conform schemei de evolutie a
ll'111pcraturilor din figura 5.2, cu relatia:
t2 - t2
(5.6)
In ts- tz
t, - ti
111,ii,· /\11111., i t\t11111s1unt diferentele de temperatura dintre cei doi agenti termici, la extremitatile
,, l11111hi,tm11l11i de caldura, cu valorile maxin1a sau minima.
, ll' prczentata pe larg m capitolul 1, pentru schimbatoare de caldura cu 2; 4 sau 6 treceri.
u accste valori prl'ii11ii11111L', pt·11t1u numLl.rul de icvi pc o trecere i numLl.rul total de
, 1, sc poatc determina num1\rul prcliminar de treceri ale schimbatorului de caldura:
N' = N'TOT (5.9)
TR Nt·
I
Numarul de treceri la un schimbator de caldura poate avea valorile (1- corespunzator
1 l11111batorului de caldura cu o singura trecere) 2, 4 sau 6.
in general nu se construiesc schimbatoare de caldura cu mai mult de 6 treceri deoarece
111111·complicatii mari constructive. Daca N'TR depa e te 6 se accepta valoarea limita de 6. In
1111sccinta se rotunjeste valorea Jui N'TR la valoarea cea mai apropiata a valorilor mtregi
NTR 1, 4 sau 6.
A ezarea tevilor in corpul schimbatorului de caldura se face dupa o dispunere
, , liidistanta a tevilor. Astfel, pe hexagoane concentrice se amplaseaza tevile m colturi, pe
1111111111hexagon fiind amplasate 6 tevi iar in continuare, la urmatorul pas "s" este urmatorul
111 11gon care are tevile a ezate m colturi plus o teava pe fiecare latura. Unnatoarele
111 • 1goane primesc progresiv fiecare cate o teava in plus pe fiecare latura. Schema de a ezare

( Rezulta din a ezarea pe hexagoane ca schimbatoarele de caldura, m functie de numarul

I"<'1,L t, --; d1 l1cccri, au un anumit nu.mar posibil de tevi (tinandu-se cont de cele la care se remmta din
-
, 1111u peretilor despartitori din capace), discretizat in trepte . Mai este de mentionat ca la un
Fig.5.2- Diferenta medie de temperaturi 1111111nr mare de tevi, apare o distanta relativ mare mtre latura hexagonului pe care se a eaza
J vtlc i cercul reprezentand conturul interior al mantalei. in aceste cazuri, pentru o mai

11111lorma umplere a spatiului din interiorul mantalei, se mai adauga 1; 2 sau chiar 3 randuri
1111 nmplete de tevi, a a cum se arata m figura 5.3.
s.
in final, pentru u urinta calculului de alegere, se da m tabelul 5.1, functie de nun1arul
fn acest caz suprafata preliminara de schimb de caldura este: I, ln.:ceri: numarul total de tevi CNToT), numarul de tevi pe o trecere (Nt1), numarul (virtual)
(5.7) Ii 1cvi de pe o diagonala mare a hexagonului exterior CNoIAo) i, pentru schimbatoarele de
ldura cu un numar mare de hexagoane, numarul total de tevi suplimentare CNsUP) i numarul
Sc alege in continuare o lungime de schin1bator de caldura L' cu o valoare I, j('Vi suplimentre pe o trecere CNsUP- lTR)-
corcspunzatoare pe tru instalatia m care va functiona sau, daca nu are o destinatie speciala, cu
In principal trebuie ales un numar total de tevi NTOT cat mai apropiat de N' TOT
o vu loare cuprinsa mtre 2 i 4 m. rezultat l111 calcul, desigur in categoria de schimbator de caldura cu numarul de treceri NTR
Numa.ml total de tevi care formeaza suprafata de schimb de caldura S'o este: ales. In
1111!111uare se determina din tabel, sau din constructia grafica a fascicolului, Nt1 i
S'
N' o (5.8)
TOT- n·d m .L'

67
66
 vnllVIDI-\ IV u
l>I LAI DURA
:c:.= =
TABELUL 5.1. - Numar dl' \l'VI 111 scbimbl:lloarclc de dildura cu mai mulle trcccri
S.:U. l)ln'ERMIN IU. Ill\ 11 I HI II I II I\
1
'I \I I
I NsuP-
NTR Nro,- Nt1 NolAG NsuP ]TR
l'asul "s" 4 2 3 - -
11l'11111r ll-11111 ;ii \nil111 plt1• H 11111111 ('\I cfllpasul estc
al 1cvilor est, du11 14 7 5 - -
111111· cu alr..i lsch'imb""lor·ul cilldur, l'S• ll' 1111ii l'l'01101111 d111 p1111l·lul tic vedere al 30 15 7 - -
· 52 26 9 - -
1111 cl " 2
. ., 80 40 11 - -
i.:nnsumului de metal. Dezavantajul cstc l'nsl:I c un schimbfator tl<.: ct1ltluril cu pas mic inlre 114 57 13 - -
tevi est(; maigreu de realizat tchnologic. In construqiile uzualc dislanta 1ntre tcvi se ia6- 12 190 95 15 18 9
248 124 17 24 12
mm. 4 1 3 - -
R<.:iullil pasul 1evilor, pentru diametrul exterior "de" ales anterior: 12 3 5 - -
(5.10) 28 7 7 - -
s= d + (0,006 + 0,012) [m) 48 12 9 - -
0
4 76 19 11 - -
f=-=---

: t0
108 27 13 - -
160 40 15 12 3
: ffe - - ·," -, 216 54 17 24 6
.;s,.!i--< ·/--f_ ,"·-:-\'/''";'. •.• • • 6 1 5 - -
,. ;.;. ,: ·.•:·.
18 3 7 - -
!k:l 6
36
60
6
10
9
11
-
-
-
-
90 15 13 - -
144 24 15 18 3
192 32 17 24 4
:6:i{.<)! ,--. ---····..

,
: i ,. ' - i:r!. -. .

1 2
. ,• •3
t'l" . . .
·-.4 . , '5 6.. 7••8 ..9 "10'11·12·131416 16 1718 19 20

.
21 22

Fig.5.3. _ Completarea spatiului dintre hexagoane $i conturul mantalei

Grosimea minima a peretelui mantalei este de 4 mm, dar poate fi mai groasa daca
Distanta 111tre marginile exterioare ale tevilor cele mai departate de centru $i diametrul r dculul de rezistenta impune acest lucru sau daca mantaua este racuta din teava standardizata
interior al m talei ''D/' se nume$te jocul inelar al tevilor 111 manta i se alege cuo alo e Iii care peretele eel mai subtire este mai gros de 4 mm.
"ko" cuprinsa 'intre g $i 12 mm. Rezulta, pentru diferitele numere de treceri, diarnetrul rntenor
in cazul ciind mantaua se face din tabla ruluita diametrul interior al mantalei este chiar
al mantalei: I >1. Daca se alege solutia de a utiliza ca manta o teava standardizata i nu exista teava
pcnlru 2 $i 4 teceri: 111ndardizata cu diametrul D;, atunci D; se rotunje te la valoarea imediat superioara a celei
(5.11) 11111i apropiate tevi. In general in acest caz se revine asupra pasului s , dandu-i-se o valoare
11111i mare, pentru a uniformiza a$ezarea tevilor 111 manta.
i penlrn 6 treceri:

D = s •(N DJAG - 2)+ 2·s • cos60 + d, + 2 • k0 [m] (5.12)

1
68
 5.3.4. ASEZAREA SPECIFICA A
TEVILOR IN CONDENSATOARE

La schimbatoare de caldura cu
agenti termici care nu-$i schimba starea
de agregare 11 l'zarea fascicolului
hexagonal de tevi in manta este indiferenta
'in raport cu pozitia de montaj 11
schimbatorului. La condensatoare 'insa se
pune problema importanta a evacuarii
condensului dt· pe suprafata tevilor, astfel
ca tevile sa aiba o pelicula cat mai
subtire de condensat, $tiut

69
 U A ""· l\t'A
----
111111 l l 11 \ 11 II 1•1\I I q II It I II111 I II \ Ii IIi I ii, I 5.4. COEFl('lli:N'l'lJL CLOIIAL DE TRANSFER DE CALOURA
iii
pl·l1l'l1ki d • rn1d1·111i1111•1111•1,1111111111 Coeficientul global de schimb de caldura ko se detennina ca valoare inversa a
Soluliu di.! 11 1.!/,l\l'I.! o 1-:vilor, 111 eondiliill.! 111 L'ill' • (o(d<.:t;111111 condcnsul curge 11'1':istcntei termice totale la transfer de caldura, adica a sumei rezistentelor termice:
i•rnvitniionul, cstc a czarca intr-un fa cicol GLNABAT. 'aractcristic accstui fascicol este ca
uxu vcrticala a icvii dintr-1.111 rand superior este tangenta la conturul ievii randului inferior.

fntr-o astfel de a ezare condensul produs pe o teava se scurge tangent pe randul ko = _1 8 1_ (5.14)
i11forior i astfel nu se produce un strat gros de condens pe randmile inferioare. Astfel, pentru -+I-+-
a.a le a, cond
01 iel.! (cav11 din fascicul, permanent trei sferturi din suprafata de transfer de caldma este
d-:grl.!vata de condensul produs pe alte tevi.
1111Jc : a.a este coeficientul de convectie de la apa la teava,
0 astfel de a ezare rezulta din rotirea cu un unghi "0" a unui fascicol orizontal obi nuit
a.0011 d - coeficientul de transfer de caldura prin condensare,
<.'11 1cvi cchidistante, dupa distributia pe hexagoane. Schema fascicolului nonnal i a celui rotit
eu unghi "O" astfel ca sa devina Ginabat este prezentata in figma 5.4. "f.(8/'A) - rezistenta termica conductiva a peretelui tevii i a depunerilor.

5.4.1.TRANSFERUL DE CALDURA DE LA APA LA PERETELE INTERIOR

ALTEVILOR

Viteza w. trebuie recalculata deoarece modificarea numarului de tevi de la Nt'1 la Nt1 a

d11s la modificarea sectiunii de curgere Sea i deci a vitezei w•.

a. b. c.
G,
Wa = ---'----
2 (5.15)
Fig. 5.4. A ezarea ievilor tn fascicol 71: • d
Pa ·Nt I ·--'
4
:1. - fascicol coridor (in linie) cu ievi echidistante; b. - fascicol e icher (decalat) cu ievi echidistante;
b. - fasciciol GINABAT
Transferul de caldura este de tip convectiv, in regirn pem1anent, fara schimbare de
Nla.re, curgere prin interiorul tevilor.
Din constructia geometrica se poate deduce relatia de calcul pentru unghiul : Pentru calcule este necesara cunoa terea unor parametrii caracteristici agentului
primar.
sin(30-0)= (5.13)
2-s Se detem1ina, din anexa 5, pentru temperatura medie a apei t2m:
uncle de este diametrul exterior al tevii is - pasul tevilor. - V8.SCOZitatea cinematica, Va,
Rotirea fascicolului de tevi nu presupune i rotirea mantalei, care ramane cu tutu! de - conductibilitatea termica, Aa,
intrare a aburului pe coama orizontala superioara i tutu! de evacuare a condensului pe
couma inferioara. - criteriul Prandtl, Pra.

70
71
 Al DURA

1-'c liq111,111111d, pc 111111 111111 Ii 11tl ,I, , 1ld111, , .1, 111111 jl ii, 111rl11tl1111,1 lltrgc1ii, dcci de Rcz.islcn1u lct111ir 11 thp111w1tlnt dt• pinlrn U\/t,,) pc pcrctclc inlcri r al 1cvil r
1111,·111111'1• St I dt ttlt .i. ,,, , tit 11111 II,, 1111 11,I ,t .11,11 1 I li11,f'ti11111 1 ,11,11 It ,1 111· cslc cslc 111111c, ca constituind pt i11t·1p11111 11·,ii-tcn(< 111 schimbul de caldura. Valorile
diometrul rezistentelor 11·1 mice ale depuneri I r, runc(ic de culitatea apei, de viteza de curgere i de
lllll'l llll 111 ll"VII . temperat:ura medie t 11gcnt1.1lui termic sunt dale III subcapitolul 1.4.2.

Re,= w·, d,_ (5.16)

v, 5.4.3. TRANSFERUL DE CALDURA DE LA ABURUL IN CONDENSARE LA
PERETELE EXTERIOR AL TEVILOR
in runciie de valoarea obtinuta pentru Re (conf.Anexei 10) se aplica una dintre
relatiile Ctilcti.11 urmiUoarc: Transferul de caldurii este de tip eonvectiv cu schimbare de stare. Procesul de
transfer c petrece in stratul limita de condens (lichid) care s-a format pe peretele exterior al
pcntru Rea> 10000 tevii. De
Nu,. = 0.024 • Re·8 • Pr, ·• (5.17) nccea toti paramatrii fizici ai agentului termic se vor referi la apii la temperat:ura de saturatie.

pent:ru 2300 < Rea < 10000 Pentru temperatura de saturatie 1:sat se determinii din anexa 5 urmiitorii parametri fizici:
- vascozitatea cinematicii, v0,
Nu = 0.024-Re ·s ·Pr, ·•• €R,
0 (5.18)
1111dc tRe= l-6.105.Re·'·8 - conductibilitatea termicii, Ac,

pentru Re< 2300 - densitatea, Pc .

La condensatoarele orizontale relatia criterialii de calcul a transferului de ciildurii este:
( s._)· Re •
0' 0688 • L
a n

Pr
Nun= 3,65+ ( d.' (5.19) Nu cond = 0' 652·(Ga· Pr·Ku) 0 25
• (5.22)
1 + 0 045 • -'-•Re • Pr J0,66

' L, a a

Lungin1ea "Lt" a tevilor se presupune L1 = L1' (lungimea preliminara) , urmand sa se din care ya rezulta O'.cond :
n:vina cu o iteratie dupa determinarea valorii reale, la terminarea calculului.
Coeficientul de transfer de ciildura de la apii la peretele interior al tevii se determinii (5.23)
ulilizamd relata:
Explicitand valorile criteriilor de similitudine se obtine
relatia:
a, = Nu ·An a (5.20)
• d;
O'. =0652·(g·A3c.Pc·r,b •.
0 25 (
_l_ )0,25
(5.24)
cond ' . c ) ll.t sp
V c
d
5.4.2. REZISTENTA TERMICA A PERETELUI TEVII
SI A DEPUNER.ILOR DE PE PERETI
72
Rezistenta termicii a peretelui tevii este (l\if'}..,0i), III care 001 este grosimca peretelui
de
>(cl al (evii i A01 conductibilitatea termicii a otelului ( ')..,01 = 50 W/(m.K) ).
 in aceastii relatie ti.tsp este diferenta de temperaturii dintre temperatura de saturatie tsat
i
lemperat:ura peretelui t,,er .

Deoarece temperatura peretelui nu este cunoscutii dar celelalte elemente sunt

cunoscute, relatia se pune sub forma unei constante "Ci" (calculabilii) care
multiplicii o functie de ti.tsp :

73
 /\ccastu ccuutit.: Hl' 1r111I\' 1 111111 11n l11dl· dl' l'tilrnl 1111111t;1 ic, pii11 111cerc[lri convcrgcntc
llj
•111u prin rcprezentarc grnf 1t·11
II1111111 • (
I I \\
I
[ )
(5.25) Valorile e:>.'trcmc intrc care sc poate gasi tsp sunt 0 i tm (uzual se restrange
'•I'
L,11'
I 111tcrvalul illtre 3 i 15 grade).
Metoda illcercarilor convergente consta ill a introduce valorile tspmin i tsp111ax ill
lll'11l111 cn1L' sc calculcaza constanta 1:
i·t·uatia (5.30) i a determina valorile Ymin i Ymax, care tebuie sa fie de semn contrar pentru ca
111fre ele sa se afle valoarea O care corespunde radacinii tsp a ecuatiei.
3 )0,25
C,=0,652· g·A ,·p,·r.b (5.26) Se calculeaza apoi valoarea : tspmed = ( tspmax + tspmin) / 2 i din ecuatia (5.30)
(
VC ·d
vuloarea lui Ymec1• Se constata care este semnul lui Ymed i el devine lin1ita noului interval de
rnutare a radacinei : daca Ymed este pozitiv urmaza ca la urmatoarea iteratie tspmax sa se ia
1111ck "g" cste acceleratia gravitationala: g = 9,81 m/s2 l'II valoarea tspmed ; daca Ymed este negativ urmaza ca la urmatorul calcul sa se ia tspnl.in cu
Pcntru determinarea diferentei de temperatura tsp se scrie ecuatia de egalitate illtre valoarea tspmed.
ll11xul unitar global de caldura i fluxul unitar superficial prin condensare de la abur la
Iteratiile continua, intervalul restrangandu-se la fiecare calcul la jumatate. Aceasta
pcrctclc exterior al tevii:
dcscre tere geometrica de restrangere a intervalului duce ca dupa foarte putine iteratii
intervalul 111 care se afla valoarea exacta a lui tsp sa fie restrans la 0,1 grade. In ace) moment
q= k•6tm =a,ond ·6t,p (5.27) calculul este suficient de precis i se ia ca rezultat final, cu o eroare sub 0,1 grade, valoarea de
111ijloc a intervalului : tsp= ( tspnun + tspmax) / 2.

Deoarece coeficientul global de transfer de caldura k din relatia (5.14) se poate scrie,
intr ducand constanta C2 cu relatia de definire:
5.4.4. VALORI FINALE SI LUNGIMEA SCHIMBATORULUI DE CALDURA

(5.28)
Deternunarea lui tsp permite m continuare deternunarea tuturor parametrilor de
transfer de caldura: Ucond din relatia (5.25) i kdin relatia (5.29).
sub forma:
Suprafata totala de schimb de caldura necesara condensatorului se calculeaza din
rclatia:
k=--- (5.29)
_l_+C
2 S=0 (5.31)
a.cond k- t'"

:u rclapa (5.25) pentru <Xcond se pot explicita toti termenii i se ajunge la o ecuatie de
Rezulta lungirnea condensatorului (lungirnea tevilor din fascicul) :
lctcrminare a diferentei de temperatura tsp de forma:
Lt=--S o _
Nt·1t·d
111
[m] (5.32)
(5.30)

74 75
 0. ;:,vNIIVlt:1A I VAi I 111 I 0AI 11111 A I A .I 111 Al IJI I I • Al I<

11111i more general/\ ti(; gui',c:IL- dt 1111i11t, l11pl ('l duce l11 11uceHilul1.:u cur, 1irii cu priorilalc
l11111d1111111l1111J!11l1111d11lil111111111, 11,,i1111j1 ,1, 11111d1111111 l11iln111t·t1supcrioar/'ldc a trnscului gazelor de ardcr • i 1b:1 st11hilin.:u uci.:stuia la intcriorul icvilor, accast1'.I zona
),I Ill
fond 111ai LI$Or accesibila decal cca de la cxtcriorul ievilor. Fascicolul de tevi este prins la
lko111t'l'l' 111 c1111.'111iil p1 •1111111111 N 11 11il"N o li1111,i111l· dt· vo11tl·11sultH convcnabila, cea capete in placi tubulare, sudate de manta. Camerele colectoare de gaze de la capete sunt
legate de
t'i',Ullul, din calculul cxm;t nu vn fi 1nult dilcritt prin val un;u cxu ·t, o coclicientuJui global tuturile de intrare i ie ire ale gazelor.
il' lrunsfor de caldura. Astrel, dad\. cstc acceptaUI. valoarca finala a Jungimii; calculul Datorita dimensiunilor relativ mari ale preinciilzitoarelor de aer i faptului ca nu sunt
·rn1de11snlorului sc considera
11parate sub presiune, tevile se dispun pe o secfiune dreptunghiularii i mantaua este i ea de
1ncbciat.

6. SCHIMBATOARE DE CALDURA GAZE DE ARDERE - AER
(PREANCALZITOARE DE AER)
Pre'lncalzitoarele de aer sunt aparate tem1ice schimbatoare de caldura construite 111
icopul pre'incalzirii aerului de ardere, sau alte scopuri tehnologice, pe baza caldurii continute
11 pnzclcde ardere la ie irea dintr-un proces tehnologic sau la elirninarea !or la co
.
Pre\'ncalzitoarele de aer permit o valorificare tehnologidi importanta a caldurii din
•ozl:lc de ardere, caldura recuperata in aerul preincalzit fiind integral utilizatii, sub fonna de
·nl !ura utila, 111 procesul tehnologic. Aceasta recuperare intemii de caldura conferii avantajul
111lorcglarii in funqionare, nefiind necesare sisteme de automatizare proprii sistemului de
t··upcrare.
ronna dreptunghiulara.
Diametrul tevilor se a!ege tinand seama ca diametrele mici 022, 025, 032 mm, sunt
cconomice din punctul de vedere al consumului de metal iar diametrele mai mari 038, 042,
045, 048, 054, 057 mm sunt mai putin sensibile la depuneri. in toate cazurile se utilizeaza
\cvi cu perete subtire, de ordinul 2 mm, deoarece agentii termici nu sunt sub presiune.
Variantele de alegere pentru diametre de tevi, lungimi de recuperator etc. fac necesar
ca 1n cadrul proiectarii sa apara un capitol de calcul economic care sa analizeze comparativ
mai multe solutii.
Schema constructiva i de montaj este prezentatii in figura 6.1.
A-A
2 AERCALD 3

Economiile energetice importante aduse de recuperarea caldurii continute in gazele de

trtkrc la evacuare prin preinciilzirea aerului de ardere face ca aceste recuperatoare sa fie
1>ortc rcntabile. Prin calcularea nivelurilor de investitii i economii pentru o gama larga de
1rdndllzitoare de aer s-a putut constata ca tennenul de recuperare pentru acest tip de
7
1chimbiitoare de ciildura este sub 3 ani, de multe ori chiar i sub 1 an.
Preincalzitoarele de aer convective realizeaza preponderent transferul util de caldura
s,
irin conveqie fortatii. Ele utilizeaza gaze de ardere cu temperatura inip.alii de 250..800 °C,
ti1111g§nd panii la limita la care devine mai economica radiatia. 0 altii limitare, in afara de
cea
lu1n de domeniul de economicitate al solutiei, este aceea a temperaturii peretilor tevilor. AERRECE

\slfol, temperatura materialului, in nici o zona a preinciilzitorului, nu trebuie sa depa easca l .a - sectiune transversala l.b- sectiune longitudinala
,()() (l , temperatura admisibilii pentru oteluri nealiate.

6.1. SOLUTIA CONSTRUCTIV A 76

Solutia constructiva a preinciilzitorului convectiv de aer are ca suprafata de transfer de
1:ildura un fascicol de tevi cuprins intr-o manta exterioarii. Gazelc de ardere circula la
1tcriorul tevilor din fascicul iar aerul de ardere circula la interiorul mantalei i la exteriorul
:vilor. Aceasta alegere pentru circulatia agentilor in schin1biitor se justifica prin murdarirea
 Fig.6.1. Schema constructiva i de montaj a recuperatorului
I - \evi metalice; 2 - tu\ intrare-ie ire agent termic secundar (aer); 3 - camera de 1ntoarcere; 4 -pere\i despar\
itori ( icane); 5 - placi tubulare; 6- izola\ie termica; 7 - tu\ intrare-iqire agent termic primar (gaze de ardere).

Preinciilzitoarele de aer se monteaza direct pe canalul de gaze, la fiecare

instalatie 1n pmte, functionarea fiind, dupii cum s-a mai subliniat, autoreglatii.

T!
 Amhii cocfick1111 dt· rntl\·1·1 p1 , 11111 k1•11li tk vitcz11 d1: cin:ululic u ogcn(ilor i var
,'t 11111•1111111, 111 •11111,d l1111r11111 111111 111,1111,111, I 11111111111 d1 m 1 1·11tL· rulativ man:,
i11flucnta atfit supn.1ra1u tulol I dt· 11 111tik1 d1.: <.:l'ildurl.\ ( i dcci invcstiliilc) cat i pierdcrile de
111111•11·1p1•11111111111111111·11 v111•: 1·,1111l11111 il tl1 11111tl1q11 1 111td111 l1111P\l'1 1il pi.;\cvi, trebuic
11rcina ( i dcci consunwl supli111<.:11l11r tic cncrgie in exhaustor i ventilator). Rezulta o gama

l1i11·1iu1111l/l l1111gimca lolnl , pt 111 i 11111· 111111sv1.:1:-a11l:, IL'til111t1Hh1M' 111111 111ullc trcceri pe partea
11.:111h1i.
Tntoarccrilc dintrc treceri se pot rcaliza prin camere de intoarccre exterioare, a a cum
·1· uratl'i \'n schema fig.6.1, sau chiar in spatiile dintre tevi, caz in care apare insa o scaldare
llL'omplctl.\a suprafetei de schimb de caldura i de aceea este mai putin utilizata.
ircLdatia aerului este u1 echicurent sau contracurent, dupa posibilitatea de a nu depa i
1·111pcr,1tura admisibila a peretelui tevii.
lnrgi:I de solutii posibilc pcntru pre1ncalzitorul de aer i nurnai un calcul economic poate
, kcide care este solutia optima.
Mantaua preincalzitorului de aer este cu sectiune dreptunghiulara i este confectionata
din tabla de 4-;-6 mm, izolata la exterior. La capete are placile tubulare i tuturile de intrare
i iesire a gazelor de ardere iar pe peretii laterali, tuturile de intrare i iesire a aerului. Tot pe
manta se monteaza i camerele de intoarcere int:re sectiuni.

Tcmpcratura peretelui tevii este data de relatia: 6.2. METODICA DE CALCUL

(a8 ·18 +aa

=---'-r--'- -
·t
0) [o] Toate marimile utilizate in rela!iile de calcul sunt in sistemul de baza S.I. , f'ara
t
P (a8 +aJ C (6.1) multiplicatori. In cazul cand prin tema sau in tabelele de calcul o ma.rime apare cu un
multiplicator (m,k,M etc.) el trebuie transformat in unitate de bazii S.I. Modul acesta de
1nlabil:'1Tn orice punct al preincalzitorului de aer. calcul climina posibilitatea gre elilor de tipul neconcordantei dintre unitatile de
masura ale
diferitelor marimi.
Estc evident ca in contracurent temperatura peretelui este maxima la capatul de intrare
1 gazulor de ardere deoa.rece acolo temperatura gazelor este maxima (tg;) i temperatura 6.2.1. TEMA DE PROJECT
11·rului cstc i ca maxima (t••).

fn echicurent temperatura peretelui este mai mica deoarece la temperatura maxima a Prin tema de proiectare se vor stabili urmatoarele elemente necesare pentru stabilirea
1111clor de ardere (tg;) corespunde temperatura minima a aerului (t.;), iar la temperatura solutiei constructive i calculului termic:
1wxi1111.a\ aerului (t..) corespunde temperatura minima a gazelor de ardere (tge)- - Tipul schimbatorului : preincalzitor de aer cu agent termic primar gaze de ardere cu
circulatie la interiorul tevilor;
Diferen\a medie de temperaturi pe intregul preincalzitor de aer, tm, este mai mare in
-Debitul de gaze de ardere : sub fom1a Dghn (m3N/ h) sau definit indirect prin debitul de
ontracurent decat in echicurent i de aceea, prima varianta de calcul pentru un preincalzitor
combustibil al instalatiei tehnologice Bh (kg/h sau m 3N / h) i excesul de aer cu care
.: face pcntru o curgere contracurent i doar dadi temperatura maxima a peretelui tevii
ajung gazele de ardere la preincalzitorul de aer aPA ;
i:pa c$te valoarea temperaturii maxime admisibile se reface calculul pentru o curgere
- Debitul de aer preincalzit : sub forma Dahn (m\ I h), care poate fi definit direct sau
:hicurcnt. Daca nici in aceasta solutie temperatura peretelui tevii nu este admisibila pentru
printr-o relatie cu Dghn· Aerul fiind folosit in procesul de ardere, cu o aproximatie
\1.:luri obi nuite, fie se face preincalzitorul de aer din otel aliat, fie se adopta o alta solutie, cu
:n.:t • r1icit mai intens, de exemplu preincalzitorul de aer cu tevi concentrice. destul de buna se poate considera Dahn= 0,8 ·Dghn;
- Temperatura de intrare a gazelor de ardere : tg' ;
Nu trebuie neglijat faptul ca in relatia (6.1) se observa ca temperatura peretelui tevii
- Temperaturile de intrare i ie ire ale aerului preincalzit : t.' , t." ;
:pindc $i de coeficientii de transfer de caldura pe partea gazelor de ardere ag i a aerului a •.
trcl, marirea coeficientului de convectie pe partea aerului va reduce temperatura peretelui 6.2.2. CALCULUL PARAMETRILOR DIN ECUATIA DE BII.,ANT TERMIC
vii $i de asemenea miqorarea coeficientului de convectie pe partea gazelor de ardere are
c1H$i cfect. Dacii debitul de gaze de ardere nu este definit explicit (Dghn) atunci el se calculeaza din
debitul de combustibil Bh i excesul de aer a dupa relatia:

79
78
 Sc <.lclL;1rni111te111perat11111111nl1 • 11 g11·1,l•lnr de ardcre:

I gm = v·+I"
_B _&_,._
)
(6.6)
2

1dr p1.:11tn1 volumul sloechiometric de gaze de ardere V go i volLJmul minim de acr de ardere Pentru temperatura medie tgm se determina caldura specificii, cpg, din anexa sau din
, He i:1u LJrm1Hoarele valori: rcla(ii de regresie.
Din ecuatia de bilant rezulta:

combustibl gazos I lichid

Q
("g = t· (6.7)
9,5 (m3 N I m3 N comb) 10,5 (m3N/ kg
Vo I
comb)
Ygo 10,5 (m3N I m3N co b) I 11,5 N I kg comb)
(m3
Daca ltg"-tg'\nl < 3°C initializarea este corecta iar dacii valoarea este mai mare se face
Excesul uzual de aer cu care intra gazele de ardere in preincalzitornl de aer, in o nouii iteratie cu tg'\n = tg" i se reia calculul de la ecuatia (6.6) pana cand conditia de
111ditiile unei arderi corecte i cu infiltratiile de aer inerente pe traseu, initializare este satis:facuta.
este
CX,pA- 1,2-;- 1,4.
In urma acestor calcule toti parametrii termici de bilant sunt cunoscuti:
8cua(ia de bilant termic este :

QPA- - 17PA • Dgn · cpg ·(tg - t·g )- - Da

11 · c pa ·(ta· - t"a) = KPA • SPA • 13.tm [w]
(6.3)
6.2.3. DETERMINAREA NUMARULUI DE TEVI AL PREINCALZITORULUI DE
idc: Dg11este debitul de gaze de ardere (agent primar) : Dgn = AER
Dghn/3600
Da11 este debitul de aer (agent secundar): Dan= Dahn/3600.
Cpo este caldura specifica care se determina fie din tabele, fie din relatii de regresie Numarnl de tevi prin care circula gazele de ardere se determina din ecuatia de
•ntru temperatura medie tam. Temperatura medie a aerului este se conjsidera a continuitate scrisa pentrn debitul de gaze de ardere cu in1punerea unei viteze preliminare de
fi:
tam= (ta'+ta")/2. curgere in domeniul optim.

Sectiunea de curgere Scg este:

Din relatia (6.3) se determina debitul util de caldura furnizat de preincalzitor:
vgm +273)
s =Dg ·-- - - (6.8)
(6.4) " 2 7 3g
·W

Randamentul preincalzitorului de aer, tinand seama de faptul ca mantaua exterioara

tc izolata termic, i tubulatura de legatura este i ea izolata crespunzator se alege TJPA = 80
)5 •0,98 .
Pentru a putea calcula temperatura de ie ire a gazclor de arderc tg" se face o
(ializare care va permite calculul unei temperaturi medii:

t ,,,=t -o,93-v -,J l cJ0

(6.s)
 Viteza gazelor de ardere wg se alege intre 2 i 6 mis cand se urmiire te obtinerea
unui numiir mare de tevi i deci a unui recuperator cu lungime mica; in acest caz
insa coeficientul de transfer de caldura este redus i uneori trebuie intensificat cu
ajutorul turbulizatorilor. Pentru cazurile clasice de preinciilzitoare viteza gazelor este
mai ridicata, intre 4 i 10 mis, de regula cu valoarea medie de 6 mis.
Tevile preincalzitorului de aer, a a cum s-a aratat la inceputul capitolului, se
a eazii pe o sectiune dreptunghiulara, in e icher.
UNIVERSITATEA rEHNIC
DE CONSTRUCTII BUCURE
TI BIBLIOTECA
81
Nr.
Inv.
 Vulwilc B i 11 sc rol1111jl:st· 111 vol(id 111lrcgi dL· n1111 l 11 111:-ill· culculc scc\iunctt
!lp1111111v11li111111111111111111111111l1h 11v11 11 il111d111l1q1111
prdnc/:llzilorului de aer cslc complct dclcrminala i se poalc Ln:t:e la calculul lungimii
11ccstuia.
Nt'
6.2.4. DETERMINAREA SECTIUNII DE TRECERE A AERULUI

c alcgc (conform notaµilor din fig.6.1) un raport al laturilor sectiunii preincalzitorului Aerul trece transversal peste tevi i are o secµune de trecere detenninata de latura B $i
11/1\ 1+2 (uzual 1,5). Din acest raport rezulta imparj:irea numarului de tevi Nt' in numarul o lungime Laer (din Laer se scadea suprafata corespunzatoare acoperita de tevi).
th.: (l:vi pc un rand N IR' i numarnl de randuri de tevi NR' 111 directia curgerii aerului: Viteza aerului se urmare te a fide ordinul w. = 10..16 mis, pentru a asigura o racire
buna a materialului tevii. 0 viteza mai mare a aerului duce msa la o scadere a lungimii
Nin'= !-ffe (6.1o) seqiunii de intrare a aerului Laer i deci la un numar mai mare de treceri "N1," u
preincalzitorului, cu majorarea pierderilor de sarcina pe partea aerului i complicarea solu\ici
B
constructive printr-un numar mai mare de icane i de camere de intoarcere. De aceea, atunci
Nn'=H-ffe (6.11)
B cand temperatura peretelui tevii o permite, se ia viteza aerului mai mica, de ordinul w11= 6..JO
Ambele numere se rotunjesc la valorile !lltregi cele mai apropiate (obtinandu-se mis.
valorilc defmitive Nm i NR) i apoi rezulta numarul total final de tevi:
Mai trebuie precizat, m privinta alegerii vitezei aerului, ca transferul de caldurn

(6.12) convectiv, intr-o curgere transversala, este mult mai intens decat intr-o curgere longitudinaln,
ceeace inseamna ca 1n coeficientul global de transfer de caldura kPA determinant <.:sle
Dcoarece rotw1jirea numarului de tevi a modificat viteza initial aleasa, aceasta trebuie
coeficientul de convectie al gazelor de ardere, care are valoarea cea mai mica.
1L'l:t1lculata cu relatia:
Din relatia de continuitate, sectiunea necesara de trecere a aerului este:

S = Da . (tam + 273).W (6.J 7)

w 273+fgm
- Dg · ----=-------------
273 1r-d (6.13) m " 273 °
-g " Nt·--'2
4
x lungimea canalului de aer:
Se caiculeaza Ill continuare laturile sectiunii interioare a mantalei pre!llcalzitorului de
ncr (conform a ezarii tevilor din fig.6.1), alegand Ill prealabil pasul tevilor Ill fascicol. Pentru L = Sea [m] (6.18)
pasul transversal "si" se ia diametrul tevii plus 8·d6 mm iar pentru pasul longitudinal "s2", aer (B-N IR
liind o asezare in e ichier cu tevi echidistante, se ia valoarea maltimii triunghiului echilateral ·d)e
1ntrc trci \evi : Valoarea Laer se rotunje te la valori !lltregi de mm.
s1 = d, +(0,008+0,016) si S2 = 0,87 • S1 (6.14)
Rezulta latirnea schimbatorului:
6.2.5. TRANSFERUL DE CALDURA DE LA GAZELE DE ARDERE LA PERETELE
B=(N -1)-sI +2+2·2=N
JR
2 2
IR -sI +2
2
[m] (6.15) INTERIOR AL TEVJLOR
i adancirnea schirnbatorului:
H=Nn·S2 [m] (6.16) Transferul de caldura de la gazele de ardere la peretele interior al tevilor din fascicol
este de tip convectiv i radiant. Componenta de radiatie a gazelor de ardere are o valoare mai

83
82
 o. vn11v1 A I VA

l.(15 a c111criului Nu11ustt: fi lll lL· 1111t. 1 I , I 1

1t·d11s.t, .illt d11lw1li ['111111111 1111l1 1 l111i1il111 1,ul111111 111 1111111,11111 11111111 t· I :;;i dnl ritll ruzultatului linal, putfu1d chior st l1v 11111i
ll'll1pnolurii 111ctlii II v11 .t'lo1 dt· urtll'.1L' dt·:-i11il dL·st·111111t (I q;1 d1 111111111111111.i 111L·diu u
oeficicntul de transfer ell: L' ld111n 111111 r1111vt, p, d, l.i 1•11 l ll dt 111dl·1t· lt1 pl'1t'lt·lt·
gazclor d • urduru 111 focurc de ordinul I 000 "l'), liar m1 st: ncgl ijL•t1'1, .
interior al tevii se calculeaza cu rela\ia:

omponcnla convcctiva se calculeaza dupa rnctodologia convec\iei in curgere fortata

i11 interiorul \cvilor. Pentru calcule este necesara cw10asterea unor parametri fizici (6.23)
curuetcristici gazelor de ardere, parametrii ce se determina din anexa 9 sau din relatii de
1 ·gresic, pcntru temperatura medie a gazelor de ardere tgrn: In calculul componentei radiante de transfer de caldura de la gazele de ardcrc la
- vascozitatea cinematica, vg; peretele interior al tevii un parametru important este constituit de presiunile pa11ialc ale
- conductibilitatea termica, 11.g; gazelor triatornice CO2 i H20. Acestea se calculeaza cu relatiile:
- criteriul Prandtl, Prg,

Rela\ia criteriala pentru transferul de caldura este functie de turbulenta curgerii, deci Pea,= + (a ·-l)· V] [bar] (6.24)
h111c\ic de criteriul Re. Se calculeaza criteriul Re, tiniind seama ca lungimea caracteristica PcPA [v go PA o

este diamctrul interior al tevii:

Re = wg ·d; (6.19) [bar] (6.25)

g vg PH,a= [v go +(a •PA -1)· V]
o

t, functie de valoarea obtinuta pentru Reg se aplica una din relatiile criteriale PgPA

u1111l:ltoare: unde PgPA este presiunea in preincalzitorul de aer pe partea gazelor de ardere i sc
* pentru Reg> 10000 ponll'. considera egala cu presiunea ambianta: PgPA =Po= 1 bar .
Pentru volumele unitare Vco2 i VH20 se iau valorile:
08 04
Ml(g = 0' 024 · Re
g• • Pr
g •
(6.20) Combustibl gazos lichid
Vco2 0,95 1,5 (m3N/kg)
* pentru 2300 < Reg <
10000 VH20 1,98 1,4 (m3N/kg)

Nl,/g =0, 0?- 4-Re

08 04 unde c:R, =1-6·105 • Re·1•8 (6.21)
g • ·Prg • .5
Re Grosimea stratului radiant de gaze, pentru interiorul unei tevi lungi, este:

* pentru Re < 2300

sc =0,9-d; [m] (6.26)
Constanta de radiatie a gazelor de ardere:
(6.22) 0,8+1,6·pH,a ( fgm +273]( ) (6.27)
kc f.( )•· jo,s• 1-0,38· lOOO • PH,a+ Pea,
[PH,a +Pea, Sc
iar coeficientul de emisie (absorbtie) al gazelor de ardere este:

Lungimea "Lt" a tevilor se presupune Lt = 2m , urmiind sa se rcvina cu o iteratie (6.28)

dupa Jctcrminarea valorii reale, la terminarea calculului. Termenul care se adauga la
valoarea de

85
84
 Diu111ct1ul cun,ctcdstic 111 o Lili 'L'IC 11,1111 wI, ii I pL' lt· IL'VI L' lt• d1.i111tlitil L'\IL'lllll ii
\eviler, d,..
Se calculeaza criteriul Re0:

1
, (6.32)
I-
( 1 ·I 27J
lg,,,1273

1-( ,,, +273

. (6.29)
i apoi Nu. din ecuatia criteriala (anexa 10):
]'·"/gm+ 273
(6.33)
'fompcratura pcretelui tevii se considera a fi t;, = (tgm + tam) / 2 pentru initializare,
poi, \'n rcluarea iinala a ca!culului, se utilizeaza valoarea exacta:
cu valoarea coreqiei pentru pasul tevilor:

(6.30)
(6.34)
Coeficientul de transfer de caldura de la peretele exterior al tevii la aer se calculeaza cu
11<k c:1.8 cste coeficientul de convectie pe partea gazelor de ardere, kPA coeficientul global de
relatia:
111,sfbr de caldura i b.tm diferenta medie de temperaturi pentru preincalzitorul de aer.
aa Nu.-,1, 11 (6.35)
ocficientul de absorbtie pentru radiatie a peretelui metalic se estimeaza la valoara: aP = d.
0,82.
1n unal se determina coeficientul i'nsumat de transfer de caldura de la gazele de ardere
p1.:rctclc \evii: 6.2.7. REZISTENTA TERMICA A DEPUNERILOR

Atat rezistenta termica a depunerilor pe partea aerului cat i cea a materialului tevii
(6.31)
sunt neglijabile i'n raport cu rezistenta termica a murdaririi tevilor produsa de gazele de ardere.

in aceste conditii se accepta urmatorii coeficienti de murdarire:

. pentru gaze de ardere din combustibil lichid M= 0,0163.
6474
- pentru gaze de ardere din combustibil gazos M = 0,01121 . w/' •
6.2.6. TRANSFERUL DE CALDURA DE LA PERETELE EXTERIOR
AL TEVILORLAAER 6.2.8. COEFICIENTUL GLOBAL DE TRANSFER DE
CALDURA, DIFERENTE DE TEMPERATURI SI
Transferul de caldura este de tip convectiv, i'n regim permanent, fiira schimbare de VERIFICARI FINALE
re, 111 curgere transversala peste fascicolul i'n e icher.
Pentru calcule este necesara cunoa terea parametrilor fizici caracteristici agentului Cu datele obtinute pana acum se poate determina coeficientul global de transfer de
·undar, aerul. Ace tia se determina din anexa 2 cu proprietatile fizice ale aerului sau din caldura:
11ii numerice la temperatura medie a aerului tam:
• v§scozitatea cinematica, Va (6.36)

- conductibilitatea termica, Aa;

- criteriul Prandtl, Pr•.
 87
86
 Al DURA
I )ocl'\ [11.;L'IIS[ lcnip1.;rutur I dt pl'll'll', lpf • dif1,;r I cu llllli rulin de 3 11 ' ru111 cJ • Cl:ll
I )II ·n·,1111111nlil' dt II 11111111111111 11, ill'III • 11, 111 f1111l'lil' d1· 11-1tr1111il de curgcrc ulcs. 111i(i11li,.:itl'\111• culculul cstc corcct. I >nc 111st1dif'cren(a este mai mare se rcintra intT-o noua
·t·llku, ·nt sau conlntcllr ·1lt, d11p11 H ·lirn111d111 I1g11rn 6.2 . IIL'l'lllil: (inecpil.nd de la rela(ia (6.29)) 111 cure penlru tp se ia valoarea mai exacta tpr•
Daca temperature peretelui resulta a fi mai mare de 500°C, valoare maxima aeceptabila
lll'nlru 01elurile obi nuite, se va adopta solutia circulatiei echicurent sau se schimba solutia
t·1mstructiva.

6.2.9. SUPRAFA TA DE TRANSFER DE CALDURA A PREINCALZITORULUI

DE AER SI DIMENSIUNILE FINALE

Suprafata totala de transfer de caldura necesara se calculeaza din relatia de bilant

lg, lcrmic:
- - - - - - - - --------------------------tper2
1,c
t,.
tper
.min
[m2] (6.39)
!.;
S 't,;
'----------- '
P
-i' --------------------------------- Rezulta lungimea preincalzitorului de aer:
a. echicurent b. contracurent
. s
Fig.6.2. Variatia temperaturilor agentilor termici cu suprafata
L = SPA
[m] (6.40)
functie de schema de curgere TOT Nt·n·d"'

aldw-a specifica a gazelor de ardere fiind mai mare decat a aerului i debitul de gaze
111 care se ia ca diametru caracteristic diametrul mediu al tevii: d111=(di+ d0) / 2.
I • urclcre fiind mai mare decat eel de aer, panta evolutiei temperaturii gazelor de ardere este
Constructiv insa, aceasta lungime trebuie sa fie un multiplu al lungirnii canalului de aer
1ni mica decat panta evolutiei temperaturii aerului. Din figura rezulta diferentele de
Laer din relatia (6.18). In aceste conditii se calculeaza numarul preliminar de treceri pentru aer
t:111pcraturi L'it111ax i L'itmin·
N\rec:

Diferenta medie de temperaturi pentru circulatia mixta a agentilor termici se determina N' = LTOT (6.41)
tree Laer
·11rclatia:
$i se rotunje te la valoarea intreaga superioara daca fractiunea zecimala a raportului este peste
[QC] (6.37) 0,1.
Rezulta lungimea constructiva a premcalzitorului de aer:

tL>.t = f(P,R) - vezi cap. 1. [m] (6.42)

Datele calculate permit o verificare a temperaturii peretelui, initializata prin
1proxima ia tp = (tma + 1mg) / 2. Din egalitatea fluxurilor de caldura transmise de la gazele de Daci:i lungimea totala a preancalzitorului depa e te 6m se vor inseria doua sau mai
1rdcre la aer i de la gazele de ardere la teava rezulta : multe tronsoane identice.

Daca numarul de treceri al premcalzitorului de aer depa e te cifra de 8-;-l 0 vor rezulta
(6.38) prea multe mtoarceri pentru aer i o presiune necesara prea mare la ventilatorul de aer.

89
88
 Ill C:ALPURA

in lit' •st l:ll'/. i:,i lu 11111 11111ltl· po ibilit111i di: Hol111io11111l' 11·11111111 10
2
- sc ml\.rC$lC num[lrul lOlul <le cvi pc scc1i11n ·, Nt , , ht 11 111 tlt•t111n ·ntul
12
rcducerii vitezei gazelor de ardere w8 i a cocfich.:1qilrn tk t11111sfor c.le 10
caldura;
- SC mare te raportul (H/B) astfel meat nwnarul de tevi pe un rand sa rezulte
mai mic i implicit Laer sa devina mai mare;
- se miqoreaza viteza aerului, wa , marindu-se astfel suprafata necesara a
canalului i implicit Laer la rnentinerea constanta a raportului (H/B) . 6
a). fara gat
fn final se face un calcul economic din care rezulta eficienta economica a introducerii
prc1ncalzitorului de aer, privit nwnai din punctul de vedere al recuperarii de caldura, efectele 8
tcltnologice fiind rnai greu de cuprins in calcule, oricum ele fiind benefice.

b) cu gat
3
7. SCHIMBATOARE DE CALDUR.A CU ACUMULARE (boilere) Fig. 7.1. Boiler orizontal 9
1.Mantaua; 2. Fund elipsoidal; 3. Giit; 4. Flan e; 5. Tevi "U"; 6. Distribuitor colector; 7. Racordintrarc
agent indilzitor; 8. Racord ie ire agent incalzitor; 9. Racord intrare apa rece; 10. Racord ie ire apacald
;
7.1. SOLUTJI CONSTRUCTIVE.
11. Racord golire; 12. Racord recircula\ie.
Schi.mbatoarele de caldura cu acumulare sunt aparate termi.ce care functioneaza 1n
re 1im ncslationar. Ele acumuleaza caldura in timp i o cedeaza la cerere. Produc apa calda
11wnajed\ sau in scopuri tehnologice utilizand ca agent termic prirnar apa calda (90 / 70 °q,
upll fierbinte (150 / 70 °C) sau abur de joasa presiune.

Boilere vechi sunt executate din rezervoare de capacitate mare 1n care se monteaza
rcgisle din tevi U pentru incalzire. Pana la capacitati de 800 I se executa a a zise boilere
rizonlale ":rara gat". Pentru 800 - 5000 1 se executa boilere "cu gat" (figura 7.1) sau boilere
vcrticale.

Elementele registrelor de 1ncalzire (figura 7.2) se executa din tevi de otel de instalatii
(fl\ra sudura) cu diametre de 38 + 57 mm.
Boilerul "cu gat" prezinta avantajul folosirii unor flan e cu diarnetrul mai mic decat

---c:::S:::s-
n,anlaua, ceea ce duce la economii de material i manopera. La boilerele de capacitate
rcdusa aceste avantaje di.spar i se adopta solutia constructiva ":fara gat".
Registrul de incalzire se monteaza la partea inferioara a boilerului, unde diferenta de
tcmperatura dintre cei doi agenti termici este maxima.

Din acela i motiv, gatul boilerelor mai mari de 800 I se monteaza excentric spre 1

parlea inferioara. DETALIU A-A

Fig. 7.2. Registru de 1ncalzire pentru boilere orizontale

90 91
 ,v.n11111 ,,., 1 VMr- µ

Uoih;rel· pHdus• d· SlJIH)l'l't>I\I 11111 1 1 1 Ill II ,1111 11111 I 1111 II ti1111ili1 i\1
ll11d111l1 1111111111plll 11111111,111111, 1111,11111 11111111p,11l111111'1111liiNl"\111dur(d ui11ii l' ·p alarc de p5nfi la 25 de ani (11 1111 1 I :,tllll 11111111111 111111111 llf'llli \1111111 111111111 lip
p111Ir.· 1 i1ill 1111111 1 ,,1dn111 111 11111Ii 1 1q111111111,) 111 111111111 d1 1111 q1 1 di· 1111111tt1j sc folosqtc •l t.·illdi'.\ (90 I 70° ) la capacitali de 20
1111 1111 i11I ·iiur p ·111111 111t1111l·1 l)'l'11t1i1111 tl1111d111 ,i1 1111 ,11q •11q1lil111pl•111111 i ire, celelallc
•I'iO I
do11 tu\111111stupti11d11- • ·u dopu1 i likt11t1.: suu cnpu 'l'.
Tn figuru 7. l. sc pol obscrvu tu urile pcntru recin.:ulnn.:u ugcntului secundar din L10-·- ...
rqcuuu de distribuiic, montatc 111 partea centrala a fundurilor posterioare. Recircularea ..9 ---- ·,..1
ogr.;ntului sccundar se face pentru inlocuirea volwnului continut 'i'n conductele de
distributie, ncesto racindu-se in intervalele de timp in care conswnul este foarte mic sau i
nul.
At§t boilerele orizontale cat i cele verticale cu registre din tevi in formii de U, sunt
construqii greoaie, cu conswn mare de metal i eficienta redusa.
Variantele moderne de boilere au suprafata de schimb de caldurii din serpentine 111
spirnla a ezatii orizontal sau vertical i coeficienti globali de transfer de caldura de 2 - 3 ori
111ai mari decat ai variantelor clasice, deci suprafete de '.incalzire mai mici, investitie mai
mid\ $i incalzire mai rapidii a apei din boilere.
in iigura 7.3 se prezinta schematic un boiler vertical cu capacul demontabil i
I osibilita(i de curiitire periodicii, iar in figura 7.4 un boiler orizontal. 11'

Astfel de aparate produc firmele straine BUDERUS, VIESSMANN, DE DIETRICH

dur i SC SUDORROM SA din Romania. 1 - tut pentru montarea supapei de siguranta; 2 •
intrare agent termic primar; 3 - manta cilindrica; 4 •
Deoarece apa de retea, din care se prepara apa caldii menajera, contine multe siiruri
cnre se pot depune pe exteriorul serpentinei, aceasta este acoperitii cu un strat izolatie termica; 5 - ie ire agent termic primar; 6 •
tc1 morczistent, anticoroziv i perfect lucios la care depunerile nu adera. Cu acela i tut golire; 7 - serpentina inox; 8 - rezervor inox; 9 •
material ie ire apa calda; 10 - intrare apa rece; 11 - bride
s • gluz.w-eaza i peretii interiori ai mantalei. In interiorul boilerului se introduce uneori un d1.: fixare; 12 - termostat; 13 - termometru.
·I ·ctrod de magneziu care face ca sarurile sa precipite sub forma de "namol" acestea
unnfind a fi i'nlaturate ulterior prin filtrare.
Fig. 7.5. Boilere produse de SUDORROM.
···

Boilerele sunt recipiente sub presiune i intra sub controlul ISCIR.. Executia !or sc
face conform prescriptiilor tehnice ISCIR C4, C20 i C36.

7.2 CALCULUL TERMIC AL BOILERELOR ALIMENTATE CU APA CALDA

SAU FIERBINTE

Datorita faptului ca procesul de transfer de caldura in conditii de acumulare este

Fig. 7.3. Boiler vertical
nestationar, rezulta ca temperaturile agentului primar i secundar variaza atat cu cal
timpu,l
i cu suprafata de schimb de caldura So, .
Fig. 7.4. Boiler orizontal in aceste conditii va fi necesara folosirea a doua diagrame de vanat1e a
temperaturilor: prima diagrama va reprezenta variatia temperaturilor agentului primar 1
92
93
 CALDURA
S0 suprnfiqa de schi111h d1• 1 ld111, (111°),
M'1 t111d111 111 1111111, 1111 11 il111111 d111p111111(l vu rcprczcntu vu11u(i11 nn•l111.i'.11 tl·11tpcrnt11ri fluiqic tk
( t),., - difl:rcn\a ml:dk l111•i111t11111 di: l1:mpi:ntluri di11t1l' 11pl'11t11I 1111111111
supraftqu di; seh1111li dl 1,1ld111/\, lu un ti.mp oarccarc t.
sccundar, la timpul t, (0C) ;
fo cadrul notapilor din figura 7.6 precum $i la toate rcla(iilc cc urmcaza, s-a notat
cu indicelc inferior 1 i respectiv 2 agentul primar i respectiv secundar, cu indicele
'r n relatiile 7.1 variabilclc sunt t .
,t $i t. Din ultimii doi termeru sc oh\1111
2 1
superior, prim (') i respectiv secund (") conditiile de intrare $i respectiv ie$ire; cu indicele
inferior "in" i respectiv "fin" conditiile initiale i respectiv finale. (7.2)

Inlocuind pe r;· ill (7.1) $i integrand, rezulta :

(7.3)

Relatia (7.3) reprezinta ecuatia fundamentala a boilerului alimentat cu apa cult! snu
fierbinte i poate fi folosita fie pentru calcule de proiectare, fie pentru calcule de verifit·1111·.
In cazul calculelor de proiectare, trebuie stabilita valoarea suprafetei de schimh dt·
caldura. Aceasta ma.rime se poate obtine prin explicitarea relatiei (7.3) functie de suprafa[u
So.
s
't t+d 't 'to So (7.4)

Fig. 7.6. Variatia temperaturilor ill timp i cu suprafata la boilerul

alimentat cu apa calda sau fierbinte
In calculele de verificare suprafata de incalzire S0 este cunoscuta. In acest caz sc
Pentru stabilirea ecuatiei integrale de calcul a boilerelor, se pome$te de la ecuatia determina durata de incalzire :
dcmcntara de bilant a cantitatii de caldura cedata de agentul primar, primita de agen l
(7.5)
sccundar $i respectiv trecuta prin suprafata de schimb de caldura, ill intervalul de ti.mp dt.
dQ*=ry,,G1c1(t;-1;)dr=G c2dt2 =kS0(!::,.t)mdr (7.1)
llnde: Q* - cantitatea de caldura (J);
Pentru folosirea relatiei (7.4), se dau mai jos criteriile de stabilire a valorilor tuturor
1liz - randamentul izolatiei ;
factorilor ce intra in calcul :
G1 - debitul de agent primar (kg/s) ;
- randamentul izolatiei se poate ad.mite: 'lli,=0,98 - 0,998, in functie de gradul de
c1, c2 - caldura specifica a agentului primar, respectiv secundar (J/kg-K) ;
izolare termica al aparatului;
t1 - temperatura agentului primar la intrarea in schimbator (0C) ; - caldurile specifice ale agentului primar $i secundar se pot considera c1=c2=4185
t1" - temperatura agentului primar la ie irea din schimbator (0C) ; J/kg-K;
t - timpul (s); - cantitatea de agent secundar G•2

.
p o a t e rezulta din calculul necesarului de apa
G; - cantitatea de agent secundar (kg) ; calda menajera.'In cazul de fata illSa G2 rezulta din tema de proiectare;
0
t2- temperatura agentului secundar ( C) ;
2
k- coeficientul global de transfer de caldura (W/m -K);

94 95
 ,ALDURA
V11lo11n:u ti.:mpcruturii de ic:;,11t• 11 11F111l1il1111111111111, l1111111p11I 11111111,1,;• ,,, , p11111'l1 llill
• \ tl11i111 I li111p1tl111 11111 11 !Ill li 1111 lilt I I tld, 1111 lllljl ll tW l01l8itk:ru llZ.U[li Ill

rnh 11l1• , 11 1()()() ,111111 11 11111lt iii111 1·11 ajutorul rctapei (7.2) scrisr1pe111111r O:
ASu
ti.;111pLT11t11111 111q1,tl "11Ft·11l1tl111 ,11111,d,11 t'.11 , 111il11l.1 111 cursul anului. Pcnl111 ,; I n = t 2 In +(t;-t2 111)e
11 1 1
"G C' =t2 l11 +(t,'-12 (7.8)
,11)·A
scwnul r • c, p<.;111111 L'll1t· HL' fi1t'l' l'lli :ulul, Nt· po111c cu11sidcra o valoare
mcd1t• in relatia (7.7) k reprezinta coeficientul global de transfer de caldura, S 0 reprezinta
suprafata de schimb de caldura a boilerului, iar G1 este debitul de agent primar, marimi ce
'2 ;,, 100
sunt necunoscute in acest stadiu al calculului.
- tcmpcratura finala a apei calde de consum este limitata din considerente tehnico Debitul de agent primar G1 se calculeaza cu relatia :
sanitare la valoarea 12 fin = 60° C. in cazul unor temperaturi mai ridicate ale apci
(7.9)
calde de consun1 se pot produce fie degradari ale tuburilor de scurgere executalc
din materiale plastice, fie accidentari ale consumatorilor.
- ternperatura de intrare a agentului primar este funqie de sursa furnizoare a
'in care r;·m este temperatura medie la ie ire a agentului primar i se calculeaza cu relatia:

acestuia. in cazul racordarii boilerului direct la reteaua de termoficare se poatc

II II

considera r; =130° C iar in cazul racordarii sale la o instalatie de incalzirc

"
ti m
• t1 fin-
=ti--"--,---
t1 in
(7.10)

.
centrala cu apa calda (90 / 70 'C) se poate considera r; = 90° C.
ti -
t2in
ln-,---
t1- t2 fin
'
De obicei marimile G2, r0,t2 in ,t2 fin ,t1 se dau prin tema de proiectare. Temperatura medie t2m a agentului termic secundar se calculeaza cu o relatie
Tcmperatura de ie ire a agentului primar este variabila in timp. asemanatoare :
"
Valoarea temperaturii de ie ire a agentului primar, in conditii finale t 1 fin poate fi (7.11)
t1biliU\ 'in urma unui calcul tehnico - economic sau se poate alege functie de cerintele in
f'uncponare ale instalatiei de alimentare cu agent primar.

In cazul alimentarii boilerelor cu apa fierbinte t; = 120 - 150°C, calcule practice 7.2.1. STABILIREA SOLUTIEI CONSTRUCTIVE (BOILERE CU SERPENTINA)
indict\ pentru r;· fin valori de 73 - 85°C.
Prin tema de proiectare se dau valorile t2in,t2 fin,t;,V2(volumul boilerului) i "o·
fn cazul racordarii boilerelor la o retea de incalzire centrala cu apa calda se poate
Se cere determinarea dirnensiunilor mantalei i a lungimii serpentinei care reprezinta
1cl111ilc, orientativ, t;' fin = 65 - 75° C.
suprafata de schirnb de caldura S0 .

Alegand o valoare r;· fin (care se va verifica ulterior) se calculeaza constanta: Se alege diametrul tevilor din care se executa serpentinele (vezi anexa 14), tevi din
otel (0 20x2; 0 25x2; 0 30x2,5 mm),,din alama sau INOX (0 16xl; 0 18xl; 0 20xl
mm).

A= i;• fin - 12 fin Prin calculul preliminar se detennina :

1'1 -(2 fin (7.6)
D - diametrul interior al mantalei (m) ;
Conform relatiei (7.2), scrisa pentru conditiile finale: lb - lungirnea paqii cilindrice boilerului (m) ;
2
S - suprafata de transfer de caldura aproximativa (m )- preliminara ;
(7.7)
Se alege = 1,5..,. 2,5 i se 'inlocuie te in ecuatia:
96 97
 '°'Ll.JUl"'V-\ vU AvUIVllJL f\
I•
ALDURA

(7, 12)
J. c alege pasul serpentinelor s (de obicei
,•0 csk· l'Ol'i1l'k·11(ul 1k l'Oll' Ill' l ttl' jitll l'Olll de volumul de upO ullut tn afara porpunii
= 1 3 -;- 1 8) o::i diarnetrul serpentinelor (Dsp)
l·1i111d11cc u boilc1ului (c0 =0,92- 0,96) mai mic, 0,85 pentru boiler "cu gat". d ' ' w

fn calculul preliminar admitem pentru coeficientul global de schimb de caldura k o ill functie de diametrul boilerului (D) i
vuloarc orientativa de 400 - 800 W/m2K. s lungimea aproximativa z:.
Cu o valoare orientativa k' din relatia (7.7) se obtine o suprafata aproximativa S i I-------------- r====--===. 2. Se calculeaza un diametru echivalent din
upoi o lungime aproximativa de serpentina / : relatia :
.
2 2 2D2 2
7r De ch = Jr
I
I D,p .,.i sp + S
( = (7.13) I( .j
' 1rd"' N .I ' (7.15)
uncle N - numarul de serpentine iar dm - diametrul mediu al tevii serpentinei. Fig. 7.7. Dech= D;P+(;J
Daca viteza apei prin tevi depa e te valoarea maxima acceptata de 1,5 mis, pot fi
nl1lplasate una, doua sau chiar trei serpentine coaxiale, alimentate ill paralel.
Se determina diametrul de calcul De cu relatia :

(7.16)
7.2.2. CALCULUL TERMIC DEFINITIV
Prin calculul termic definitiv urmeaza a se determina valoarea reala a coeficientului
k, suprafata exacta S0 i lungimea reala a serpentinelor.
Coeficientul global de schimb de caldura k, poate fi calculat cu ajutorul relatiei: Diferente illtre De i Dech este mare numai pentru pasuri "s" mari.

(7.14)
3. Se determina

Agentul primar circula prin interiorul tevilor, ca urmare a unei diferente de presiune
(7.17)
1sigurata de pompa de circulatie.
Tn cazul conveqiei fortate la curgerea prin tevi, temperatura caracteristica de calcul
'S(c tcmpcratura medie a agentului prinmr: w,d. . l .
a). daca Re, =--'<Rec,, reg1m ammar:
v,

Corespw12ator valorii temperaturii t1mse extrag din anexa 5 urmatoarele marimi: pi,
. A-1, v1, Pr1.

cficientul a1 se determina (admitandu-se ca este necesara o singura serpentina) cu lu\

iilc criteriale specifice convectiei fortate prin conducte ill spirala (figura 7.7) dupa 1111\
torul algoritm.

98 99
 1 in cure rl, list· di11mct1ul cxtc, io, ol ·1pl·11t111i.:i i criteriul Ruylicli: Nu Ci,J l'1 ,
10 , ll'gim turbulent:

Relajiile critcriale de calcul pi.;ntru Nussclt sunt:

Nu = 0,60 + 0,387{[Ra • / (Pr ) )"6 }2 pentru Ra < l (7.22)

O5 2
unde:
(7.19)
9/16l-16/9

f (Pr ) = 1 + ( o:r:p J
2 2 care tabelar devine :
[

c). daca Recr < Rei < 2,2 x 104 regim tranzitoriu:
P_r_2_...J o,_0 1
_J
o_,_1_ ----7- --1-,o-_o _.j_:_J
Nu= 17Nu,(Rec,) + (l-17)Nu, _1_2_cP_r2_).........J o_,0 1_s _. o_,_3_2_s _, o,_6_s_1 o_,_9_1_1
(7.20)
Cu Nu, calculat cu relatia (7.18) pentru valoarea Re
_.I
er i cu Nu 1 calculat cu relatia
(7. J 9) pentru Re= 2,2 x I 04 5 9
Pentru 10 <Ra <10 Nu= 0,4(Ra)114.

2,2x 104 -Re . _ l . Nu),,,

77=---4-,--- Se determma a 2 cu re atia a,= --- .
• - d,
2,2x 10 -Re er
8
In toate cazurile Prµ se extrage din anexa 5 pentrut "'_!_rt ) . Suma rezistentelor termice conductive
,
L-'--
;i,i
este data de rezistenta peretelui metalic
,
pe- Vim +tim 1ar
2
al tevii i de stratul de depunere atat la interior, dar mai ales la exteriorul tevii (a se vedea
_ Nu;·A,
a,----.
d; capitolul 1)
Calculul coeficientului de schimb de caldur- . . . 8111 - grosimea peretelui metalic al tevii serpentinei (m) ;
• a a2 pnnconvect1e libera Ia exteriorul
sp_rrelor se face cu relatiile caracteristice convectiei libere specifice suprafetelor cw·bat An, - coeficientul de conductibilitate termica al tevii;
onzonlale. ,
e 8d - grosimea depunerilor de piatra la aceste aparate este de 0,5..;-l mm
pentru curatarea anuala a serpentinelor;
Te 1peratura_ c racteristica de calcul i'n acest caz este temperatura mediea agentu]u· 1 An, - coeficientul de conductibilitate termica al depunerilor de piatra, se
sccundar m stratul hmita: poate aproxima la valoarea 1-2 W/rn2 K.

Calculul rezistentelor conductive a fost prezentat in detaliu in capitolul 1.4.2.

(7.21)
In acest stadiu se poate calcula valoarea coeficientului global de schimb de caldura k,
CorespurJZi'itor valorii temperaturii t
A 2c se extrag din anexa 5 marimile fizicec 2, ,A cu ajutorul relatiei (7.14).
(2, r2, ,-,2.
P Temperatura medie a peretelui exterior al serpentinei poate fi verificata cu ajutorul
Se calculeaza criteriul Grashoff: Gri
relatiei:
d 3 100
Gr2 =h fJ (t - t )
vJ 2 pe 2m
(7.24)
 CALDURA
Froart.:a ad1nist1 Ju Ut:t:11stt1 vt.:tiftt:ure t.:slt.: tk- 1 I 11(' In l .r td 111l 11 · ot·t.:ust vcrifict11l· Pr in folosir ·n r ·lulit:i (7.'.'(1) (' 1H1111i 11 lilJI I Ii l II III I HI I I I I I
nu este satisfacuta, se reface calculul cu noua valourt: •usit I prn1111'"" i in linal sc oplirn 1 •cntului st: ·undur t2, runqit: de ti111p11l 1
din nou relatia (7.24). Pentru trasarea cw·bei de vari1q1L' 111<·11q11111111111 d, ll Ill 11 111•v1111d111 p11111111 t"1, Ill'
Valoarea suprafetei de schimb de caldura S0 se poate calcula acum cu ajutorul rela[i(·r Io1ose te relat11·a (7.2)•1n care se introdul: v1tlu1rll· t1•111p ·1i1llllii 11 •cntului sen1ndu1 11,
(7.4). Lungimea de gabarit a serpentinelor rezulta din relatia (7.13). rnlculate la diferite valori ale timpului t conform tubclului 7.1.

Dupa terminarea calculelor prezentate 1n capitolul de fata este indicata efectuarc.:11 Tabelul 7.1 - Variatia temperaturilor t2 §it"', cu timpul t

unei verificaria exactitatii acestor calcule. Pentru aceasta, se calculeaza ID mod direct t (s) 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900
exponentiala ce apare in cadrul relapei (7.7) §i se verifica valoarea t" fin,
1
impusa initial 111 ••
relatia (7.6). l2 (0C) 10
--
Eroarea admisa la aceasta verificare este de± 5 °C. •••
0
l t ( C) vanat1e a temperatur1"1 agentulm secundar §I primar se traseaza Pe acccus,i
in cazul '.in care t"1fin nu se verifica se reia calculul cu noua valoare gasita
§m i
se verifica t"1 fin , final diagrama i'n care se noteaza pe orizontala timpul t (s) iar pe verticala temperatura
ll$a cum este reprezentat 111 figura 7.6.
Tot ca verificari poate fi calculat timpul ,0 cu relatia (7.5) sau temperaturat fin
2
impose prin tema de proiectare.
7.3. CALCULUL TERMIC AL BOILERELOR ALIMENT ATE CU
ABUR SATURAT
7.2.3. VARIATIA TEMPERATURILOR IN TIMP
in cazurile in care instalatia de incalzire centrala folose§te drept agent termic n 11'.rnl
in cazul proceselor de exploatare a boilerelor este de multe ori important de saturat, boilerele vor fi racordate la reteaua de abur saturat. De aseme11ea, 111 cazu cllld11rlo1
cunoscut valorile temperaturilor agentului primar §i secundar la diferite intervale de timp cu specific industrial, agentul termic primar folosit la prepararea apei calde menaJcrc su11 111
de la 1nceperea procesului de focalzire a apei calde menajere. in acest scop este utila scopuri tehnologice va fi tot aburul saturat.
calcularea §i
trasarea diagramelor de variatie a temperaturilor age11tului primar §i secundar funqie de
limp.
t, =ts= ct. t, =ts= ct.
Pentrua deduce formulele de calcul necesare, se pome§te de la ecuatia (7.3) scrisa
pentru un timp oarecare.

(7.25)
t2 in

Prine xplicitarea t emperaturii a gentului se cundar t 2 , funqie de timpul t se obtine

r[s]
rormula: r r+dr •a
Fig.7.8 - Variatia temperaturilor 111 timp §i cu suprafata, la boilerul
alimentat cu abur saturat

Datorita procesului nestationar de schimb de caldura, '.in acest caz se vor trasa. tat
(7.26) diagrame de variatie a temperaturii cu timpul t , cat §i diagrama de variatie a temperaturn
cu suprafata S0 (fig.7.8)

102 103
 ARr or CA DURA
111 11cest enz, tlac olin11.:11t111l'II 111111 1111111 1 I 111, 11 il,111 11111111 d1 1111 d11 1111 111111,
I', 111111 1111,1111, 11 1, 11,q111 l11111l11111111t11li• 11 lloilen.:lor l1111qh111 11d eu ahur snturul pent ru coelieicntul k pot fi adni is • 01i,·1111111, 1'1111111 1 1q11111 1 111111 (,tl!I .1 t tHHI \\ 1111I
s1.: p1urn·.,tl d1• I 1 ·, 1i.q1,1, I, 11H 11l11111 1h l11l,11q ,1 1 111litl:lpi de caldurt11.: ·clutt\ de ugcnlul
Relapa gencrala de calcul a coel11:1l·t1t1il111 •l11h,il d, n h1111h 1k vnld111 k I lost 11ot.11n
primar, p111111tn ti· ugl•11tul Nl'l't111d11r tli tl' p,·l·t111t,eeull:\ prin suprafo\a de transfer de ciildura,
anterior cu numarul (7.14).
i'n l1111pul th. Coeficientul de schimb de caldur1i supcrlicial p1 in conventic libcr11 de Ju pcretdl:
exterior al tevii serpentinei la agentul secundar din boiler se poate calcula cu ajut rut
dQ. = 17G, rd,= a; c, dt, = kSO (t, -t,)d,: (7.27) relatiilor (7.21) i (7.22).

Prin efectuarea calculelor se obtine ecuatia fundamentalii a boilerului functionand cu

Suma rezistentelor termice conductive L se poate calcula prin folosirea rclul,ici
ubur:
\
t1 -t,in kS (7.23) notatii anterior.
In---= o_,o (7.28) Pentru calculul coeficientului de schimb de ciildurii a1 se folose te relatia:
t1 -t,fin G, c, I

Rclatia (7.28) poate fi folositii pentru calcule de verificare, caz in care se expliciteazii 31
1 1 (7.30)
a, = 0 ,652(g"' dp r)'• Ato.2s
VI i ti I
i'unc!ic de 1:0 sau t2fin , sau pentru calcule de proiectare, caz in care se expliciteazii functia de
s.,.
• t -t Corespunziitor presiunii data prin tema de proiectare se iau din anexa 4 marimiler i
=G -In I
s 2in
(7.29) t1 = ts, iar in functie de ts se scot din anexa 5 marimile P1 ,"-1 Vi.
o k,:o t, -t2fin
Diferenta de temperaturii dintre aburul aflat in stare de saturatie (respectiv condcnsul
Cantitatea de agent secundar G\ poate rezulta in urrna unui calcul al necesarului de aflat tot ]a sat atie) i temperatura peretelui interior al serpentinei s-a notat c L'.l1 i sc
aproximeazii initial cu O valoare cuprinsa intre 2-6 °c, urmand ca in final, dupa calcula1t·11
11p1\ caIda menajerii pentru conditii date, sau se dii prin tema de proiectare.
acesteia, sii se facii verificarea.
- Caldura specificii a agentului secundar se poate considera cu suficientii Dupii calcularea coeficientului global de schimb de caldura k cu ajutorul rcla!i,·1
aproximatie ca fond c2 = 4185 (J/kg.K). (7.14) se trece la verificarea temperaturilor aproximate anterior:

- Timpul necesar prepariirii apei calde menajere se considerii de obicei in calcule tpe=t2m+ (t1-t
a,2
J (
2
0
C) (7.31)
1:0 = 1000- 3000 S.
Eroarea admisa la aceasta verifieare este de ±2°C. In cazul in care aceastii verificurl'
Temperatura agentului primar t1 este temperatura de saturatie a aburului la nu este satis:facutii, se reface calculul cu noua valoare gasitii pentru tpe i in final seaplic 0

presiunea respectivii . Pentru determinarea temperaturii de saturatie functie de din nou relatia (7.31).
presiune se folose te Anexa 4. Diferenta de temperaturii la interiorul serpentinei b.t1 se poate verifica cu ajutorul

- Temperatura initialii a agentului secundar are o valoare medie pe timpul sezonului relatiei :

rece, t2 in= 10°C. (7.32)

bot, =!.-(ti -t2J (OC)
- Temperatura finalii a apei calde menajere este limitatii din considerente tehnico a,I

sanitare la valoarea t2 fin = 60°C.

La temperaturi mai ridicate exista pericolul degradiirii tuburilor de scurgere executate
!in materiale plastice, precum i posibilitatea de accidentare a consumatorilor.
Printr-un calcul termic preliminar se stabile te numiirul i diametrul serpentinelor,
liumetrul i lungimea boilerului.
Eroarea admisa la aceastii verificare este de± 2°C.
in continuare se calculeaza suprafata de schimb de caldurii S0 cu relatia (7.29),
lungimea de gabarit a serpentinelor i lungimea boilerului cu relatiile (7.12) i (7.13).
Urrneazii dispunerea serpentinelor in boiler.
 105
104
 A f CAl DURA
7.4. ZlJRI l'ARTl('IIL IH: l>E SC'IIIMB TOAIU: 1>11; (' Llllll{ ('lJ
I 1 1111 111,1h 1 11111111,,11/11111, 11 1!,111 cstc imporlu111 lk· L t111u c111 (lt·hi1ul de nblll
11111111 AC M LARE.
,111 1111101 111 1111 ,1111111111 1111111, 1111·111111 ', 1 1 11t11tutca de abur fblo itli pc11tn1 toutll pciioadu de
IL.,dnn:
kS -ks.' ACUMULATOR CO APORT CONSTANT DE CALDURA. DIN
7.4.1.
0
. )- e a;c,
G I = - (t I - t 2m AGITATIE SAU REACTIE.
ll;z r (kg/s) (7.33)

·spL'ctiv valoarea totala in intervalul (0, ,0)

in acest caz, in procesul de inci:i.lzire sau ri:i.cire (fig. 7.9) exista un apart constant de
• _ G' t1- t 21, [
G
I
ci:i.lduri:i., reprezentat de fluxul Q1, provenit din lucrul mecanic de agitatie sau din ci:i.ldura
_kc;Sc,, (kg) unei reaqii chimice (exoterme sau endotereme).
,,l
I - 2 C2 --- -e - (7.34)
17 r

Cantitalea totala de caldura, cedata de agentul primar in timpul perioadei de incalzire

• pm11c calcula cu ajutorul rela!iei :
t1 - t21,[
Q• = G' r G' - kcs;,c',•)
l
i = i C2 --- - e -• (J) (7.35)
17,,

7.3.1. VARIATIA TEMPERATURII AGENTULill SECUNDAR

iNTIMP

Pcntru cunoa terea valorii temperaturii agentului secundar la orice moment de la

1ccpcrea perioadei de incalzire, se traseaza diagrama de variatie a temperaturii t2 functie de
111pul ,.

Penlru a deduce formula de calcul necesari:i., se porne te de la ecuatia (7.28) scrisa Fig. 7.9. Acumulator cu apart constant de ci:i.lduri:i. din agitatie,
:ntru un limp oarecare ,. alimentat cu api:i. caldi:i. sau fierbinte

Prin explicitarea temperaturii agentului secundar t2 functie de timpul ,, se obtine Ecuatia generali:i. a procesului de transfer de ci:i.Jdura este :
,1mula:
kS0

(7.37)
t2 = ti -(ti -t2i.)e-G;c,'

l
(7.36)
ln formula (7.36) se introduc valori pentru tin1pu,l (de ex. 500, 1000, 1500, 2000
c. secunde) i se calculeaza temperaturile corespunzi:i.toare. unde : B=Gc 1
kS.
(7.38)
-
Cunoscand valorile initiale i finale ale temperaturii agentului secundar funqie de 1
1[
e a, c,
11p sc obtin valori cu alura conform figurii 7.8.
Calculul se efectueazi:i. la fel ca pentru un boiler alimentat cu api:i. caldi:i. sau fierbinte
utilizand pentru determinarea suprafetei serpentinelor So relatia (7.37).
106 107
 ,fllMRA1 OAI I I >I CALDURA
7.•I..?. <111\1111 \IOl<CII «Ill lll\TOl{l)l1;(' Ll>III{ E "l'ERIOR --- 1)11 ·11 111 ucu111ulato1 s • i11t1ml11t·t• 1111 dd1il co11stn11I dt· rnld111 , () t·t 111q111 µ,1·11t•1ii 1 ,,
procesului est :

. . ''.rnsi lcrllrn un '.C/.t'1Vlll 111 Ullt: s • n!HI cantitatca G2 d • lichid i din caTc circuhi
<kh1tul C 1 2 pnntr-un sch,mbfltor tlc; dtltluru c;xtcrior (fig. 7.10)
(7.41)

111 care :

(7.42)

In relatiile 7.39 -c- 7.42 s-a admis 1Jiz 1, acumulatoarele fiind, bine izolate termic.

Fig. 7.10. Transferu1 de ciildurii nestationar fotr-un acumulator cu schimbator de ciildura

exterior 8. SCIIlMBATOARE DE CALDURA DIN TEVI CU ARIPIOARE

. C nsiderand ca 1 a umulator se realizeazii un amestec perfect, schimbiitorul

8.1. SOLUTIA CONSTRUCTIV A
11c1 z a m_ con racurent iar t1mpu1 de retentie in circuitul schimbiitorului de
caldura este
1H.:gl 1ab1I, ecuatia generala a procesului tranzitoriu este:
Schimbul de caldura 1ntre aer i apa se face de regula cu baterii cu tevi nervurate.
Solutia constructiva de extindere a suprafetei de transfer de caldurii pe partea aerului, prin
nervurare, se aplicii pentru a compensa fotr-o oarecare masura raportul defavorabil care exista
(7.39) fotre coeficientul de transfer de ciildurii de la aer fatii de eel de la apii.
Nervurile, circulare, patrate sau dreptunghiulare, sunt dispuse echidistant pe exteriorul
tevii, sub forma de discuri. Uneori nervura este de tip elicoidal, atunci cand se obtine prin
extrudarea unui perete gros de teava.
Daca schimbatorul de caldura este focalzit cu abur saturat Gc
7.39) devine: 1 1= ct, ti= t, relatia Dificultatea relativ mare de a calcula asemenea schimbiitoare de ciildurii este de obicei
rezolvatii prin faptul cii fabricantul de baterii schimbatoare de ciildurii furnizeazii i diagrame
care permit determinarea coeficientului global de transfer de ciildurii, functie de viteza de
(7.40) curgere a agentilor termici.
108 109
 DI ALDURA
l)i111ttL.:lniljL.:vilorpt.:0t11L.:ML"i111t 1111 ·11111, 111,111,,111d11111,11111111111111111111q1i.1
IL'l'1k· lu11r111i111 dL 1111 ii 11, 1 11.111 11 111 li11w 1111111, •..i, 111, I q I dL.: tlin:t:\iu curgt:111 vilt.:zu nt.: t.:sunl de circula\ic a npi.:1 S11111 1111l1 .111 111.11 ii, .1111111111, l1 < 11,, t 11 H ,.i < l 'll 111111
,tL·1111l11, 111loldl'11111111 L·11 m·,v111tlL· p.11.1l1 l1 ltl d11n\1111k Lt1q•.111. lit l' ·1·11 t"l' privc lc curgcn::1 cu grosimc de pcrclc 1,5+2,5 111111. M:tlt·1111ltli 1·sll 11•1 111111 1111 v1 111 n\L·I, 11lt1111111111 N1111L'tq,111
:tpL.:i, I ·vi IL.: sL.:1ns0rioz1\ p1.:11lru ti oh\im· o v1tl.lz,/\ t.:t:OIH>lllil'O ell· L"t11!'L'IL\
Ncrvw-ile sunl executate mai ales din ttlu111i11iu s1111 1tl11111 i11r d111111 ·lrul L.:Xlt:111J1' 11I m· •sl!llll
In figura 8.1 sc prczinla schematic un rfmd de 1cvi al unci balcrii sch.i.mbatoare de este de 2+4 ori mai mare decat tjiametrul exterior al \1.:vii.
c(lldur1\apa-aer.
Nervura se caracterizeaza prin inaltimea ei "Hnerv", grosimea ci "Bnerv" i pttsul cl •
a ezare pe teava "Pnerv" . Uneori inaltimea nervurii este luata in calcul prin raportul
di11lrL.: diametrul exterior al nervurii i diametrul exterior al tevii, Dnerv1D1.
Legatura tevilor se face prin coturi nenervurate, in exteriorul sectiunii de lreccrc n
aerului. Diametrul mare al nervurii, fata de eel al tevii, face ca tevile sa fie racordate i'ntrc
L.:ie cu coturi cu raza de indoire peste 4 x D1.
Numarul de randuri de tevi se stabile te prin calculul termic al suprafetei de transfer
clc caldura necesara.
Peretii de inchidere ai canalului de aer sunt din tabla sau din material plastic.

8.2. TEMA DE PROIECT

Fig. 8.1.a. un rand de tevi ale unei bateiii apa-aer
Prin tema de proiect se dau in general urmatoarele elemente:

- solutia constructiva a schimbatorului : incalzitor de aer cu tevi ncrvun1lv

folosind ca agent ten11ic de incalzire apa calda;

- temperaturile de intrare i ie ire ale apei calde : t' apa , t"apa ;

3 3
debitul de aer ce va fi incalzit, sub forma Dahn (m N/ h) sau D (m N/ s);

- temperaturile de intrare i iesire ale aerului : t'aer,

t"aer; date geometrice privind teava nervurata

utilizata :
de, d; , Dnerv, Pnerv, Bnerv, Hnerv, Lt (lungirnea tevii) , materiale.

Fig. 8.1.b. detalii de nervurare a tevii

8.3. METODICA DE CALCUL
Toate marimile sunt in sistemul de baza SI, rara multiplicatori. In cazul cand prin
tema sau in tabelele de calcul o marime apare cu un multiplicator (m,k,M etc.) ea
trebuic
 111
110
 AR D CALDURA o.
1111 1
/\1<.:l!, ·n:n umii roporl ,ntn; dini1.:nsiuniil: s1.:q1111111 1,1111il1tl111 ii, 1111 .1 111111111 1111 1 1!
trn11sl111111111 111 u11it11t1.: lk bu,.11SI. l'vlrnlul r1r<.:stu d<.: calcul ·li1ni11 posihilit.il<.:tl gn.: diln1 d, t' 1.1. "I"(in dircc1ia axului 1cvil\ll, ,F,il1 ,11 1i111ftt11H11 I ,11),I l,\1111111
il111t1c tun 1 . I
1rnc sec rnn -1 .., , 1- ·t·l· (I /Ii) t 2. l'11sul lrn11svc1H11
I II
lipul n<.:concordanici dinlrc unit/Hile de ml\sur, ale difcrilclor mrtrimi. . . · .. "b" (in di rec• ic transvcrsala) se 1ace m .1m1c <.: ,, . .
,tl11un11 t •
1 . I •tsilL -1

8.3.1. CALCULUL PARAMETRILOR DIN ECUATIA DE BIT.ANT TERMI<' . , d iiI

. . e) este dat de diamctrul exterior a nt.:rvu1I lll, '•
Ecuatia de bilant tennic este: I• vilor "si" (d1stan1a intre ou ev1 vecm . . I
· ( J d' tanta liberii de 1+2 mm 1ntre margmtlca uni 1
i , ncrvurile sa sc uwecmeze eventua cuo is . . . .· .
. I I ) Se acceptii uzual cii nu existii spatiu liber u1tre margmea ult11ne1 nervu1i 1
1 11tiun paraee. •
l'l\l'Casa.
in continuare, pentru determinarea sectiunii libere necesarii pentru curgerea acrului, sc
(8.1) crie ecuatia de continuitate:

Dae, t,erm + (8.4)

unde : kaer i kapa reprezintii coeficientul global de transfer de ciildurii, raportat fie Iii
273 Sca.,=--· 273
suprafata extinsii, pe parte aerului, "Sae,", fie la suprafata lisii,pe partea apei, "S•r•"; waer

£\tm-s reprezintii diferenta medie logaritmicii de temperaturii 111tre cei doi agenti termi(;i,
unde pentru viteza aerului Waer se adopta valori de 6-'-10 mis.. .
corectatii cu un coeficient depinzand de geometria curgerii i parametri agentilor.
Sectiunea liberii de curgere pentru o teavii i pe pasul une1 nervun
Temperatura medie a aerului este t..erm = (t' aer + t"aer) / 2. este:
Temperatura medie a apei este tapam = (t' apa + t"apa) / 2.
(8.5)
Pentru temperaturile medii ale agentilor tennici se determinii ciildmile specifice, Cµacr i
Capa, din anexe sau din relatiile de regresie prezentate \'n anexele respective.
Randamentul izolatiei schimbiitorului de ciildurii, este foarte ridicat (tinand seama de
iar sectiunea ocupatii m canal este: (8.6)
pierderile foa1ie mici de ciildurii ale suprafetelor marginale) fiind de ordinul T];2 = 0,99.

Debitul util de ciildurii furnizat de baterie este: Rezultii cii gradul de trecere pe sectiune este pentru aer m directia de curgere:

G = Sci (8.7)
Qut- - '1l1iz • Dan · cpt1 · (t"acr -
[w] (8.2) " So,

I·oer ) Debitul de apii necesar este:

Sectiunea necesarii canalului de aer este in consecinta:
Sea.,
f 2) (8.8)
G Qu, scan =Glm
(8.3) Ir
•, tr laturile sect,iunii bateriei i sc
apa- (.' ··)
TJiz. • CCI/NI .(,,pa- lapa Se pune 111 continuare conditia de proporp.e ll1 e

determinii b' i L,.

Unneazii sii se facii constructiv rotunjirile acestor valori astfel:
8.3.2. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR CANALULUI DE AER
SI A NUMARULUI DE TEVI NERVURATE IN SECTIUNEA CANALULUI
- lungime de fabricare existenta pentru teava nervurata,
Tevile nervurate se fabricii 111 lungimi fixe. De aceea se poate pomi de la alegerea unor - multiplu de Dnerv, .
rapoarte adimensionale caracteristice, care conduc la solutii tehnice economice, larg verificate - valoare cat mai apropiatii de Scan (sectiunea realiai canalulm)
in practicii.
 113
112
 o.
CALDURA
I I I I ii 11111 1111111 11111111
M ri111ilc HC pol dutcrmi1111 i,1' I111 I i, i ' '
ll'
111,1I
lkow ·cc s uu I cut 1otunjiii cnn.: 11l\.:ctctt1:1I vitczo dl' t·11r •t•rc II ucrului, uccasta c . . i'... "s ·11k11l1 I 11 1h1p11
. 1111·t11d11l\l!i,III l'llll\lC ·\id ill l.'llq'l'I.
oclic1cntul de convcc11c it,n-, 'l I , I \evi..l . 1 I .1·I,
rccalculcaz.il: • 1
I SJ l)llrlcll (C sup1.1 ,I'
fortal.,'x1 pn•n canaJc ,si este ace,lasi pcnhu pt1rlt.:t1
1
is, '
' I'
1
tk1:1P
=D t,,,,,., + 273 (8.9)
woer Cit!/' •
273 cxtinsa a nervurii. C'IIC Sl'
• tur" "tp"
Scan• G". Peretele tevii are la suprafata de contact cu aerulo anum1ta t_empera a ' .'. . i
. . • ii Din cauza rezistentei termice conductive, tempcratura pc1t:IL. 111
regase$te $1 la baza nervur; . , . , ful nervurii. Pent.J-u a nu compl1t·11
... " " este din ce m ce ma1 coborata spre var .
nervurn 1i,n d. . temperatura suprafetei nervurii constanta, aceca 1 cu II

Numarul de tevi pe un rand "n1r" este:

n, =--
b
-
sistemul de calcul, se cons1 era
peretelui tevii, dar se afe tea a s pr:
=
f; ta nervuru
.. cu, un " rand amen t" su bunitar "11nc,v,,
calduraa suprafetei cu temperatura mai joasa dcc1
c111 c

face compensarea fluxulm mm scazu I •

r Dnerv
(8.10)
cea a tevii. .. .
, . . . . ansferul de caldura este functie de turbulenta curgern, dcc1 tk:
Sectiunea bateriei este in felul acesta complet determinata. Pentru definitivarea solutiei Relatia cntenala p ntr tr_ 1 R f "nd seama ca lungimea caracteristica cstc pus11I
constructive urmeaza calculul numarului de randuri de tevi in directia curgerii aerului. Acest criteriul Re. Se calculeaza cntenu eae, r ,ma
numar va fi determinat din conditii de transfer de caldura in cele ce urmeaza. de nervurare, din relatia:

R _ waer• Pnerv (8.11)

8.3.3. CALCULUL TERMIC DE DIMENSIONARE e,ier- V
aer

8.3.3.1. TRANSFERUL DE CALDURA DE LA PERETELE METALIC LA • de la peretele exterior In 11\'1 •a

AER Coeficientul de transfer de caldura prin convec\1e

calculeaza cu relatiile:
Transferul de caldura este de tip convectiv. Aerul circula prin canalele realizate intre
nervuri, care au latimea (pnerv-Bnerv)- Considerand canalul format din doua tevi alaturate, a. Pentru fascicol de tevi in linie:
cealalta latura a secpunii de curgere este 2·Hnerv .
• tevi cu nervuri rotunde

Canalele relizate de nervuri nu au inaltime uniforma, astfel ca aerul curge prin canale
cu inal!ime variind intre 2.Hnerv i 2.H,,erv + de. 0,54 ( pnm J0,14 (8.12)
0 12 P
Nuaer =01, 04-Re.... • ·( d"""') • -- H
e nerv
Rela!iile de calcul, de tip experimental, sunt date functie de o lungime caracteristica
fixa pentru baterie care este pasul nervurarii : Pnerv .
• tevi cu nervuri patrate

Pentru calcule este necesara cuno terea unor parametri fizici caracteristici aerului; ei

J
se determina din anexa 2, pentru temperatura medie a aerului taerm: P (8.13)
0 12 •O 54 ( pneno J0,14
- vascozitatea cinematica, Uaer ; Nu,,er =,0096-Re •- dc H nerv

·(
- conductibilitatea termica, Aaer ;
- criteriul Prandtl, Praer . · --
 115
114
 ARF CHIMBA TOARE DE CALDURA
b. Pcntru fascicol de fcvi 111 c ichcr
• tevi cu nervuri rotunde
• pcntru 1 < 0.8 :

p Aq =l
Nu
(
=0223-Re0•65, -= . JO,l4

P""'
J0,14 (8.14) Bq
1

·1 aer ,
( -- = o,295 + 0,066. (xv - 2)°'7
1 • ., d, Hnm
c,, = 1,737 - 0,093. (xD - 2)1-1
3

• tevi cu nervuri patrate 1'/nm = Aq - Bq• (X,f• (8.20)

Nu = 0,205- Reo.6s. pnerv J0,54 [ Jo • 14

aer ncr [d . pnerv
H

e nerv
In continuare, pentru arnbele cazuri Cu acest randament, care insa afecteaza numai suprafata extinsa, se detern1 i,1r,
: coeficientul corectat de transfer de caldura pe partea aerului, dupa cum urmeaza:

a
,=
Nu -,1,
oer aer (8.16) - se determina suprafata de schimb de caldura a unei nervuri :
oer P,,en•
7r-(D2 -di)
Snerv= 2 " ' [1112] (8.21)
4
•
A a cum s-a aratat, in metodica uzuala de calcul se tine seama de un randarnent
subunitar al suprafetei nervurilor. Acesta depinde de doua constante adimensionale ale - suprafata lisa a tevii pe partea aerului 1ntre doua nervuri este :
nervurii:
S, = (P,,m -B,,m)· 7r • d, [1112] (8.22)
X _D,,m v--- (8.17)
d, - suprafata totala pe un pas este suma celor doua suprafete anterior calculate :

Sro, =S,,m+S, (8.23)

2·a• JO,l
XI- -H A, - (8.18)
nen ,
[
nerv• Bnen•
- iar coeficientul de transfer de caldura corectat se deterrnina din relatia :

unde conductibilitatea termica a metalului nervurii este pentru otel "-nerv = 50 W/m.K, pentru aoer • 17nen• ·Snen,+S,
(8.24)
cupru "-nerv = 110 W/mK iar pentru aluminiu "-nerv = 210 W/mK. =
s,o,
aoer.

Curbele de randament se calculeaza, pentru XD > 2, cu relatiile :

• pentru X1> 0.8: 8.3.3.2. REZISTENTA TERMICA A PERETELUI TEVII
SI A DEPUNERILOR DE PE PERET!
= 0,8-0,05 • (XD -2)°'797
Bq = 0,363 + 0,14-(XD -2)'°'631 Rezistenta termica a peretelui tevii este (8per / Aper), m care 8per este grosin1ea
cq = o,525 - 0,011- (xD - 2 )2-359 peretclui tevii i '1,er conductibilitatea termica a metalului tevii. Aceasta rezistenta termica
are ins11 n
valoare foarte mica i de obicei se neglijea zma calculele curente.
1'/nm =Aq -B,1 ·(X, -0,8f• (8.19)
Rezistenta termica a depunerilor de piatra (8p/Ap) pe peretii tevilor este foarte mare, co
constituind principala rezistenta in schimbul de caldura. Valorile rezistentelor termice, func(ie

117
116
 n11v1 ATOA D CALDURA
Rclu\iu c1i1c1 iol1\ pl·11t111 11 111•I 1111 ,\.,
d<: culilulca upci, ,.k vitc1.u dc curg ·r • :;,i di.: lcmpcralur 1 mcdic u 11 •c1lltdui tc1rnic sunt dale 1 111\d I I lilllf'illllll l,lllllll'li lllli nlll'
i:iit0riul Re. c calculcn:t v111i 11111 I', ,1,,,
in
dinmclrul interior al lcvii, din 1 ·l11p.1
capilolul l.
(8.28)
Re,,,,,,
Rezistentele termice conductive se '.insumeaza:

(8.25)
Re se aplica una din relatiilc critciiak
in functie de valoarea obtinuta pentru apa
urmatoare:

8.3.3.3. TRANSFERUL DE CALDURA DE LA • pentru Rea > l 0000

APA LA PERETELE INTERIOR AL
(8.29)
TEVILOR Nu == 0.024 · Re o,s ·Pro.•
ttptl

Transferul de caldura este de tip convectiv, '.in regim permanent, :fara schirnbare de • pentru 2300 < Rea < l 0000
stare, curgere prin interiorul tevilor. (8.30)
Pentru calcule este necesara cunoa terea unor parametri fizici caracteristici apei.
Ace tia se determina din anexa 5 pentru temperatura medie a apei tapam:
unde f:Re = 1- 6.1O sR. e
-1.s

- viiscozitatea cinernatica, Yapa;

• pentru Re < 2300
- conductibilitatea termica, A-apa ;
- criteriul Prandtl, Prapa. 0,0688 • ( "tt) ·Re.·Pr.
(8.3I)
Marimile se pot determina i din relatiile de regresie corespunzatoare.date '.in tabela. Nu == 3,65 + )o.66
""" d
1 + 0,045{ L ·Re,.·
Pr,.
Viteza apei Wapa trebuie calculata deoarece depinde de numarul tevilor montate '.in
paralel prin care aceasta trece. Se alege initial o viteza a apei de 0,5...1,5 mis (de obicei 1 mis) Lungimea L a tevilor se considerii lungimea unei tevi nervurate.
1
i se determina numarul de tevi necesar asigurarii acestei viteze:
Coeficientul de transfer de caldura de la apa la peretele interior al tevii se calculeaz cu
Nt pa == Gapa
2 (8.26)
n. di relatia:
Papa • W apa • - -
4 Nu llf)(l • Aapa (8.31)
aCl(KI
Acest numar preliminar se rotunje te la valoarea '.intreaga cea mai apropiata,
Jbtiniindu-se astfel numarul final de tevi legate in paralel (pe o trecere a apei) : Ntapa.
Se recalculeaza viteza apei pentru acest nurnar final de tevi montate '.in paralel: 8.3.3.4. COEFICIENTUL GLOBAL DE TRANSFER DE CALDURA

7f • d2 118 (8.27)
Pap" ·Nfapa ·-4-'
 Se alegeo
suprafata
de control
deoarece
suprafetele
de transfer
de caldura
nu sunl
egale pentru cele
doua fluide.

119
 Pentru un pas de ncrvur suprafi.t[u pc purtca sc,ild11t.1 dl H'I "S111i"11 fhst culculntu.
Rezulta Saer = Stol .
l npn
l ner
Tot pentru un pas de nervurare suprafata pe partea intcrioara a (cvii estc:
t apa

S""'' = P.,,., ·n ·d; (8 .32)

t aer
• Daca se alege ca suprafata de control interiorul tevilor (suprafata pe partea apei),
s
coeficientul global de transfer de caldura va fi: 0
Sbat

Fig. 8.2. Diagrama de variatie a temperaturilor

kapa (8.33)
_l_+I +---
aa p a /1, saer Se calculeaza diferenta medie de temperaturi ill contracurent:
aaer ·--
sapa
=
I:!,, )
( ( m cc
/:!,,f max-
I:!,,(
/:!,,fmin
(8.34)
• Daca se alege ca suprafata de control exteri0111I tevilor (suprafata pe partea In
/:!,,(min
aerului), coeficientul global de transfer de caldura va fi:

Et.t se determina din cap. 1, figura 1.3.

(8.34)
6 6, = J(P,R) (8.35)
unde:
p= t;er- (:er , Lapa -Lapa
IR= " '
1:pa- l er facr -faer

8.3.3.5. DIFERENTA MEDIE DE TEMPERATURI SI VERIFICARI FINALE

Suprafata bateriei va fi ill acest caz:

De obicei circulatia illtre apa i aer este illcruci ata.

Pentru deterrninarea diferentei medii de temperatura se considera diferenta medie de

(8.36)
temperaturi in contracurent, urmand ca aceasta sa fie corectata ulterior prin coeficientul de
eficienta"i:;6/' (vezi cap. l).

iar lungimea necesara de teava nervurata va fi:

Din diagrama de evolutie a temperaturilor, figura 8.2, se determina diferentele de

Saer
temperaturi maxima i minima, l:!.tmax i l:!.4m0, dintre diferentele de temperaturi l:!.t1=t'apa- Lteava = nerv [m] (8.37)
t"aer i b.t2=t"apa-t'aer, p• -S-
tot
 121
120
 I I "'' r

CHIMAATOAR Dr CALDURA
Pc11trn rigcn\ii tc1111ici li\'l,izi, ,1!1111111111 11 1'""11' 1 11111I, 1 iii ti ,I
i numilrul de rfinduri de (evi 1n dircctiu curgcrii nc111!11i·
N _ L1cava ,\fJ1, pol ii ncglijatc.
rand- (8.38)
Lt·Ntapa
9.2.1. PIERDERI DE SARClNA LINIAIU,
N,.nnd se rotunjeste la valoarea mtreaga imediat superioara. Pierderea de sarcina liniara se calculeaza cu urmiltonrclc rcla(ii ;
- m cazul curgerii unui curent izoterm :
9. CALCULUL HIDRAULIC AL SCIDMBA.TOARELOR DE CA.LDURA. 2
l w
!}.p;. = A,- p (9.2)
d 2
9.1. GENERALITA.TI
in cazul curgerii cu schimb de caldura :
Scopul principal al acestui calcul este acela de a determina pierderile de sarci11.1 2 0,583
(caderile de presiune) pe traseul celor doi agenti care circula prin aparat. Deternrinarl·a /j, = ;i,!_ pw t+ [Nini] (9.3)
[
273
pierderilor de sarcina este necesara pentru a dimensiona pompele sau ventilatoarele lT
deservesc instalatiile m care sunt montate aparatele respective.
P;. d 2 tP+273
J
Impunand viteze de circulatie pentru agentii termici (a se vedea capitolul 1) st· unde: l - lungimea portiunii liniare prin care curge fluidul (m) ;
dimensioneaza tutu.rile de intrare i ie ire, precum i camerele de intoarcere ale agentilor 111 d- diametrul interior sau diarnetrul echivalent hidraulic (rn)
schimbator. ;w- viteza rnedie a fluidului pe portiunea considerata (mis);
p- densitatea fluidului la temperatura i la presiunea medie a accstuin p,·
portiunea considerata (kg/m3) ;
9.2. RELATIT GENERALE DE CALCUL t itµ - temperatura medie a fluidului, respectiv a peretilor tevilor scalda\i de ll11ul, pt
portiunea considerata (0C) ;
Pierderile de sarcina se calculeaza cu ajutorul unei relatii de forma : "- - coeficientul de frecare liniara dependent de numarul Reynolds i d1·
rugozitatea peretilor.

in care: Pentru conducte netede (putin rugoase) "- se calculeaza cu relatiile :

!'c,.pi - este pierderea de sarcina necesara fnvingerii rezistentelor de frecare liniare care
se produc in canale cu sectiune constanta ; pentru Re < 3000 (9.4)
!'c,.p,; - pierderea de sarcina necesara invingerii rezistentelor locale, 111 coturi, fngustari
;i, 0 3164 s (9.5)
i largiri de sectiune, ran1ificatii etc. ; = pentru 3000 <Re< 10
: tRe
!'c,.pa - pierderea de sarcina necesara fnvingerii rezistentelor produse de accelerarea
fluidului; 3964 5 6
;i, = 0' 00540 +0,Reo,3 pentru 10 < Re < 2 •10 (9.6)
!'c,.p1, - pierderea de sarcina necesara fnvingerii rezistentelor fortelor ascensionale
aparute datorita diferentelor de temperatura ale fluidului, masurate pe traseele
6
verticale Jx = -0,8 + 2 lg(Re· .fi) pentru Re> 2 •10 (9.7)

122
123
 ALDURA

Jlc11trn conduclc 1ugoasc.: A. sc calculcaz cu rt.:lnjia nprn,iinutivli :

J-x =2lg(f)+J,14 (9.8)

'l 1) I S•·t !)Clllilln ·licoldul
lI • • • "'

'in care k este i'naltimea medie a rugozitatii in mm i anume:

sticla; cupru I 07 0,0015

I
otel tras: - nou 0,04 + 0,1
- utilizat 0,15 + 0,2
- cu depuneri 0,4 + 3,0 . asuri "s" mari (s>Dsp).
- otel sudat: , D .D exista o diferenta mare numa1
pentrup Intre l sp
- nou 0,05 + 0,1 . <D se poate admite D=Dsp·
- nou, protejat cu bitum 0,05 Dac a s sp
- utilizat, curat 0,15 + 0,2 2. Criteriul Re critic:
- cu mici depuneri 1 + 1,5
\ (d'{45l (9.10)
- cu mari depuneri 2+4
Recr == 230°ll + 8,6 D) J
- pentru fonta :
-noua 0,26 + 1
3. Coeficientul A •
- protejata cu bitum 0,1 + 0,15
_ ill regim laminar:
- cu depuneri 1,5 + 4,0
- beton : - neted 0,26 + 1 (9.11)
- nesclivisit I 1,273 I
- conducta de azbociment I 0,05-;.-0,l
-lemn: - ne lefuit 0,7 I
valabila in domeniul Re<Recr
- lefuit 0,2
I _ ill regim turbulent :

- ll+O 09s(!iJ112 (9.12)

Rel/4]
A- o 2s ' D
9.2.2. PIERDERI DE SARCINA LINIARE IN CONDUCTE IN SPIRALA Re'
R < 10s
Se calculeaza cu relatia (9.2). valabila in domeniul Re er< e
Cu notatiile din figura 9.1 se calculeaza:
9.2.3. PIERDERl DE sARCINA LOCALE
1. Diametrul mediu de calcul :
(9.9) (9.13)
Se calculeaza cu relatia:
W2 2]
6.p{ == 4P2 [Nim

125
124
---,,, UIWI I CHIMBATOA ALDURA

111 t•11r • ,;; 1.:slt· cocliciulllul dt.: r1.:zislt'll\ loculrl t:arc tlupindu d<: l'ornrn gcomclricll 11 h). l11trnrc11 i ic in·11 1111 1111111
contluclil l'n accla i plun, 111111, 11 I,
rczislcnicii w,cori de numarul Reynolds.
Daca apare o modificare de viteza m sectiw1ea de calcul (Ingustare sau largire de - inlrarc in conducUI cu 1111K·il11h-11l·111l111q1!1 ti, 1

sectirme) se ia m calcul viteza cea mai mare, corespW1Zatoare sectirmii mici. _ inlrare m conducta cu muchiik rotu11,111,· 0,1 '
a). Coturi (circulare sau patrate) - ie irea din conducte: ,; =1
Cot de 90° cu raza R de curbura i diametrul d al conductei, va avea coeficientii c;
din tabelul 9.1. c). Variafii de secfiune . . ,
Tabelul 9.1. Notiind sectiunea mica cu fm i cea mare cu fM coefic1entul de rez1stcn\A locnl.i 111

-1)
!argirea sectiunii va fi c;' i la mgustarea sectiunii
2 ,;":

c;'=(fM (9.17)
f,11

Coeficientul de rezistenta locala pentru cotiri bru te (rara racordari) m cazul unui (9.18)
unghi de cotire de 90° i a rmei sectiuni circulare sau patrate este :
o = 1,2 (9.14)
Cand unghiul de cotire qi este diferit de 90° valorilor ,;0 Ii se aplica coeficientul de
corectie B determinat conform tabelului 9.2. d). Fascicol de tevi a!jezate in linie (coridor)
(9.19)
<; = nr • <;o
(9.15)
m care nr este numarul de riinduri de tevi pe directia de curgerea
fluidului
Tabelul 9.2. ,; - coeficientul de rezistenta al rmui rand de tevi

I:
0
Coeficientul <;o depinde de pasurile relatives 1/d i s2/d dintre tevi precuin idl'
300 lO

o,48 0,80 1,32 1,41 numa-ruI. R eynoIdd'cular

s. "s2 " 1pe
• "s"
1 reprezinta pasurile dintre, tevi in sensul curgerii. fluidull11,
directia de curgere iar "d" este diametrul extenor al \t:v11

I
I 1 I •
1
respec 1 v perpen
t 1 ,

fascicolului.
Cand sectirmea este dreptunghiulara (ax b) cu cota b in planul curburii se aplica Daca se noteaza cu :
:oeficientul de corectie C din tabelul 9.3.
c; = ,;0 x Bx C (9.16) (9.20)
Tabelul 9.3.

atunci pentru s1<s2 i 0,12<\\'<1:

1,52 (9.21)
 127
126
 INDRUMATOR D PROI CTARF SCHIMBATOARr Of CALDURA . CALCULUL nn..1

lunginwu cuniclcristid'I lii11tl di11111rl11il , 111 d, 111 111.!1 11111, 111,, di 11111,1 ol11111
-- - -====--0_,_2 placi).
O-
_
ld )-1· C-I' -0,9)o,Gs(Re)'''' 0,2 (9.22) in absenta unei rela(ii sp cd1<:l' lquil111 d1 pli11 1 11111111, 111111 ,: 1 1u11111 d,·111111111,1111

aproximatie i cu relatia :

Dacii unghiul dintre directia de curgere a fluidului i axele tevilor fascicolului estl' ; = 2,5·Re-0•3 (9.31)
,$75° coeficientul ;0 trebuie miirit cu 10%.
g). Calculul pierderilor de sarcina la tevi cu aripioare
e). Fascicol de fevi a ezate in e icher (decalat) :
in cazul bateriilor de inciilzire din tevi cu aripioare, apar anumite particularilllli clc
{={o(nr +1) (9.23) calcul pentru ciiderile de presiune pe partea aerului la trecerea sa prin exteriorul (cvilor ll
{o =Cs.Re-0,27 (9.24) aripioare. De obicei se folosesc diagrame stabilite de executant.
Relatiile indicate in literatura de specialitate nu pot fi utilizate decat orientativ.
Se calculeazii pasul relativ pe diagonalii 2: Astfel, pentru un fascicol de tevi cu aripioare format din 6 randuri, Filpov da rela1ia :
d

(9.25) 1 75
b.P6 = 0,43 •10-4 • w • (bar) (9.32)

i raportul adimensional :
de la care se trece la fom1a :
n
6.p,,. = 6.p6 6• (bar) (9.33)
(9.26)

In alte lucriiri se da, cu anumite rezerve, relatia :

Dacii 0,l$cp<l,7 (9.34)

cs= 3,2+ (4,6-2,79{2-:) pentru < (9.27) sau:

d
2
2 /j,p = 0,0150 ·n •10-4 • w • p (bar) (9.35)
(9.28) unde "n" este numiirul de randuri de tevi cu aripioare ;
Dacii 1,7 $ cp $ 5,2: w - viteza aerului in sectiunea cea mai mgusta (mis) ;
3
p - densitatea aerului la temperatura medie a acestuia (kg/m )
C, =0,44(q;,+1)2 (9.29)
Aceste relatii pur experimentale nefiind bazate pe similitudine, au o valoare limitat/1.
Dacii unghiul dintre directia de curgere a fluidului i axele tevilor este /J $ 750 ,
coeficientul ;0 trebuie miirit cu 10%. h). Coeficienti de rezistenta locala pentru schimbatoarele de caldura cu
t). Coeficientul de frecare locala ; la schimbiitoare cu placi : fascicole de tevi
Coeficientii de rezistenta locala pot fi acceptati acoperitori cu valorile din tabelul 9.4.
; = (2 lgRe- 2,322)-2 (9.30)
128 129
 1U. t-'ARIICUl...ARrlArl Al Al
CHl ATOARr or CA DURA SCHIM I\ I 0/\HI
-- -==:.:._-=-- :_ = =- ------

10. l'ARTI ULARITkp ALE ('/\I,( 'llLITI,III 111 IH 1 1:,I; 1 .N!'A LA 1 1

'l'11lld1il !),,I, l 'ovl1l iv1q11 dt• ir1.1sl!.:n(c locale pcntru scl111nh1.\lourc <lc cll.ldurll.
ClUMB.ATOARE OE ' LOURA

I NATURA REZlSTENTELOR ,-t- Calculul de rezistenta (mecanic) la schimbaloarc de d\\dur sc rcfcr1.\ \n:corpu1·i

i 'olcclor de in a:re sau ie ir.e ( oc rara intoarcere) 'I--1-,0 cilindrice, funduri i capace, orificii, fascicole de tevi i placi tubulare, 1mbinari dcmontabilc

i suporturi.
I olcclor d oin are sau d ie ire (un oc i o intoarcere de 90 ) I 1,5
I 0l (de 180 ) mtre trecen sau sectiuni 25 10.1. MATERIALE UTILIZATE PENTRU EXECUTAREA
fnto_arcere cu 180 c t m· tr-o sec,f1u•n,e m alta, p r m• tr-o cu:rba in SCIDMBATOARELOR DE CA.LOURA
.,,0
r preincalzitoare'I scc(1011ale
Deo mare importanta 111 dimensionarea schimbatoarelor de caldura este alegcrco
materialelor, care se face cunoscand toate caracteristicile mec,mice ale acestora, prccum i
[ 1ntrare in spatiul din interiorul tevilor i ie irea din acesta
.: .: : ::_=-===--.: ,1 comportarea Jor 111 diferite conditii de lucru: temperatura, solicitari de oc i variabile etc.
• • 15
I lnlrarc in spatiul dintre tevi
[ ot in Jev;le in forma de 1,0 [ •
Riscul i gravitatea accidentelor p:roduse la recipientele sub presiune au determinat

u
[ '., .,omcecea (de 180 ) pe 1'nga un perete despiupto,, in spaj;ul ilintce Jev; I :: aparitia 111 timpa unor presc:riptii privind conceptia, executia i exploata:rea lor. Astfcl,
schimbatoarele de caldu:ra care lucreaza la presiuni mai mari de 0,7daN/cm sunt supusc
2

[ 111toarccrca (de 180) p:rintr-un cot, in aparatele 'I-2-,0 cont:rolului ISCIR: prescriptii tehnice C4-90 pentru p:roiecta:rea, executia, instalarcil,

IsecTn.:ccrca
,tionale pc langa peretii despfu1itori care sustin tevile I- 0 5
1
exploatarea i verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune.
l ( (de 90°) in spatiul dintre tevi
'o( • • I ' in functie de presiunea i temperatura de lucru, "Directia generala demelrologil·"
:i)io-;:;-;;;- =:::-:, :-- -------
1

Il
1,0 1mparte recipientele sub presiune i deci i schimbatoa:rele de caldu:ra in cinci cale rn11
I11cIn Iircaarccrca cu 1800' prin icana, in spatiul dintre tevi
din spatiul dintre tevi, sub un unghi de 1,5 (tabelul 10.1).
90. 1,0
-k ;: ; , ; : ; : -; : :;-5;0 :mw"m; ,:;c:o:m::p:le; t::d:e-s'c=h=i-s:::-i-
[ ---------------------------1 7 6
Vcnlil de tr e c e r e c u d
r_.. . ......-...-------- Tabelul 10.1. Clasificarea recipientilor

I Idem, cu d 400
mm •
Categoria
1 Presiunea
Temperatu:ra maxima
[.YcatHKoswa 4,5 i, [I nominala in 0

recipientului 1I .. daN/cm 2 , a_p_e_re_t_e1_u_i_1n_ c _;

I
Vana;iae-;:;:;,:;;;----------'--=----=-
obi nuita o
c::'--------------' 0,5-1,0 I I 50 - 800 \ pana la 750 i
1 0,6-2,0 -- ....-_-- .._._.. ....................-...... ,.......
r Robinet de trecere
... -.. ..........-•-·
II \ so_-_80_0 ].. pana la 550
III \ 50 - 800 \ pana la 450 \
_..._...._.. ... ............._..._.....................-..... ........... 1... ......- ...·-·-,-· ....- ..---···..-·•-....-... .....-. .--··-·-· I
IV \ 1_6_-_5_o \ p_an_a_I_a_3_5_o ,I

.... v .. \ pana la 16 _J pa a la 200 J

Dupa normele in vigoa:re, pentru cele cinci categorii de :recipienti indicati in tabelul
10.1 se introduc coeficientii de siguranta c, (la limita de rupere) ic0 (la limitaconventional
de curgere) prin relatiile :

(5 (5
C5a=-r; (5a=-c; (10.1)
 131
130
 ·-· •• ··--. - SCHIMBAI ( >Al

l
111 1 111 11., 1 •,tl 11 1 1, 1q11 1111111 .il1il l11l11M1t 111 1l'iiq1il • dt• llilud uk: elem ·ntelor 'I1il11 li1l I (I I \ 111111 Ii I Ill I 11 II 111111!11

st·lii11ili:1ln111h11,
Nr Tipul imbinar u
.. SU
d
at(; \ 1d111111il l 11111111 I ti
IH'iilhillltll\'l'

a-,. - rezistcn\a la limila de rupen.: ( 'TAS 1963 -81);

l
1
- -r 'Iot:il \ l't1r\iul \ 1 t1r \
a-c - rezistenta la limita conventionala de curgere. --;·- \- Imbinare cap la cap executata automat, 1 \ 0,9 \ 0,8 .I
In calcule se ia valoarea rezistentei admisibile cea mai mica dintre cele doua valori rin orice cap
,., \ imbinare rocedeu, e ambelemanual,
la cap executata fee 0,95 I 0,85 \ 0,7 \

indicate anterior, calculate dupa necesitati, m raport cu temperatura de calcul a peretelui

metalic. Coeficientii de siguranta c, i Cc pentru recipienti cilindrici de otel sunt dati 111 rin orice rocedeu, e ambele fete
.Jll n b 1 .n ar e:::...Jc ap la=c ap2..te:..:x ec=u=t.::..at_a_p_r_in.. _J_J
J 1
-;
tabelul 10.2. inel sau laca su ort lape_o!a
radacma 6
orice procedeu numai a f'ara - - 0,
Tabelul 10.2. Valorile coeficientilor de siguranta pentru calculul
Imbinare cap la cap executata prin l

_J
recipientilor cilindrici din otel 7
4. orice procedeu nurirni pe o fata, cu inel 0,9 0,8 0,
Coeficientii de
Nr. I Tipul recipientului Categoria sau placa suport la radacina
siguranta
im b in a r e i n £ o m 1 a d=e=T=s=au a-lt_e
c, I Cc
1mbinari de colt cu patrundere - _ ·----· 0,7
3,75 1,7 5•
I
completa asigurata din arnbele parti,
1_. J R_e_c_ip_i_e_nt_n_e_m_ca_l_z1_·t-- --l,_I_l,_ _ I I _-, IV --
3,5-- _J?rin orice procedeu de sudare

j
I

2 Recipient incalzit 1, II, III, j-- 4 , 2 -5 1,9 Imbinare in forma de T sau alte
• IV V ! 4 _ I imbinari de colt cu patruridere 0,6
- I

-
6• completa asigurata din an1bele parti, cu
Recipient cu gauri neintarite sau I, II, III I
4 I
1,8
sudare pe o sin1rura parte
cu gauri m care surit mandrinate IV I 4 I
1,8
tevi nemcalzite V 3,75
I I
Dintre aliajele metalelor neferoase cele mai importante sunt alarnele (aliaje de cupru
Recipient cu gauri nemtarite sau I, II, III I
4,5 I
2
i zinc), brozurile (aliaje de cupru cu staniu) i aliajele de lipit. . .
cu gauri m care surit

J
IV 4,5 2
I I
in tabelul 10.4 se dau cateva caracteristici tehnice ale otelulw carbon 1alamelor, la
mandrinate tevi V 4,25
I I

Coeficientii din tabelul 10.2 trebuie majorati cu 50% pentru recipientii in care 20°c.
Tabelul l 0.4. Caracteristici tehnice ale otelurilor i alamelor
tcmperatura cre te lil urma reactiilor chimice i pentru recipientii din otel turnat i cu 20%
TM \ Otel carbon ca.lit Alama j
pcntru recipientii focalziti la foe. 1
;: J c_ar_a_ct_er_is_t_ic_e_--'. --(_im_b_u_n_at_at_it_)--: Am 63 \ Am 70

l
1

in cazul imbinfu:ilor sudate solicitarea adrnisibila este : u Densitatea

\
I kg/m 3 \ 7300-7800 8300-8800 I 3900-9000
--': ='.... -J--=-'-----
1

·
Rezistenta la limita:
2
3500-4500 3300-3600 5200-6000
2. - de rupere ( 0- r) daN/cm 2
2000-2500 1000-1100 4400-4800
in care Z este uri coeficient de rezistenta al imbinarilor sudate, dat m tabelul 10.3. daN/cm
- de curgere( O"c)

_J
Cele mai utilizate materiale pentru schimbatoarele de caldura surit metalele 1 Modulul de elasti-
aliajele. Dintre acestea, eel mai utilizat este otelul carbon obi nuit i otelul carbon de citate: 2 6 (0,9-1,0) X 106
longitudinal (E) daN/cm (1,9-2,1) X 10
- 2 6 (0,35-0,37) X 106
calitate. transversal (G) daN/cm 0,81-10
-
Dintre rnetalele neferoase cele rnai utilizate lil constructia schimbatoarelor de
caldura sunt alurniniul i cuprul.
• tit - diferen\a de temperatura

133
132
 1 Uf '. AI lvULl"\ I 11"\ I I
CHIMBATOAR SCHIMRA I 01\HI IJI C Al I 11110\
-- ---
111 c nstruc:jia schimbatourdor de cnldur/1 sc foloscsc din cc in ci.: mui mult mu clc
Pc - prcs1·unca .,.1.u c " c0l,·lil (lllt'Nlltii -11 d· lm111, d111 , 1, 1111•l1ptl1tl1 1111 11111111
pl11sticc, care au o buna rezistcnia la coroziw1e i o buna rczistcnp mccanid\. Din
hidrostatica), in daN/cm2 ;
11wti.:1 ialclc plastice se fac corpuri de aparate, tevi, armaturi i garnituri de etan are.
era _ tensiunea admisibila, 111 daN/cm2;
Elc pot fi folosite pentru izolare, avand o conductibilitate redusa.
c, _ adaos pentru conditii de exp!oatare (coroziune), 0,1 ..;- 0,2 cm;
Mutcrinlcle plastice cele mai folosite sunt policlorura de vinil, polietilena, fluoroplastele,
matcrialclc plastice cu fibre de sticla §i ra inile epoxidice c, - adaos pentru rotunjire, in cm (0,04 - 0,06 cm).

Presiunea de ca!cul, la verificarea elementului va fi:

I0.2. MATERIALE PENTRU GARNITURI
2(sP -c,)cr.Z [daN/cm2] (10.3)
Materialele frecvent utilizate in confectionarea garniturilor plate moi sunt: Pc= D +(s -c)
p I
2 l

- cauciucul, pentru presiuni maxime de 10 daN/cm §i temperaturi

maxime de 90 °c (cauciucul siliconic pana la 250 °q; Relatiile (10.2) i (10.3) sunt aplicabile cand se 1ndepline§te conditia:
- cartonul impregnat in uleiuri minerale este folosit la presiuni maxime de
2 SP
----
De <-15'
-c, < 01' . l
6 daN/cm §i temperaturi maxime de 100 °c ; D; D;
- mucavaua utilizata 111 confectionarea garniturilor de acest tip se fabrica
conform STAS 731-60; b). Funduri sferice racordate (maner de cos)
- placile de azbest se fabrica din fibre de azbest §i adaosuri minerale Grosimea de proiectare a elementului :
inglobate intr-un liant (STAS 7019-70). Rezista la temperaturi maxime pDK
2 - c ' ·' +c +c (10.4)
de 500 °c. Presiunea fluidului de etan§at poate ajunge la 100 daN/cm Sp - 4c,aZ I r
;
- clingheritul - material ce se prepara dintr-un amestec de azbest, cauciuc
i un liant mineral. Rezista la temperaturi §i presiuni inalte ;
2 Presiunea de ca!cul la verificarea elementului :
- teflon (material plastic) este folosit la presiuni maxime de 250 daN/cm
4cr.Z(sP -c1) (10.5)
§i temperaturi pana la 400 °c . Pc=

10.3. ELEMENTE CILINDRICE SUPUSE LA PRESIUNE PE PARTEA

CONCAVA (INTERIOARA)

a). Corpuri cilindrice

Grosimea de proiectare (sp) a elementului cilindric este data de relatia : -=
PcD ;
s =- - +c,
[cm] (10.2)
+c,
P 2c,"Z - Pc
111 care D; este diametrul interior al elementului, in cm ;

Daca se folose§te diametrul exterior De in locul celui interior, la nurnitorul relatiei

(10.2) semnul minus se inlocuie te cu semnul plus. Fig. 10.1. Constructia fundurilor sferice racordate

135
134
 'I U, I"Al'{ I I\, ULA II A II 1-\L \, l'\L \, U c.-i::-u1·,.-,c1·----...-,r..-i,--..,l'YT...,.......,..------- ----

SCHIMBATOAR • D _ GAi 11111 A

I) I 111111!11 I _II 1111111 I 1il 111,
===--=--a-=---,;;;====
( ;,01111111·.i ch• 1111111·1 l,111 1 111l11111 ,1 11111L·l11pu: 10.4. VERIFI AREA 'ORI' IULOH. 'ILINl>l{I( 'I<' L \ I ( O\ Olli l<I

(10.6) Atat fo (cvi, dar mai ales in corpul schimbatorului (manta) apar 1111cori clil1 lL111 fhu1 il'
111ari la i'ncovoierc. Din punct de vedere al solicita.rii, corpu.rile cili.ndrice sunt 111
i nu va (i mai mica decat grosimea de proiectare a elementelor cilindrice, De estc majoritulco cazu.rilor grinzi cu sectiune inelara, simplu rezemate, inca.rcate cu o sarci na uni
diamctrul de calcul ill cm. (diametru! mediu al garniturii). form distribuita, q (daN/cm).
Solicitarea este produsii de greutatea proprie a aparatului, greutatea izola(ici i
Factorul de forma K1 = 0,4 - 0,5 i depinde de modul de imbinare.
greutatea apei din interior. Se va tine seama de conditiile cele mai grele ale p.robei hidraulic<.:
oeficientul de slabire K0 pentru funduri cu orificiu central se determina cu relatiile·
' . cand aparatul sau tevile sunt pline cu apa. Pentru verificarea siigetii i a efortului unitar la
i'ncovoiere in schimbatoarele orizontale se folosesc relatiile :
K0 =1-0,43 pentru !!___<035
DC D ' 5 z4
(10.7)
d
f = 38:EI :s; fa
K 0 = 0,85 pentru 0,35 :$;-:s; 0,75
- q/2<
DC
a; - 8W _a,,
1111ck' d cste diametrul orificiului.
Pcnlru funduri cu mai multe orificii:
n { 2 2\ nd; ] 9,81
9
= IO (10.8)
[ \d e- di f,) m + -4-P
4 apa [daN/cm]
unde l este distanta intre reazeme (cm);
4
I - momentul de inertie (cm );
Relatiile (10.5) i (10.6) sunt aplicabile in urmatoarele conditii :
W - modulul de rezistenta (cm3);
H R s -c
0,15 :s; :s; 0,40; 0,5 :s; - :s; 1,0; 0,003 :s:; :s; Pm- densitatea materialului 111 kg/cm3 .
Pa- densitatea apei in kg/cm3 .
0,1O; -D _P
I ; D; D;
r
- ?: 0,1; r?: 3(sP - c1)
D; Pentru o sectiune inelarii cu diametrele de i d; :

Factorul de forma Ks este dat ill tabelul 10.5. I= .!!_(d4 - d4)

64 e I

Tabelul 10.5. Factorul de forma Ks=

1(;J Dacii siigeata tevilor este mai mare decat 2-3 mm se introduc pereti despartitori cu
grosimea de 3 - 4 mm, care spriji.na pe diverse portiuni o parte din tevi. Daca corpul
schimbatorului depii e te siigeata admisibilii se reduce distanta dintre reazeme, capetele
ramanand m consolii.
136 137
 SCHIMBATOAR
Ill,
1
•' 1
1 1<11H ' \l{lt \ 1 I, \S'l 1<'11,\'l'II SC'IHMB TOARELOR DIG
1

( \1,1)1)1{,\ Dacn \cvile sunt supu, la o varia(ic de tc1111w1 11111 ( \1, l i11o11 111,11, ii,' ,11 "' 11111111.1
l l11L'.k' sd11111b, loan: au 11w11111u11 i ll'Yile cxecutate din materiale diferite. in acest (N111),laoconstruc(• 1c•ng1·cti:i.a schimbatorului de cllldur , ll'Vilt ,111111 i,11p11°,l' 111 l
cu;,: 11111p1l•1,111111· iar mantaua la i'ntindere :
Hl' 11IL'./' grosimileclemcnte.lor respective §i se verifica eforturile produse de presiunilc
SmEmE,(L'.t1a1 -L'.tmam)
11 •i.:ntilor tcrmici §i de varia(iile de temperatura. Initial se considera un schimbator de

c{llduru rigid i se iau ill calcul cele mai dezavantajoase conditii posibi]e ill functionarea CT1 =- (10.15)
SmEm +S,E,
11paratului. Se insumeaza eforturile produse de presiuni, cu ceJe provocate de dilatariJc S EmE (Af a -Af mam)
diforite ale (evilor §i mantalei §i se compara cu cele admisibile. Porta axiala provocata de crm= 1 1 1 1 (10.16)
pr ·siunea agentilor termici, care solicita atat tevile cat §i mantaua la intindere, se calculeaza SE SE
cu rclutia : m m + t t
ff
2 2
P=- (D. -n·d )p +- n·d . •p.
ff
2 , mcareAut 1,uAmt sunt
0
diferent,ele illtre temperatura tevilor, respectiv a mantalei i cca initiala de montaj ( C).
in calcule se ia cazul eel mai dezavantajos ; . .
, , , [daN]
4 e e (10.9)
4 at, a_c coeficientul de dilatare al materialului din care sunt confeq1onate (evile,
in c11rc P; $i Pe sunt presiunile agentilor termici in interiorul §i exteriorul tevilor exprimate respectiv mantaua (1/grd). .
111(d11N/c1112);
Prin illSUmarea algebrica a relatiilor (10.10) cu (10.15) i (10.11) cu (10.16) se ob in
rl,. dinmetru] interior, respectiv exterior al teviJor (cm); eforturile unitare totale din tevi i manta, care se compara cu cele a misibile. a _aefortur_,_i
rl,-,
11 11t11n/\rul de (evi ; totale sunt rnai mici decat cele admisibile schimbatorul de caldura se executa ng1d. ln Cdi'.

I>1 dinmctrul interior al mantalei (cm). contrar se adopta o solutie elastica sau semielastica.

I!fo1iurile uni tare produse de presiune in tevi (a;) i manta (a:,) sunt:

(10.10) 10.6. CALCULUL COMPENSATOARELOR

(10.11)
In, construc1t·a schimbatoarelor de caldura se folosesc compensatoare d.e dilat,q. il'
pentrn a reduce soiicitarile mecanice ce apar datorita diferentelor de temperatura dmtre [cv,
in care E1, Em sunt module de elasticitate pentru materialul din care sunt confectionate
i manta. . . . . · la for(c
1evilc, respectiv mantaua (tabelul 10.5). Compensatoarele de dilatatie sunt supuse la pres1unea mtenoara precum §I
axiale i momente de incovoiere.
eqiunea tevilor( S1) respectiv ale mantalei ( S,,,) se calculeaza cu relatia:
D
[cni2] p -
a st+Sm (10.12)
t
=
a (10.13)
m
=
Daea tevile i mantaua sunt confecfionate din aeela i material: -
 in figura 10.2 este prezentat un compensator
(10.14) cu pereti paraleli ill1binat cu mantaua prin
Fig. 10.2. Compensator cu pereti paraleli
sudura cap la cap, pe ambele fete.
De obicei De = D;2 + (150 + 250) mm care
permite stabilirea marimilor r1, rz i a.

138 139
 1U. t'AR 11 ULARI rA fl Al Al
ATOARF OF CAL DURA SCHIMUA I Al I

( :1m,11m·11 di: p1u1 'Lt 1n: 11 pr1l'll-1i11 r111111w11sutorului sc calculeaztl cu rclatia: Utilizunc.lnola\iikdinfigura I0.3,gri:-i111 ·t1pl,ciit11ii11l.11, t,1,l, 111'11!1, 1111dqi.1•
1) 2 1) 2
' ,, /lC ' ( I 0.21)
0025 (10.17)
,\'µ 0
D,
. X
c,a. z
" t C1

in care Ds este diametrul pe care sunt mo11tate uruburile, 111 cm ;

10.7. CALCULUL PLACILOR TUBULARE
D1 - diametrul mediu al garniturii, 111 cm ;
fmbi_narea tevilor la placa tubulara se poate face prin mandrinare sau sudare.
Indifcrcnt de modul de incarcare, grosimea oricarei placi tubulare trebuie verificata
Ps - presiunea de strangere a uruburilor, 111 daN;
2
considcrandu-se tevile mandrinate. Grosimea minima a placilor tubulare de otel, 111 cazul nD
innndrinarii unor tevi cu diametrul de 20-;- J 00 mm :
P, = (l,2...l,4) Pe (daN) (10.22)

Smin = 0,5 + 0,125d O ( cm) (10.18)

1111dc d0 este diametrul orificiului i este mai mare cu (0,5-;-}) mm decat diametrul exterior Z =3 [(1-,8 2)-4,8 2 ln,81] (10.23)

ti (cvi.
(10.24)
Sccpunea cea mai mica a puntii dintre patru tevi trebuie sa fie de minimum 180mm2.
(; rosimea minima a placilor tubulare din cupru este :
2
2 1 1

Z3 = 1r(l- 2,Bf) (10.25)

Smin = 1+ 0,2d 0 (cm) (10.19)
Z4 = 1r(l- (10.26)
1111 scqiunca minima dintre patru tevi este de 340 mm2.
2,Bi)

l0.7.1. CALCULUL PLACILOR TUBULARE LA SCHIMBA..TOARELE De obicei placa tubulara nu se consolideaza 111 mod special; in acest caz sc vc1 i I IL 11
RIGIDE FARA LEGATURI DE ANCORARE rezistenta imbinarii pri11 mandrinare a tevilor, 111 ceea ce prive te smulgerea din ori firn,
1n figura 10.3. este reprezentat un fascicol de tevi prin mandrinare sau sudura in determinandu-se valoarea incarcarii specifice q (daN/cm) pe unitatea de lungiinc 11
placa tubulara , intr-o constructie rigida.
circumferintei tevii cu relatia ;

q = PcA (daN/cm) (10.27)

1rde

in care A este suprafata placii tubulare dintre patru tevi (figura 10.4) - suprafata ha urata.
_I
(l)[)o

- ...ml- >-<itl!l--1- @;
@med

I I I I
Fig. 10.3. Fascicol de tevi de constructie rigida
Aceasta placa tubulara este supusa la incovoiere datorita efortului de strangere a
uruburilor cat i a fort•ei Pc, uniform distribuita pe circumferint,a medie a corpu!ui Dnred
Fig. 10.4. A ezarea tevilor pe placatubulara
(10.20)
 141
140
 INUHUMATOR Pl OIi <. I Al I CHIMBATOAR or CALDURA
2
red 'u n tu(iilc din figura 10.5, pl d
t•,10N1111L•11 l'II l11h1il111,
A=t·b--f- (cm2) (10.28)
fncarcarea q trebuie sa corespunda valorilor: p \1 1
Sp =-"D' - - - + CI + '. (c111) ( I 0, I..!)
I

q :,:; 4 pentru tevi mandrinate in orificii netede sau m canale inelare ; 2 rp<:Ya

- q :,:; 5 pentru tevi mandrinate i cu unul din capete rasfrante ; unde p este presiunea cea mai mare de regim in inlcriorul sau exlcri rul icvil >r, 111
- q :,:; 7 pentru tevi mandrinate i cu ambele capete rasfriinte . daN/cm2;
Pentru tevile sudate cu placa tubulara, imbinarea trebuie sa corespunda conditiei : '¥ = 0,5...0,6 - coeficientul de fixare al placii;
n rp - coeficientul de rezistenta al placii :
n-d·h::C::1,25 -(de2 -di2)
D: -bd
4 (10.29) rp= '
0
(10.33)
Placile h1bulare supuse la incovoiere in interiorul portiunii ha urate, se verifica cu De
1dri(io: b - numarul de tevi pe diagonala hexagoanelor.

(10.30) 10.7.3. CALCULUL PLA.CILOR TUBULARE LA SCHIMBA.TOARELE

RIGIDE, CU LEGA.TURI DE ANCORARE SAU ANTRETOZE CU TEVl
DUBLU MANDRINATE
111 cur•: (cm) (vezi fig.10.4) (10.31) in figura 10.6 se arata legaturile de ancorare a placilor tubulare.

10.7.2. CALCULUL PLA.CILOR TUBULARE LA SCIIlMBA.TOARELE

DE CONSTRUCTIE ELASTICA.

fo figura 10.5 este prezentat un schimbator cu cap mobil care permite dilatarea
inclcpcndenta a fascicolului de tevi fata de manta i solicitarile datorate temperaturilor sunt
practic nule.

a b
iII Fig. 10.6. Legahn-i de ancorare pentru placi tubulare :
a) legaturi simple b) uruburi de ancorare
Se alege grosimea "s P" a placii tubulare din conditia de rezistenta a mandrinarii

l-½f(!)
tevilor i se verifica apoi efortul unitar de incovoiere
2
:

Pc
(10.34)
CY;= 3,61-07 <O"a
, l
unde d este diametrul legaturii de ancorare, in cm ;
Fig. 10.5. Fascicol de tevi de constructie elastica
142 143
 ATOAR , 0 CALDU A

/J , Jlll' llllll'II Ill lXIIII tit Ith 111 111 d11N/l't1?;

1
dislwt\11 min; kg, 11111, 111 l 111 ;
s - grosimca cchivalcnUi a pll\cii :
2
1. Manto;
, d 2D2 - - n 2. Fascicol de tcvi;
ne d2d 2ms
s=-----=- ---'--- (cm) (10.35) 3
1
"'---- 3. Izolatie tennica.
D2

undc O este diametrul placii tubulare, Yn cm ;

n - numarul de gauri pentru tevi ; 8
- numarul de legaturi de ancorare ;
dc - diametrul exterior al tevilor, ill cm ;
d,,, - diametrul interior al filetului legaturilor de ancorare, in cm.
Fig. 11.1. Sectiune transversala printr-un schimbator tubular, izolat termic.
De obicei grosimea izolatiei este cuprinsa illtre 20-;-100 mm in functie de temperatura
agentului din interiorul mantalei.

11. IZOLAREA TERMICA A SCHIMA.TOARELOR DE CALDURA. Prin alegerea unui strat termoizolant ( Oiz) se va verifica randamentul izolu(it·i

Pcntru a nu permite ca o parte semnificativa din caldura utila a agentului termic termice impus initial.
primar sa se piarda ill mediul Ynconjurator este necesar a izola termic cat mai bine orice Randamentul izolatiei termice este definit de relatia :
schimbator de caldura. 0 -Q
7],==-JQI P.]QQ[%] (11.1)
Principalele probleme care se pun la calculul izolatiilor termice sunt :
- determinarea pierderilor de caldura i a randamentului izolatiei termice pentru o
unde: Q1 - fluxul termic cedat de agentul termic primar ;
grosime de izolatie aleasa ;
- calculul grosimii izolatiei la un randament al izolatiei impus ; QP fluxul termic pierdut prin mantaua i capacele aparatului, precun1 i prin
- calculul grosimii izolatiei pentru realizarea unei temperaturi exterioare dorite ; portiunile neizolate (guri de vizitare, tuturi, racorduri etc.).
- stabilirea izolatiei optime din punct de vedere economic.
Pierderile de caldura prin capace, guri de vizitare, racorduri, tuturi etc. se pot calcula
In calculul termic al schimbatorului de caldura se impune initial valoarea separat pentru fiecare caz in parte, cu formule corespunzatoare, sau se pot aprecia cu
randamentului izolatiei termice. Pentru majoritatea schimbatoarelor de caldura, cand
aproximatie ill functie de tipul schimbatorului ;
acestea sunt bine izolate, randamentul izolatiei este cuprins Yntre 0,98 i 0,998. Printr-un
(11.2)
calcul tch.nico - economic se poate stabili grosimea optima a izolatiei. Daca nu se fac
astfel de calcule laborioase, ce uneori nu justifica munca depusa, grosimea izolatiei se
unde Qm este fluxul de caldura pierdut prin mantaua schi.mbatorului :
determina pornind de la valoarea randamentului izolatiei impus initial.
Majoritatea schimbatoarelor de caldura au mantaua tubulara. 11:l(tfi -t,)
(11.3)
in figura 11.1 se prezinta o sectiune transversala printr-un schimbator tubular, izolat
termic.
144 145
 IND

1111\k i.:slt• li11111111n·111111111111h 1 (111), 'ocficicnlul tic sd1iinb tic cOld11r ct.,, t• 1111111, 11 ',
,,, le111pi.:nil11r11 llll'dtl' 11 Ili11d11li11 1dlu1'in intcriorul manlalci (° '); impunantl tcmpcratura suprafeiei cxti.:1irn11i.: o 111t111i.ill 1 11111, 1111111 I, •11 r,11 "1

- tcmpcratura medic a mediului inconjurator (0C);

'·d, - diarnctrul interior al mantalci (m);
Coe:ficientul de schimb superficial
11111111v
ac poale f1 lliil 1d11I l'll 11111111 1q,111.

d2 - diametrul exterior al mantalei (m);

- diametru exterior al izolatiei termice (m); ae = 8,5 + 0,096.!lt
d3
al - coeficientul de transfer de caldura la interiorul mantalei; calculabila pentru 6t = tP• - t. = 10 + 60 °C.

1<0L - coeficientul de conductivitate termica pentru otel (materialul mantalei); Fluxul Q este cunoscut
1
(sau poate fi calculat) iar QP i Q111 se determina din
11.jz - coeficientul de conductivitate termica pentru izolatia termica (tabelul 11. l)
relatiile (11.2) i (11.3).
Tabelul 11.1. Coeficientul de conductivitatea termica pentru unele in relatia (11.3) deoarece :l0L « :ld i ae << ai, primii termeni de la numitorul
materiale termoizolante fractiei sunt mult mai mici decat urmatorii doi i pot fi neglijati.
,1, Temperatura maxima
Materialul (W/mK) de utilizare (°C) Se obtine ecuatia :
Vatii minerala 0,05 -0,06 500
Pasta pentru 0,05 la 0c 90 (11.4)
constructii
lpsos (uscat) 0,43 la 20 °C -
Placi de plutli uscate 0,042 - 0,053 80
Placi de stuf O,lla0°C 100
Vata de zgura 0,06 + 1,45-104 t 750 Se admite 11.;, = 0,1+ 0,2 W/m K i se impune tµ0, respectiv se calculeaza <Xe (s11u Hl'

Placi termoizolante din 0,087 - 0,09 la 50 °C - determina grafic din figura 11.2).
azbociment
Caramida diatomit 0,113+2,3-10"4t 850 Se calculeaza:

1r:r - cocbficie 1tul de sch mbd ca.le in convectie i radiatie de la suprafata exterioara I
2 Rezulta:
I a [W/m K]
0 :
v V
(11.5)
l
/
/
/ V
Ecuatia transcendenta (11.5) poate fi rezolvata prin incercari sau pe cale grafo
0 analitica.
V
/ Se reprezinta grafic functiile f, i /2 pentru d3 > d2 (figura 11.3) :
/ Fig. 11.2. Coeficientul de schimb
de / caldura a.e functie de temperatu
9 functie convexa
V ra suprafetei peretelui.

8
20 40 60 80 100 o dreapta

146 147
 INUKUIVIA I UK U "CHIMl::SAl OARED CALDURA 11. IZOLAR AT RMI A A

11
Dael\ tcmpcrtitLira t pc nu sc vcrifi ·ll la o tulcran\ll 111uxii111 d• L <', ll' 11 i111 tl11tl1tl

cu o nouii valoarc t pc.

in continuare se verificii valoarea coeficientului ae
ae =ac +a,.
Coeficientul de schimb de ciildurii prin conveqie a,, se determinii cu rcla(iilc
criteriale specifice convectiei libere :
NuJ
a=--
c d
3 (11.8)
Nu= C(Gr -Pryn

in care:
Fig. 11.3. Rezolvare grafoanaliticii a ecuatiei 11.5.
gd] . _ l . _ . _t pe + te
Gr =- -/JM, /J----------------, flt- tpe -te,111 t
2
V 273 +tm 2
La interseqia graficelor se obtine diametrul exterior d3 care precizeazii valoarea
Din anexa 2 se scot miirimile J, v,P,. in funqie de valoarea temperaturii t,,, iar din
1•rosimii izolatiei
tabelul 11.2, valorile constantelor C i m.
lzolatia este a!ciituitii dintr-un strat termoizolant 51 (de exemplu vatii mineralii) i un
Hlrut de ipsos 52( 6;= = 51 + 62 ).
6
Dacii se alege raportul : -1
62 Tabelul 11.2. Valorile constantelor C i 111.

Coeficientul de conductivitate echivalent se calculeazii cu relatia :

Caracterul Domeniul de
+1 Gr.Pr C m curgerii aplicare
rs} 62 0,5 0 Laminar Pliici i tuburi
Jech= Jz== -6- 61 1 1 (11.6) < 10-3
1,18 1/8 Laminar verticale i
I -X 62 Ai+ --½ 10-3... 500
orizontale
500...2-107 0,34 1/4 Tranzitoriu

> 2 •107 0,135 1/3 Turbulent

De obicei se aleg pentru At valori cuprinse intre 0,1 ... 0,2 W/mK i ulterior se
calculeazii grosimea celor douii straturi 51 i 52.
Coeficientul de schimb de ciildurii prin radiatie se calculeazii cu relatia :
Se calculeazii Q111 i se determinii 17;= cu relatia (11.1), care nu trebuie sii fie diferitii

cu mai mult de 3%. in caz contrar se reiau calculele cu o nouii miirime A;=.
-Coo)
de 77iz 5,75& Tpe 4 Te 4]
(W/niK) (11.9)
in continuare se verificii temperatura peretelui exterior : ae=Tpe-Te [[ 100)

(11.7)
ill care : & este factorul energetic de emisie al radiatiei dat in tabelul 11.3 ;
Tpe i Te sunt temperaturile peretelui exterior i mediului ambiant, ill (K).

148 149
 INPRUMATO ll PROlf Ll AJ J CIIIMB TOARf DF CALDURA

Tiihclul 11.3. Factorul cncrgclic dc emisic al radiatiei pentru difcritc rnat rialc
Materialul Temperatura &

psos 20 0,8 -0,9

1\:ncuiala cu var cu asperitati 10-90 0,91
1\:ncuiala cu amestec de negru de furn 100 - 225 0,96- 0,95
ECHIVALENTA INTRE UNITATILE DE MASURA DIN SISTEMELE SI si
Vopscle de ulei de diferite culori 100 0,92-0,96
MkgS
,ac alb 40-95 0,80-0,95
•nramida ro ie, cu asperitati 20 0,93
Nr. Sistemul de unitati
Denumirea Relatii de conversie
crt. SI MkgS
Daca valoarea ae difera de cea impusa cu mai mult de 5% se reiau calculele cu 2
l Masa kg kgf • s /m -
''d 2 Densitate kg/m3 I kgf' s2/m4 -
noua valoare. 3 Forta N kgf lN= 0,102 kgf; 1 kgf= 9,81 N
2
1 N/m = 10-5 bar= 0,102 kg£'m2 = 7,5·10-3 torr;
N/m2 kg£'cm2; 1 bar= 105 N/m2 = 750 tmr;
4 Presiune 2
(Pa); bar at; kgf/m2 1 kg£'m = 1 mm H2O;
at= 1 kg£'cm2 = 735,6 torr.
1 J = 0,102 kgf.m = 1/4185,5 kcal;
kgf · m; 1 kWh= 3,6-106 J;
5 Energie J;kWh
kcal; BTU 1 BTU= 0,252 kcal= 1,055 kJ;
1 kcal= 4,185 kJ = 3,968 BTU.

kgf-m/s;
1W = 0,102 kgf-m/s = 1,36-10-3 CP;
W = J/s; 1 kW= 103 W = 860 kcal/h;
6 Putere kcal/h; CP;
kW 1 kcal/h = 1,163 W = 3,968 BTU/h;
BTU/h
lCP = 0,735 kW.
7 Calduri specifice J/kg-K kcal/kgf.°C 1 kcal/kgf.°C = 4,1855 kJ/kg-K
Conductivitate
8 termica W/m·K kcal/m-h-°C 1 kcal/m-h-°C = 1,163 W/mK
Coeficient de
9 schimb superficial W/m2-K kcal/m2-h-°C 1 kcal/m-h-°C= 1,163 W/mK
prin convectie
Vascozitate
10 cinematica m2/s m2/s -
Vascozitate 2
11 dinamica N-s/m kgfs/m2 1 kgf.s/m2 = 9,81 N-s/m2

150 151
 l'l<Ol'IUICT Tll,11; Tli;RMOUINi\1\IIC 1, \1,11 I \1(1, lllr
SA'J'UIU'J'II•:, N 1,IJN< f 1
l'ROl'Hlli:'I' TILi 1r11,1<•1, \I 1, l l<IILIJI, LA p O,')l!I hnr
I
p j v' v" PH I I" ••
["Ci I r!1_.. J [bar] _Im3 /kgl j Im3/lq: I II g/111 'I
I'
lk.1/lq.:I lkJ/1 gl Ik,J/kgl I
_:J
I

I
-- I
I I
_j_J _ 2 3 4 I 5 (1 j 7 _J 8 J 9 J
6
A.·102 a·10 11·106 v·106 9-2. I 372,15 0,9775 j
Cp
[kJ/Nm 3
(W/m [m2/s] [Ns/m2] 2
[m /s]
I I 0,0010427 I
1,730 I
0,5780 - 9 J_2 _4 2259 I
2676 2257
K] K] I 2677 2254

-50
1,532 j 3
1,2963 I 4
2,00 5
13,1 I 6
14,538 I 7
9,490 I 8 ,71 I
100
101
373,15
374,15
1,0132
1,0499
0,0010435
0,0010443
1,673
1,618
0,5977
0,6181
419,1
423,3
2679
2680
2251
2248
102 375,15 1,0876 0,0010450 1,566 06386 427,5
-20 1,3 9 1,2969 I 2,28 I 16,8 16,157 11,97 l_lll_ 0,
103 376,15 1,1265 0,0010458 1,515 0,6601 431,7
2681
2683
2245
2243

J
Jl
I
104 377,15 1,1666 0,0010466 1,466 0,6821 436,0
() 1,251 1,2971 2,438 19,2 17,197 13,75 0,71 2685 2241
71 0,71 378,15 1,2079 0,0010474 1,419 0,7047 440,2
10 1,207 1,2971 2,51 20,7 17,697 14,66 105J 379,15 1,2504 0,0010482 1,374 0,7278 444,4
2687 2238
1,166 1,2971 2,58 22,0 18,198 15,61 0,71 2688 2235
20 380,15 1,2941 0,0010490 1,331 0,7513 448,6 2689 2232
10 1,127 1,2971 2,65 23,4 18,688 16,58 0,71 381,15 1,3390 0,0010498 1,289 0,7758 - 452,9 ...
110 383,15 1,4326 0,0010515 ••• ' 1,210 0,8264 461,3 2691 2230
40 1,091 1,2971 2,72 24,8 19,169 17,57 0,71
112 385,15 1,5316 0,0010532 1,137 0,8795 469,8 2694 2224
50 1102- -- 1,2971 2,79 26,2 19,640 18,58 0,71 114 387,15 1,6361 0,0010549 1,069 0,9354 478,2 2697 2219
60 1,026 1,3044 2,86 27,6 20,111 19,60 0,71 116 389,15 1,7464 0,0010567 1,005 0,9950 486,7 2700 2213

j
70 0,996 1,3044 2,92 29,2 20,572 20,65 0,71 118 391,15 1,8628 0,00 l 0585 0,9465 1,056 495,2 2703 2208
80 0,967 1,3044 2,99 30,6 21,023 21,74 0,71 393,15 1,9854 0,0010603 0,8917 1,121 503,7 2706 2202
120
122 395,15 2,1144 0,0010621 0,8407 1,189 512,2 2709 2197
90 0,941 1,3044 3,06 32,2 21,474 22,82 0,71
124 397,15 2,2502 0,0010640 0,7930 1,261 520,8 2712 2191
100 0,916 ----- 1,3059 3,12 33,6 21,906 23,91 0,71
-- t
399,15 2,3932 0,0010638 0,7486 1,336 529,2 2715 2186
80
120 0,869 1,3096 3,25 37,0 22,779 26,21 0,71 401,15 2,5434 0,0010677 0,7074 1,414 537,7 2718 ----
21
140 0,827 1,3147 3,37 40,0 23,622 28,66 0,71 130 403,15 2,7011 0,0010697 0,6683 1,496 546,3 2721 2174
160 0,789 1,3147 3,49 43,3 24,446 31,01 0,71 132 405,15 2,8668 0,0010717 0,6321 1,582 554,8 2723 2168
0,754 1,3199 3,62 47,0 25,251 33,49 0,71 134 407,15 3,041 0,0010737 0,5981 1,672 563,2 2725 2162
180
136 409,15 3,222 0,0010757 0,5664 1,765 571,8 2728 2156
200 0,7220 1,3239 3,74 49,7 26,016 35,03 0,71 138 411,15 3,414 0,0010777 0,5366 1,864 580,4 2731 2151
250 0,6530 1,3367 4,06 60,0 27,919 42,75 0,71 413,15 3,614 0,0010798 0,5087 1,966 589,0 2734 2145
100 0,5960 1,3502 4,37 68,9 29,724 49,87 0,71 142 415,15 3,823 0,0010819 0,4824 2,073 597,6 2737 2139
150 0,5482 1,3639 4,64 80,0 31,431 57,33 0,72 144 417,15 4,042 0,0010840 0,4379 2,184 606,2 2739 2133

j
0,5075 1,3808 4,91 89,4 33,099 65,22 0,72 146 419,15 4,271 0,0010862 0,4347 2,300 614,8 2742 2127
400 4,510 0,4130 2,421 623,4 2744 2121
0,4418 1,4118 5,45 113,2 36,160 81,85 0,72 148 421,15 0,0010884
500 ,,0,0010906
423,15 4,760 0,3926 2,547 632,2 2746 2114
0,3912 1,4411 5,98 133,6 39,063 99,83 0,73 152 425,15 5,020 0,0010928 0,3733 2,679 641,0 2749 2108
0,3510 1,4679 6,47 162,0 41,751 118,95 0,73 154 427,15 5,293 0,0010950 0,3552 2,815 649,6 2752 2102
0,3183 1,4918 7,00 182 44,301 139,18 0,73 156 429,15 5,576 0,0010974 0,3381 2,958 658,2 2754 2096
800 158 431,15 5,872 0,0010998 0,3220 3,106 666,9 2756 2089
0,2916 1,5127 7,40 216 46,696 160,14 0,74
900
0,2683 1,5311 7,84 240 49,011 182,67 0,74 160 433,15 6,180 0,0011021 0,3068 3,238 675,5 2758 2082
1000 162 435,15 6,502 0,0011044 0,2925 3,419 684,2 2760 2076
0,2487 1,5470 8,26 I 277 51,218 205,94 l ,74
1100 .I
1200
0,2319 1,5617 I I 8,66 I
I 301 I 53,376 230,17 I o,74
164
166
168
437,15
439,15
441,15
6,836
7,183
7,545
0,0011069
0,0011094
0,0011119
0,2790
0,2662
0,2541
3,584
3,757
3,935
692,9
701,7
710,5
2762
2764
2767
2069
2062
2056
170 443,15 7,920 0,0011144 0,2426 4,122 719,2 2769 2050
172 445,15 8,311 0,001 l 169 0,2318 4,314 727,9 2771 2043
174 447,15 8,716 0,0011195 0,2215 4,515 736,7 2773 2036
176 449,15 9,137 0,0011221 0,2118 4,721 745,5 2774 2029
178 451,15 9,574 0,0011218 0,2026 4,936 754,3 2776 2022

453,15 10,027 0,0011275 0,1939 5,157

18850J 458,15 11,234 0,0011344 0,1739 5,750
190 463,15 12,553 0,0011415 0,1564 6,394
195 468,15 13,989 0,0011489 0,1409 7,097
200 473,15 15,551 0,0011566 0,1272 7,662

152 153
 ANIC'A '1
\ ,, \ \
l'R(H'l{ll 'I' 'J'ILLC Tlm.MODINAIVll<'l1, 1,i,:Al'ICI l ALE ABlJIUJLIJI iN STARE01£
SATURATII<: lN FUN "l'JE DE PRESJUN g
PROPRIETATILE FJZJ E ALE Al'I<:l, 1'11, < 'tllrn 111,; SA'l'IIIUTll1:
j t I
±J
1>
IIJar) _rg_J o1
I
-- 13 ·10 4 i' a ·10 4 ,, ·10 4 V. J
6 .. I
.J I I· 4
I
I
2 3 5 I 8 1
[nl/h]
r•Jm'I [kJ/kg] [ni2/sl
7 [Ns/m2)
I
[grdr

I
J,00 99,01 0,0010432 1,694 0,5903 417,4 2675 2258 l l'r
1,1 102,32 0,0010452 1,550 0,6453 428,9 2679 2499 I I 2 i 3 I 4 5
• j
6 ! 7 I 8 I
1,2 104,81 0,0019472 1,429 0,0999 432,4 2683 2244 -0,7 0 0,5513 4,71 1788,363 1,790
0 999,8
1,3 107,14 0,0010492 1,325 0,7545 I.,
449,2 2687 2238 999,6 0,95 ' 12,03749 0,5745 4,94 1305,711 1,300
10
1,4 109,23 0,0010510 1,230 0,8098 458,5 2690 2232 2,1 83,90788 0,5989
'
5,16 1004,544 1,000
20 998,2
1,5 111,38 0,0010527 1,159 0,8627 467,2 2693 25,69374 0,6176 5,35 801,477 0,805 13,7
2226 30 995,6 3,0
1,6 113,32 0,0010543 1,091 0,9164 475,4 2696 2221 3,9 67,52187 0,6338 5,51 653,346 0,659 9,5
40 992,2
1,7 115,47 0,0010559 1,031 0,9699 483,2 2699 0,6478 549,360 0,556 7,0
2216 50 988,0 4,6 209,30813 5,66
1,8 116,94 0,0010575 0,9772 1,223 490,7 5,4
2702 2211 60 983,2 5,3 251,13626 0,6594 5,79 469,899 0,479
1,9- 118,62 0,0010590 0,9290 1,076 497,9 4,3
2704 2206 70 977,7. . 5,8 293,00626 0,6676 5,89 406,134 0,415 3, 5
2,0 120,23 0,0010605 0,8834 1,129 504,8 2707 2202 80 971,8 6,3 _334,96000 0,6745 5,97 355,122 0,366
2,2 123,27 0,0010633 0,8098 1,235 517,8 2711 3,00
2193 90 965,3 7,0 ,: 376,99748 0,6804 6,03 314,901 0,326
2,4 128,09 0,0010659 0,7465 1,340 529,8 2715 2185 2,5.'.i
100 958,3 7,5 419,11870 0,6827 6,08 282,528 _,Qd._95_
2,6 128,73 0,0010685 0,6925 1,444 540,9 2719 2178
,-- =--····.•-...........- ..-·- 2,25/
110 951,0 8,0 461,36553 0,6850 6,12 258,984 0,268 1,95
2,8 131,20 0,0010709 0,6461 1,548 551,4 2722 2171 8,5 503,6961 0,6862 6,15 277,592 o,244
120 943,1 1,75
3,0 133,34 0,0010723 0,6057 1,651 561,4 2720 2164 130 934,8 9,1 546,4035 0,6862 6,18 217,782 0,226
3,2 135,35 0,0010784 0,5701 1,754 571,1 2728 2157 6,20 201,105 0,212 1,57
140 926,l 9,7 589,1109 0,6850
3,4 137,86 0,0010776 0,5386 1,867 580,2 2731 2151 186,390 _0,202 1,41
150 916,9 10,3 832,2370 0,6838 6,21
3,6 139,87 0,0010797 0,5404 1,959 588,7 2734
1, .... .... 1,12.
2145 160 907,4 10,8 657,3631 0,6827 6,21
·•···•
173,637 0,191
141,79 0,0010817 0,4852 2,001 596,8 2736 2139 I, 'I
3&_ - 170 397,3 11,5 719,3266 0,6792 6,20 162,846 0,181
.... I,17
143,62 0,0010836 0,4624 2,163 601,7 2738 2133 180 886,9 l 2,1 763,2901 0,6745 6,19 153,036 0,173
143,39 0,0010855 0,4416 2,264 612,3 2741 2129 I 190 876,0 12,8 807,6723 0,6699 6,16 144,207 0,166 J,10
4 , 147,09 0,0010874 0,4227 2,366 619,8 2743 2123 I 1,0

:_
200 864,7 13,5 852,4732, 0,6629 6,11 136,359 --- 0,160
... 1,01
148,73 0,0010892 0,4054 2,467 626,9 2745 2118 210 852,8 14,3 897,6928 0,6548 6,06 130,473 0,154 0,() /
150,31 0,0010910 0,3895 2,568 633,7 2747 2113 220 840,3 15,2 943,7498 0,6455 6,00 124,587 0,149 (),1/'i
0J
I4,6
4,8
151,84
154,76
157,52
0,0010927
0,0010960
0,0010992
0,3747
0,3485
0,3258
2,669
2,869
3,069
640,1
652,7
664,7
2749
2752
2755
2109
2009
2090
230
240
250
827,3
813,6
799,2
16,2
17,2
18,6
989,8068
1037,5386
1085,6891
0,6373
0,6280
0,6176
5,92
5,84
5,74
119,582
114,777
109,872
0,145
0,141
0,137
o,<>
(),<)()
5,0 166,12 0,0011022 0,3060 3,268 670,0 2758 2082 ... 0,88
260 784,0 20,0 1135,7957 0,6048 ,'. 5,62 105,943 0,135 0,8(,
5,4 162,59 0,0011052 0,2885 3,467 686,9 2761 2074 270 767,9 21,7 1185,8897 0,5896 6,18 102,024 0,133 O,H<i
5,8 3,666 0,131
164,96 0,0011081 0,2728 697,2 2764 2067 280 750,7 23,8 1236,8398 0,5745 6,30 98,100
6,2 o, c,
167,21 0,0011109 0,2588 3,864 707,1 2766 2059 290 732,3 26,5 1290,8147 0,5582 5,05 94,176 0,129
6_&_ 169,37 0,0011136 0,2462 4,062 715,4 2768 2052 300 712,5 29,5 1344,8644 0,5396 4,75 91,233 0,128
0,87
0,8<)
7,0 171,44 0,0011162 0,2347 4,250 725,4 2770 2045
7,4 173,43 0,0011187 0,2243 4,458 734,2 2772 2038 on
7,8 098
175,35 0,0011213 0,2149 4,654 742,8 2774 2031
8,2 4,852 750,9 2776 2025
177,21 0,0011237 0,2061
_8,6 179,01 0,0011261 0,1982 5,045 758,8 2778 2019
9,0 179,88 0,0011273 0,1940 5,139 762,7 2778 1015
9,4
154 155
l'IH>PRIETATILE FIZICE ALE GAZELOR DE ARDERE LA PRESIUNEA DE 1,01325 bar 'A.LDURILE PE IFJCE ALE UNOI< (: \1,11 p1,I/N1111 h I
(Compozitia gazelor: rco = 0,13; rH O = 0,ll· r = O 76)
' 2 2 ' N2 ,
--------------------- ·--
-
Cp [kJ/Nm3·KJ j
_:_J I
A.·10 2 a ·10 2 CO2 N2 02 J
I
H2O Aeruse.
I I
Cp 17·10 2 v·lO 6 I I I Acr

2J
I
1" 1
[k,','m'J [kJ/Nm3 [W/m] [m2 /h] [N s/m2] [m2/s]
I I 2 3 4 I 5 6 I -
"rn 7 J
K] 0 1,5998 1,2946 1,3059 1,4943 1,2971 1,3188
·•·· ..
I j 2 I 3 I 4 I 5 • I 6 7 I
8 I
100 1,7003 1,2958 1,3176 1,5051 1,3004 1,3243
0 0,295 1,0425 2,2794 6,08 15,7842 12,20 0,72 200 1,7873 1,2996 1,3352 1,5223 1,3071 1,3318
JOO 0,950 1,0676 3,1284 11,10 20,3943 21,54 0,69 300 1,8627 1,3067 1,3561 1,5424 1,3172 1,3423
200 0,748 1,0969 1, 4,0123 17,60 24,1955 32,80 400 1,9297 1,3163 1,3775 1,5654 1,3235 1,3544
0,67
300 0,617 1,1221 4,8380 25,16 28,2331 45,81 500 1,9887 1,3276 1,3980 1,5897 1,3427 1,3652
0,65 '
400 0,525 1,5114 , 5,6987 35,04 31,6863 60,38 600 2,0411 1,3435 1,4168 1,6148 1,3565 1,3829
0,64 i
500 0,457 1,1849 6,5593 43,61 43,8549 700 2,0884 1,3536 1,4344 1,6412 1,3708 1,3975
76,30 0,63
600 0,405 1,2142 i• 7,4199 54,32 800 2,1311 1,3670 1,4499 1,6680 1,3842 1,4114
37,8666 93,61 0,62
700 0,363 1,2393 8,2689 66,17 40,6918 900 2,1692 1,3720 1,4637 1,6954 1,4248
112,1 0,61 1,3975
00 0,329 1,2644 9,1528 79,09 43,3798 131,8 0,60 1000 2,2035 1,3917 1,4775 1,7229 1,4097 1,4373
900 0,301 1,2895 10,0134 92,87 45,9108 152,8 0,59 1100 2,2349 1,4034 1,4892 1,7501 1,4214 1,4499
1000 0,275 1,3063 I 10,8973 i
109,21 48,3633 174,3 0,58 1200 2,2638 1,4143 1,5005 1,7769 1,4327 1,4612
II 00 0,257 1,3230 11,7463
124,37 50,7078 197,1 0,57 1300 2,2898 1,4252 1,5106 1,8028 1,4432 1,4725
1200 .. 0,240 1,3398 12,6185 141,27 52,9936 221,0 0,56 1400 2,3136 1,4348 1,5203 1,8280 1,4528 l,i_830
1500 2,3354 1,4440 1,5294 1,8527 1,4620 1,4926
1600 2,3555 1,4528 1,5378 1,8761 1,4708 1,5018
1700 2,3743 1,4612 1,5462 1,8895 1,4788 1,5102
1800 2,3915 1,4687 1,5541 1,9213 1,4867 1,5177
1900 2,4074 1,4788 15617 1,9423 1,4938 l,_5257
2000 2,4221 1,4825 1,5892 1,9628 1,5010 1,5128
2100 2,4359 1,4892 1,5759 1,9824 1,5072 1,5399
2200 2,4484 1,4951 1,5830 2,0009 1,5135 1,5462
2300 2,4602 15010 1,5897 2,0189 1,5194 1,5526
2400 2,4700 1,5064 1,5964 2,0365 1,6252 1,5583
2500 2,4811 1,8114 1,6027 2,0628 1,5303 1,5638

156 157
 ENTALPIA ,AZl!:LOR l'RO0USE ALE AROERII lie.I/ Nm31 VALORlLE ON, TANTELOR FlZI E ALii: C/\'./,1•l,t1U 111 ,\1<1111.1(11 ,, I \I I, \I HIii.ili

t
l°CJ Aer"'t• Aerum.
Gaze de ardere I -- Acr I
_j_J
0
2 I 3 I I
v·l0 6
I
A.·102
I
Pr I v·106 j_A.]0_:_ I - l'r I
2
100 [m /sl
200 I - [W/m·K) I -4 I 2
[m /s]
s
I [W/m·KI_ ]
6 I
- _
7
I
I
I I 2 I 3
300 0 12,2 2,28 0,72 13,3 2,43
400 100 21,5 3,13 0,69 23,0 3,12
500 200
600 32,8 4,01 0,67 34,8 3,74 0,71
300
700 45,8 4,85 0,66 48,2 4,37
400
800 60,4 5,70 0,64 63,0 4,91
500
900 76,3 6,55 0,63 79,3 5,45
600 96,8
1000 93,6 7,42 0,62 5,98
700 11
1100 112 8,27 0,61 116 6,47 0,71
I'
1200 800 132 9,16 0,60 135 7,00
1300 900 152 10,02 0,59 155 7,40
1400 l000 174 10,9 0,58 178 7,84
1500 1100 197 11,75 0,57 199 8,26 0,71
1600 1200 221 12,55 0,56 223 8,66
1700 1300 245 13,5 0,55 248 9,45
1800 1400 272 14,42 0,54 273 9,98
1900 1500 297 15,33 0,53 300 10,39 0,71
2000 1600 323 16,3 0,52 328 10,8
2100
2200
2300
2400
2500

159
158
 ECUATII CRITERIALE PENTRU DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE

Lungimea
Nr. crt. Conditii fizice de proces caracte- Ecuatia criteriala Domeniu de valabilitale --=-- -
ristica

Ecuatii criteriale la convectia fara schimbarea starii de agregare

I. Convectia libera in spatii nelimitate

r
Ho,::tr
Nu={ 0,60+0,387-[Gr·Pr.f(Pr)}
16

Gr.Pr <105
sau c-- =
1 Suprafata orizontala cilindrica d f (P,) 9 -
...,_::..=.
I
5
Nu= 0,40- (Gr·Pr)4 10 <Gr.Pr <109

I
h-inal·
2
Conducte cu aripioare de
grosime constanta
d+h Nu= 0,24-(Gr-Pr-¾ Y - pentru aer 3
10 <Gr.Pr< 10
7
SE
aripiz=e
b - distanta
-
dintre ari:>ioc.:-
II. Convectia libera in spatii !imitate
Nu =l Gr.Pr <1708
I

3 Placi plane paralele s Nu = 0,208 ·(Gr• Pr}4 1708 <Gr.Pr< 2,-2104 s - dis ;a c
'
35
Nu =0,092-(Gr-Pr)°' Gr.Pr > 2,-2104 placi

ANEXA 10 - continuare

Lungimea
Nr. crt. Conditii fizice de proces caracte Ecuatia criteriala Domeniu de valabilitate Obsen"Z
rislica

C ,l
Ill.lamConvectia
' fortata
I I

Nu = 0 664-Re2-Pr3 Re <5-105
0
Nu,,,,, 0,03-7 Ro ·' L-lunf-5<
4
Curgerea fluidelor in lungul
L 1+2,443-Re-0•1- Pr3-l 5-105<Re<l07 placii ·, c :::
suprafetelor plane cur£-$-

0,25 7
, , Pr 10<Re<l0
Nu= Nu1 ,,, + Nu, "b • -
i( Prp J (::,r
I

Re <2300
Nu+,37+[!,615 RoP, 0,7lT

I
3

Nu= { 49,37 + [1,615 • A- 0,7 J+( 2

1 +22-Pr
) -B} -C
•
2300 < Re <-3104
di-cE.-
d =-
0,1<-'-<1
3
L irr
d; t] [ J0,11 ay,--=
5 Curgerea fluidelor prin conducle sau
A=vRe-Pr-i ;B= Re-_Pr{iY ;C= : .
dech (

f-(Re-1000):Pr [ (d;J¾]
Nu= · l+ - ·(
4
1+12,2-Jr-(PrL1J L 3-10 <Re

0,11

= (1,82 -log Re-l,64f;( =

(PrpJ
 ANEXA 10- con ·nuare
Lungime
Nr. crt. Conditii fizice de proces a Ecuatia criteriala Domeniu de valabilitate Observa
caracte-
ristica

Re < Recr D=Dc [1-

Nu1am =!3,66 + 0,08-[l + 0,8-( r1 Re"'· Pr )- X
Rec,= 2300 • /3 (h/3,14·0cr2
Ds=L(i x 3
d O '194 [ Pr )0,14 ·.:.
m = 0,5 + 0,2903 -( ) ;x= PrP /3 =[1 + 8,6 -( r45J
L - lungme2
te
£.Re-Pr
h - pasul c --
=
#
d;
Curgerea fluidelor prin conducte s re
6 sau n - nuriar
in spirala Re > 2,2 •104 --'=
dech
Nuwrb=
1 + 12,7 •
8
{PrL1J
·(
Ds-d
s =
I [ )0 14
med· a S'.l.,-=Zr
t= 0,3164+003-(d;)2·(= ' De -
25
Re0• ' D ' Prp ::
C,
Nut,m,z = T/. Nu/a,,,. Recr + (1 -17). Nuturb.Re.,..
Rec,< Re< Re.,ux D - diar,,e7..Jri:
2,2·104 -Re ca
17 Re_ =2,2-10 4
2,2-104 - Rec,· DtDSntra:e-=
"h"..-.re

0.25 W·l
Nu= 0,3+-JNu12 + Nu1 2 • Re=--
lf/·V de - diarne
[ Prp) exterior
1[
l= 1C. d, If/=!-- a.
Nu, = 0,644 •../Jk -1/Pr 4-a condLJae<
2 8
7
Curgerea fluidelor transversal 0,037- Re0• • Pr 10 <Re< 106 s1 - pasu -e
pe un rand de tevi Nu,= le
l + 2,443 • Re-0•
1
-( P3- 1J 0,6 <Pr< 103 a= s1 de
• lagazese
inlocues:e
(Pr/Prp)"0.25
o...
(Tmg.r-p "O.•2

ANEXA 10 - continuare

Lungimea
Nr. crt. Conditii fizice de proces caracte Ecuatia criteriala Domeniu de valabilitate Obse",'a".
ristica

w - l * de - dia-e
Re= - - exterior
f//. V a cond
n
fft=l-- pt.b2l
4-a
b )
Curgerea fluidelor transversal pe =z n • d, ( --03
C V =l - 0,7 . a ' f// = 1- --
1[
pt. b < 1
8 un fascicul de tevi 2 4-a-b
f/11,s (b )2
asezare "coridor" - -+0,7 m = 0,25 pt. inc. fluid
a
m = 0,11 pt. racire fluid

Nu1 = Nu pentru un singur rand 10 <Re <106

de tevi, conform rel 7
 Re=W-·l
f//. V
n
f// = 1- - pt. b 2 l
2
4-a
Curgerea fluidelor transversal pe =z n • d, m=l+- 'If=!--- p tb
n
9 un rand de tevi 2 3-b <l
asezare "esicher" - 4-a-b
Nu1 = Nu pentru tn1 singur rand m = 0,25 pt. inc. fluid
de tevi, conform rel 7 m = 0,11pt. racire ftiid

10 <Re< 106
 NUM RUL 1rn TEVI Pl PLA. 'ILE TUBULARE
't
ALE lllMJlATOARELOR DE A.LOURA
U)
.0
0 ANEXAll
ro
::,

. !: 1-----1
0 c
(.) 2 1
.cA.c. _ec.::z.:. :.a'--re:.ca:.. .:iccn. .ch;;..cec=xc..:.a, _go::.;n:: I
0 Numiirul de tevi suplimentare pe
0
:0 randurile sectoarelor, m
r
r>o
z
U
<{
L oQ)
-0
::,
·1:
Q)

0
E
0

_
ctl
I,,. _;.1 _.J _._.::2 ,l ..:::.3_ ,---------'4_ , ..:..s_ , ..:::.6_ . _;_7_ , ..:::.8_ ,
(I)
..c 1 1 1 - - - - 1
2 3 7 I - - - - 7
c 3 5 19 - - - - 19
..(I):
t (,)l
4 7 37 - - - - 37
> 5 9 61 - - - - 61
6 11 91 - - - - 91
C: 7 13 127 - - - - 127
r 0 8 15 169 3 - - 18 187
ro "C
o 17 217 4 - - 24 241
·5
2ro ...:.c. 9
10 19 271 5 - - 30 301
21 331 6 - - 36 367
::,
(.)
.C:
t0l
f/1
11
12 23 397 7 - - 42 439
LU
13 25 469 8 - - 48 51 7
14 27 517 9 2 - 66 613
15 29 631 10 5 - 90 721
16 31 721 11 6 - 102 823
17 33 817 12 7 - 114 931
18 35 919 13 8 - 126 1045
19 37 1027 14 9 - 138 1165
20 39 1141 15 12 - 162 1303
21 41 1261 16 13 4 198 1459
22 43 1387 17 14 7 228 1615
23 45 1519 18 15 8 246 1765
24 47 1657 19 16 9 267 1981
25 49 1851 20 17 10 282 2083
Q)
U)
Q)
.l9
..Q 2
e
(.)
Q)
Cl.
"'
e
Q)
(.)
-0
ro
Q) Cl.
ro .o
=
(.)
·;:;; Q)
t;::
Q) -
'6 § t5
0
C g. C
u Cl. 0
::, (.)
(/)
165

0
 Tevi din otel fara sudura laminate la cald (STAS 404/1-98)
]
Grosimea peretelui (mm)
Tevi din otel fara sudura pentu schimbatoare de caldura (STAS 9377-90)
!
- 3,0 3,5 4,0 5,0 6,0 8,0 10 12 14 16 18 20 22
-
55
,-..
E Grosimea peretelui (mm)

f
0 .
i-::: - 0
- - 1,5 I 2,0 I 2,5 I 3,0 I 3,5 I 4,0 I 5,0 I 6,0 8,0
Ox Masa (kg/ml)
0

5 12 0,388 0,493 0,586 0,666 - - - -

-
25 Masa (kg/ml) 14 0,462 0,592 0,709 0,814 - - - - .
-- -- - - -
'J.I) - -
1,63
1,85
2,J 1 - - - - - - - 16 0,536 0,690 0,832 0,962 -
- - - - - 18 0,610 0,789 0,956 1,11 1,25 - - -
32 -
.14
2,14
2,29
2,46
2,63
2,76
2,96
-
-
- - - - - - - - 20 0,684 0,888 1,08 1,26 1,42 1,58 1,85 -
- - - - - - - - 25 0,869 1,13 1,39 1,63 1,85 2,07 2,47 2,81
JR 2,59 2,98 3,35 4,07 - - - - - - - 30 1,05 1,38 1,69 2,00 2,29 2,56 3,08 3,55 4,34
42 2 88 3,32 3,75 4,56 - - -
- - -
45
48
3,11 3.58 4,04 4,93 5,77 - - - - - -
38 1,35 1,77 2,19 2,59 2,98 3,35 4,07 4,73 5,92
3,33 3,84 4,34 5,30 6,21 7,89 9,37 - - - - - 45 1,61 2,12 2,62 3,11 3,58 4,04 4,93 5,77 7,30
-
51 3,55 4,10 4,64 5,67 6,66 8,48 10,11 - - - - - 48 - 2,27 2,80 3,33 3,84 4,34 5,30 6,2] 8,29
54 3,77 4,36 4,93 6,04 7,10 9,07 10,85 12,43 - - - - 57 - 3,36 3,99 - - - -
57 3,99 4,62 5,23 6,41 7,55 9,67 11,60 13,22 - - - - 60 - - 3,54 4,22 4,88 5,52 6,78 7,99 J0,2(1
60
(,
- 4,88
5,18
5,52
5,87
6,78
7,21
7,99
8,51
10,26 12,33 14,20 - - - - 70 - - - 4,96 5,74 6,51 8,01 9,47 12,23
10,95 13,19 -
l,5 - 5,74 6,51 8,01 9,47 12,23 14,80
15,24
17,16 19,33
- - - - 76 - - - 5,40 6,26 7,10 8,75 10,36 13,42
70 - 6,00 6,81 8,38 9,91 12,82 15,54 18,05
21,30 - -
80 - - - 5,70 6,60 7,50 9,25 J0,95 14,20
71 - 6,26 7,10 8,75 10,36 13,42 16,28 18,94
20,37
21,41
22,49
23,67 -
-
- - 89 - - - - 7,38 8,38 10,36 12,28 15,98
7(, - 6,86 7,79 9,62 11,39 14,80 18,00 21,01 23,82 26,44 28,85 -
H1 - 7,38 8,38 10,36 12,28 15,98 19,48 22,79 25,89 28,80 31,52 - -
89 - 7,90 8,98 11,10 13,77 17,16 20,96 24,56 27,97 31,17 34,18 -
'15 - 9,67 11,96 14,20 18,54 22,69 26,63 30,38 33,93 37,29 -
102 - - 10,30 12,70 15,09 19,73 24,20 28,41 32,45
108 - - 10,85 13,44 15,98 20,91 25,65 30,19 34,53
36,30 39,95 -
114 - - 11,54 14,30 17,02 22,29 27,37 32,26 36,94
38,67
41,43
42,61
45,72
46,36
49,82
49,91
53,71
,_g_1
127
- - 12,10 15,04 17,90 23,47 28,85 34,03 39,01 43,80 48,39 52,77 56,97
- 12,70 15,78 18,79 24,66 30,33 35,81 41,08 46,16 51,05 55,73 60,22
133 - - - 16,65 20,12 26,04 32,06 37,88 43,50 48,93 54,16 59,19 64,02
140 - - 17,39 20,72 27,23 33,54 39,66 45,57 51,30 56,82 62,15 67,27
146 - - - - 21,60 28,41 35,02 41,43 47,65 53,66 59,48 65,11 70,53
152 - - - - 22,64 29,79 36,75 43,50 50,66 56,42 62,59 68,56 74,33
159 - - - - 23,97 31,57 38,96 46,17 53,17 59,98 66,59 73,00 79,21
168 - - - 25,45 33,51 41,43 49,13 56,62 63,92 71,02 77,93 84,64
178 - - - 27,82 36,70 45,38 53,86 62,15
194 - - - 31,52 41,63 51,54 61,26 70,78
70,24
80,10
78,12
89,22
85,82
98,15
93,32
106,89
219 - - - - - 46,76 57,95 68,95 79,75 90 36 100,77 110,98 120,99
245 - - - - 52,28 64,86 77,24 89,42 101,41 133,20 124,79 136,18
273 - - - - - 62,34 77,44 92,33 107,72 121,53 135,83 149,94 163,85
324 - - - 68,66 85,33 101,80 118,07 134,16 150,04 165,72 181,21
356 - - - 72,80 90,51 108,02 125,33 142,44 159,36 176,08 192,61
377
 167
166
 .
°'
0
0
0u,
0
0
0
-lS- l,J
u,
0
0
W
00
N
u, 0
0
N
- -
u,
0
N -
0
0
000
u,
0 0
-lS- l,J
N
N
u, 0
N-
u, t:1
::,
u,
°'
-"' - - --
u,
<

°"' ' ".i,.a ; °'

0 0
u, -lS -
--.J L,)u, Li.> uJ N
N--.J
°' -lS- l,J - 00 --.J
°' -lS- -lS- -lS-
u, 00 u, N 00 -lS-
VJ VJ l,J N N0

"'
-lS- l,J u, 0 0--.J u, 0 -

fJ
0 l,J -lS- 00

..
·o, 00 --.J "' 00 0
N- >-'lr
°'
-
n. ,

- .."'
lS-
r:n
N
"' "" t_,,j
:;d
0,..,
- -"' - -
"
°' u, -lS- -lS- l,J N
- -
-
--.J N N
u, 'Tl
u,
-lS- -lS-
u, 0 "'
0
-lS- --.J N
<!:> u, 0
l,J °'
u, 0
-lS-
0 0 0
-lS-
0 0
l,J
0
N 0
0 0"'
--.J
000 u, p. t""
>
a

-s
00

- -°' - -- - "'
0\ - z
t_,,j
" (/)

",..,
00
0--.J 0
u, 0
°' "' -lS-
u,
-lS-
-lS-.
u,
l.,.) L,J N
"u', lu,J,
0
N
N
u,
0N
0
--.J
0
u, w
0 0
0 0
--.J
u, °' u, u, 0
u,
8- -lS-' 0
{Tl

() ;,d t_,,j
0 0
00
g0 00
-::,
'c:'!
:;d
N N
"
- -
- .?-
N

r:n
°'
.
N 00 -lS-
"'
§
' - I/s > 00 (/) {Tl

- °'- - - -
....,z

l,J N N N N N (/) ;,d

°' 0-
0 00 -lS- N 0 00 0 00
-lS-
>-'l C
g --
-
(/)

§ b

-
-lS-

-
N
c@:
..- °'9 "' °' °'°'
N N
.
°'
00 -lS- -lS- l,J l,J N N N 0 0 0 0 0 0 0

°' "' "'

u, .'-" ·--i l,J u, V,.-l'>-•N
" i
00
00
l;J l;J
u,
l;J .-l'>- ·o, V, 'iv l;J 0 0 l,J '\o '\o V, 'iv 0-
°'
N 00 00 l,J -lS- l,J l,J
0 u, u,
-lS- 00 C:
0 0 0 0 0 0
C,
"' ,

ANEXA 1.! (c

Teava FLANSE ROTUNDE PENTRU SUDARE CONFORM STAS:

Dn 8013-84(Pn I0) 8014-84(Pn 16)
d a
d, d2 d3 b Masa d, d2 d3 b Masa
mm kg/buc mm kg/buc
10 14 90 60 0,45 90 60 0,45
12 12
15 20 95 65 0,50 95 65 0,50
20 25 105 75 14 0,74 105 75 14 0,74
30 14 0,88 14 0,88
25 115 85 115 85
34 0,86 0,86
38 140 100 1,50 140 100 1,50
32
42 16 1,47 16 1,47
45 110 1,64 1,64
40 150 150 110
48 1,61 1,61
57 2,22 2,22
50 165 125 165 125
60 1 18 2,18 18 2,18
18 18
65 76 185 145 2,66 185 145 2,66
80 89 200 160 20 3,27 200 160 20 3,r
108 4,16 4,16
100 220 180 22 220 180 22
114 3,97 3,9-
133 5,75 5,75
125 250 210 250 210
140 24 5,47 24 5,4-
159 7,05 7,05
150 285 240 285 240
168 6,66 22 6.66
200 219 340 295 26 9,42 340 295 26 9,13
250 273 395 350 22 12,10 405 355 14.9{)
28 32
300 324 445 400 13,60 460 410
26
r;,sc
350 356 505 460 30 20,60 520 470 36
2s..:o
377 17,90 1
2.!.SO
400 406,4 2 565 515 32 16,10 580 525 30 38 J.!.60
670 26 3.1,-0 ,s
500 508 620 34 650 33 .!.j . 59.]0
600 609.6 -;go -25 30 36 3:.6C s- --o 36 s rJ.00
 OJA ,RAMA i1+.1.-x l'J NTRU AIW.lJL UM Im

..c:
O'o

d
Dn I d I s I H I h
mm ""

i
20 25 31
28 3;4 32 160 - ::::
8
25 34 3 33 l.:-

32 42 4;6 35 25
40 48 4;8 37 /40- ::
"5
50 60 4;6 40 "
E
10 55 40 ..§
4;6 43 25 120
73
65 10 58 40
76 4;6 44 25
10 59 40 /00-

80 89 4;8 47 25
12 62 40
100 114 5;8 53 25 80
14 68 40
125 140 6 67 25 ',l

10; 16 82 40 ti
60 LlJ
150 158 6 67 25 l
10; 16 82 40
200 219 6
12; 13
80
95
25
40
40 J-
250 273 6 93 25 I
12;20 108 40
25 I
I( 300 " 324 6
12; 20
106
O< 121
...
8 114 40
350 356 14 129 0
25 139 50
8 126 25
400 406 16 141 40
25 151 50
450 457 10;18 154 40 Conhnutu/ de umiditate x {kg/ kg aer uscat) lmm·=0.49.
25 164 50
500 ® 1O; (1'8)
25
(1.67
177
l 40 1
56

170
 ANEXA 17

CRITERII DE SIMILITUDINE

Denumirea
criteriului Simbol Relatie de calcul Semnificatie fizica (utilizare)
I 2 3 4
3
g-1·--------
-,-
p =Ga·-
-p 6p Forte grevitationale/Forte de viiscozitate
Arhimede Ar v0
p p (mi careliberii)
a.-1 Rezistentii termicii intemii/Rezistenta
Biot Bi - termicii la suprafaµ
A,
(transfer de ciildura)
p Forte de presiune/Forte de inertie
Euler Eu (frecarea fluidelor la curgerea prin
p·w2 conducte)

Fourier Fo a·, (transfer de ciildurii In regim tranzitoriu)

- I2
Froude Fr w2
- Forte de inertie/Forte gravitationale
(Boussinesq) (B)
g·l (curgerea fluidelor compresibile)
(Vedemikov) (V)
g-13 Forte grevitationale/Forte de viiscozitate
Galileu Ga
u-' (curgerea fluidelor viiscoase)
3
g- ·l ·6t Forte de perturbatie/Forte de viiscozitate
Grashoff Gr
v-' (schimb de ciildura prin convectie liberii)
(transfer de ciildurii i masii \'n timpul
r vaporiziirii unui lichid)
Kutateladze Ku
cp(t1 -tP) t1 - temperatura lichidului
tp - temperatura peretelui
Ciildurii transmisii prin convectie/Ciildurii
Nusselt Nu a.· I transmisii prin conductie
- A,
(transfer de caldura)
Transferul de ciildurii total/Transferul de
Peclet Pe p·c •w•l ciildurii conductiv
PA, = Re-Pr
(transferul de ciildurii)
Difuzitate momentanii/Difuzivitate
CP ·p·V = termicii
Prandtl Pr
A, a (transferul de ciildurii convectiv la
mi carea fortata a fluidului)
W·l Forte de inertie/Fofie de viiscozitate
Reynolds Re --
V (curgerea fluidelor)

UNIVERSITATEA fEHNICA
DE CONSTRUCTII BUCURE$TI
BIBLIOTECA •

Nr.
Inv.
1/L
 ANEXA 17

CRITERII DE SIMILITUDINE

Denumirea
criteriului Simbol Relatie de calcul Semnificatie fizica (utilizare)
I 2 3 4
3
g-1·--------
-,-
p =Ga·-
-p 6p Forte grevitationale/Forte de viiscozitate
Arhimede Ar v0
p p (mi careliberii)
a.-1 Rezistentii termicii intemii/Rezistenta
Biot Bi - termicii la suprafaµ
A,
(transfer de ciildura)
p Forte de presiune/Forte de inertie
Euler Eu (frecarea fluidelor la curgerea prin
p·w2 conducte)

Fourier Fo a·, (transfer de ciildurii In regim tranzitoriu)

- I2
Froude Fr w2
- Forte de inertie/Forte gravitationale
(Boussinesq) (B)
g·l (curgerea fluidelor compresibile)
(Vedemikov) (V)
g-13 Forte grevitationale/Forte de viiscozitate
Galileu Ga
u-' (curgerea fluidelor viiscoase)
3
g- ·l ·6t Forte de perturbatie/Forte de viiscozitate
Grashoff Gr
v-' (schimb de ciildura prin convectie liberii)
(transfer de ciildurii i masii \'n timpul
r vaporiziirii unui lichid)
Kutateladze Ku
cp(t1 -tP) t1 - temperatura lichidului
tp - temperatura peretelui
Ciildurii transmisii prin convectie/Ciildurii
Nusselt Nu a.· I transmisii prin conductie
- A,
(transfer de caldura)
Transferul de ciildurii total/Transferul de
Peclet Pe p·c •w•l ciildurii conductiv
PA, = Re-Pr
(transferul de ciildurii)
Difuzitate momentanii/Difuzivitate
CP ·p·V = termicii
Prandtl Pr
A, a (transferul de ciildurii convectiv la
mi carea fortata a fluidului)
W·l Forte de inertie/Fofie de viiscozitate
Reynolds Re --
V (curgerea fluidelor)

UNIVERSITATEA fEHNICA
DE CONSTRUCTII BUCURE$TI
BIBLIOTECA •

Nr.
Inv.
1/L