Dr.

Andrei Ridulescu
Colaborator: Ing. Marion Burtan

ELECTRO
TERAPIE Edilia aII-a
refbcutd gi addugitd

ME
ruM
EDITURA MEDICALA S.A.
Bucuregti,2014
 Electro!erapie Cuprins

L3.2.7 . Dispozitive fotoelectrice gi optoelectrice .......,...,..., 68 IV. Curenfii de joas

1.3,2.8. Cilcuite integrate. Nofiuni generale. Clasif,rcare 7l IV.1. Generalitdti.
1.4. Schema generald a unui aparat de curenli excito-motori. Circuitele electronice com- IV.2. Terapia prin
ponente....,..,.. 90 IV2.1. Stim,
tY.2
tl. Baiele fiziologice generale ale electroterapiei .....,........... 93 rv.2
ll, 1. Potenfialul de repaus (potenf ialul de membrand) 9J tv.2
II.2. Potenfialul de acliune ...,.................... 94 rv.2
II.2. L Depolarizarea...,......... 94 rv.2
II.2.2. Repolarizarea ............. 95 1Y.2.2. Teral
II.2.3. Restitulia (refacerea potentialului de repaus) 96 tv.2
I1.3. Stimularea $i excitabilitatea ........,.....,,.. 97 rv.2
97 tv.2
II.4. Electrotonusul ................
98 IY,2
IL5. Legea excitabilitdfii polare.............
IV.2.3. Teral
II.6. Elementele de caracteriza:re ale excitanfilor electrici care condilioneazi atingerea
rv.2
pra gului ciitic al membranei c€Iulare.......... 99
lv.2
11.7. Acomodarea. Panta impulsului de excitalie..... t02
rv.2
II.8. Frecvenfa stimulilor 103
IV.2.4. Stim
11.9. Modifi cEri ale excitabilitdfii ..,......,.......,, 103
IV2.5. Apli
II.l0. Transmiterea gi conducerea excitaliei 104
rv.2
ll.ll. Transmiterea neuromusculard ........... ..."...'......'..':.'...... 106
tv.2
III. Curentul galvanic (continuu) 109

IILI. Proprietdlifizice. Metode de producere a curentului continuu 109

lll.2. Aparatura pentru curent continuu ....... ;............. [2
III.3. Ac;iunile biologice ale curentului galvanic ll3
Ill.3.l. Migrarea ionilor. Electroliza biologicd. Ionoforeza. Electroforeza. Electro- IV.2.6. Apat
osmoza ........., 114 IV.3. Electromiol
III.3.2. Rezistivitatea tisulard la curent (Rezistenla ohmici) ll6 IV.4. Riscuri, con
III.3.3. Polarizarea tisulard prin c'urent galvanic. Depolarizarea n7 frecvenfd...
IIl.4. Efectele fiziologice ale curentului galvanic 119
V. Acfiunile curen!
III.4.1. Acfiunea asupra fibrelor nervoase senzitive t19
120 V.1. Acliunile bi<
III.4.2. Acliunea asupra fibrelor newoase motorii
r20 V.2. Principalele
III.4.3. Acliunea asupra sistemului neryos central
t2l V.3. Posibilitdlile
III-4.4. Acfiunea asupra fibrelor vegetative vasomotorii .....".........'..'..
12l V.3"1. in sc,
I11.4.5. Acliunea asupra sistemului neurovegetativ
V.3.2. in sc,
IIL4.6. InfluenJa sistemului circutator t2r
v.3.2
III. 5. Modalit6gi de aplicare ale galvanizdrilor .,.....,.......... ..,:::.:..,..:.: ..,. t22
v.3.2
III.5. L Galvanizarea simpli.. t22
III.5. l. l. Tehnica de aplicalie a galvanizdrii t27
I1I.5.2. Bdile galvanice 128
II1.5.2. l. Biile galvanice patru-celulare ..............'....., 128
111.5.2.2. B di le galvanice generale (Stanger) ........ t29
III.5.3. Iontoforeza (ionogalvanizdrile) ........."....;....... 130
lII.5.3.l . Factorii care influenfeazd pitrunderea in tegument 9i strEbaterea
fesuturilor a ionilor din substanfele chimice farmaceutice prin me-
toda galvanizirii .,...,.........,..... t32
III. 5.3.2. Diferite substante folosite in ionogalvanizdri ....'..'. "....' 134
1II.5.3.3. Tehnica de aplicafie a iontoforezei 136
lll.6. tndicaliile gi contraindica;iile galvanoterapiei 137
10 Electroterapie Cuprins

VI. Terapia cu inalt[ frecvenfd 211 VII.8.:

VI. l. Definilie. Clasificare 211 VII.8.I
VI.2. Modul de producere a curenlilor de inaltd frecvenli in scop terapeutic....'............." 211 VII.8.J
VI.3. Aparatele de unde scurte............. 213 VII.8.(
'VI.4. Proprietdlile fizice ale curenlilor de inaltd frecvenld 214 VII.9, Tehnic
VI.5. Undele scurte ............. 2t5 VII.10. Teratr
VI. 5. 1. Proprietdlile fi ziologice ale undelor scufte .......'..... 215 VII.11.Indic
V1.5.1.1. Particularitdtile curenfilor de inaltd frecvenld qi principalele acliuni VII.12. Cont
biologice gi fiziologice ale acestora 215
VIII. Fototerapi
VI.5. 1 . 1.1. Modul de ac{iune in intimitatea tisulard 2t6
VIII.1. Isto
VI.5.1.1.2. Ac{iunea fiziologicd a efectului caloric ........'........'.... 21'7
VIII.2. Prol
VI.5.2. Modalitdli de aplicatie ale undelor scurte,..,......... 218
VU
VI.5.2.1. Metoda in cdmp condensator 218
VlII.3. Ac|
VI'5.2.2. Metoda in cdmP inductor 221
VII
VI.5.3. Tehnica gi metodologia terapiei cu unde scurte ...."'.....' 222 VII
Vl,5.3.1 . Alegerea gi utilizarea electrozilor ... '. 222 VII
VI.5.3.2. Dozarea intensitdlii cAmpului de unde scude .".'..'.'.,. 223 VII
VI.5.3.3. Recomanddri 9i reguli de care trebuie sd se lind seama la aplica- VII
(iile de unde scurte ............. 225 VIII.4. Efer

VI.5.4. Indica{iile terapiei cu unde scurte .........'. ' 227 VI]

VI.5.5. Principalele contraindicaJii ale terapiei cu unde scurte ..,.......'.. 229 VII
229 VU
VI.6. Terapia cu inaltd frecvenld pulsatil5.........
231
VII
VI.6.1. Modul de ac{iune
VI.6.2. Efecte pe verigile fiziopatologice L)Z
VI.6,3. Indicafiile teraPeutice L)Z
VI.6.4. Datele principale ale metodologiei de aplicalie cu Diapulse 234
VI.6.5. Principalele avantaje ale utilizdrii terapeutice a aparatului Diapulse .....'.'..' 234
V1.7. Undele decimetrice 23s
VI.7.1. Acfiunea gi efectele biologice gi fiziologice ale undelor decimetrice....'..'... 236
VI.7.2. Modele de ernilitoare utilizate in aplicafiile cu unde decimetrice..'. 1,i I

VI.7.3. Tehnica de aplica{ie 238 VIII.5. Efe,

VI.7.4. Indicafiile tratamentelor de unde decimetrice 239 VI]
VI.7.5. Contraindica{ii 239 VI]
VL8. Principalele calacteristici distinctive intre undele scurle gi undele decimetrice........ 240 VII
VIl
VII. Terapia cu ultrasunete 241 VI1
VII. 1. Proprietl[i frzice 241 VI1
VIL2. Forme de ultrasunete utilizate in terapie 242 VI1

VII.2.1. Ultrasunetul in cdmp continuu 242 VIII.6. Rel

.,,,, ;":.',3rY,::1i::l'J:,:T:.1i1'11,"",1,;;;
VII.4. Mecanisme de producere a undelor ultrasonore
: :
ala
243
244
VIII.7. Ef;
VI]
vIl
VIIL8. Ind:
VII. 5. Aparate pentru ultrasonoterapie 245
VI]
VII.6. Ac{iunile biologice ale ultrasunetelor..............'.'.. 247
VI
VII.7. Efectele fiziologice ale ultrasunetelor ..............'... 248 VI
VII. 8. Metodologia aplicaliilor cu ultrasunete ..........'..'...... 2s0 VT
VII.8.1. Alegerea formei de cuplaj .....,...... 250 VI]
VII.8.2. Aleserea formei de ultrasunet 2s2 VI]
:troteraprc Cuprins l1

211 VIL8.3. Alegerea traductorului 253

2ll VIL8.4. Manevrarea traductorului 254
211 VII.8.5. Dozarea intensitdtii. Principii de dozare 254
2t3 VII.8.6. Stabilirea metodologiei de tratament in funcJie de natura jesuturilor tratate 255
214 VII.9. Tehnica aplicaliilor cu ultrasunete 256
2t5 VII.10. Terapia combinatd ultrasunet cu diadinamici 25'7
215 VII.ll.Indicafiile tratamentului cuultrasunete ........,..,...... 259
Ilunl VII.12. Contraindicaliile ultrasonoterapiei ................,. 264
2rs VIIL Fototerapia ................. 265
216
2t7
Vlll.l.lstoric 265
VIII.2. Proprietdli frzrce 266
218
VIII.2.l. Proprietdlile fundamentale ale luminii .. 267
2t8 VIII.3. Acfiunea fizico-chimici a luminii...
221 VIll.3.1. Efectul termic 270
222 VIII.3.2, Absorblia 271
222 VIII.3.3. Reflexia gi refraclia 272
223 VIIL3.4. Efecte fotoelectrice................ 272
lica- VIII.3.5. Efecte fotochimice .................. 272
225 VIII.4. Efectele biologice ale luminii 273
227 VIII.4.1. Acliunea asupra proteinelor gi aminoacizilor ..........,.., 274
229 V1I1.4.2. Acliunea RUV asupra sterolilor ........ 27 4
229 VIII.4.3. Acliunea asupra organismelor monocelulare gi a bacteriilor 274
231
VIII.4.4. Ac{iunea luminii asupra tegumentului .. 275
VIII.4.4.I. Radiafiile infrarogii (RIR).............. 275
232
232
VI11.4.4.2. Efectul radia{iilor ultraviolete 27 6
VIII.4.4.2.1. Eritemul actinic ............ 277
234
V1II.4.4.2.2. Pigmentalia melanici 279
234 Vlll.4"4.2.3.Sensibilitateacutanatdlaultraviolete 281
235 V 111.4.4.2.4. S ensibil itatea anormald la RUV. Fotosensibi-
236 litatea. Lucitele idiopatice 283
237 V1I1.4.4.2.5. Proteclia impotriva radialiei ultraviolete ........ 285
238 VIII.5. Efectele fiziologice ale luminii 286
239 VI[.5.1. Efectele asupra proceselor de metabolism ................. 286
239 VIII.5.2. AcJiunea asupra elementelor sanguine.:....................... 287
240 VIII.5.3. AcJiunea asupra circulaliei................... ........."..,.........".. 288
VIII.5.4. Acliunea asupra respira1iei.....,............. ........................, 288
241 VU.5.5. AcJiunea asupra aparatului digestiv 288
241 VIII.5.6. Acjiunea asupra glandelor endocrine ..............i............. 2E8
1Aa VIII.5.7. Acliunea asupra sistemului nervos 289
242 VIII.6. Relalia dintre radialia ultravioletd gi cancerul cutanat............ 289
242 VIII.7. Efecte clinice, proprietdfi terapeutice 290
z+J
VIII.7.l. Radia{ia ultravioletd 290
244
VIII.1.2. Efectele clinice ale razelor infraro$ii.................... 292
VIIL8. Indica{iile tratamentului cu raze ultraviolete 292
245
VIIL8.l. Dermatologie. 292
247
VIII.8.2. Pediatrie 294
248 VIII.8,3. Reumatologie ........................ 294
250 VIIL8.4, Tuberculoza... 295
2s0 VIII.8.5. Alte afecfiuni 295
2s2 VIIL8.6. Cu scop profilactic 296
t2 Electroterapie

VIII.9. Contraindicaliile actinoterapiei. ...,........................ 296

VI[.10. Alte utilizdri ale razelor ultraviolete 297
VIII. I 0. 1. Iradierea sAngelui 297
. VIILl0.2. Dezinfeclia (sterilizarea) aerului, apei gi a serului............ 297
VIII. 1 I . Indicaliile tratamentului cu raze infrarogii ..,,,.,............ 298
VIII.12. Principalele contraindicafii ale terapiei cu raze infraro$ii ................... 298
VIII. I 3. Te{nica aplicdrii radiafiilor ultraviolete ............., 298
VIII.13.1. Cdteva aprecieri asupra surselor artificiale de ultraviolete 299
SCUR
VIII. 13.2. Metode de mdsurare a radia{iilor ultraviolete 301
VIII.13.3. Tehnica de aplicare a tratamentului cu ultraviolete din surse artificiale 304
VIII. 13.3. L lradierile generale 304 Preocup
VIIL l3.3.2. Iradierile locale ............. 306
sunt mai vech
VIIL l3.4. Helioterapia... 306
VIIL 14. Tratamentul cu raze infrarogii ................... 347
in Fran!
VIII.t4.1. Bdile de lumind ............ 308 electricitate p
V[Il.14.2. Aplica{iile radiafiilor infrarogii in spafiu deschis 310 (+) $i (-) de E
lX. Terapia prin cAmpuri magnetice de joasfl frecvenfi........................................ JIJ
Primalr
IX.1. CAmpul magnetic
in1744-1745
J IJ
- IX.2. Acliunile cdmpurilor magnetice
3t4 vreme, eler,ul
IX.2.1. Elemente de magnetobiologie. Istoric ai dezvoltarea cunogtinJelor la stadiul incercbrile de
actuhl ............. ........................ 3r4 tulburdrilor dr
IX.2.2. Magnetoterapia gi pato genia oncolo gicd Jl / in Italia
IX.3. Bazele fiziologice ale terapiei cu cempuri magnetice 3t7
se preocupa bl
IX.3. 1. Procesele metabolice celulare 318
IX.3.2. Sistemul neuro-muscuIar .................. 318
bolnavilor,
IX.3.3. Sistemul nervos cehtral central gi sistemul nervos central vegetativ 319 Aplicali
IX.4. Modalitd{i de aplicare ale cdmpurilor magnetice de joasd frecvenfd 321 citdm in acesl
IX.5. Tehnica de lucru cu aparatul Magnetodiaflux-4 ................. 32s Abbe Berthal
IX.5.1. Reguli care trebuie respectate la aplicareatratamentelor cu Magnetodiaflux 327 in Angl
IX.6. Indicaliile terapiei prin cdmpuri magnetice de joasd frecvenld........ 328
IX.6. l. Afec{iunile reumatisrhale ..................
condilii de apl
328
IX.6.2. Sechele posttraumatice ......,............. JZt (1759), John
IX.6.3. Afecfiuni neulopsihice ..................... 330 afecfiuni, apo
IX.6.4. Afecfiuni cardiovasculare ..................................;.......... 332 Galvani
IX.6.5. Afecfiuni respiratorii JJJ nenului mu$(
IX.6.6. Afec{iuni digestive JJ+
IX.6.7. Afecliuni endocrine
InI796,
JJ+
IX.6.8. Afecf iuni ginecologice 335
numit apoi,,g
IX. 7. Contraindicafiile aplicatiilor cu Magnetodiaflux ................ JJO In 1804
IX.8. Magnetoterapia locali JJI nu se pot obli
X. Progrese 9i actualitifi in electroterapie .................... 341
in primr
X.1. Curenfii de joasl frecvenld
al lui Volta- s
341
X.2. Curenlii de medie frecvenfi JlZ
30 de ani, inc
X.3. Terapia cu inalte frecvenli 344 Descop
X.4. Terapia prin cdmpuri electromagnetice de joasd frecvenjd 344 electroterapie
X.5. Laserterapia ...,.......,....,... 346 G.B.A
X. 6. Tratamentul cu lumin[ p olarizatd policromatici .......,.. 349
nerv-mugchi,
Glosar de termeni..... 351 musculare $i l
Bibliografie selectivI ..,.....,.. 352 ERB - la dez'
 SCURT ISTORIC AL ELECTROTERAPIEI
Preocupdrile fald de electricitate gi efectele sale asupra corpului
omenesc
sunt mai vechi decAt ne putem noi imagina.
in Franta, charles du Fay pomen"egte pentru prima datd in 1733-
-
electricitate pozitivd, gi negativi (vitreous gi resinous), desemnate
despre
cu simbolurile
(+) ti (-) de Benjamin Franklin.
ald a fost scrisd de Johann Gottlob Krueser
o{iuni despre electricitate,,. Nu dupd mulltd
tian Gottlieb Kratzenstein _ se referd la
in re stabilirea
turburdri lor de s ens ib ilitate si motri ctt"rJlTllffil..,f,o,'f"ffiT,'J
in Italia, profesorii pivati la venefia, gi"".lrii. i"ri* qi v.*,ti ra Bologna
se preocupb cu mult interes o bundperioadd de timp
de acliunea electricit6lii
u.ulru
bolnavilor.
Aplicaliile terapeutice ale curentului electric in domeniul paraliziilor
continu6;
citdm in acest sens pe Bohac ai Divis in Boemia, Anton
de riaen in olanda gi pe
Abbe Berthalon in Franla.
in Anglia, Richard Lovett publicd o lucrare (1756) in care descrie
diferite
condilii de aplicare a unor forme de electroterapi. r..ornundute;
curand drpd aceasta
(I^759)' John Wesley dezvoltd, in cartea sa virtulile
electroterapiei in mai multe
afecfiuni, apoi John B. Becket scrie ,,Eseu despre electricitate,..
Galvani, la Bologna, incepe in 17g6 experimentele de stimulare
electrici a
nerwrlui mugchiului piciorului de broascd, publi.atrd rezultatelein
179r.
rn 1796, volta inventeazdpila(denumitd,,voltaicd,,), fenomenul
produs fiind
numit^apoi ,,galvanism', de Alexander von Humboldt.
In 1804, Wilkinson in Anglia, aratd cdin cazulparaliziilor de cauzdorganicd
nu se pot obline rezultate eficiente cu apticaJiile de curent galvanic.
In prima jumdtate a secolului al XIX_lea, Stefano Maiianini _
elevul favorit
al lui Volta - stimuleazd dire ct mugchiul paretic liiutilizeazd,electroterapia
timp de
30 de ani, incepAnd din 1827.
. Descoperirea aparatului de induclie a rui Faraday (1g32) ldrgegte sfera
electroterapiei in bolile sistemului n.*oi gi muscular.
G. B. Armand Duchenne se ocupd intens de aplicajiile de
curent pe sistemul
nerv-mugchi, recomanddnd printre altele, aplicafiile de curent
faradic in ,o"fiii.
musculare gi paraliziile atone; de asemenea, contribuie substantial _
impreund cu
ERB - la dezvoltarea electrodiagnosticului.
T4 Electroterapie

Pe parcurs, ttilizarea terapeuticd a curentului galvanic s-a dezvoltat gi

diversificat prin introducerea citre sf0rgitul secolului al XIX-lea a bdilor galvanice
patru-celulare de Schnee la Karlsbad gi a celor generale de Stanger la Uhn.
In domeniul actinoterapiei, numeroase descoperiri qi puneri la punct au
constituit rnomente esen{iale gi de referinld in dezvoltarea aplicdrii terapeutice a
razelor ultraviolete, dintre care amintim cele mai semnificative (celelalte fiind
prezentale la capitolul respectiv): prima producere ar1ificia16 de radialie ultravioletd
cu arc voltaic in 1802 (Hurnphrey Davy), primul tratament cu RUV artificiale in
1896-1897 (Niels Fiensen in lupus TBC), iradierea cu UV a ergosterolului cu
producere de vitamind Drin 1925 (Windhaus qi Pohl). Indr
Dezvoltarea continud a datelor experimentale de fiziologie qi fiziopatologie multiple ir
din a doua jurndtate a secolului al XIX-lea gi inceputul secolului XX, a contribuit Elec
nemijlocit la inlelegerea unor fenomene electrofizice gi electrofiziologice ce a dus dustrial al
inerent la explicarea gi fundamentarea qtiinlificd.abazelor electroterapiei. Pledeazd muncii, la
in acest sens descoperirile realizate gi rezultatele oblinute de numerogi cercetdtori noi, la per
gi savanli, precum: Hodgkin, Huxley, Nernst, Du Boys Raymond, Pfliiger, Hennann, acest cont
Gasser, Sherrington qi mulli al1ii. prioritate r
Progresele continue inregistrate de tehnicd au facilitat larAndul lor dezvoltarea
motrice",
qi diversificarea cercetdrilor vizAnd amplificarea utilizdrii 9i aplicdrii diferitelor important
Priv
domenii de electroterapie in patologia umand. Astfel, trebuie si citdm contribuliile
dent6, a ce
novatoare decisive ale unor cercetdtori ca: Leduc, Bourguignon (curentul continuu),
gi fabrica!
Kowarschick (curentul continuu, joasa gi inalta frecvenld), Bergonier, Henssge, de transfc
Hufschmidt, Edel, Shealy g. a. fioasa frecven![), Gildemeister, Wyss (media electronic
frecvenfd), Schliephake (inalta frecvenld), Reviere, Barnothy, Bassett, Becker, fiind ca fr
Yasuda, Fukada, Pilla, Hinsenkamp (cAmpurile magnetice). sarcini ale
Progresele objinute de evolulia fizicii gi a tehnicii, precum qi gradul de Stru
dezvoltare a aparatwri moderne de electroterapie, ne deterrnini s[ intrevedem cd nivelul ca
se creeazd premise certe ca viitorul sd aducd dupd sine realizdri continue gi superioare Abo
celor existente in acest mereu mai cdutat domeniu de terapie al suferinlelor umane. din princi
Ilustrative in sus{inerea acestei afirma{ii sunt realizarea gi introducerea ?n diagnozd;
practica medicald - in ultimele decenii - a unor metode noi gi perfectionate - remarcabi
utilizAnd dorneniile debazd. ale electroterapiei - precum inalta frecvenld pulsatild legate de t
(Miiinowski, Ginsberg, 1940), terapia combinatb ultrasunet cu curenlii diadinamici cap
(Gierlich, 1949), terapia musculaturii spastice dupd metoda Hufschmidt (1968), pornind dr
qi echipan
dezvoltarea curenlilor de medie frecvenli interferenliali dupd 1980 qi altele, ce vor
fiprezentate in cuprinsul acestei cdrfi.

Con
industria e

ritm deost
tehnologic
man catep
-co
 CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ELECTRONICA

Industria electronicd.a cunoscut gi cunoaqte o extraordinar[ evolu]ie,

cu
multiple implicalii economico-sociale.
Electronica este principalul,,gen
dustrial al 1dr ilot dezvoltate, cbntribu'ind
muncii, Ia ridicarea calitdgii produselor,
noi, la perfeclionarea metodelor de con

d deosebit electronica, care au un rol

9i tehnice.

remarcabile oblinute in ultimii ani in diversele domenii

medicale sunt indisolubil
legate de echipamentele electronice folosite.
privire de ansamblu asupra domeniului electronicii
uia pe doud mari direclii: componentele electronice

I.1. COMPONENTE ELECTRONICE.

ECHIPAMENTE ELECTRONICE
el
indu .a
ritm id.
tehnologic, domeniul foarte divers al co
mari categorii:
- componente electronice pasive;
'lectroterapie

CAPITOLUL II

aliile lui R
BAZELE FIZIOLOGICE GENERALE
pacientului
.catorul de ALE ELECTROTERAPIEI
rt constant

:dresor, un
:plineasscd Modul de acliune al agenlilor fizici asupra organismului uman trebuie
le tensiune gi
interpretat legerea noliunilor fundamentale
;pecializat. de electrofiz ludnd in consideraiie faptul ci
importanld orice agent viu constituie un stimul care
Le s[ fie cu
rxideze, sd

te precise.
etaj e.
mplexd, cu
i, memorii,
rm[r sporit
n serviciul

traduce prin transmiterea mai departe a stimulului de citre celulele gi fibrele

n"ruour.. in funclie de natura diferitelor structuri celulare apar reacfii specifice:
fibrele musculare secontractd, celulele glandulare secreti un agent fizic sau chimic

stimulatd - se constatd o contracfie musculard mai putemicd sau mai slabd.

II.1, POTENTIALUL DE REPAUS

(POTENTIALUL DE MEMBRANA)
inrepaus, procesele chimice gi fizice din membrana celulard se afld intr-o
stare de echilibru: Stimularea transformd periodic aceastd stare (de echilibru) 9i
detennind o serie de procese chimice gi fizice.
94 Electroterapie Bazele fizioloT

Membrana celulard joacd un rol hotdrdtor atdt in rspaus, cat $i in timpul $r corespun
stimuldrii. Ea este foarte sublire (70 A), fiind alcdtuita din straturi de lipide gi membrand r
albumine ordonate uniform, ce-i confer[ o permeabilitate selectivd. al membran
La nivelul membranelor celulare existd o reparlizare caracteristicd a ionilor. Mernl
Rolul hotdrator il au ionii de sodiu O{a.) li potasiu (K.), aflafi in concentralii declangdndr
diferite de o parte gi cealaltd a membranei: in timp ce Na* se afld in exteriorul de intrare a
celulei in concentralie de \42-145 mEq/l 9i in interior de numai 10-12 mEq/l Pennr
(raport l2ll),K* prezintd o concentratie extracelulard de 4 mEqll qi intracelulard proces in ca
de 140-155 mEq/l (raport 1/38). Cu oarecalr
Aceastd diferenli este menlinuti prin mecanismul denumit ,,porlpi,, ionilor de p
consumatoare de energie, adicd printr-o activitate energetici a celulei in care (permeabili
mitocondriile au un rol deosebit de important ca generatori de energie. decAt pentn
Prin acest mecanism de ,,pompd" in care se sustine cd rolul principal ii revine mare decAt r
pompei de sodiu, se realizeazd urmdtorul transfer de ioni: sodiul este expulzat pozrtrvrtater
activ extracelular, in timp ce potasiul pdtrunde in interiorul celulei (printr-un proces Aceastd trer
de difuziune - transport pasiv - fiind atras de sarcinile negative intracelulare). in domeniu
Permeabilitatea membranei celulare fiind de 50-100 de ori mai mare pentru K* ln
+
urt
decdt pentru Na*, K fiind 9i mai difuzibil - acesta va tinde mai rapid spie exterior
stimulul cu I
decdt este atras activ sd str[batd membrana celulard spre interioq unde concentratia
care aJunge
cationilor este mai micd. in acest fel, pompa de potisiu este pulin eficienti gi are
reprezinta d
un rol neinsemnat in generarea potenlialului de t'nembran5. Relinerea cantitetii
de actiune.
celei mai insemnate a ionilor de potasiu spre interiorul celulei nu se datoregte
Intenr
pompei de potasiu, ci potenlialului de 85 mV intracelular intrelinut de pompa de
numitul ,,p
sodiu. Datoriti diferenlei de concentrafie a celor doi ioni de la nivelul membranei
potenfialuh
celulare in repaus, se realizeazd o diferenli de tensiune numitd potenlial de
subcutanate
membrand, de repaus sau stabil. Mdsuratd prin tehnica microelectrozilor (Ling qi
excitabile g
Gerard, apoi Hodgkin gi Huxley) ea se prezintd la o valoare de -70 mV - -90 mV
(interiorul celulei fiind incdrcat negativ). considerabi
(realizaI6, d
Potenlialul este datorat polarizdrii electrice a membranei celulare. Direclia
de polarizare este totdeauna pozitivd in exteriorul membranei, fafd de interiorul fibrelor ner

celulei considerat negativ. nivelul piel

Poten{ialul de membrand fiind in ultimi analizd generat de gradientul de
concentratie a ionilor de o parte gi de alta a membranei, a putut fi calculat in raport
cu concentrafia ionilor de potasiu in interiorul 9i exteriorul celulei (NERNST), din
formula stabilitd rezultdnd -86 mv - valoare apropiatd de cele oblinute prin Chiar
mdsuritorile <iirecte cu microele ctrozi. sd restabiler
membrani:
de transpor
II.2. POTENTIALUL DE ACTIUNE membranei
acelagi timp
II.2.I. DEPOLARIZAREA cu un flux
restabileasc
stimularea celulei prin agenli chimici 9i fizici (mecanici, electrici etc.) pro- de permeaL
duce o serie de modificdri imporiante gi rapide ale proprietllilor gi implicit ale maxim al a
potenlialului membranei celulare, desfEgurate in miimi de secundd - caracteristice aceasta, pr(
9lectrolerapie BazeLe /izioLogice generale ale eleclroterapiet 95

i in timpul gi corespunzdtoare procesului de excitalie. Secventa varia{iilor potentialului de

le lipide 9i membrand din cursul excitaliei reprezintd potenlialul de actiune al celulei (implicit
al membranei celulare).
:d a ionilor. Membrana stimulatd devine dintr-o datd permeabild pentru ionii de sodiu,
:oncentra!ii declangAndu-se un flux masiv al acestor ioni dinspre exterior spre interior, curentul
r exteriorul de intrare al Na* atingAnd intensitatea de ieqire a ionilor de K*.
t-12 mEqll Penneabilitatea mernkrranei celulare pentru sodiu cregte in urma depolarizdrii,
ttracelulard proce s iu care partea externd a membranei devine negativd, iar cea internd pozitivd.
-
Cu oarecale intArziere fafd 4e fluxul ionilor de sodiu se produce un flux invers al
t ,,pompd,, ionilor de potasiu, dar de. mai rnicd valoare. in cursul depolarizdrii, conductanla
Llei in care (permeabilitatea) membranei pentru sodiu ajunge sd fie de 30-40 ori mai mare
decAt pentru potasiu, \ar viteza de migrare a sodiului ajunge pdna la de 7 ori mai
ral ii revine mare decdt cea a potasiului. In aceste condilii, degi ambii ioni sunt incdrcali pozitiv,
le expulzat pozitivitatea cregte in interiorul membranei fa{d de suprafala externd a acesteia.
r-un proces Aceasti trecere masivd 9i rapidd de ioni de sodiu in interiorul celulei este intAlniti
acelulare). in domeniul fiziologiei sub denumirea clasicd de OVERSHOOT.
pentru K* In urma modificdrilor rapide de permeabilitate gi de concentratie ionicd,
lre exterior stimr"rlul cu nivel de prag (de cxcitare) reduce potentialul de repaus cu l5 mV 20 rrV,
rncentralia -
care ajunge astfcl la o valoare in jur de -65 mV numitd gi potenfial ,,critic,,; acesta
ientd gi are reprezintd de fapt momentul depoiarizdrii membranei gi a declangdrii potenlialului
a cantitdlii de actiune.
: datoregte Intgnsitatea minimd necesard pentru declangarea excitafiei reprezintd aga-
pompa de
numitul ,,prag de curent continuu" sau REOBAZA. La om, pentru atingerea
nembranei
potenlialului critic de membrand de depolarizare a celulelor aflate in straturile
rtenlial de
subcutanate, nu este suficientd modificarea cu -20 mV deoarece intre lesuturile
or (Ling qi
excitabile gi electrozi se interpune tegumentul - a cdrui rezisten{d electricd este
--90 mV considerabild - la care trebuie sd adiug6m gi rezistenla foarte mare a nerr.ului
(realizatd de teaca de rnielina). Jindnd cont de aceste rezistente, pentru excitarea
e. Direcfia
fibrelor nervoase rimAn intensitdti de aproximativ 1/1000 din cea aplicatd la
, interiorul
niveiul pielii.
dientul de
tt in raport 1T.2.2. REPOLARIZAREA
NST), din
inute prin Chiar in timpul procesului de depolarizare incep sd apard procese care tind
si restabileascd potenlialul de repaus. Aceste procese de revenire la potenlialul de
membrand se constituie infaza de repolarizare. Are loc o inactivare a mecanismului
de transport al sodiului spre interiorul celulei cu reducerea bruscd a conductanlei
membranei celulare pentn; sodiu, al cdrui flux revine la valoarea de repaus. in
acelagi timp cregte permeabilitatea membranei pentru potasiu care va iegi din celuld
cu un flux crescut in intensitate; migcarea inversd a potasiului este in misurd sd
restabileascd valoarea de repaus a potenfialului de membrand. Aceastd modificare
etc.) pro- de permeabilitate dureaz[ aproximativ I ms. Interiorul celulei atinge in punctul
nplicit ale maxim al acestui proces un plus de 40 mV, ,,pozitiv fald de exteriorul celulei. Cu
lcteristice aceasta, procesele decl angate de stimulare, inceteazl.
96 Electroterapie Bazele fiziolt

(curent ele
absolutd (
50 ,,oboseala'
MV NIMIC". I
stimulate r

Potentiot de qctiune
50 Stud
MV ugor de ma
PR gi cu efectr
-100 utili
explordrile
Stimularea
scurtd de t
Prod
Fozd descendentd care sd de
Fig. - ComparaJie intre un potenfial local 9i un potenlial de acfiune.
100 membrane
Sunt reprezentatetoatefazeleunui poten{ial de acfiune tipic, de exemplu' realizAnd r
in axonul gigant (dupd V. Vasilescu). Cure
sd aclione
Modificdrile de potenlial care au loc in timpul de- 9i repolarizdrii alcdtuiesc
membrane
potenlialul de acliune. ,,Tensiunea de regire" era in timpul repausului membranal
declangale
de -80 mV iar tensiunea intracelular[ atinsi la sfArgitul repolarizdrii era de *40 mV.
Daci
impreund, acestea realizeazdun potenlial de acliune de 120 mV (fig. 100).
excitarea r
prin instala
1L2.3. RESTITUTTA au rmpofia
(refacerea potenlialului de repaus)

incepe imediat odatd cu incheierea fazei de repolarizare a membranei

celulare. Cu ajutorul pompei de sodiu-potasiu, Na* suplimentar iese din celuld,
iar potasiul se reintoarce in celuld - pdnd cdnd potenlialul atinge iariqi valoarea
de repaus de -80 mV. In pr
Pe durata potenlialului de acliune (in timpul depolariziirii), membrana celular[ gi fiziolog
este incapabild sd mai reaclioneze la un alt stimul, Aceastd perioadd se numeqte denumirea
,,refractari absolutd". Ea este explicati de teoria excitaliei, prin aceea cd nu mai Mod
existd suport de activare pentru pitrunderea sodiului in celuld. Pragul stimulului iar cele de
este in acest stadiu foarte ridicat qi nu poate fi depdgit' Pral
inc[ din timpul perioadei refractare absolute - dar dup[ depolarizare, deci in aclioneazit
faza de repolarizare - se instaleazd un stadiu in care pragul de excitare este mai excltaller.
scdzut, numit ,,refi'actar relativ"; acesta permite mai intAi o excitalie locald - cu o Cate
irtensitate mai scdzutd- care cu timpul, poate declanga un potenlial de acliune. datoritd de
Prin misurdtorile efectuate s-a putut stabili ci o fibri nervoasd mielinizatE excitantul
poate conduce cel mult 800-1 000 impulsuri pe secundl la o stimulare artificial). rnai micd.

7 Electrotr
ilectrolerapie Bazele.fiziologice generaLe ctle electroterapier 97

(curent electric); dar, dupd scurl timp, la frecvenle atdt de mari, perioadarefractard,
absolutd (1 ms) cregte gi frecventa maximd transmisd va scddea. Aceasta este
,,oboseala" tipicd a unui sistem care funclioneazd dtryd,legea ,,TOTUL SAU
'NIMIC". Dimpotrivd, cu frecvenle de 50-100 Hz, fibrele nervoase medulare pot fi
stimulate mai indelungat, fdrd a se instala fenomeue de ,,oboseald".

II.3. STIMULAREA SI EXCITABILITATEA

Studiul transformdrii in excita{i" ,."tu-a

utilizarea unor stimuli artificiali
uqor de manipulat, cu posibilit{i precise de dozare a intensitdlii gi duratei de ac}iune
gi cu efecte total reversibile.
Utilizarea stimulilor electrici in cercetdrile de fiziologie experimentald gi in
explordrile funclionale in scopuri clinice corespunde cerinlelor schilate mai sus.
Stimularea electricd se produce la varialii ale intensitdlii curentului intr-o perioadd
scurti de timp.
Producerea excitaliei reclamd o anum^itd intensitate a curentului de excitare,
care sd dep6geascd valoarea de ,,prag". In excitare joacd un rol gi suprafala
membranei stimulate, intensitatea curentului raportatd pe unitatea de suprafali
realizAnd densitatea curentului.
Curentul de stimulare, de o anumitd intensitate (I) instalat brusc, este necesar
ii alcdtuiesc sd ac{ioneze o duratd de timp (t) deterrninatd pentru a produce depolarizarea
membranal membranei - o anum,itd cantitate de electricitate (Q) fiind necesard pentru
de +40 mV. declangarea fluxului de ioni: Q: I ' t.
100). Dacd cregterea intensitdlii curentului se face intr-un interval de timp prelungit,
excitarea nu se produce, chiar la intensit[li mari ale curentului. Aceasta se explicd
prin instalarea unui proces de acomodare a lesutului excitabil. Deci, pentm stimulare
au impoftanli densitatea cnrentului, viteza de cregtere gi durata scurgerii sale.

membranei II.4. ELECTROTONUSUL

: din celul[, (Du Bois Raymond - 1848)
lqi valoarea
in procesul excitdrii au loc modificdri caracteristice ale proprietdlilor fizice
:ana celulard gi fiziologice ale lesuturilor, detenninate de sensul curentului qi cunoscute sub
se numegte denurnirea de electrotouus.
ra cd nu mai Modificdrile apdrute la nivelul polului negativ poarld numele de catelectronus,
rl stimulului iar cele de la polul pozitiv anelectronus.
Pragul de excitabilitate este mai coborAt in zona catodului, intrucdt acesta
zare, deci in actioneazd depoTarizdnd membrana, facilitAnd influxul de ioni gi astfel aparilia
are este mai excitaliei.
ocald - cu o Catelectrotonusul se manifestd prin cregterea excitabilitdlii tisulare (la catod)
le acliune. datoritd depolarizirii prin sarcinile negative ale electrodului; aceasta inseamnd cd
imielinizatd excitantul rninim necesar pentru producerea stimuldrii acltoneazd la o intensitate
re afiifrcialh. rnai micd. in cazurile in care catelectrotonusul este prea puternic sau de duratd

7 Electroterapie
 Electroterapie Bazele fiziolog
98

prea mare, adic6 in situalia unei depolarizdri extreme 9i de duratd, acliunea la anod aparr
favortzantd a excitatiei de cdtre acesta trece in blocaj (blocaj de depolarizarem mai intAi cor
,,de oboseald", depresiune catodicd).
blocaj"L,aanod, la catod poe
fenom.n"l" r" petrec in sens invers: crescand sarcinile pozitive pe curentului se
suprafala extemd a membranei, are loc un efect hiperpolarizant cu ingreunarea catodului.
apariliei excitaliei.
Excitabilitatea tisulard scade, iar in cazul unui anelectrotonus putemtc se
produce abolirea excitabilitelii prin blocaj anodic de hiperpolafrzare.
Laintreruperea circuitului, efectele asupra excitabilit[{ii se inverseazd.
Din cele expuse ne putern da searna ci la anod excitalia nu apare la inchiderea
circuitului (cregterea curlntului), ci la intreruperea sa, denumindu-se excitalie de inchiderea cru
este la
deschidere anodal[ - cu prag mai ridicat. Dirnpotrivd, excitalia catodalS
inchidere (a circuitului).

II.s. LEGEA EXCITABILITAITI POLARE Deschiderea c

(Pfliiger - 1859)

La aplicaliile de curent continuu gi dejoasd frecven!6, excitaliile electrice au

loc intotdeauna la unul din cei doi poli. Stimularea la polul negativ produce o
inversare a potenlialului de repaus la nivelul membranei, ce deternind deplasarea
sodiului intracelular, cu aparilra unei excitalii care se numeqte sectlsd de contraclie
catodic6.
I
La anod, prin trecerea cnrentului se realtzeazd o hiperpolartzare, care la
intreruperea curentului trece btusc din condiliile de hiperp olarizare spre starea CART
potenlialului de repaus cu apari{ia unei excitalii de intrerupere - secusa de
'intrerupere
anodicd. Aceste manifestdri reprezintd legea excitabilitdlii polare a lui
Pfliiser. Pentru
in timpul excitaliei nerr,ului in situ la om cu ocazia electrodiagnosticului, prin inchider
situaliile pai a fi pulin diferite. Dacd electrodul activ (de dim.ensiuui mai reduse) Caract
se ag;v75 pe tegument in apropierea unei ramificalii nervoase (punct de excitalie acestula sd l
nervoasd) gi se stimule az1riceistaprin schirnbarea alternativd a catodului cu anodul, vorbeascd de
atunci se va observa cd pe lingd contraclia de intrerupere a curentului la anod, se al nervului. i
observ6 gi secuse (contiaclii) la deschiderea curentului la catod qi la inchiderea
curentului la anod.
ordinea contrac{iilor declangate este urm[toarea: IC - IA - DA - DC. Dac[
se cregte intensitatea curentului in mod corespunzdtor pentnt excitalie, se obline
,,formula contracliilor" Brenner (l 862) :
IC>IA>DA>DC
Aceastd formuld este un element debazdla stabilirea unui electrodiagnostic
corect in condiliile de leziuni de nervi periferici (mugchi deneruat), situalii in care
ordinea contracliilor se inverseaz 6, ceea ce rcptezintd' un semn important de dege-
nerare a nervului afectat (reacfie degenerativd - parliald sau totald). Excitabilitatea trio
nenrului este redusd, pragul de stimulare la catod este ridicat, in timp ce contraclta dur
 Electroterapie Bazele fizioLogi.ce generale ule el ectrolerapiei

ratA, acllunea la anod aparela intensitdli rnai rnici decAt la catod. Astfel, anodul - sub care apare
depolarizarern mai intAi contraclia la intrerupere - devine electrod de excitalie. Pragul de excitalie
la catod poate deveni atAt de ridicat, inc6t la o cre$tere treptatd a intensitAtii
Liiepozitive pe curentului se poate ajunge la o contraclie de duratd, numitd tetanie la inchiderea
:u ingreunarea catodului.
TabeLul l
ns putemrc se
Modificirile produse la cei doi poli cu ocazia unei stimuldri electrice
(dupd O. Gillert)
nverseazd.
:e la inchiderea Anod
.se excitalie de inchiderea cntentului electrrr: Catelectrotonus Anelectrotonus
atodald este la Depolarizale Hiperpolalizare
(-80 mV / -65 mV) (80 rnV / 120 rnV)
Revenirea (retragerea) ionilor Concentlalea ionil r-,r pozitivi
pozitivi
r,E C[egterea excitabilitaiii Reducelea excitabiliihlii
Deschiderea curentului electlic Hiperpolalizare Depolatizare
(80 mV / 120 mV) (120 mV / -65 mV)
Concentrarea ionilor pozitrvr Revenilea (r'etragerea) ionilor
iile electrice au pozitivi
ativ produce o Reducerea excitabilitdtii Clegtelea excitabilitAli

rind deplasarea
;d de contrac{ie
II.6. ELEMENTBLE DE CARACTERIZARE
rizare, care la ALE EXCITANTILOR ELECTRICI
are spre starea CARE CONDITIONEAZA ATINGEREA PRAGULUI
:e -
secusa de
CRITIC AL MEMBRANEI CELULARE
dlii polare a lui

Pentru mesurarea excitabilitdlii unui nerv sau mugchi se practicd stimularea

,diagnosticului,
prin inchiderea unui curent continuu sau prin aplicarea unui stirnul dreptunghiular.
rni mai reduse)
Caracterul gradat al rdspunsului electric al trunchiului nervos face ca in cazul
nct de excitalie
acestuia sd nu mai aibd semnifica{ie noliunea de ,,prag de excitalie", ci sd se
lului cu anodul,
vorbeascd despre stimuli liminari, capabili sd producd cel mai mic rispuns sesizabil
ului la anod, se
al nervului. In cazul impulsurilor de curent ,,in treaptd" (frg. 101 a gi b) G. Weiss a
pi la inchiderea
I

)A- DC. Dacd

itatie, se obline f-_I-r
llntensitote (l)
Duroto 2lo
uL,
ln\
Reobazo*
-
--t--i-*
lo
ectrodiagnostic c
, situalii in care Cronoxie Duroto utild
lortant de dege- b
. Excitabilitatea Fig. )0). Stirnul electric in treapt6; b Dependenla dintre inter.rsitatea 5i
a -
np ce contraclia durata stimulilol liniali pi parametrii excitabilitdlii nervului (dupd V Vasilescu).
 El.eclroterapie Bazele.ftziclogice i
100

nume$te trmp u
MA
util este mai mi
5
curba intensitat
va trata electror
I, Cronaxia
un curellt a cdr
(Lapique). Valo
3 mielinice A, cr
.-g
mielinice mai sr
o
este lnvers protr
-9. Cronaxia
C
a) sd treacd dintr-
C
neuro-muscLllat
nervului gi cea z

pl6cii neuromot
unor cercetdri r
0l 0,2 03 0,/, 05 ms categoric al con
Duroto siimulului particularitd!ile
Fi g l 02 - .'l^iih1,iii: d e acf i u re valoarea (duratr
i::::x'iTi[3i] "" a) Crona>r
b) Crona>
stabilit o relalie aproximativd intre intensitatea (I) 9i durata (t) stimllilor care produc c) Crona;
rdspunsul mininr- Aceast[ relalie este de tip hipelbolic (fig' 102)' Menliond
cronaxie mult r
I, = Ir, * 9 (Io 9i q fiind constante), trebuie sd preciz
(cronaxie de s
in care: I,.: rcobazd, t : cronaxie 9i q: pragul minimal al curentului electric
Ia o
(cronaxie de co
duratd mai micd t. Trebuie s
Pebaza legii hri weiss, se definesc parametrii electrofiziologici uzuali ce diferite dupd fu
car acrerizeazd excitabilitatea nervului :
- cronaxt
Reobaza (I) - este intensitatea rninimd mai scuftd deci
excitalie (inregistrabild) intr-un timp nedefi n it'
excitaliei adecvate este intensitatea raportatd 1a
- cronaxr
curentului pe secliunea de membrand; aceasta este densitatea curentului, menlionatd
- cronaxl
comparativ cu r

gi mai inainte. Vulour"u ei este in funclie de mdrimea electrozilor: 1a electrozii

mici, densitatea este mai rrare (concentrarea mai mare pe unitatea de sr"rprafa{d),
in - cronaxl
musculaturii se
timp ce la electrozii mai mari densitatea este mai micd. La efectuarea electro-
- cronaxli
diagnosticului vom stirnula cu ajutorul electrodului mai mic, numit din aceastd
priJind ,,activ", in timp ce al doilea electrod va trebui sd aibd o suprafald cores-
- cronaxl
dorsale.
puntatoi mai mare (atdt de mare incAt densitatea curentului sd nu ating[ pragul
de
Mai trebr
excitalie), devenind astfel electrod,,indiferent" o serie de factor
trans-
Timpul tLtil. Curenlul excitator trebuie sd aibd un timp m.inim necesar scurtd), structul
poftului unei cantitdli suficient de mare de energie care.sd modrfice poten{ialul de hipocalcemie sr
i.purr, la nivelul membranei excitabile. Acest timp minim, in care ull curent drept- cald, echilibrul
unsbiular cu valoarea reobazei produce excitalia de inchidere a c"rrentului, se scade cronaxia,
Il.eclroterapie B aze I e fizi r: lo gic e ge n e ra I e a I e e I ecto I e rttp i ei l0l

nume$te trmp util (Gilderneister). Cu cAt intensrtatea este mai rnare, cu atAt tirnpul
util este mai mic Ai invers. Reprezentarea graftcd a celor doi parametri realizeazd
curba intensitate - tirnp (intensitate - duratd), care va ft prezenlatd la capitolul ce
va trata electrodiagnosticul neuromuscular.
Cronaxia. Tirnpul util minirn necesar pentru a produce o excitalie minind cu
un curent a cdrui intensitate este egald cu dublul reobazei se nume$te cronaxie
(Lapique). Valoarea ei este deosebitd dupd diferitele tipuri de fibre rlervoase. Fibrele
mielinice A, cu o excitabilitate mare, au o cronaxie de circa 0,1-0,2 ms; cele
mielinice mai subliri circa 0,2-0,3 ms, iar cele amielinice0,4-0,7 ms. Deci, cronaxia
estc invers propor{ionald cu excitabilitatea nen'ului.
Cronaxia motorie. Bourguignon a demonstrat cd pentru ca un influx nervos
sd treacd dintr-un nerv in mugchiul sdu efector, trebuie sd existe un izocrouism
neuro-muscular (cronaxii egale) sau cel mult un raport de l12 - 1/3 intre cronaxia
nerwlui gi cea a mugchiului striat normal, Blocarea transmisie influxului la nivelul
pldcii neuromotorii (cxperimental sau patologic) duce la heterocromism. Rezultatele
unor cercetdri mar noi - efectuate dupd 1960 - pun la indoiald caracterul atAt de
categoric al concepfiei izo- 9i heterocronismul. Totugi, se acceptd cd - in funclie de
particularitdfile fiziologice ale mugchiior striali - existd 3 grupe diferite privind
valoar-ca (durata) crouaxici si anurne:
a) Cronaxie scurld : 0,06-0,16 ms
b) Cronaxie medie:0,20-0,36 ms
care prodllc
c) Cronaxie lungd:0,40-0,72 ms
Menliondm aici cd, spre deosebjre de mugchii striafi, mugchii netezi au o
cronaxie mult mai lunga (50-700 ms), iar cea a miocardului este de 5 ms. Mai
trebuie sd precizdm cd cronaxia nervilor gi mugchilor ce au legdturile nervoase intacte
(cronaxic de subordonare) este mai mic[ decAt a aceloragi structuri separate
electric la o
(cronaxic de constitulie).
Trebuie sd cunoagtem cd valorile cronaximetrice ale mugchilor stria{i sunt
ci nzuali ce
diferite dupd funclia gi topografia lor, astfel:
e produce o - cronaxia rnugchilor cu activitate mai rapidd (fazici, albi sau de reacfie) este
mai scurtd decAt a celor cu activitate mai lentd (tonici, rogii sau de for!5);
ru realizalea
concentlalla - cronaxia este mai scurtd la mugchii flexori decAt la cei extensori;
, menlionatd
- cronaxia este mai nicd la punctele motorii proximale ale unui mugchi,
1a electrozii comparativ cu cele distale;
Lrprafa{d), in - cronaxia musculatnrii proximale a membrelor este mai scurtd decAt a
rrea electro- musculaturii segmentelor distale;
cronaxia membrelor superioare este mai micd dec6t a membrelor inferioare;
-
din aceastd
rafald cores- - cronaxia musculaturii ventrale a trunchiului este mai mici decAt a celei
gd pragul de
dorsale.
Mai trebuie ardtat cd valorile cronaximetriei fiziologice pot fi influenlate de
o serie de factori constitulionali gi de mediu: vArstd (sub 5 ani - cronaximetrie mai
ecesar tfans-
otenlialul de scurtd), structura 9i funclia mugchiului (vezi mai sus), echrlibrul electrolililor (la
lluent drept- hipocalcemie scade cronaxia), echilibrul acido-bazic, bioritmuri, reactivitate corti-
,rrentulni, se cald, echilibrul neurovegetativ, postura, temperatura mediului ambiant (crescutd -
scade cronaxia. scdzutd - creste) etc.
102 Electrolerapie Bazele fiziolt

In condilii patologice - de cauzd neurologicd centrald sau periferice - de1000n

transmiterea neuromusculari a influxului nervos este perturbatd gi in aceastd situafie, cuprinsd in
valoarea cronaxiei mugchiului striat (mdsuratd transcutan) cregte semnificativ, pAnd de valoarei
la nivel de 100 ms.
in afard de cronaxia motorie, literatura de specialitate mai menlioneazd
cronaxiile senzitive gi senzoriale. Se poate spune cd cronaxiile nervilor motori
sunt asemdndtoare celor ale nervilor senzitivi corespunzitori (cutanali supraiacenfi),
Mujc
fapt dovedit de studii experimentale.
electrici o
In ceea ce privegte cronaxia nervilor senzoriali, s-a constatat ci ea este evi-
(perioada r
dent mai mare decAt cea a nervilor motori - l-20 ms in funclie de diferite organe
elementim
de sim! studiate @. Bourgnignon, A. Kreindler, J. Brecher, R. Dejean 9.a.).
Succesiunr
; Din cele expuse mai sus rezultl cd cronaxia prezintd o valoare importantd in cAnd strucl
studiul caracteristicilor excitabilit[1ii nerv-substrat efector gi cu aplicalie deosebitd
cuprinzdnr
in diagnosticul 9i tratamentul afec{iunilor neuro-musculare. izolate, ci r
rdspund la
II.7. ACOMODAREA. PANTA IMPULSULUI neted[ rdsl
deoarece n
DE EXCITATIE ate. Aceas'
pe fibrele r
intre condiliile esenfiale de rdspuns la stimularea electricd, in afari de
sau denen
intensitatea curentului gi timpul util este gi bruschelea curentului aplicat. Dac[
intensitatea cre$te prea lent, stimulul devine ineficace chiar la valori finale de
. Frec
vegetatrve
supraprag. Aceastd particularitate a stimulului cu panti lind numitd impuls
gi sinapsel
triunghiular, exponenlial, trapezoidal sau progresiv care nu mai declangeazd
(sinapse c
stimulare, se nume$te acomodare (Nernst- 1908),
diator este
Conform teoriei ionice a excitaliei (Hodgkin gi Katz), acest proces al aco-
catecolam
moddrii este condilionat de inactivitatea progresivd a sistemului de transport pentru
un timp m
sodiu. Activarea acestui sistem de transport este necesard pentru intrarea rapidd in
celuli a ionilor de sodiu: in procesul acomodirii, acest fenomen nu se mai pro-
duce. Cregterea progresivd a stimulului declangeazd procese conharii care frdneazd
sistemul de transport al sodiului (,,inactivarea sodicd"). Un curent cu panta brusc[
nu permite fesuturilor sd mobilizeze procesul de inactivare al transportului de sodiu. Cre;
Pe lAngd impermeabilitatea membranei celulare pentru sodiu, se pare cd mai in perioac
participd qi diminuarea fluxului pentru potasiu (Hodgkin). Scdderea
Fibrele nervoase gi fibrele musculare se comportd in mod diferit in ceea ce efect de n
privegte procesul de acomodare. Fibrele nervoase somatice gi mugchii striafi inervali produce o
cu nervii intacfi se acomodeazd,foarte bine, Posibilitdtile de acomodare ale fibrei are efect s
musculare f6rd conexiune nervoasd sunt foarte mici. Din aceasti cauzd, mugchii Une
denervali nu au acomodare; ei nu se pot acomoda la impulsurile cu panta lind. prin mdrir
Aceastd proprietate este utilizati la electrostimularea selectiv[. Scdr
Coeficientul de acomodare G, este o mdrime care apreciazd fenomenul de gi relativd
acomodare. Pentru stabilirea sa se determind intensitatea pragului de stimulare la potasici ir
curent dreptunghiular comparativ cu cuientul triunghiular (exponenlial) cu duratd ai excitab
llectroterapie Bazele jiziologice generale ale electroterapiei 103

rerifericd - de I 000 ms, respectiv cu panta de I 000 ms. Valoarea normal[ a acestuia este
rstd situafie, cuprinsd intre 2 gi 6. La pierderea acomoddrii, coeficientul de acomodare se apropie
icativ, pAnd de valoarea l.

rentioneazi
II.8. FRECVENTA STIMULILOR
ilor motori
praiacen{i),
Majoritatea structurilor excitabile prezintd in timpul aplicdriiunor excitanli
electrici o anumitd perioadd de timp in care sunt refractare la o noud excitalie
ea este evi-
(perioada refractard absolutd). Acest fapt ne determind s[ ne ddm seama cd un alt
:rite organe
element important in producerea excita{iei electrice il reprezintd frecvenla stimulilor,
$.a.). Succesiunea foarte rapidd a impulsurilor nu poate provoca apari{ia excitaliilor,
rportantd in
cAnd stmctura excitabild se afld infazarefractard (,,frenarea" Vedenski). Sistemele
e deosebitd
cuprinzAnd musculatura netedd gi inervalie vegetativd nu reaclioneazd la impulsuri
izolate, ci numai la repetarea lor (sumafie temporard a impulsurilor). Aceste structuri
rdspund la stimuli repetafi, chiar cdnd acegtia au o intensitate sub prag. Musculatura
t
netedd rdspunde numai la un stimul cu pantd foarte lin[ de cregtere a curentului,
deoarece nu prezint[ fenomenul de acomoddre, caracteristic fibrei musculare stri-
ate. Aceasti particularitate ne permite sd acfiondm selectiv cu parametrii respectivi
pe fibrele musculare striate gi netede, precum gi pe fibrele musculare striate sdndtoase
in afard de
sau denervate.
licat. Daci
:i finale de
, Frecvenla aplicdrii stimulilor va trebui sd lind cont gi de natura inervaliei
vegetative'a structurilor excitate. Organele inervate de patasimpatic, placa motorie
Litd impuls
gi sinapsele sistemului nervos central necesitd o frecvenld mai mare a excitaliilor
eclangeazd,
(sinapse colinergice), deoarece acetilcolina eliberatd la nivelul sinapselor ca me-
diator este inactivatd intr-un timp foarte scurt, in timp ce inactivarea mediatorului
ces al aco-
catecolaminic la nivelul sinapselor adrenergice (simpaticul postganglionar) necesitd
iportpentru
un timo mult mai luns.
:a rapidd in
;e mai pro-
,refrdneazd, II.9. MODIFICARI ALE EXCITABILITATII
anta bruscd
ui de sodiu. Cregterea excitabilitetii se produce in condilii fiziologice in urma excitaliei,
are cd mai in perioada postpotenlialului negativ de revenire lent[ la poten{ialul de repaus.
Sciderea ionilor de calciu (a cdror prezenld ln lichidul extracelular exercitd un
:in ceea ce efect de moderare a excitabilitd{ii neuromusculare prin intermediul membranelor)
ia!i inervali produce o cre$tere insemnatd a excitabilitdlii; cregterea potasiului ionic extracelular
e ale fibrei are efect similar.
16, mugchii Unele substanle farmacodinamice, precum este veratrina, acliondnd direct
panta lind. prin mdrirea permeabilitdjii celulare, produc cregterea excitabilitdlii.
Sc derea excitabilitdtii se manifestd in timpul perioadelor refractard absolutd
,omenul de gi relativd a procesului de excitalie. Excesul de calciu ionic, ca gi deficitul de ioni
timulare la potasici in lichidul extracelular sunt factori stabilizatori ai membranei gi moderatori
L) cu duratd ai excitabilitatii.
104 EleclrolercLpie Bazele.fiziologice

O serie de substante chimice deprimd excitabilitatea prin actiune de scddere Str

A.
a permeabilitdlii celulare (anestezicele locale) sau prin modificarea transportului
ionilor de sodiu (anestezicele generale du tipul eterului gi cloroformului).
l-
=
:
il.10. TRANSMITEREA $I CONDUCEREA
EXCITATIEI =
-
Excitalia membranei, provocatd de stimuli supralirninari, are capacitatea de
a se propaga, cuprinzAnd intreaga membrand a celulei excitabile. Proprietatea Fio
membranei excitabile de a conduceunda de depolarizare se numegte conductibilitate. actioneazd,cau:
Modul de conducere a excitaliei diferd in ftinclie de tipul fibrelor nervoase 1-3 rnm, ea es
strdbdtLrte : amrelinice sau mielinice. Ranvier" (fig. 1

in fibrele amielinice excitalia este transmisd cu continuitate prin propagarea La nivelu

din aproape in aproape a,,curentilor locali,, descrigi de L. Herrnann cu peste 100 de 500 de ori n
de ani in urmd (1870). Curenlii locali, care se prpduc in interioml zonei excitate, propagat de la
actioneazd, asupra zonelor vecine, intocmai ca gi catodul care a generat excitalia, Kato, L Tasaki,
producAnd o depolarizare care progreseazd (din aproape in aproape). Zona depolari- de conducere c
zaLd,, daLorildpdtrunderii inverse dinafard induntru a curentului este repolarizatdin datoritd faptulu
aqa fel, incAt avanseazd sub fonna unei unde. Unda de depolarizare se propagd consum energel
depolarizare, e>
astfel in ambele sensuri, plecAnd de la catod.
Referitor
Curenlii electrici locali traverseazi intreaga suprafald a membranei axonale
giin cei mielini
qi se inchid prin axoplasmi gi prin lichidul interstilial, circulAnd in exterior dinspre
(de la dendrir
regiunile in repaus cdtle porfiunea activd a fibrei, iar prin axoplasmi, in sens invers. Unrdireclionalir
Dupd transmiterea mai departe modificdrii potenlialului membranei, la punctr,rl
a de sinapse, carr
de ple^care a excitaliei se reinstaleazd,,linigtea,, echilibrului de repaus (fig. 103). circulafie al inf
In fibrele mielinizate excitalia este transmisd saltator din urmdtoarele mo- Viteza cu
tive: aceste fibre sunt invelite de o teacd de mielind alcdtuit[ din stratr"rri concentrice fiecare tip de fit
produse de celulele Schwann printr-un fenomer de rdsucire in jurul axonului. Ea cAt fibra este m
Erlanger g

Curentitocoli Apo de more de conducere gi

++++++ +++ +++++

K*

+++++++ +++
Fompo
I de sodiu
Crestereo
permeobilitdtii K+ No'
pentru sodiu

Fig. 1 03 - Conducerea excitaliei prin microcuren{i locali cu pro-

gresiunea undei de depolarizare in ambele sensuri din zona
excitatd (Hermann).
Iectroterctpie B aze I e fiz io Io gice ge nerale uLe e I ec I ro te rcLp i e i t05

de scddere
Lnsportului
ri).
Mielino

Axoplosmo

acrtatea de
'oprletatea Fig. 104 - Fibra nervoasd cu teaca mielinrcd pi strangulaliile Ranvier..
rctibilitate. actioneazS,ca un izolantpentru curentul electric. Din loc in loc, la distante egale de
r nervoase 1-3 mm, ea este ,,gaflritd" de nigte ,,strangulatii" de circa I p numite ,,lodurile
Ranvier" (fig. 10a).
rropagarea
peste 100
ri excitate,
. excitatia,
l depolari-
larizatdin
e propagd consuur energetic foafte redus pentm repolarizarea in timpul conducerii undei de
depolarizare, expresie a impulsului nervos.
er axonale
or dinspre
:ns invers.
la punctul
irg. 103).
arele mo- Yiteza Qu care se propagd o excitatie (vttezade conducere) este diferitd pentru
rncentrice fiecare tip de fibrd nervoasd variind intre 0,5 qi 120 m/s gi este cu atAt mai mire, cu
rnului. Ea cAt fibra este mai groasd.
Erlanger gi Gasser au clasificat fibrele neruoase diferenfial, dupd grosim ea,viteza
de conducere gi funcfia 1or, clasificareprezentard,in tabelul reprodus dup6 Keidel.

Tabelul 2
Clasificarea fibrelor nervoase (dupd Keidel)

Yrteza de conducere (rn/s)

Tipuri Diametrul
Grosimea Functia
de fibre fibLei (p) Poikiloterme Homeoterme

A alfa t0-20 groase 2040 60-120 Fibre motolii qi aferente

ale fusului muscular (pro-
prioceptive)
beta t5-30 40 90 Fibre de la receptolii
tactili cutanali (sensibi-
litatea tactili qi de pre-
slune)
 106
Electroterapie Bazele fiziol

Thbelul 2 (continuare) Arcr

Tipuli Yiteza de conducere (ur/s) formeazd
Diamehul
Grosimea Functia ansamblu
de fibre fibrei (p) 'Poikiloteme Homeoterme Sheningtc
gamma 4-8 snb!iri 8-'1s 3045 Fibre aferente intr.afusale motorie"
musculare Acest ansi
tor din c<
delta 59 I < a< Fibre de la leceptor.ii ter- colateralel
rnici gi durerogi cu toate sl
B Nun
l-J lTtat 2-6 Fibre vegetative pl.egalt-
snbfiri
un moton
glionare
inervatie"
0,3- r 5 foarle 0,4-0,8 0 5-, mugchiul r
Fible sirrpatice postgan-
subtir i
culrl sunt
glionale
puternici,
de pildd).
Fibr
intotdeaur
a unitdtii
unitdtii mc
deosebita
Cup
face plin
reprezenta
mugchi de
II. 1 1. TRANSMITEREA NEUROMUSCULARA
CAn,
mediatoru
In condilii fiziologice, intrarea in funcliune a mu$chilor se face prin stimularea mernbranz
indirectd a nervului. Influxul trece din nervul motor in fibra musculard in de rnembri
zona
pldcii motorii, care reprezintd o sinapsd neuro-musculard (fig. 105). carora se
interiorul
produce (

Ax m Ves.
lnel1lbrane
Scht
aparatului
pdtnmde i

sarcomeru
reticulul sr
fibrei, spr
actomlozll
S-a i
aparatul fi
conduce e:
din sarcop
Fig l05 - Reprezetltarea schematicd dupd irnaginea electlomicroscopicd a unei srnapse
neuromu- calciului ir
scular.e in secliune transversal6 (A) 5i longitudinald (B). ialu.
 Electoterapie Bazele fizioLogice generale ale electrotercLpiei

1ul 2 (continuale) Aici este locul sd reamintim cd muqchiul

formeazd cu nervul care il comandd, un
ansamblu func{ional indisolubil. De altfel,
Shenington a definit acest ansamblu ca,gnitate
motorie" cu caracter de unitate funcfionald.
Acest ansamblu este format din neuronul mo-
tor din cornul anterior medular, axonul qi
colateralele sale gi fibrele musculare aferente
cu toate sinapsele respective (fig. 106).
Numdrul de fibre musculare inervate de
un rnotoneuron medular reprezintd ,,rata d,e Fis. 106-Schema'nei unitdlimotorii.
inervalie" gi este foarte diferit - in funclie de
mugchiul respectiv - de la 1/10 - l115la mugchii cu motilitate find 9i discriminativd,
cum sunt mugchii extrinseci ai ochiului, pAnd la 1/100 sau Il2000la muqchii
putemici, cum sunt mugchii irnplicali in funclia staticd (l/1 700 la gastrocnernian
de pildd).
alii $i a vitezei Fibrele lnusculare care fac parte dintr-o unitate motorie sunt inervate
I urma acliunii intotdeauna sincron gi sunt aduse tot sincron in contraclie. Repartizarea fiziologicd
rul rAnd fibrele a unitdlii motorii nu corespunde repartizdrii histologice. Fibrele musculare ale
nordial asupra unitdlii motorii sunt intricate intre unitdlile motorii vecine, fapt care are o importanld
deosebitd in gradarea contracliei.
l menlronate; Cuplarea excitafie-contraclie. Trecerea impulsului de la nerv la mugchi se
irziu fibrele C. face prin aga-numitul ,,ventil sinaptic", care lasd sd treacd stimulul electric
repreientat de excitalia electricd sau potenlialul de aclir:ne. Acesta se propagd in
muqchi de ambele sensuri - oftodrornic ai antidrornic.
,ARA CAld impulsul de excitalie ajunge la sinapsd (placa motorie) este eliberat
mediatorul chimic acetilcolina. Aceasta face capoten{ialul pldcii motorii sd excite
prin stimularea metrrbrana celulei musculare. Membrana era intr-o stare de polarizare (potenlialr'rl
de membran d), carceste expresia activitSlilor enzimatice ale fibrei musculare, gralie
culard in zona
cdrora se rrenfine o diferen{d a concentra}iei ionilcr intre rnediul extracelular 9i
t.
ilteriorul celulei (pompa de ioni). Din momentul excitdrii membranei celulare se
produce d.epolarizarea (inversarea polaritdlii intre interiorul gi exteriorul
membranei), mecanism similarpotenfialului de acliune al fibrei llervoase amielinice.
Schematic se poate prezenta urmdtoarea inldnluire de secvenie: contraclta
aparatului fibrilar af celulei musculare este generatd de procesul de excitalie care
p[tnurde in profunzirnea miofibrilei prin sisternul transversal de filamente ale
iarcomemlui (Huxley 9i Taylor); ionii de calciu sunt eliberali prin depolarizate in
reticulul sarcoplasmatic (care are rol funclional in conducerea excitaliei in interiorul
fibrei, spre aparatul contractil), provocdnd contraclia miofibrilei prin activarea
actomiozinei (Shanes, Caldwell, Porlzehl)'
S-a stabilit c[ ionii de calciu pot difuza foarte rapid din sarcoplasmd pAnd la
aparatul fibrilar datoritd faptului cd aparatul tubular derivat al membranei celr'rlale
cbnduce excitalia de la suprafala exterioard a merrbranei prin tubulii T transversali
clin sarcoplasmd pAnd in apropielea aparatului contractil. Distania de difuzie a
rnapse neuromu- calciului ionic este redusd astfel intr-o fibrd cu diametrul de 100 p de la 50 p, pAnd
la1u.
108 Electroterapie

Urmeazd. secventa sechestrdrii calciului in aceleaqi elemente ale sistemului

reticular sarcoplasmic printr-un proces metabolic activ; disparilia ionilor de calciu
inhibd actomiozina gi provoacd relaxarea miofibrilei.
CI
Din cele expuse mai sus este relevat rolul special qi deosebit jucat de ionii de
calciu in transmisia excitaliei in sinapsa neuro-musculard gi inilielea contracfiei
rniofibrilei. Studiile lui Monnier 9i Cop6e auardlatcd acest ion actioneazd la nivelul
sinapsei lleuro-musculare ca un adevdrat amortizor - in condilii fiziologice.
Deficitul de calciu, prin cregterea consecutivd a permeabilitdlii membranei
celulare duce la o cregtere a excitabilitd{ii neuromusculare: muqchiul preztntd
contlaclii spontane - aspect intdlnit in tetaniile calciprive (indiferent de cauzele DT
hipocalcemiei).
In situaliile inverse - de cregtere a concentraliei calciului ionic - membrana Cnrel
celulard se stabilizeazd, (chiar are loc o creqtere ugoar'6 a potenJialului de membrand) lungul unui
gi excitabilitatea scade. In condiliile in care serealizeazd concentra{ia suficientd gi curent elect
necesard a ionilor de calciu, nu se produc cotracturi musculare, ci nutnai contractii cafe curent'
reversibile (K. Brecht). electrolitice
Aceste noliuni fundamentale gi clasice ale electrofiziologiei neuromuscnlare ploduce o ,

se constituie in elemente debazd, ale electroterapiei excito-motorii. De aqemenea,

curentul re
conductoar,
apare ca justificat gi necesar ca inaintea instituirii unei electroterapii neuromusculare
Dacd
sd proceddm la o evaluare diagnosticd precisd a substratului tratat' faza de excitalie
intensitate r

este studiatd prin cronaximetlie; faza de activitate (contrac{ie) musculard - prin Intent
eleotromiografie; sinteza excitalie-contraclie - prin stimulo-deteclie; joncliunea pAnd la un z

neuro-musr: rlard este apreciatd prin raportul dintre cronaxia nervuh"ti gi cea a descrescAnr
muqchiului. cregteri gi c

numegte cu
Cr,trer
aplicarea si
a fdcut pen
Pentt
- diferite
termoelectt
Mr
S-a c
nagte o dif
Aceastd di
utilizate gi
electric po
sllrlt llltro(
utilizabila
Elerr
reprezintd
prirna oarZ
EIa
vas izolat c

a celor do
diferentd t
rcterctprc

CAPITOLUL III
temului
e calciu
CURENTUL GALVANIC (CONTINUU)
ionii de
ttracliei
nivelul

nbranei
':reztntd, III.1. PROPRIBTATI FIZICE. METODE
catzele DE PRODUCERB A CURENTULUI CONTINUU
mbrana Curentul electric reprezintd o cleplasare de sarcini electrice (electroni) de-a
nbrand) lungul unui condnctor. Conductorul electric este corpttl prin.c_are poate trece un
:ientd gi curEnt electric continun. Se deosebcsc conductoare de gradr.rl I - metalice - Plirl
rntracf r care curentul tt'ece fdrd sd provoace leacfii chimice; conductoare de
gradul II -
.i".ti"i1ii." - solu{ii de acizi, baze san sdruri in care trecerea curentului electric
pt"dr;; o electrolizd colductoare
qi gazoase - de gradul III. Daca i1 primele,
rscr,rlare
curentul realtzeazd nunai migcarea eTecftonilor, in celelalte doud categorii de
conductoale este antrenatd gi migcarea ionilor,
Dacd sensul de deplasare al electronilor estc acelagi, menlinandu-se la o
rsculare
:xcitatie
j intensitate constantd, este vorba de ltn cttrent coutintut constaut.
- nrin Intensitatea curentului poate varia, crescAnd de la valoare azefo a intensitaf i
rc{iunea unumit nivel .ut itt .ut. ia numele de curent continuu ascendent - satt
"" Spre zero -- acesta fiind un curent continuu descendent' Dacd aceste
pa"a fu
'descrescAnd
il cea a
;r-.$tri;f desiregteri au loc ritmic, curentul ia fonna unei curbe ondr'rlatorii 9i se
ntrmegte curent variabil.
bureltul contrnuu a fost - 9i este - foarte frecvent utilizat in terapeuticS,
care
anlic
a rac
logic
diferite metode, cele mai importante fiind metodele chimice, rnecatlicc 9i
-
termoelectronice.
Metode chimice
S-a constatat de rnult cd la nivelul de contact dintre doud metale diferite
se
electromotoare de contact.
ifeld duPi natnra metalelor
se luct'cazd. Acest Potcnlial

# : *ili: "#;' ffil::il

l s'x? ff :*l :
utilizabil[ pentrr.r diferite scopuri in industrie, radiologie, medicind etc.
Elementul clasic de prodrr""t" a curentului continuu prin metoda chimicd il
reprezintd piia lui Volta (fig. 107),
pirna oard-cttreltt clcctric pritt ace
El a introdus doui bare meta
vas izolat con{indnd solu}ie diluatd cu aci
a celot' doLrd barc cu rnr conductor. s-a
diferenld de potenlial de 0,9 V.
110 Electoterapie Curentul galvar

Aceasta a devenit astfel de 3 000 de ori mai iluctor forma

mare decdt cea realizald in mediu uscat. Forfa transformatd
electromotoare a curentului continuu care circuld nivelul colec
prin conductor se mentine atAta tirnp c0t circuitul Convet
este inchis. La intreruperea contactlrlui, neexistAnd curentul elec
nici un fel de deplasare de electroni, nu se care transfor
inregistreazd devierea acului unui voltmetru 40-50 V, prir
intercalat. obfinut prin t
Producerea clrentului electric sebazeazd. pe obligatoriu r
reac{iile chirnice survenite in solu{ia de acid sul- constant.
furic Ai electrozii introdugi in vas, Solulia de acid
sulfuric se disociazd electrolitic in ioni de H' qi Metod

Fig 107 - Pila lui Volta. radical SOo'?. Reacliile chimice au loc intre ionii in ulti
din solulie 9i ionii de cupru gi zinc. inlocuitd cu
Aceste reacfii chirnice determind o eliberare de ioni cu sernne diferite care se metodele me
acumuleazd la nivelul electrozilor, credndu-se in consecintd o diferen![ de potenlial lnconstanla (
electric intre cei doi electrozi. Surplusul de electroni negativi de la nivelul catodului Redrer
trece prin fiml rnetalic (conductor de gradul I) spre anod, in scopul restabilirii dus la realiz
stirii de echilibru electric. Acesta este curentul electric oblinut gi el se scurge intr- ajuns la util
un singur sens. Dupd un anumit timp de funclionare a pilei voltaice se formeazd sau tuburi el
noi reaclii chimice in juml electrozilor, care genereazd o noud foftd electromotoare in electroter
contrarie celei existente gi care este in mdsurd sd micgoreze sau chiat sd anuleze sub formi c
diferenta de potenlial formatd ini1ial. balon de sti
Acest fenomen, care irnpiedicd genelarea de curent continuu gi se petrece la doi electroz
nivelul electrozilor se numegte polarizare. Datoritd acestui fenornen, elementele LegAnd fila
voltaice nu pot sd debiteze tirnp indelungat curent electric de aceeagi intensitate. curent contt
Pentru inldturarea acestui inconvenient se folosesc diferite sisteme depolarizante. face ca elec
Acest deziderat este ob{inut cu alte elemente, realizate ulterior, precum elementul ajungd la plr
Loclanch6 (un electrod pozitiv din cdrbune de retortd, bioxidul de mangan ca de electroni
depolarizant gi solulie apoasi de clorurd de amoniu ca electrolit), elementul Daniell Dacd
(cu anodul de zinc amalgamat in solulie de sulfat de zinc ai catodul din cupru in faze descrit
solulie de sulfat de cupru), elementul Weston (cu electrozii alcdtuifi din mercur gi sensul de 5(
cadmiu) etc. negativ tot r
Ca pile electrice secttndare au fost imaginali gi realizati acumulatorii electrici placl in mo
- generatori electrici de curent continuu de tip special care ellbereazd energia trecerea ele
electricd numai dupd ce au fost incdrcati cu curent electric. De tip acid (cu electrczi 50 de semil
de plurnb antirnoniat) sau de tip alcalin (cu mase active din hidroxid de nichel gi ode, se obli
fier spongio s) sebazeazdpe acelagi principiu de funcfionare: producerea curentului Aceel
electric prin reaclii chimice dupd deconectarea electrozilor de la sursa de curent Un ti
continuu gi inchiderea ulterioard a circuitului. care se util
Metode mecanice siliciu, cup
Transformarea energiei rnecanice a unui motor (cu aburi sau combustie nu se sparl
internd) in enetgie electricd este realizat[ de dinam. Cel mai simplu model de dinam unor aparal
este reprezentat de un electromagnet puternic intre polii cdruia se rotegte un con- utiliz[rii lt
ajungAnd u
 Curen tul galvan ic (co n ti nuu)

)0 de ori mai iluctor format din mai multe spire electrice. Energia mecanicI de rotalie este astfel
uscat. Forta transformatd prin intermediui rotorului intr-un curent electric care se capteazd la
Lcare circuld nivelul colectorului.
cAt circuitul Convertizorul electric utilizat in fizioterapie este un aparat care transformd
i, neexistdnd curentul electric alternativ in curent continuu. Este vorba de un motor-generator
roni, nu se care transformd curentul alternativ de 220 V de la relea in curent continuu de circa
i voltmetru 40-50 V, prin intermediul energiei mecanice de rotalie. Deoarece curentul electric
obfinut prin metodele mecanice este un curent pulsator, la aceste sisteme se adaugi
ebazeazdpe obiigatoriu un filtru electric cu ajutorul cdruia curentul devine un curent continuu
de acid sul- constant.
Iufia de acid
oni de H* 9i Metode termoelectronice
,c intre ionii in ultimul timp, redresarea curentului alternativ prin convertizoare a fost
inlocuitd cu mijloace avantajoase, care inleture o serie de neajunsuri existente la
lerite care se metodele mecanice (greutatea mare a aparaturii, intrelinerea dificild 9i permanentd,
de potenlial inconstanla curentului, manevrarea greoaie, deplasarea anevoioasd a aparafurii etc.).
lul catodului Redresoarele modeme au trecut succesiv prin etape de perfecfionars, care au
I restabilirii dus la realizarea a diferite modele gi tipuri utilizate in industrie qi radiofonie. S-a
scurge intr- ajuns la utilizarea redresoarelor electronice, cunoscute sub denumirea de ldmpi
se fonneazd sau tuburi electronice, mult utilizate pe scard industriali in diferite domenii, inclusiv
cromotoare in electroterapie. Cele mai simple sunt diodele, alc[tuite din 2 electrozi: un anod
r sd anuleze sub formi de placd 9i un catod sub formi de filament spiralat, ingloba{i intr-un
balon de sticl6 in vid (fig. 108). Lampa permite deplasarea electronilor intre cei
;e petrece ia doi electrozi numai intr-un singur sens, totdeauna dinspre filament spre placd'
elementele Legdnd filamentul cu polul negativ, iar placa cu polul pozitiv al unei surse de
intensitate. curent continuu, se constatd o diferenld de potenlial intre placd 9i filament. Ea va
polarizante. face ca electronii care au fost eliberali de filament sd strdbati vidul din tub 9i sd
n elementul ajungd la plac5, fiind atraqi de aceasta prin incdrcltura ei pozitivi. Aceastd migrare
rnallgall ca de electroni intre catod $i anod d[ nagtere la un curent electric continuu.
ntul Daniell Daci lampa diodd va fi racordatd la o sursd de curent alternativ, atunci cele 2
lin cupru in faze descrise mai sus se succedi in mod ritmic. Curentul alternativ igi schimbd
ln nercur gi sensul de 50 ori pe secund[, deci filamentul gi placa vor deveni alternativ pozitiv 9i
negativ tot de atdtea ori. Aceastd alternanfd va face ca electronii sd se indrepte spre
rrii electrici ptace in mod intrerupt numai in momentul in care este realizatd situalia care permite
azd energia i.""...u electronilor. O astfel de redresare cu o diodd simpld oferd o frecvenld de
c,l electrczi 50 de semiperioade. Semiperioadele negative nu se redreseaz5. Folosind doud di-
de nichel gi ode, se obline o redresare de 100 impulsuri jumatate sinusoidale (fig. 109).
a curentului Aceeagi funclie o poate indeplini gi dioda bianodic[, adic[ dubla dioda.
la de curent Un tip superior gi perfeclionat de redresori il reprezintd semiconductorii, la
care se utilizeazd elemente cu proprietdfi electrice deosebite: seleniu, germaniu,
siliciu, cuproxid etc. Semiconductorii prezintd o serie de avantaje considerabile:
nu ,. ,puig, au o uzurd redusd, dimensiunile 9i greutatea lor permit construclia
combustie
el de dinam
unor aparate ugoare gi cu randament crescut. Aceste avantaje au dus la extinderea
)$te Lrn con-
utilizdiii lor in fabricarea aparatelor de electroterapie, astdzi semiconductorii
ajungdnd un apanaj exclusiv al aparaturii din domeniu.
 tt2 Electoterapie Curentul

direct se
cu ull ir
t- tipuri (b
t-
pdmul (
2.
a{ de-a lun
semlcol
3-
intensite
date, cu
reguld, t
Fig. 10B - Tub electrouic Fig 109 Curer-rt jumitate redlesat
redr.esat qi
$l cnr.ent redresat
cru.ent r.edresat
(diodd). de apara
5.
prezintFt
III.2, APARATURA PENTRU CURENT CONTINUU multiplu
care ind
o.
Aparatele folosite in electroterapie care furnizau numai curent continuu au electrgzs
fost cutloscute sub denumirea de pantostate sau galvanostate. Modelele vechi masd pla
furnizau curent continuu, curent continuu intrerupt, curent modr,rlat gi curent fa- pe reglu
radic. Tipurile din aceastd ,,generatie" de aparate (folosite mulqi ani) au fincfionat un capat
inilial pe bazd, de dinam, avand o greutate mare, fiind inlocuite ulterior. de prindere
bifurcatr
polaritat
care perr
Electroz
capitolul

Ac
corpului
caractefl
gi care in
Dir
corpul or
ca un ele<
cffca /u",
Ac,
grade dif
curenful
impdrjite
erau astfel asigurate, trebuia sd se adauge un conductor izolatcare fdcea legdtura Grz
corpul vi
!,' l
8 - Electlo
Iectroterapie Cwentul galvanic (continut) 113

direct sau indirect intre ,,masa" aparatului gi pdmAnt. Toate aparatele sunt prevdzute
cu un intrerupdtor general al curentului - sau comutator de pornire - de diferite
tipuri (basculant, rotor, tastd), amplasat pe panoul frontal al aparatului gi care este
primul element actionat in manevrele succesive de aplicaJie a procedurii.
cl2s 2. Redresarea curentului de la rllea se face cu ajutorul unui convefiizor care
de-a lungul tirnpului a cunoscut transformdri innoitoare, ajungAndu-se la utilizarea
semiconductorilor.
3-4. Potenliometrul are rolul s[ creascd gi sd descreascd in mod lent
intensitatea curentului delazero la o anumitdvaloare, in cadrul unei limite maxime
date, cu care este prevdzrtt instrumentul de m[surd al fiecdrui tip de aparat. De
reguld, trebuie sd existe un potenliometru pentru fiecare formd de turent fumizatd
de aparat, aclionat de comutatorul corespunzdtor.
5. Instrumentul de mdsurd este montat pe panoul frontal al aparatului gi
preztntd, pe un cadran una sau doud scdri de diviiiuni gradate in miiiamperi, in
multiplu dezece. Unele aparate suntprevdzute gi cu ldmpi semnalizatoareluminoase
UU care indicd debitarea curentului la borne gi funclionarea aparatului.
6. Bomele aparatului sunt de obicei pereche gi permit fixarea cablurilor pentru
)ntlnuu au electrpzii de polaritate diferitd. Cablurile sunt conductori izolali in cauciuc sau
lele vechi masd plasticd, cu diametrul de 1- 1,5 mm gi lungimea necesard aplicdrii electrozilor
curent fa- pe regiunile tratate ale pacientului culcat pe patul aldtvat aparatului (1,5-2 m); la
funclionat un capdt au o banand sau o clemd de fixare la borne gi la celdlalt capdt, un sistem de
,lterior de prindere la electrodul metalic (banand, clemd etc.). Deseori, sunt utilizate cabluri
:sul tehnic bifurcate, necesare aplicdrii concomitente a doi electrozi la acelagi semn de
utllizarea polaritate. Unele aparate sunt prevdzute qi cu un comutator schimbdtor de polaritate
care permite inversarea polaritdlii aplicaliei frrd, a mai schimba cablurile la borne.
au devenit
Electrozii (elementele metalice care sunt aplicate pe pacient) sunt descrigi la
, realizAnd
capitolul de metodologie a aplicaliilor terapeutice cu curent galvanic. ,

a ingloba
lru diferite
condiliile rrr.3. ACTTUNILE BIOLOGTCE
1 Str-Llctura ALE CURENTULUI GALVANIC
rale:
erupdtor).
Acliunile biologice complexe ale curentului galvanic asupra'lesuturilor
corpului omenesc nu sunt incd perfect cunoscute in totalitatea lor. Cele mai
caracteristice sunt modificdrile ionice ce apar in lesuturi sub inflr"renla curentului
qi care in rnod secundar declangeazd o serie de procese biologice.
Din punct de vedere electrochimic ai al gradului de conductibilitate electricd,
z1).
corpul omenesc este considerat ca un conductor de gradul (ordinul) II, fiind privit
cu curent ca un electrolit: numeroase sdruri sunt dizolvate in rnediu lichidian, apa reprezentAnd
trebuie sd circa 7 0o/o din greutatea corpului.
Schucko). Acest mediu electrolitic nu este insE. omogen, avdnd numeroase elemente cu
'ial plastic
grade diferite de conductibititate gi din acest motiv nu poate fi strdbStut uniform de
le cuplare curentul electric. Sub acest aspect, structLrrile tisulare ale corpului omenesc pot fi
Lul trebuie
impdr{ite in cAteva grade de conductibilitate (Krilova 9i Simanko):
ri care nu Gradul I - Foarte buni conduchtori: sAnge, limfb, lichid cefalorahidian,
a legdtura corpul vitros.
8 - Electrotelapie
 Electroterapte Ctu'erilul gal
114

subcutanat, Prin
Gradul II - Bunr conducdtori: glande sudoripare, muqchi, lesutul
anod se fol
organe interne. teglunentu
GradulIII-Rduconducdtori:lesutulnervos,lesutuladipos,glandelesebacee,
Aceste sar
lesutul osos. moment dr
Gradul IV - Foarte riu conducdtori
de polarizt
S-a c
celulare cr
Fort
Acumularr
curentului - se poate spune ci este ins
necroze cu
Efectele Polare se rezumd la m
preintAmp
straturilor
electrozi g
Pent
care, in pl
conductibi
efecte polare extreme: arsuri 9i necroz solutiile u
Efectele interPolare sunt cele cu In ac

urnare a modific[rilor fizico-chimice t dupd urmi

constau in procese de bioelectroliz6, rt l.N
potenlial de membrand, modific[ri d9 elc N
chirnicd a lesuturilor'
gi de induclie etectrofiagneiic6, modificdri in compozilia n

III.3,I.MIGRAREAIONILOR.ELECTROLIZABIOLOGICA. 2.N
ii. OZA
NTNCTROFORE ZA. F-LF'CTROOSM H
IONOFORE
A
Migrareaionilorestefenomenulcareseproducgdupldisocialiaelectroliticd.
celulei 9i in spaliile intercelulare' Ionr
Ea se desfdqoard in tp"fii t"tttatse, in interiorul
de deplas:
Ionii pozitivi, precum H*, sunt respln$l
Deo
polul negativ (catod), numindu-se din ac
in compoz
iadicalul OH-, sunt respinqi de catod 9i
gi fenome
Electroliza biologicl, Ajunqi la
ionii igi pierd sarcina electricd, deventnc Eler
(H' Edel)' sunt de el
ain toi"gu electrolitic[ se numeqte electrolizd
diverse reaclii chimice ca
intre atomii nelrtri rezultali in acest mod se produc direclia ca
fenomene secundare. incdrcdtur
Reacliileprodusedetrecereacurentuluigalvanicprintr-osoluliedeclorurd Eler
de sodiu (element deiazdinstructurile tisulare ale organismului) se pot schematiza structurile
astfel: Arn
* Cl- HrO -+ H* + OH
NaCl -+ \6+ cunoa$ter

ct + ct (la anod) o_H+ oH (la anod) curentului

o,; + Na (la catod) H +>H (la catod) Ipser gi co

exclusiv e
Cl + H (din HrO) -+ HCI (la anod)
in pu{ine
Na + OH (") -_> NaOH (la catod)
r
ELectroterapie CureriltLL galt anic (co n| intnt) 115

subcutanat, Prin deplasarea cationilor (pozitivi) spre catod gi a anionilor (negativi) spr-e
anod se formeazd in apropierea electrozilor - paralel cu suprafafa lor de contact cu
Lele sebacee, tegumentul -
o concentralie de sarcini electrice de semn cotttrar cu electrodul.
Aceste sarcini constitLrie in {esuturi un electrod nou, ,,viftual,,, care va poseda la un
moment dat o difelenla de potenlial egald cu a electrodului, detenninAnd fenomenul
La o serie de de polarizare biologicd.
electrozilor S-a observat cd in prezenla sarcinilor negative, permeabilitatea membranelor
nea cuprinsd celulale cregte gi, invers, aceasta scade in prezen[a sarcinilor pozitive.
:ctul total al Formarea acidului (HCl) gi a bazei (NaOH) sunt fenomene terliare.
Acr"unularea acestora la nivelul electrozilor respectivi pot produce arsuri gi chiar'
le contact al necroze cutanate (acide, respectiv alcaline). Pentru contracararea acestor acfiuni gi
:u producere preintAmpinarea apariliei acestor leziuni cutanate este indispensabil[ utilizarea
Lelectrodului straturilor hidrofile de protecfie (suficient de groase) plasate intermediar intre
iintensitatea, electrozi gi tegument.
mului (starea Pentru aceleagi motive este recomandabild ttilizarea soluliilor de protecfie
elor !esuturi, care, in plus, mai au rolul de a ,,uniformiza,, curentul galvanic, de a imbundtdli
c, se produc conductibilitatea tisulard la curent gi de a favoriza transportul de substanle din
soluliile utilizate la ionizdri.
se produc ca In acest scop se utilizeazd.20 ml de solulie la 100 cnt' de suprafafd de electrod,
cr,rrentului gi duod urmdtoarele formule:
rodificdri de
1. NaCl 5 g La polul pozrtiv, unde va neutraliza
fecte termtce
NaOH anhidru 1 g cei 0,09 mE HCI produgi aici
!esuturilor.
Ap[ distilatd ad. 1 000 ml
OGICA. 2. NaCl6 g La polul negativ, unde va neutraliza
VOZA HCI diluat 6,5 g cei 0,02 mE NaOH produqi aici
Apd distilatd ad. 1 000 ml
r electroliticS.
intercelulare. Ionoforeza este alt proces biochimic care ate loc in lesuturi gi este reprezentat
rigreazd cdfte de deplasarea ionilol prin membranele celulare semipermeabile.
;ativi, precum Deoarece olganisrnul nu se prezintd ca o solulie cristaloidd omogend, avAnd
lu-se anioni. in cornpozilia sa gi solulii coloidale, vom mai regdsi la trecerea curentului galvanic
de electrozi), gi fenomenele de electroforezd gi electroosmozd.
tomilor liberi Electroforeza. Moleculele nedisociate din elementele neutre electric, curn
sunt de exemplu coloizii, se inconjurd prin adsorblie cu ioni gi se leplaseazdin
,tii chimice ca
direclia catodului (catelectroforezd) sau a anodului (anelectroforezd), dupd semnul
incdrcdturii electrice.
L{iede clorurd
Electroosmoza. Este deplasarea conlinutului de apd din lesuturi prin
of schematiza
structurile membranelor sub influenla curentului continuu,
,+oH- Am amintit succint aceste fenomene biochimice gi electrochimice pentru
cunoaqterea lor qi posibila lor acliune gi participare in conducerea ttsulard a
OH (la anod) curentului galvanic. Dar, trebuie sd menliondm cd cercetdrile experimentale ale lui
{ (la catod) Ipser gi colab. au stabilit cd trecerea curentului galvanic prin lesutuli se fa.ce aproape
exclusiv electrolitic, adicd prin migcarea anionilor gi cationilor in cAmpul electric,
in puline cazuri electroforetic adicd prin migcarea particulelor coloidale incdrcale
 ELectt'oteraPie C:q'entul gtt
ll6

electric, foarte rar se creeazd condilii pentru conducerea electroosmoticd 9i in micd

- dlr
de 20-30
rn[surd se tnanifestd cottdttcerea protonicd (in situaliiie in care structura chimica
a

protoni) (H+)' -fc

substanteior creeazS. conditii favorabile ceddrii - preludrir de excitanfi s

Rezr
III.3.z.REZISTIVITATEA TISULARA LA CURENT individ qi
(REZISTENTA OHMICA) constltullC
rezistivita
De rnultd vreme (i 873 - Munk), s-a observat cd in cursul galvanizdrii aplicatd fizin
rr-, v, t.t'o.,
|/r v! |

jumdtate
dintr-o sursA constantd, tensiunea curentului creqtc (de cAteva ori dupd o de insenl
de ord de aplicaf ic). Acest fenomen se petrece datoritd scdderii rczistivitdfii
cutanate, poral stral
fapt ce necesitd cre$terca intensitelii curentului ia un interval scurt de trmp dttpd lungi, cr,r r
inch iderca circuitului. longitudin
Datorita faptului cd aprecierea rezistivitdtii tisulare la cr.trent unidireclional tel'apeutlc
(continuu, galvanic) intampina dificuitagi (qi din cauza apariliei poiarizarii), s-a terapie. (t
aceasta o eficienta
recurs la mdsurarea rezistenlei ohmice tisr.rlare prin curenli alternativr. Prir-r
metodd s-a ajuns 1a constatarea unor valori diferite de rezistenld ohmicd tisulard: Rezi
Rcfenndn
- ljchidele organismulr"ri: 80-130 ohmi/cm; varfuri pe
- tnugchi qi alte organe bogate in api; in.lur de 300 ohmi/cm; ltcLlfoYcg
- organe parenchimatoase rtai profunde: 400 - 600 oluni/cm, Electrodcr
- organe bogate itt aer, grdsime: I 000 - 3 000 ohmi/cm'
rczrstivitat
Majoritatea lesuturilor pot fi considerate ca o suspensie de celule in lichidul
sisternului
intcrcelular, iL'zistivitat
Citoplasma celulard are o rezisten!6 micd - de ordinul a 100 ohmi/cm; mem- rlind leort
jr'rr de 1 000 ohmii
braDa celulard manifestd o rezistenld elcctricd superficiald in :-rrua1. cn s,
cm. Pc baza ecualiei lui Maxwell pentru astfel de sisteme, diferiti autori au incercat
Velick 9i Gorin - 1940)'
: acesteta
sd calculcze rezistivitatea medie tisulald (Fricke - 1933, iecAt in tir
Cole gi Curtis. printr-o ecualie proprie, au gdsit o rezistivitate medie (rndsuratd)
de a
ltt cr
250 ohni/cm (1955) pentru'unlesut cu celule sfericc ai reprezentAnd aproximativ nelancolit
50% din structurile celulare. in lesuturile anoxice s-a collstatat o creqtere a L:-Zltll]1 Cl3
rezistivitalii, care in anr.rmite limite este reversibilS. ri:thntila. :
in oii." caz, trebuie sd avcm in vedere ci valoarea rezistivitdiii trebuie ---ircnt st (
consideratd doar ca o surprinclere instantanee in dinamioa fiziologiei tisulare. Prin :.rrentului
aplicalii cle curent cu teniiune de peste 2V (4-8 V densitatea curentului peste 50 ::-onrcrtt d:
microamperi/crn2), Ipser a constatat urndtoarele: scadere r

la inceput rapid, apoi treptat, tot

- rlzrstivitatea cutanatd scade sistematic;ia un echilibru dinamtc;
nai lent, ajungandu-se dupd 30-40 minute
la un
- .r.gt"*u intensitdlii curcntului duce la o noud scddere a rezistivitdlii,
nivel de echilibn-r tnai sc[2t,
- evolulia rezistivitdlii este hipcrbolicS; rapid, apoi
- intreruperea curentului duce la cre$terea rezistivitdtii, la inceput
mai lent - de aserncnea hiperbolic, Levenind 1a valorile iniliale,
-scdderea rezistivitdlii estc mai rapida decdt restitulia sa dupd intreruperea
curentului;
_ vtlezade reducere a rezistivitalii este proporfronald cu tensiunea in elcctrozi,
 Ctlen.tLLl gctLvau i c (co n.ti n u u) | 1'7
ilectt olerapie

.x -, ?,.
,d +l Il1 rrrlvq
-i^; - dupd atingerea echilibrului, valoarea medie a lezistivitd{ii superficiale este
de 20-30 de ori rnai mic[ decAt valoarea ini{iald;
a chimicd a
rezistivitatea este variabilS, reaclionAnd (in plr.rs sau in rrinus) la diferili
-
(H1)
excltanli senzitivi, senzoriali gi psihici.
Rezistivitatea cntanatd inregistreazd diferenle mari, notabile, de 1a individ ia
{T individ gi chiar la acelagi subiect, in diverse condilii gi sitr'ra1ii, condilionate
constitnlional-fiziologic Ai patologic. Astfel s-a constatat influenlarea gi modificarea
rezistivitdlii cutanate de oscilaliile ternperaturii corpului, menstrualie, somn, efort
:drii aplicatd fizic, precum ,si de variaiiile perspiraliei cutanate insensibile. De asemenea, o destul
i o jumdtate de inscmnatd importanld asupra acesteia o reprezintd lungimea segmentului cor-
itii cutanate, poral strdbdtr.rt de curent, precttm gi diametml segrrentului cotporal; segmentele
e timp dupa lungi, cu diametr-u mic, au o rezistenli mai mare , fapt ce ar necesita la aplicaiiile
longitudinale pe un membru superior sau inferior - pentru oblinelea unui efect
udirec!ional telapeutic cert - tensiuni de cureut mult mai mari, care de fapt nu pot fi aplicate in
,riririi) q-a terapie. (Din acest motiv, ne dim sealra cd aplicaliile longitudinale pe membre au
Prin aceasta o eficienld redr,rsd.)
icd tisulard: Rezistivitatea cutanatd spontand este influenlatd gi de ritmr"rrile biologice.
Referindu-ne la ritmul diurn, men{iondm cd ar.r fost constatate (inregistrate) 3-4
vArfuri pe zi (Rcgelsberg - 1952); acestea au fost puse pe seama echilibrului
neurovLgetativ, a ingestiei de alimente, a perspiraliei insensibile.
Electrodelmatogramele efectuate de Dorscheid (1960) au dovedit cd valorile
le in lichidul fezistivitdtii evolueazd paralel cu eliminarea apei, ritmul alimentaliei, echilibrul
sistemului neurovegctativ. Privind ritmurile lunare, s-au remarcat evoh,rfii ale curbei
nr/nm metn- rezistivitdtii cntanate in ciclr-r de 3-4 sdptdrndni (scddere hiper-bolic[), la femei
i 000 ohmi/ fiind legate de ciclul rnenstrual. De asemenea, s-a serlnalat gi o variatie in ritm
anual, cLr scddere hibernal[ a rezistivttdtii (cu minimum in htna febr-r-rarie gi o cregtere
ri au incercat
a acesteia in timpr"rl verii, iulie-septembrie, cdnd este de 20-25 de ori mai mare
rrin -
1 940).
decdt in timonl iernii).
rndsuratd) de
aproximativ
in cor-rOilii patologice, s-a constatat cd rezistivitatea cutanatd scade in
melancolie, neurastenie, alcoolism, la morfinomani, stiri dupd traumatisme cu
o cre$tere a
leziuni craniene, hiperexcitabilitate simpaticd gi cregte in epilepsie, hemiplegie
infantild, rnixedern, sclelodermie etc. Aceste relalii intre rezistivitatea tisulald la
italii trebuie
cluent gi diferitele stdri fiziologicc pot fi utilizate in aplicaliile terapeutice ale
tisulare. Prin
curentului galvanic. In acest sens, este valabild regula cd la indivizii cale au la ttn
ului peste 50 moment dat o valoare m.are a rezistivitd{ii cutanate, influen{a curentuitti determind
o scddere relativ mai mare a acesteia, decAt la cei care sunt in faza de rezisten{d
oi treptat, tot redusd (Ipser, 1969).

tivitdlii, la un
III.3.3. POLARIZAREA TISULARA PNTN CURENT GALVANIC.
DEPOLARIZAREA
rut rapid, apoi
Prin polarizare in\elegem aparigia unei tensiuni sau a unei diferenle de
potenlial. CAnd aceasta se produce 1a trecerea curentttltti, ea leprezintd o
i intreruperea
,,antitensiune,,, adicd o tensiune de sens opus curentului polarizant. Datoritd
:a in electrozt;
oroducerii acesteia. tensirurea curentului polarizant se redttce. Aceastd t'edncere -
 Electroterapie i,
Curentul gat
118

ca o cre$tere a
constanta la mdsurarea valorilor electrice - a fost interpretatf, IT depolariza
galvanic polarizant
rezistivitdlii tisulare. ori, am vdzutcdreaclia legicd la trecerea curentului
nu este creqterea, ci scdderea sistematic[ a rezistivitalii tisulare' fost transp
Tensiunea de polarizare se poate intercepta cAnd intrerupem
bmsc curentul activd cu e
giinr6oartrebuimdsuratd o treime. I

cu aj le rozi nePolarizabili' pe care ler

Cons as : RaP'

- tensiunea de pola:rzare creqte la i

ai lent' dupi o cur-bd atlng o sti
hiperbolicd; curent sca
(de la
- atinge starea maximald de echilibru electric dup6 30-40 minute penneabil
i ntroducerea curentulu i) I extracelul
polarizareaia nagtere pe traseul cdii curentului 9i intre electrozi; rezlstlvrta
cu lungimea
- tensiunea de polarizare este - in mare - direct proporlionald rapidd, cu
cdii curentului qi cu rezistenla tisulard; pentru sor
- este invers Proporlionald cu se echilibru.
stribdtute; mdsuratd la nivelul diferite , a

de 120 mV la nivelul antebralului' 75 9i

nivelul pdrfii superioare a toracelui;
_ polarizirea este direct proporlionald cu g'adient'l de tensiune in {esuturi,
la 1 cm distanld de calea curenfului.
polarizare
Depolarizarea. DupI intremperea curentr,rlui polarizant, tensiunea de
(fig. 110). S-a constatat
scade, mai intai repede, apoi rnai lent, dupd o curb6 hiperbolicd Efe,
cd tensiunea de
cd deoolarrzarea este mai lenta decAt polarizarea plelnergdtoare 9i organlsmr
mV nervoase.
Apl
in terapie
120 testdrile
(contractt
care stau

Rer
vanic o sl
transfom
la senzal
Dr
tactile gi
pozitiv.
An
10 20 30 40 50 60 minute excitabil
se distin6
trio 1/0 - Diferite viteze ale evolu{iei hiperbolice ale depolarizdrii
(la stdnga mai lepede' la dreapta mai incet) cdruia ia
 Electroterapi.e Cu re n ttt I galvan ic (co ntinu u) lt9
o cre$tere a depolarizare este cu atAt mai mare, cu cdt este mai mare tensiunea curentului
ului galvanic polarizant. Depolarizarea este condilionatd de difuziunea ionilor oin locul unde au
fost transportali de curenfltl de polarizare. Prin depolarizare se grdbegte hiperemia
:usc curentul activd cu aproximativ o treime. gi invers, ischernia provocatd artificial se reduce cu
bui mdsuratd o treime. Depolarizarea apare ca un proces spontan dependent de factorii fiziologici
polarizabili. pe care {esutul ii are la dispozilie $i este mult mai lentd dec6t polarizarea.
Raporturile Si rezistivitate.Polarizarea gi rezistenla tisulard
dupd o curbd
atrng o stare de e $i timp. cdnd polarizarea cregte, rezistenta la
culent scade gi in acestui fenomen ar fi dat6 de modificdrile de
iinute (de la

)21;
cu lungimea

:1or tisulare)
isitd la valori
nai20 rnV la

e in lesuturi, III.4. EFECTELE FIZIOLOGICE

ALE CURENTULUI GALVANIC
depolarizare
S-a constatat
Efectele gi modificdrile biologice ale curentului galvanic asupra tesuturilor
tensiunea de
organismului se manifestd mai ales la nivelul substraturilor ugor excitabile fibrele
-
nervoase.
Aplicarea curentului galvanic cu pantd (introducere) lind, cum se ttlljzeazd,
in terapie, produce efecte diferite fald de cele ob{inute la utilizarea acestuia in
testdrile diagnostice: nu apar fenomene de excitalie motorie sau senzitivd
(contracturi musculare sau dureri); totugi au loc modificdri biofiziologice certe,
care stau Iabaza efectelor teraoeutice.

III.4.1. ACTIUNEA ASUPRA FIBRELOR

NERVOASE SENZITIVE
Receptorii senzitivi din tegument inregistreazS,la aplicarea curentului gal-
vanrc o senzatie de furniciturd., care creqte propor{ional cu intensitatea curentului,
transformdndu-se in inlepdturi fine, apoi chiar in senzatie de arsnrd, mergAnd p6nd
la senzafie dureroasd.
Dupd cAteva gedinfe de aplicafie, se constatd cregterea pragului sensibilit6lii
tactile gi dureroase. Aceastd actiune analgeticd se produce la nivelul electroduliri
pozitiv.
Analgezia galvanici a fost multd vreme explicatd prin modificdrile
excitabilitdlii neuromusculare, cunoscutd sub denumirea de electrotonus, din care
se disting aspectele de anelectrotonus gi catelectrotonus, in raport cu polul la nivelul
cdruia iau nagtere (Pflriger),
120 Eleclroterapie Ctu"entul gaLvt

La polul pozitiv, unde se produce anelectrotonusul, membranele celulare se

hiperpolarizeazd. Sr scade excitabilitatea; in cadrul catelectrotonusului (la polul
negativ), are loc o depolarizare gi excitabilitatea cregte. Electrotonusul variazd cu
intensitatea curentului; la intensitdlile mici predomind catelectlotonusul, la cele
Curen
mari anelectrotonusul, in tirnp ce la cele medii s-ar produce un echilibru al
Dupd
electrotonusului.
Mai tdrziu, Kowarschik (citat de Gillert) sus{ine cd efectul analgetic al vasodilatalir
curentului continuu sebazeazd pe modificdrile ionice dintre electrozi, provocate gr o cregtele
de deplasarea ionilor. Mai trebuie sd addugdm cdinrealizalea efectului analgetic pldcutd. Ac
intervin gi acliunile galvanizdrii asupra sistemului nervos central, precum gi asupra pronunlatd r

sistemului circulator. ore. Aceasti

cdt gi la nive
pentru aplic
III.4.2. ACTIUNEA ASUPRA FIBRELOR
Imbur
Nfunvoa.sE MoroRII pletismogra
Polul negativ utilizat ca electrod activ produce o scddere a pragulr.ri de excitalie flr,rorografic
a fibrelor motorii, cu cregterea excitabilitdlii gi efect de stimulare. O creqtere mai cu pAnd la 5
bruscd a intensitdlii curentnlui, ca gi o scddere bmsci a ei, determind o contraclie cu circulatiz
musculard promptd. Aceastd acliune este utilizatd de exemplu in aplicaliile aplicaliei te
premcrgdtoare - cu scopul de pregdtire a fibrelor rrusculare - in tratamentul cu Unii r

curenli excitatori al musculaturii denervate, parliale ascr

Activi
o argumenti
III.4.3. ACTIUNEA ASUPRA SISTEMULUI
tisulare gi o
NERVOS CENTRAL
derivI prin,
Experienlele efectuate pe animale au demonstrat efectele certe ale curentului paresteziile
galvanic asupra acestora. aterosclerot
Hoff a descris la broascd aparilia unei manifest[ri de ,,ame]eal6" in cazul
galvanizdrir,,descendente" (cu polul pozitiv aplicat cranial gi cel negativ caudal),
precr.rm gi instalarea unei ,,narcoze galvanice" in cazul creqterii curentului;
extrernitdlile an rdmas extinse de-a lungul corpului. La galvanizatea ,,ascendentd"
a apdrut o ,,convulsic galvanicd", in care extlernitdlile erau puternic flectate .

Alte observalii au fost remarcate dup[ experienle efectuate la peqti. La Sisten

aplicarea r,rnui curent galvanic descendent, pegtii s-au orientat cu capr,tl spte anod curentr-rlui 1

gi'coada la catod; au manifestat de asemenea gi semne similare dezorientdrii, iar la bolnavului,

inversarea polaritdlii au apdrut sernnele excitdrii. Zona
La om, s-a observat o diminuare a reflexelor in cazul aplicarii curentului sediu de apl
galvanic descendent, in special in baile galvanice (reducerea reflexului patelar), in
electivd per
tirnp ce in cursul galvanizdrti ascendente a apirut o cregtere a excitabilitdlii.
Koeppen a fost cel care a relatat prima dati despre scdderea tonusului
sisternului nervos central la aplicafiile descendente ale curenlilor galvanici (in baia I
_galvanicd patm-celulard).
Organele de sim! reac{ioneazd specific fafd de curentul electric. Reacliile Schne
vizuale - numite fosfene - se produc ca senzalii luminoase in formd de puncte, gi ascenden
bastonage, cercuri de culoare galbend sau alte culoli; reacfiile auditive se m.anifestd curentul gal
prin acufene - zgomote in urechi; reaclia labirinticd - prin vertrjc ,,voltaice" -
inimd (circu
amefeli, cu devialia capului spre dreapta (la norrnali) sau spre partea bolnavd;
gr transport
reac{iile gustative se traduc printr-un gust acru la polul pozitiv.
 T2I
Curenttt L galvctnic (co tt tirttttL)
9leclroterctpi.e

celulare se 1TT.4.4, ACTIUNEA ASUPRA FIBRELOR

ui (la polul VEGETATIVE VASOMOTORII
I variazd cu
a vascularizaliei'
rsul, la cele curentul galvanic are o acliune hiperemizanta, de activare
:chilibru al triclie se rnstaleazd hiperernie prin
o
daunui eritem cutanat la locul aplicdrii
lnalgetic al tradusd
i, provocate I intreru
ui analgetic negativ,
rm gi asupra
a nivelul vaselor superficiale' cutanate'
e rnusculare, efect deosebit de avanta'1os

a fost doveditd Pritr metodc

aucke-Brecht, Edel, Fiissel' Lissner) 9i
monstra creqteri ale circulaliei cutanate
i de excitalie re subiacente cu pAnd La300% (in raport
cregtere mat tirnp de 15-30 minute dupd intreruperea
o contraclte
n aplicaliile aplicaliei teraPeutice
aceste efecte ca superioare celor oblinute
prin bdile
rtamentul cu Unii autori considerd
parliale ascendente Hauffe'
galvanic are drept consecinld
Activarea circulaliei loco-regionale prin curent
:te biotrofice prin imbundtdlirea nutri{iei
lor 9i edernelor locale' Din aceste efecte
in acrocianozd, angioneuropatii' crio-
relor inferio are, arteriopatiile periferice
rle curentului
lgodistrofi ile membrelor'
al6" in cazttl
lativ caudal), III.4.5. ACTIUNEA ASUPRA SISTEMULUI
i curentului;
,,ascendentd"
NEUROVEGETATIV
flectate. individualizatlaaplicarea
la peqti. La Sistemul nervos vegetativ reaclioneazd inconstant 9i
vagal sau simpatic al
rul spre anod qurentului galvanic, in frrnclie de predominanla tonusului
ientdrii, iar la bolnawlui, de locul de aplicare, de polaritate'
Zo egunea cewicald 9i dorsald superioard)' ca
rii curentului sediu de domeniul hidrotermoterapiei)' este regiunea
ui patelar), itr electiv[ i nelos vegetatlv'
Lbilitdlii.
lea tonusului
ranici (in baia III.4.6. INFLUENTA SISTEMULUI CIRCULATOR
tric. Reacliile Schnee este cel care a obseruat acli
nd de puncte,
r se manifestd
) ,,voltaice" -
rrtea bolnavd;
 122
E/ectroterapie Cu'entul galvan,

accelereazd, circulalia venoasd de la extremitdlile inferioare gi de la organele Cum an

sisternului porlal c[tre inimd, favorizeazl.trasportul sdngelui arteiial cdtre pi-dmAni
gi extremitdlile superioare, precum gi viteza sAngelui u"noi d"
in mod obignr.
la inimd cdtre pl6rnAni.
Aceste acliuni descrise selectiv nu sunt general-valabile, ci se produc 800 cm2 (6 x
Existd e
de galv antzare aplicat.
- montati in o<
ologice ale apliciliilor
utice: masca Bergor
a excitabilitdtii neryoase la nivelul polului trigemen (fig.
pozitiv gi prin resorbtia rnetabolifilor din procesele inflamatorii; Scerbac", carr
- stimulare neuro-musculari la nivelul electrodului negativ; Legat d
- reglare a modificdrilor de excitabilitate a sistemului n"rvo. central, in funclie unndtoarele a
de modul de aplica{ic;
va fi de dimer
- reglare nespecificd a constela{iei neuro-vegetative; va fi plasat,
- biotrofic prin imbundtdlirealoco-region alit"airigalisi sangurne gi cregterea
tr

oblinerea unot
difuziunii intratisulare;
a gedinlei de i
- vasodilatator prin hiperernia reactivd la nivelul circula{iei superficiale gi in practr
profunde.
- transv
astfel fafd in I
III.5. MODALITATI DE APLICARE - longit
tratat (de exer
ALE GALVANIZARILOR Acester
terapeutice, ,

Galvanizarea (specificati de autorii germani ca ,,stabili,, sau proporfional n

,,constantd,,,
spre a o deosebi de vechea rnetodd de galvanizare mobild) poate fi aplicat1tin in aceste conc
mai
multe feluri; considerabild
A - Cu ajutorul unor electrozi sub formd de pldci de diferite dimelsiuni; Unul dir
B - Ca baie hidroelectroliticd (galvanr'ca.1; obligativitatei
a) baie parliald (patru-celulard); cu caracter lz(
b) baie completd sau generald (Stanger). aprevenirii ar
C - Iontoforeza (ionogalvanizarea)- metoda de introducere a unor substante
ochiuri), tifor
medicamentoase prin tegument, cu ajutorul curentului galvanic.
caucluc sau te
prezinte cute,
III.5. 1. GALVANIZAREA SIMPLA conturul elect
stoarce suficir
Electrozii utilizali sunt confectionafi din pldci metalice (cel mai adesea di1 tralatd. Mater
plurnb laminat) de diferite dimensiuni, alese in functie de regiunea pe care se aplicd iarIa2 -3 zi
gi de efectele de polaritate pe care le urmdrim (pozitive sau negative). sdpun dupd fi
, In funclie de efectul terapeutic urmdrit se pot aplica doi electrozi de rndrime schimbat, in f
egald (rnetoda bipolard) sau de mdrime diferitd. in prima eventualitate, cand Aceste r

electrozii sunt agezafi fald in fald intre ei se formeazd,un cdmp cu linii de fortd disocierea ele
paralele, iar densitatea este egald pe toati aria electrozilor. in u doru eventualitatl, In.tensit,
densitatea liniilor de forld va fi mai mare la nivelul electrodului mic, care devine in aplicarea pr
activ, celdlalt rirndndnd indiferent. Alegerea polaritdlii polului activ-pozitiv sau de sensibilitat
negativ - va fi in funclie de efectul urmdrit (analgezic sau excitant). evolutie al afr
 Electroterapie

tratatd'
de la organele cum am aralatdimensiunile electrozilor se aleg in funclie de regiunea
circa
in mod obignult a,t forme dreptunghiulare 9i mirimi variabile, intre
50 cm2 5i
ial citre pldmAni
x
800cm2(6 x B cm, B x l0 cm, 10 x 15 cm, 8 40 cm, 8 B0cmetc')'
nd cdtre pldmdni. x
e, ci se produc Existd electrozi de forme deosebite utiliiair in anumite aplicalii: pentru ochi
vanizare aplicat. transorbitare (fig. 1 11) pentru hemifald
- montali in ocherali speciali pentru aplicalii
masca iergoni6 utilizatd in tratarea parezelor de ne. facial
:e ale aplicaliilor qi a nevralgiilor de
trigemen(fig.112),pentruceafdaplicaliipezonareflexogendderrumitd,,gulerul
La nivelul polului vegetatlv.
Scerbac,,, care influenleazd favorabil siste mul nervos
Legat de et'ectele terapeutice urm[rite, considerdm util a
se line seama de
; electrodul pozitiv
:entral, in funclie urmdtoarele aprecieri: pentru obfinerea unor efecte analgetice,
doilea - indiferent -
va fi de dimensiuni mai reduse - devenind activ, iar cel de-al
qi la o distan{d nu prea mare, pentnt
va fi plasat, pe cdt posibil, distal de anod
fie lungi (cu durata lungd
5uine 9i cregterea oblinerea unor efecte vasodilatato are, electtozii trebuie sd
a gedir4ei
-' -' de aPlicalie)'
:i '- a electrozilor:
superficiale gi in pru.ticz terapeuticd se utilize azd dotdmodalitd{i de aqezare
a regiunii afectate' pe o incadreazd
- transversal, cie o parte qi de altagenunchi, gleznl' etc')
:are
(fig' 113);
astfel fa!6 in fa{d (de uxemplu la umdr,
plasali la distanld, la extremitdlile segmentului
- iongitudinal, cu electrozii inferior etc') (fig 114)'
tratat (de etrnplu labral,gambd, membrul
Acestei ultime mooatitali de aplicalie i se aduc critici asupra eficacitdlii
terapeutice, cun cd s diametru
propo4ional mic, arefa e tisulard);
sau ,,constantd",
f-r aplicatd in mai
in aceste condilii siune intensitate

considerabild, incompatibild cu aplicafla'

Unul din el"rn"nt"l" importante in aplicaliile de galvanoterapie
il constituie
:e dimensiuni; electrod 9i tegument'
obligativitatea folosirii unui itrat hidrofil intermediar intre
polare produse sub electrozi 5i
cu caracter izolant,in scopul contracardrii efectelor
a orevenirii arsurilor cutanate. Acesta poate fi confeclion
cu

frotir etc., avind o g'o'i*t de 1-1,5 cm

de
a unor substanle
cauciuc sau texturd sinteticd, cu o grosl ne de 2 cm' Mater
"Jrr*.i1,-iir"n, sd

prezinte cute, f'estoane sau innidituri 9i

contuml electrodului, Acest material hi
stoarce suficieut - pAnd nu se mai scurg
tratatd. Materialul utilizat va fi spilat c
rl mai adesea din
r pe care se aplicd iar la 2 - 3 zile va fi sterilizat prin fie
tive). s[pun dupd fiecare bolnav tratat' La anun
ctrozi de mirime schimbat, in funclie de texturile utilizate'
parazi\t produqi de
:ntualitate, cAnd Aceste masuri sunt necesare pentru indepdrtarea ionilor
cu linii de forld disocierea electroliticd a aPei.
o importanld capitald
rua eventualitate, Intensitatea curentuiui aplicat.Dozareaintensitdlii are
in strAnsI dependenld
mic, care devine in aplicarea procedurilor de gaivanoterapie. Intensitatea este
utmdrite, stadiul de
activ-pozitiv sau de sensibilitatea gi toleranla-inaividuald, efectele terapeutice
nt). evolulie al afecliunii, m[rimea electrozilor, durata aplicaliilor'
124 Eleclrol.erapie Ctu'enluL gult

Sensi
persoane m
la una gi acr

Q mare pe pd
Pe lAt
sau hipoes
toleranfd al
cu sensibil
cu atenlte t
Prin
Ll$oare cu (
pacienlii l
excitalie".
toleranla in
san peste ,.
Dozt
a cr,r.rentnlt
) presiuni, cr
Fig. 111 - Aplrca{ir tlansolbitale. Fig. 112 Masca Bergoni6 pozilionar<
cu o vasel
PraB".^
In gr
rezultatele
- per
nevraigiile
-pe
-pe
0,1 mA/cr
-in
-in
+
lll 1'(
intensitate
suprafa{d
sensibilita
+
llt c
va doza d
Ext:
dc galvan
galvanote
Dnt
-D
-D
de suprafl
Fig llj Galvanizaletrans- Fio ll4 Galvanizare
versald, longitudinald.
Electroterapie C ure ntu I ga lv an i c (c o ntin.tn) t25

Sensibilitatea cutanatd la curent este diferitd de la individ la individ, existAnd

persoane rnai sensibile $i altele mai pu{in sensibile in limite fiziologice. Mai mult,
la una gi aceeagi persoan[, sensibilitatea este diferitd pe suprafelele corporale: mai
mare pe pd4ile mediale qi flexoare gi rnai micd pe cele laterale gi extensoare.
Pe lAngd aceasta, in practicd putem si intdlnim cazuriprezentdnd hiperestezie
sau lripoestezie cttanatd La cele dintAi, vom doza intensitatea la ,,pragul" de
toleranld al regiuriii respective; la cei cu hipoestezie se va testa ,,praglll" pe zonele
cu sensibilitate nonnald din vecindtate sau alte regiuni (simetrice), urmdrindu-se
cu atenlie reaclia cutanatd produsd.
Prin ,,prag de sensibilitate" inlelegem producerea seuzaliei de furnicdtLrri
ugoare cu o anumitd intensitate, la introducerea lentd a curentului (O. Gillert). La
pacienlii rnai sensibili se recomandd dozarea intensitdtii sub ,,pragul sensibil de
excitalie". Odatd cu scurgerea timpului sau cu repetarea gedin{elor, va putea cregte
toleranla individuald la curent gi acesta se va putea doza la nivelul ,,pragului sensibil"
sau peste ,,pragul sensibil".
Doza de intensitate rraxirrd pe care o suporld pacientul este lirnita de toleranld
a curentului, care nu trebuie depdgit. In cazul apariliei senzaliilor de inlepdturi,
presiuni, cdlduri sau arsuri, intensitatea curentului se reduce Iazero, se va controla
poziJionarea electrozilor gi - dupd caz- seva corecta. Se recomandd ungerea locului
cu o vaselind, pomadd calmantd gi se va doza cu intensitate ,,la prag" sau ,,sub
Pra8".^
In general, putem in practicd dup[ experien]a acumulati gi
sd ne orientdm
rezultatele oblinute de-a lungul timpului, astfel:
pentru efecte analgetice dozdmo intensitate ,,laptag" (0,1 mA/cm2), iar in
-
nevraigiile acute, chiar,,sub p[ag" (sub 0,1 rnA/cm2);
- pentru efecte antihiperestezice dozdm cu intensitatea ,,sub prag";
- pentru efecte vasodilatato a.re d<:zdm intensitatea ,,peste prag" (peste
0,1 mA/cm2);
- in stadiile acute se preferd intensitAli ,,sub prag";
- in stadiile cronice aplicdm intensitdli ,,peste prag".
in relalie cu mdrimea (suprafala) electrozilor, se obignuiegte ca nivelul de
intensitate al curentului introdus sd fie stabilit de raportul 0,1 rnA pe 1 cm2 de
suprafa{d de electrod, ceea ce ar corespunde intensitdqii Ia nivelul ,,pragului de
sensibilitate", dupd care trebuie oricum sd ne ghiddm.
In cazurile de aplicalii cu electrozi de dimensiuni deosebite, intensitatea se
va doza dupd polul activ (cel de dimensiune mai redus[).
Existd o rglalie reciprocd intre intensitatea curentului qi durata unei gedinle
de galvantzare gi cu aceastd ocazie ajungem gi la precizarea duratei aplicaliilor de
galvanoterapie.
' Durata x Densitatea electricd: 3 (constant).
- Durata se socoteqte in minute;
- Densitatea curentului este intensitatea acestuia (mA) raportatd la unitatea
de suprafald cle electrod (1 cm'?).
1
____---------:-: 30 minute
Durata -
0,1 mA/cm7
 126 Electrolerapie Ctu'entul galt,

Durata este direct proportionald cu mdrimea electrozilor si i'vers II

proporlionald cu densitatea electricd.
La polii de dimensiuni mici, densitatea este rnare gi pentru ca produsul sd Pacie
rdmAni constant in relafia datd (3), durata gedinlei trebuie s-e fi. proportional mai 9iprincipiil
micd. De aici rezultd cd la aplicaliile cu poli mari, elementele calculului se a aplicafiei
inverseazd. corectd $i cl
in principiu, trebuie de fixare, d
curent galvanic trebuie sd
durata gedir
voltaj fiind redusd (pAn[
Se va
Chiar gi la aplica{iile tr
aprecra lnte
ionogalvanizdri), pentru a
oricAt de m
este micd (0,6-1,5-2 mA), inaint
iazd cudiagnost i cul a fec{i unii
de pozilia lr
neral, in afec{iunile acute se
gi cuplarea
in cele cronice, 12-15-20 gedinte (ritm
mufei cord,
Ne ferim sd prezentdm scheme de tratament (cu catalogarea diagnosticelor gi dispozilie).
regiunilor de tratat, cu precizarea intensitdlii gi duratei gedintelor), deoarece atAt Electr
practica, cdt gi principiile metodologice ale galvanoterapiei prezeltate mai sus metalic), f)
aratd, cd. tratamentul trebuie sd fie individ:ualizat.
- - efecte pola
Pacientuil. Subiectul actului nostnr terapeutic este evident, pacientul. El trebuie ascu{ite ale
sd.fie pregdtit de la prima gedinld de aplica!1e a curentului galvanic pril explica{ii Vom:
privind in prrmul rand senzaliile cutanale a$teptate gi apoi bineinjeles scopul cu care sun
acestei terapii.
- -
cazurile in
Pacientul va fi agezat pe pat lindnd cont de posturile cele mai antalgice, cdt gi interpune c
de regiunile pe care dorim si le tratdm, spre exemplu: Fixar
-Incazulunui sindrom dureros lombosacrat, poate fi in decubit dorsal sau i1 rate cu but
decubit ventral cu pernd sub abdomen in condiliile in care lordozarea coloanei
- segmente c
lombare provoacd dureri;
grel, pentra
ciatic de cauzd discogend cu iritalia discului patului.
Ls eral cu membrul bolnav pe planul patului,
Electr
Pe u electroziii aplicali;
care va dep
do In :flffii#J1?ij;Jffi[']#l;?,n
in decubit Reamintir
materialulu
- cazul unei aplicalii transorbitare va fi agezat- bineinleles - i1 decubit
dorsal; Dupa
-
- In cazul unei aplicalii la umdr pentru o periartriti scapulo-humerald va sta verificarea
in pozilie gezAndd etc.; ir\ circuitul
- In cazul tratdrii unei suferinfe dureroase a regiunii ceryico-occipitale, evitim Se vr
aplicarea electrodului pe zona pdroasi. comutatorU
Vom urmdri neapdrat reac,tia zonei ectrozi dupd progresivd r

termrnarea procedurii. Inrogirea.pielii pe loc in special de de aplica{ir

la nivelul catocului, este normald atdti timp teqrrnertari la nivelul e
Dupd un numdi de aplicalii, se va redu
ugoare reepitelizdri. Dacd, ina comutatoru
le vom indep[rta inaintea fi i tegumentul
cutanate de eritem accentuat sau leziuni I procedurii
respectrv. pentru a se
 I2'7
Electroterapie Cwentul galvan ic (co rdinuu)

or $l lnvers III.5 .1.1 . TEHNICA DE APLICATIE, A GALVANIZARiI

pacientul trebuie pozi{ionat gi pregdtit pentru tratarnent, conform indicaliilor
r produsul sA
porlional mai 9i principiilor metodologice expuse mai sus.
Pentru executarea in condilii optime
calculului se a aplicaiiei, fizioterapeutul trebuie sd se ghideze dupd o prescrip{ie terapeuticd
corectd gi completd .ur" uu cuprinde: denumirea procedurii, regiunea tratat6, locul
c aplicalie de de fixare, dimensiunile gi polaritatea electrozilor, intensitatea curentului aplicat 9i
ranla pielii la durata gedinlei.
Ltd mai mare. Se va ilspecta tegumentul la locurile de aplicare ale electrozilor pentru a se
ub formd de aprecia integritatea sa gi a se decela eventualele leziuni sau afec{iuni ale acestuia-
i fie de mini- oricAt de mintme ar fi ele.
1,5-2 rnA). ilainte de aplicarea electrozilor, se verificd aparatul ttrlizat,pentru a ne asigura
icul afecliunii de pozilia la zero a comutatorului de intensitate; controldm polaritatea electrozilor
mile acute se gi cuplarea corectd la bomele aparatului a bananelor cablurilor de legdturi - sau a
mufei cordonului comun (in functie de modelul pantostatului pe care il avem la
gedinle (ritm
dispozilie).
^
gnosticelor gi
Eiectrozii trebuie sd fie compl etnetezi (pentru nelezirea lor folosim un ntlou
deoarece atAt
metalic), fdrd cute, fisuri gi innddituri, care permit scurgeri de curetlt ce produc
late mal sus - efecte polare nedorite gi arsuri cutanate. Fisurile marginale, precum 9i col{urile
tul. El trebuie asculite ale electrozilor vor fi ajustate cu ajutorul unei foarfeci'
rrin explicafii Vom mai verifica sd nu existe nici un contact direct intre tegument 9i clemele
eles - scopul cu care sunt fixate cablurile <le electrozi. Pentru siguranld (evitarea arsurilor), in
cazurilein care clemele au o dimensiune prea mare 9i vin in contact cu pielea, se
rtalgice, cdt gi interpune ca strat izolator o bucdlicd de cauciuc sau pAnzd cauciucatd'
Fixarea electrozilor se face cu ajutorul unor benzi elastice de cauciuc perfo-
I dorsal sau in rate cu butoniere care se incheie cu butonage special destinate (la membre sau
area coloanei segmente corporale mai inguste), cu sdculeli umpluli cu nisip (care s6 nu fie prea
gr6i, pe1tru compresdrii circulaliei) sau prin greutatea corpului pe planul
ita!ia discului patului. "rrit^t.u
Lanul patului, Electrodul se acoper[ cu o pAnzi cauciucatd sau cu o folie de plastic izoiatoare,
care va dep[gi suprafala stratului hidrofil, iar bolnavul se acoperd cu un cearqaf.
fi in decubit Reamintim recomandarea de a se utiliza soluliile de proteclie la umezirea
materialului hidrofil - descrise la capitolul efectelor biologice.
i - ln oecuDlt Dupd executarea tuturor secvenfelor enumerate 9i descrise mai sus 9i
verificarea legdturii cu p[mdntul a aparatului, declangdm introducerea curentului
merald va sta
ir\ circuitul bolnavului prin aclionarea comutatorului general.
Se va fixa ceasul semnalizator dupd durata prescripliei. Mattevrarea
pitale, evitdm
comutatorului poten{iometrului de intensitate se face lent - pentru introducerea
progresivd a cuientului - pAni la intensitatea necesard gi prescrisd. in timpul qedinlei
ectrozi dupd -de
in special de aplicalie, pacientul va fi supravegheat qi intrebat asupra senzaliilor percepute
tegumentard. la nivelul eleitrozilor aplica{i. La expirarea limpului fixat, intensitatea curentului
semn al unei se va reduce lent, progresiv, pAnd la pozilia zero a comutatorului. Se inchide
ce, calmante, comutatorul general qi se ridicd electrozii de pe cor:pul pacientului; se va qterge
,rodus reaclii tegumentul * ,r.t ptotop gi se ptdreazd zona tralatd cu.talc. Dupd terminarea
rfiile pe locul procedurii s" pe locurile de aplicare ale electrozilor
"xurnin"uzdpieleabolnavului
pentru a se controla reac{ia cutanatd produsd.
t28 ELeclrolercLpie Curen.tul gctt

III.5 .2, BAILE GALVANICE -m(

contrar;
Pentlu tratarea unor regiuni mai intrnse sau a intregului corp se recomandd -3r
utilizarea bdilor galvanice, la care se combind ac{iunea curentului contintlu cu -LT
,a

efectul termic al apei. Apa devine un mediu m4locitor intre electrozi qi tegument; - Lll
curentnl este lepartizat pe o suprafald corporald mai male, astfel cd densitatea Dile
curentnlui este mai redusd, neexistAnd pericol de arsuri la intensitatea aplicatd, cranial) sz
+
care oricum este mai mare decdt la galvanizdrile simple. tnall
care execu
la fiecare
il15 ,2.1. BAILE, GALVANICE PATRU-CELULARE Apoi opri
Au fost introduse in terapie la sfArgitul secolului al 19-lea de Schnee la a\ezarea l
Karlsbad. Bolnavul std agezat pe un scalln sau taburet (de lemn, rnetalic), izolat ajungd sut
electric de postamentul pe care se afld instalatd bata galvanicd patru-celulard Se indicI
(fig.115), Apa urtrodusd in cele patru vase (celule) trebuie sd fie la ternperatr"tra Vor
corpr-rlui (34;) sau rnai ridicata - pAnd la 3 B"; apa rece accentu eazd senza\ia nepldcutd ce am vel
dati de trecerea cut'entulr.ti, iar in apa caldd (37'-38"), putem sd aplicdm intensitili lnanevra'
mai mari, mai bine tolerate. ln genera
Puten sd facem aplicalii patru-celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare. cu polarit
in cazurile de aplicalii uni- san bicelulare putem sd addug[m un electrod de plumb Par
sau zinc pe o altd regiune corpolald (lombard, lombo-sacratd, abdominald 9i Tr,rlbuldrt
cervicald). intensitat
Mdr-imea suprafelelor de contact a tegumentului cu apa poate fi vadatd, prin tulbr"rrari
cantitatea de apd din vase. Dacd dorim sd avem un pol mai activ, reducem la mini- cele cu a

mun cantitatei de apd din vana membrr-rlui asnpra cdruia vrem sd acliondrn. dupd seni
Putem aplica combinalii in diferite variante, in funclie de efectele r'rrrndrite 9i vottt tntrt
racordurile (aparat - pacient) stabilite: pentru e

- membrr-ele superioare la acelagi sen.m de polaritate qi membrele inferioare Durata gr

la serlur.tl coutrar, gi30den

suferinle
zilnic sar

III.5 i
GE]

ALI
i 866, iL
tdbdcar 5

gi perfec
iugineru
LA
lernn'at
material
Sunt pre
fivrfi ci
Fig, I l5 - 4-celttlati pdrfile lt
9 - Electr
 Eleclroterapie Curen LuI galvanic (co n.titt.uLr) 29

- membrele de partea dreaptd la acelagi setnl1, membrele stAngi la semnul

e fecomandd
continuu cu
- 3 membre la acelagi semn gi al patrulea la semnul contrar (,,in evantai");
- 2 membre la acelagi semn gi un membru la sennul colltrar;
$1 teglrment;
cd densitatea
-un membru la polul pozitiv, alt membru la cel negativ.
Direclia curentului poate fi ascendentd (polul pozitiv-cattdal, polul negativ-
fiea aplicatl, cranial) sau descendent5, in funclie de scopul telapeutic urmdrit.
inainte ca bolnavr-rl sd introducd membrele in vane, se recomandd ca personalul
care executd procedura sd introducd rndinile in toate vanele pentnt a controla setrzalia
E la fiecare pol in parte (pozitiv gi negativ), bineinfeles, cu aparatul pus in funcliune.
Apoi oprim cnrentul de la aparat gi solicitdm bolnavului sd intre in baie. Dupd
Je Schnee la a$ezarea pe scalu.r., va introduce rnai intAi membrele inferioare -
astfel ca apa sd
ztalic), izolal ajungd sub genunchi - apoi membrele superioare, apa ajungdnd la jumdtatea bralului.
atru-celulard Se indicd pacicntului sd stea liniqtit.
temperatura Vorn pune aparatul in funcjiune prin manevrarea cotnutatomlui general, dupd
tlia nepldcutd ce am verificat o datd polaritatea corectd a electrozilor - dupd prescrip{ie. Vom
1m intensitd{i manevra lent comutatorul pentru intensitate, ajungAnd la doza presclisd de medic.
in general, nevralgiile, artralgiile gi rnialgiile se traleazd cu intensitate ,,la prag",
r unicelulare. cu polaritate pozitivd.
rod de plumb Paraliziile flagte - cu intensitate ,,peste prag", cu polaritate negativd.
rdoninald gi Tulburdrile de circulatie din schemele de poliomielitd gi boala varicoasd - cu
intensitate ,,peste prag". La cazurile cu
.variatd., prin tulburdri de sensibilitate cutanatd gi la
rcem la mini- cele cu angiospasm, nu ne vom ghida
!iondm. dupi senzalia perceputd de bolnavi gi nu
le r.rrrndrite gi vom introduce o intensitate prea mare,
pentru evitarea arsurilor cutanate.
:le inferioare Durata gedinlelor se stabileqte intre 10
qi 30 de rninute, in ftincfie de diagosticul
suferinlelor tratate. Ritmul qedinlelor:
zilnic sau la 2 zlle.

.2,2. BAILE GALVANICE

TTI.5
GENERALE (STANGER)
Au fost descrise de Steve in anul
1866, introduse la Uhn de megterul
tdbdcar german Stanger din Reutlingen
gi perfec{ionate in 1 93 0 de fiul acestuia,
inginerul Stanger.
La inceput era confeclionatd din
lemn; actualmente sunt construite din
material plastic ca izolant (fig. 116).
Sunt previzute cu B electrozi (de grafit)
fixali 9i conecta{i in perelii cdzii,3 pe
pdrlile laterale. unul cranial - la nivelul Fig. Il6-BaiaStanget'
9 Electrotelapie
130 Electt'oterapie Curcntul galvarti'

regiunii celico-cefalice gi altul, caudal - la nivelul plantelor. Existd gi electrozi

mobili care pot fi plasafi in cad[ dupd necesitatea terapeutic6, mai frecvent folosili
pentru regiunea lombard sau intre membrele inferioare.
Sensul curentului poate fi dirrjat in multiple variante intre electrozi: descen-
dent, ascendent, transversal (cu polaritatea pozitivd, sau negativd fixatd de paftea
stAngd sau dreaptd) sau in diagonald.
Intensitatea curentului aplicat este mai mare decAt la baia patru-celulard
(l 000-1 200 rnA), fiind repartizatpe intreaga suprafald corporald. S-a estimat
cd 213 din intensitatea curentului se ,,scurge" pe l0ngd corp (apa fiind br.rn
conducdtor) gi numai 1/3 din aceasta trecc pnn corp.
Labaia Stanger este foarte imporlant sd ne orientdm dupd ,,senzaliade curent"
a pacientului, aplicAnd deci dozarea intensitelii la nivelul pragului senzitiv, p?,ndla
Introduc
vanic a substar
senzatia de fuinicdturd pldcutd gi de ugoard cdldurd.
adicd dupa leg
Hille a atdlat cd, un rol important il are capacitatea de conducere a rnediulur
fost demonstri
lichid din baie. in api distilatd n, tr... curent. O cantitate rnicd de sdruri prezentd i1
considerare in,
baie las[ sd treacd prin organism o dozd de curent mai redus6, deoar.ece iunt pufini
valabile pentn
ioni purldtori df saleini electrice cdtre tegument. Maxirnul concentratiei active este este adevdrata
de 2 gll Nacl. in solufii mai concentrate, acliunea curentului descregte rapid.
Electroor
Pentru o mai bund eficienld terapeuticd a procedurii se pot adduga diferite prealabil al tutr
ingrediente farmaceutice sau extracte de plante. Acliunea acestor bai ie explicd oordginusep
prin efectul termomecauic al apei, prin cel electric al curentului gi prin cel chimic electroosmoza
produs de ingredientele addugate. pnn tegument
Telrnica de lucru. Se umple vana cu apd,la36"_38o sau la 38" c daci dorirn sd Cu solu{i
acliondrr cu intensitdti mai mari. Dupd pregdtirea bdii, controldm prin introducerea stratul hidrofil
mAinii in baia preg[titd, prezenlacurentului electric, apoi oprim aparatul gi ilvitdrn opus gi ajung
bolnavul sd intre in cadd. Se actioneazi cornutatorul general qi se rnanevr eazd,lenl medicamentel
comutatorul pentru dozarea progresivd a intensitdlii curentului dupd prescriptia transportate in
-
medicului 9i senzalia subiectivd a pacientului (in general, la nivelul u +OO-OOO r"-t); lichide decdt a
se ftxeazd, durata procedurii la 15-30 de minute. Ritmul gedinfelor una la 2_3 zile Francezu
- .
actiunea iontoi
Seria de tratarnent: 6-12 gedin{e.
Cei doi ie
externe li s-au
laturile interne
rrr. s.3. roNToF'oREZA (TONOGALVANTZARTLE) in virtutt
respins de polr.t
_.
Este procedeul prin care se introduc in organism diferite substante prirnului iepr,rr
medicamentoase cu ajutoml curentului electric, care le transportd prin tegument gi stricnind rdrnAr
mucoase. efect de vdtdm
in literatura rnedicald se intdlnesc mai multe sinonime pentrll denumirea Experien
acestui procedeu: ionoterapie, galvanoionoterapie, ionoforezd, iontoforezd, ionizare, apd, unul dintrr
ionogalvanizare.
- a demonstral
polarizare (fig.
Una din i
ionogalvanizare
cu aceasti me1
semn contrar. (experientele cr
 Electrolerapi.e Ctu'e nttL I ga Lva n.ic (c o n ti nuu)

std gi electrozi
fecvent folosili

cttozi: descen-
ixatd de pafiea

patru-celulard
la. S-a estimat
apa fiind bun
Fig.llT Expelien{a lui Leduc.

,-a\ia de curent"
Introducerea electricd in organism prin tegument cu ajutorul curentului gal-
enziliv, p6nd la vanic a strbstanlelor chimicc farmaceutice sebazeazd pe fenomenele electrolitice,
adicd dupd legile lui Faraday. De altfel, intervenlia acestui proces fizico-chimic a
:ere a rnediului fost demonstratd cn remarcabild precizie. In acest context, tlebuie sd ludm in
mri prezentd in considerare intervenlia conductivitdlii electrolitice, a migcdrii ionice, a relaliilor
ece sunt pulini valabile pentru disocialia electroliticd gi pentm echilibrul acido-baztc Aceasta
rtiei active este este adevdrata iontoforezd.
;te rapid. Electroosmozapoate sd apard la nivelul tegumentului numai dupd schirnbul
rdduga diferite prealabil al tuturor ionilor mobili, ceea ce, pe cale electroliticd dureazd aproxirnativ
bdi se explicd o ord gi nu se poate realiza frrd o lezare troficd a lesutului cutanat. Cu alte cuvinte,
prin cel chimic electroosmo za nu ar e nici o p arlicipare la introducerea sub stanlelor medicamentoase
prin tegument (Ipser).
I dacd dorim sd Cu solulia conlin6nd ionul rnedicamentos pe care dorim si-l aplicim se imbind
in rntroducerea stratul hidrofil, sub electrodul activ. De aici migreazd prin pielea intactd spre polr,rl
ratul 9i invitdrr opus gi ajunge in interiorul organismului. Prin releaua celulelor Malpighi,
Lanevreazd lent medicamentele sunt preluate de releaua limfaticd gi sanguind 9i sunt astfel
upd prescriplia transportate in circulafia generald. Menliondrn cd numai electlolifii solubili in alte
400-600 mA); lichide decAt apa pot trece prin tegument (S. Licht).
Francezul Leduc a ardtat pentru prima datd prin experien{d pe iepuri (1907)
unala2-3 zlle.
ac{iunea iontoforezei (fig. I 17).
Cei doi iepuri sunt legali in serie intr-un circuit de curent continuu; pe laturile
exterxe li s-au atagat electrozi prevdztr{i cu solu}ie de sulfat de stricnind, iar pe
laturile interne li s-au atagat electrozi prev[zuli cu solufie de clorurd de sodiu.
LE) in virtutea principiului fizic enunlat rnai sus, ionul (+) de stricnind a fost
respins de polul pozitiv gi atras de cel negativ, a dlls la contracturi tonice gi moaftea
rite substante primr,rlui iepure prin intoxicalie cu stricnini. La cel de-al doilea iepure, ionul de
rin tegument gi stricnind rdrnAnAnd 1a nivelul elec-trodului (de semn contrar), nu s-a produs nici un
efect de vdtdmare.
Ltru denumirea Experienla lui Schatzky cu doi tuberculi de carlofi - unili printr-un tub de
'orezd,, apd, unul dintre ei avAnd infipt un electrod imbibat cu solulie de iodurd de potasiu
iontzare,
- a demonstrat chiar fenomenul de migrare gi difuziune a ionilor gi curentul de
electroliticd a polarizare (fig.1 1B).
transportarea Una din dovezile concrete ale pdtrunderii ionilor de substanle in organism prin
rii lor electrice, ionogalvanizare - a fost regdsirea in urmd (prin excrelia urinar[ crescutd dupd aplicaliile
r cdtre polii de cu aceasti metodd terapeuticd) a unor elemente chimice tllhzate in experirtent
(experienlele cu anionii iod, salicilic, cationul procaind, efectuate de Ipser in 1957).
 Electroterapie Ctu'entul gctlvatr
132

Cantitc'
medicamcnto
lcgea lui Fara
10mAin 15 L

de solvent cstr
incAt sd fie ir
adaugd (pent
catod se adau
Experir
cantitd{ii de s
aspecte panl(
- catlol
- frAna
Fig. 11B Exper:ien{a lui Schatzky. de substan!6
I11 tlmp
Aciz\i. bazele gi sdrurile se disociazd electrolitic in ioni silnpli care pot fi
$l ca uffitare i
mobilizati de curentul electric. Substanlele rnai complexe care nll se pot descortpune
curcntului
in atomi, se \/or desface in radicali care, incdrcAndu-se cu sarcini electrice pozitive
cr
catodicd creq
sau negative, vor fi mobilizali de curentul electric
S-a obsewat cd ioniiugoli migreazdma\ r'apid, iar ionii grei migreazi mai mai mult de
incet; substanlele cu greutate moleculard foafte mare nu se pot disocia 9i vor rdmAne Ca rezt
pe tegument, fdrd sd-l strdbatd. Calea de pdtrundere a atomilor incdrcali cu sarcini OH-, este det
electrice o constituie onficiile glandelor sebacee 9i sudoripare. rnai evidenta
Exoerirnentdrile clinice de iontoforezd (E.P. Mallex, Y.T. Oester, H. rdrnAne in ur
Abramson, S. Glosberg) au demonstrat cd concentratia ionilor introduqi prin Intensi
ionogalvanizare nu clegte in cuprinsul zonei de lesut aflatd intre cei doi electrozi cre$terea 111te
strdbdtutd de cuLent, ci se cantoneazd superficial sub electrodul de semn opus, dar nu prop<
unde migreazd ionii respectivi de sernn contrar, de unde sunt rdspAndili in circulalia descregte, pr
salguini. Caracterul spbcific al procedurii este acliunea locald. Astfel, pdtrunderea constatat ca
subitanlelor medicamentoase in tegument prin ionoforezd este asemdnatd cu cea elcctrolitice.
care se produce prin ungcrea accstuia cu pomezi 9i ttnguente ce conlin elemente acumulaLea
farmacologic" u"iiu. de genul mercurului gi sulfului, fapt cale ne face sd conchidem dozei de cr.tr
cd indicaliile principale ale iontoforezei sunt date de procesele patologice localizate Dacd,
relativ superficial. nqtrdiei sc r

anionilol sc
III.5.3. 1. FACTORII CARE, INFLUENTEAZL PATRIINDEREA la anioni, ac,
iN rECuivtENT gI STRABATEREA TESUTURILOR A IONILOR ia anod gi ac
transpira!ie)
DIN SUBSTANTELE CHIMICE FARMACEUTICE
exernplificar
PRIN METODA GALVANIZARII Mitritt'
Procesul de transfer (in tesuturi) al substanlelor chimice in cadrul recornandd i
distilatd, per
iologalvanizdrilor depinde de greutatea lor atomicd, cantitatea gi concentralia lor
Intensi
in solulie, puritatea solujiei utilizate, intensitatea curentului, mdrirnea electrozilor
expuse la ga
gi dulata procedtrt'ii.
Men!ir
Gretttatea atornicd. Curn arn aldtat mai sus, ionii grei migreazd mai incet, iar
adaugd gi ef
cei ugori migreazd mai rapid.
 C urent I gnlvtutic (co n tin ut) t33
Eleclroterap ie u

Caltitatea $i concetxtt"afia ionilor in solulie Cantitdlile de substanld

medicamentoasi introduse in organism prin iontoforczd au putut fi calcr'rlate prin
legea lui Faraday. De exemplu, la aplicaira cu o solutie de histamind, la o dozare de
10 mA in 15 minute, pdtrund circa 15 mg ioni de histarnin[. DeQarece nu cantitatea
de solvent este detenninatd, ci concentralia solufiilor, acestea trebttie astfel preparate,
incAt sd fie in cantitate de 20 ml sol N/l0 la un electrod de 100 cm2.La anod se
adaugd (pentru neutralizare/tamponare), 0,4 mEq de bazd (solulie NaoH), iar la
catod se adaugi 0,4 mEq de acid (HCl).
Experirnentele clinice care au nmdrit concentraliile din solu{ii prin ndsurarea
cantitdtii de substan!6 aplicatd rdmasd in solulia,,electrod,, au constatat utrnatoarele
aspecte particr,rlare :

trec mai incet decAt anionii (printr-un proces de ,,frAtlare");

- cationii
- frAnarea transrniterii este cu atAt mai mare, cu cAt este mai tnicd catltitatca
dc substanld din solulie.
lli care pot f1
in timpul scurgerii curentnlni, cregte continutul de ioni H* in solu{ia anodic[
t descompune pi ca urmare a cregterii conductibilitdlii sale de aproximativ 5 ori, mdregte curgerea
:trice pozitive curentr-rlui cationic ai as1.fel, atrage cationii din solu{ia anodicd. Ittvers, in solu{ia
catodicd clegte conlinutul de ioni OH-, care prin mdrirea conductibilitdlii sale cu
migreazd mai mai mult de 2 ori, ahage anionii din solulia catodicd.
gi vor rdmAne Carezullat al mobilitalii mai mari a ionilor de H* in comparalie cu ioni de
:atr cu sat'clnl OH-, este descrisd influenla de frAnare la anod (adic6la transferul cationilor), nr.ult
mai evidentd decAt frAnalea la catod gi, de aceea, totdeauna, transferul cationilor
Oester, H. rdmAne in urma transferului de anioni.
ntrodugi prin Intensitatea curentuhi (cloza de curent). Experimental, s-a constatat cd prtn
doi electrozi cregtelea intensitdlii curenftrlui, cregte cantitatea de ioni transfet'afi (anioni, cationi),
e semn opus, dar nu proporjional gi nici liniar, ci numai pAn[ la o anumitd lirnitd, dupd care
ti in circulatia
de scregte, printr-un feuomen de fi'Anare (menlionat mai sus). De asernenea, S-a utai
l, pdtrunderea
constatat cd la doze crescdnde de curent, se produce o acidifiere a solu{iilor
ndnatd cu cea
elcctrolitice, prin cregterea mE,q de H'r la anod gi la o alcalinizate la catod (prin
ntin elemente
acnmularea rnEq de OH-). Arnbele procese se incetinesc insd odaid cu cre$terea
sd conchidem
dozei dc curent, deoarece o parte din ionii de H* gi oH apimli, trec in picle.
;ice localizate Dacd, in prealabil, se alcalinizeazd solulia anodicd gi se acidifiazd solulia
catrdicS, se mdregte transfeml cationilor aplicaJi inilial de cAteva ori, iar transferul
anionilor se apropie teoretic de valoarea calculati (15-80% la cationi gi 90-95%
LINDEREA la anioni, aceasta in condiliile in care se contracareazd ct-t adaos de solulii alcaline
IONILOR |a anod gi acide la catod, influenfa nedoritd a ionilor patazili provenili din piele 9i
IICE, transpirafie). Aceasta este de fapt qi explicalia precizarii fdcute mai stls, prin
exemplificarea cu aplicalia soluliei de histamind.
Mdrimea electrozilor, Pentru facilitarea pdtrunderilor ionilor din solulie se
ce in cadlul recomandd aplicarea electrozilor mici, activi, iar solr,rfia trebuie preparatd cu apd
ncentratia lol distilatd, pentru a evita prezenla altor ioni parazitai ce se afld in apa de conductd.
:a electrozilol Intensitatea curentului galvanic Ai durata procedurii se aplicd confotm formulei
expuse la galvanizarea simpl6.
rnai incet, iar Menliondm cd la efectul farmacodinarnic al substanlelor medicamentoase se
a{ued gi efectul analgezic al curentului galvanic, care scade pragul dureros.
 Electrolerapie CurenluL gal
134

particularitd{ile de ac}iune ale iontofore zei care fac ca aceasta sd fie preferatd Derr
in tratatnetttul unor afecfituri, stttrt uundtoarcle: -nu
- alr un efect local demonstrat 9i recunoscttt; -Ak
Ci
- alr un efect de depozit realizat de acumularea substanlelor farmacologice
introduse la nivelul electrozilor; hialuronidi
- au un efect de pdtrundere pdnd la stratul cutauat profturd (chorion); -De
- este posibild gi o acliune reflexd cuti-viscerald la nivelul dertnatomioamelor; -Fc
- este posrbild dozarea precisd a substanlelor medicamentoase aplicatc; --Ep
- se oblin efecte certe cu cantit[1i infinitezimale de substan]e, evitind totodatd baie galva
tractui gastrointestinal. E.i
-Lt
Inconvenientele iontoforezei : Fis
- deoarece rnajoritatea medicamentelor conlin ioni bipolari, in aplicarea -Fn
curentd ac\ioneazd de obicei numai cornponeuta influenlatd de semnul polului -He
respectiv, cealaltd rdmAnAnd neutilizatd; -Hi
- vtteza de migrare a ionilor este diferita; -Pr
- cantitatea substan{elor care pdtrund este necontrolabild; de aconitir
- cercetdrile experimentale sunt incd insuficiente sau imperfecte. -Sc
-Se
rrr.5.3 2. DIFERITE SUBSTANTE FOLOSITE -ul
iN IONOCALVANIZARI Oftt
migrdrii substanlelor
I'inAncl seama de principiul care std labazapdtrunderii
gi -Cc
farmacologice active in organisrn - respingerea de cdtre electrozi a ionilor de acclaqi - Iri
setnn -tr.ebuie sd cunoagtem exact incdrcarea electricd a elenentului chimic al -Hr
cdrui efect urmdrim sd-l obfinem. Reu
Din acest punct de vedere, toate substanlele se impart in doud grupe, in flinclte A.
- tL.
de polLrl la care se pot aPlica: (pentru sa
La anod se aplicd: metale (sodiu, potasiu, litiu, calci.u, magnezlu, zlllc' lnercur,
-nt
fier, cupru), radicali de metale (arnoniu), acetilcolind, adrenalind, alcaloizi (morfind,
nouo"uin6, atropind, pilocarpin6, butazolidind), corticoizi, sulfamide, penicilin6'
-Br
La catod se aplicd halogeni (brom, clor, iod), radicali acizi (sulfurtc, azolic,
-D
lrlclplent:
carbonic, salicilic, acetic, oxalic, citric), sdrurile acizllot organici. E,
pentru a exemplific a alralargd a agenlilor chinicofarrnaceutici utilizabili 9i -Ll

fillizali in practica ionogalvani zdtllor, divergi autori au simlit nevoia de a prezenla -G\r
tabele cuorinz;tndc|11evazect desubstanfe medicamentoase (Dincr"rlesctt, Dttmoulin, \-
- t\
Ipser 5.a.) sau enumerarea entitdlilor patologice indicate (Gillert, Licht). Ntt
clorhidric
iinbrdligdrn ideea gi metoda adoptdrii schemelor 9i catalogdlilor intr-o specialitate
aconrttua
rnedicaid elasticd gi deschisd incercdriJor novatoare gi fertile cttrn este ftztoterapia, D
dar considerdrn util6 partizanilor qi practicanlilor acestui dotneniu terapeutic,
hidrocort
prezenlarea principalelor afecliuni care pot beneficia de acliunea substanlelor
medicamentoase utilizabilc i1domeniul iontoforezei. Jinern sd atragem atenlia cd -S
hidrocon
acest procedeu terapeutic pdslreazdnn caracter adjuvant aldtr"rri de alte tratamente,
T
putAndu-le mdri insd eficienfa, prin grdbile a ameliordrii sau vindecdrii.
 135
EleclrotercLpie Ctt re nt u I gcL Lvan ic ( co nti iuu)

r fie preferatd Dermatologie

- Acnee - Histamind sol. 0,2%o, adrenalind + sare de amoniu 5o%
- Alergii localizate- so1. Hiposulfit de sodiu 2% (pentru radicalul hiposulfit)
Lrmacologice - Cicatrice cheloide hipertrofice; - solulie de tiouree in glicerind 5%;
hialuronidazd 25 VRE la 100 ml apd la polul pozitiv
rrion); - Degerdturi - Novocaind 1o/o, dionind 0,25-0,50oh, histamind 0,1%o
.omioamelor; .|
_ F,czeme
- Adrenalind sare de amoniu 5o%
anl i nqfc' I Epid"rr11ofilie - sulfat de cupru 1% (pentm cupru) f electrod de cupru in
tand totodatd baie galvanicd
- Erizipel cronic - iodurd de potasiu 1% (pentm iod)
- Fistule - sulfat de zinc l-2o/o (pentru zinc)
in
aplicarea
Furunculoze - penicilind 200 1 000 u/cmr ser fiziologic, ar'rreomicini
rnnul polului
-
- Hematoame superficiale - ioduld de potasiu 3-5% (pentru iod)
- Hiperlrichozd Acetat de thaliu 7-2oh (pentru thaliu)
- Prurit Bromurd de sodiu, potasiu sau calciu 1-3% (pentm b[om) acetat
-
de aconitind 0,2%o (pentru aconitind)
Sclerodermie sare iodatd 3% (pentm iod)
- -
- Seboree - Adrenalind * sare amoniu 50%
- Ulcere atone - Sulfat de zinc 1-2% (pentru zinc)'
Oftalmologie
i substanlelor - Conjunctivite, trahom, ulcere corneene - sulfat de zinc 0 ,25o/o (pentru zinc)
ilor de acclagi
- Irite, iridociclite - atropind sulfurd sol. 0,1%.
lui chirric al
- Herpes cornean, irite, sclerite - iodurd de sodiu l-2o/o (penttu iod)
Reumatologie, aParat locomotor
rpe, in ftlncJie
- Artrite - Novocain| 7-2oh, dionina 0,25-0,500 ; salicilat de sodiu 2-40/o
z1lLc) mercur,
(pentru salicilat); hidrocortizon (10-25 mg pe gedin![)
Arh.oze feliibutazo rd 1-3o/o la polul pozitiv; salicilat de litir'r 1% (pentm litiu)
- -
oizi (rnorfind,
:, penicilin[. Bursite - hidrocortizon 10-25 mg pe gedin{d
-
lfuric, azotic, - Dupuytren - iodurd de potasiu sau de sodiu 1-5% (pentru iod), in stadiu
incipicnt; hi aluronidazd
i utilizabili 9i - Epicondilite - novocain1 1-5oh, hidrocortizoll
de a prezenta - Gutd (rnanifestari arliculare) - salicilat de litiu 1% (pentru litiu) 0,1%
:r.r, Dumoulirl, - Mialgii - novocaind 1-5oh, dionind 0,50Vu, acetilcolind clorhidricdchinind
t, Licht). Nr.r -Nevralgii (sciaticd, trigerninald) - calciu clorat"3oh (pentru calciu),
o specialitate clorhidricd sau brornhidrrc62-5ok:,histarnind 0,7%o; novocaind clorhidricd 1-5o/o;
r fizioterapia, acontlina 0,2o/o.
iu terapentrc, Poliartritd reumatoidd - citrat de potasiu 1%; salicilat de sodiu 2-4o/o;
-
substanlelor hidrocoltizon (10-25 mg); histamind 0, 1%0.
;em atenlia cd - spondilita - iodurd de potasiu 3-5% (pentr-u iod); fenilbutazond I-3%;
te tratamente, hidrocortizon.
nt. - Tendinite, tenosinovite - novocaind I-5%; hidrocortizon'
 Elech'oterapie Cr.u'entul galvc,
t36

Afecfiuni vasculare deregldri hi1

de origine vz
- Arterite - adrenalind hidrocloricd 1%ol novocatnd2-5% cerebrale.
- Tromboflebitd - heparind I 200 u/gedin{d; salicilat de litiu 1%
Cu so'
- Sechele flebiticc - salicilat de litiu 1% (pentru litiu), hialurontdazd
vald sau tifc
- Limfangite, elefantiazis - hialuronidazd.
Intensttatea
Aplicaliile medicamentoase pentm procedeul ionogalvanizdrilor s-au utilizat
gedinlei: esl
qi in traiarnentul unor afecliuni din sfera ginecologiei 9i a ORL, dar s-a renunlat
foarte redus
treptat la ele.
man sall sel
de timp ind
IIL5.3.3. TEFINICA DE APLICATIE, A IONTOFOREZEI
Dupd cum este de agteptat, tehnica de aplicalie a iontoforezei se va desfEgura
II]
colform principiilor rnetodologice, regulilor, secventelor 9i manevrelor descrise
lapreteniarea galvanrzdrilor simple 9i de aceea, nu considerdm necesar a le repeta'
Ceea ce intervine in plus este folosirea din raliuni terapeutice a unor substanle
farmacologice care se adaugd in acest scop 1a nivelul electrozilor. in consecinld, Galvi
se desprinde gi faptul cd prescriplia terapeuticd va trebui sd cuprindd toate procedurile
elementele menlionate la subcapitolul respectiv, plus datele privind solulia aplicare. N
medicamentoasi utilizatd: denumirea, concentralia gi polaritatea electrodului la stimulare a
care trebuie sd fie aPlicatd. utilizare. U
inainte de aplicalie se prepard soluliile respective in concentra{iile cores- evolulie a 1

punzdtoare. Majoritatea soluliilor anorganice, fiind foarte stabile, pot fi pdstlate Indit
zile in flacoane de sticld de culoare inchis6, astupate errnetic Ai menlinute in
"at"uu apd, caldd. Dupd curn am ardtat mai inainte, soluliile trebuie preparate cn 14i
vase cu
apd distilatd pentru a evita ionii parazitari aflali in apa de conductd. Concentralia
a)N
intercostalr
soluliilor trebuie sd fie micd, linAnd seama de faptul cd disocialia electroliticd este
gra pareste
uiat mai puternicd cu cdt solulia este mai diluatd. Sd mai relinem din trecerea in
"r, b) Pz
revistd a substanlelor medicamentoase recomandate cd aceastd concentralie este in
general de 7-3o/o, iar pentru substaniele mai active - de 10-100 ori mai micd.
- par
- par
Repetdm atenlia deosebitd ce trebuie acordatd semnului incdrcdturii electrice a - pal
componentului activ - din solulie - al cdrui efect urmdrim sd-l obfinem, pentnt a- c) Al
1 aplica corect la polul de acelaqi semn. irite, scler
Materialul intermediar hidrofil se va imbiba cu solufia medicamentoasd; in d) Sr
cazul folosirii unguentelor rnedicamelltoase - o alti formd de prezentare e)D
farmaceuticd utilizabili in io ttofore z6 - acestea se aplicd in str at sublire pe tegu- 2'At
ment, iar deasupra se ageazd straturile hidrofile umezite cu apd distilatd. a)R
I onizdrile tr ans orbito cerebr ale (transorbitare, transcerebrale) au fost aplicate - rnl
de G. Bourguignon incd din anii '30. Sunt frecvent utilizate de fizioterapeuli, ca - tel
mijloc terapeutic asociat 9i destul de valoros prin eficienla sa, cu precddere in -aL
tratamentul unor sindroame neurastenice, insomnii, hipertensiuni arleriale in stadiu -ar
neurogen, stiri spasmofilice, sindroame migrenoase $'a' -pc
iubstanlele medicamentoase din soluliile aplicate sunt alese in func{ie de -sp
afecliunea tratatd'. calciul ca sedativ al sistemului nervos in nevroze, migrene, b)s
 131
Electroterapi e CtL re nttt I galvan ic (c o rtti rt'ttu)

deregldrihipofizare,spasmofiliietc''magneziulinhiperlensiuniarteriale'mlgrene
tulburdri vasculare
vasculo-cerebrale, alte
de origine vasculard, status post-accidente
% cerebrale.
nidazlt Cu solu{iile medicamentoase
vald sau tifon montate in electrodul
rr s-au utilizat Inteusitatea curentului: 0,6-2 mA,
r s-a ferlunlat qedinlei: este de 30 minute
foarte redusd). Se Pot aPlica
mari sau serii scurte de gedi
de zile'
de timp indelungate - luni 9i chiar ani

"ZET
: va desfdgura
relor desctise III.6. INDICATIILE $I CONTRAINDICATIILE
;ar a le repeta. GALVANOTERAPIEI
nor substanle
.n consecinld,
Ga|vanizareaterapeuticd-cutoateformelesale-constituieuttadin
,rprindd toate procedurilecelmaidesutilizateinelectroterapie,avdnduncAmpconsiderabilde
'ivind solulia sedative, vasomotorii, trofice de
aplicare. Multiplele ,ur. .r"lt" - analgetice^, rdsp6nditd
'lectrodului 1a
stimulare u *.tr",rture - Jetermind aceastd frecventd Ei
"*.itubilitalii aplicdrii sale in orice stadiu de
utilizare. Un alt -""i"j} t"pt ezintdposibiiitatea
Ltraliile cores- evolulie a bolii.
pot fi pdstrate
Indicafii
;i menlinute in
I. Afecliuni ale sistemului nervos
e preparate cu
. Concentralia a)Nevralgiiginevritediverse:n.sciatic,plexcervicobrahial,nevralgii
meral-
dentare, nevralgia occipitald,
;ctroliticd este intercostale, ,r.,rrutgiu-irrg.-inura, nevralgii
gia parestezicd, nevralgia de femuro-cutan;
din trecerea in - -
b) Pareze,Paralizii:
entralie este in l pa,ralizirflaqte ale membrelor, de diferite etiologii;
ori rnai micd.
rrii electrice a - Pareze faciale; vezicii);
-ii""" de sfinctere (anal, detrusor.al
siml: otice (otoscieroze), oculare (conjunctivite,
nem, pentr-Ll a- c) Afecliuni d;';rg*;i;;'ie
irite, sclerite);
:amentoasd; in d) Sindioame astenonevrotice de supirasolicitare;
de prezentare e) Distonii neurocirculatorii'
ubtire oe tegu- 2. Afecliuni ale aparatului locomotor
tilatd. : a) Reumaflce
au fost aplicate
9i neuromialgii cu
diferite localizdri;
-mialgii bursite' epicondilite' p eriartrite ;
rioterapeu{i, ca tendinite, teno sinoviie,
-
u precddere in locahzdti
- artroze cu diferitelocalizdri;
feriale inst$"t - artrite cu diferite
- poliartritd reumatoid[;
e in funcfie de - sPondilitd ankiloPoieticd'
roze, migrene, b) Sechele Posttraumatice
138 EleclrotercLpie

3. AfeclitLni aLe aparattiui cardiovascular

a) Tulburdri de circulafie perifericd: boala Raynaud, acrocianoza, degerdturile,
arleriopatia obliterantd;
b) Flebitele infaza subacutd 9i cronicd;
c) Tulburdri vasomotorii in teritoriul circulaliei cerebrale;
d) Boala hipertensivd in stadiul neurogell.
4. Afeclitnti dennato Logice : vezi III.5.3. 1.
Contraindicatii
Afecliunile care irnpiedicd aplicarea electrozilor pe tegument, precutn
leziunile de diferite ca:uze, supuraliile, unele manifcstdri alergice (insolite, de
za cutanatd,, neoplasmele cutanate. intr
urticarie), trnele eczeme, tub erculo
(prirnele
impulsur
Cu
pulsurilo
Dir
ghiulare,
Im
ascendet
ci rrrr fi'n
Di
perioade
lar corer
cilcuitulr
1a deschr
.ocl6r'ii
r w6rqr rr
.
I

Di
platoulu

Itt
de excit
sau lllal
cu cAt e:
 Electr"oterapie

CAPITOLUL IV

degerdturile,
,
CURENTII DE JOASA FRECVENTA

rent, precum IV.l. GENERALITATI. PROPRIETATI FIZTCF.

(insolite, de
3.

"o' ate.
) se caracterizeazdprintr-un front
a latou orizontal (paralel cu acesta)

cu cAt este mai scurt impulsul, cu atdt este panta mai abruptd'

'--t -i -tp i 1;
l-
+l-
Fig. t 1 9 - Lnpulsul dreptunghiular (,,rectangular")
r40 Electrcter1pie
Curett!ii t

I
Iv

Fig. 120 hnpulsuri triunghiular.e 5i exponentiale

L -1

Fig 1-
b-ca

C
crlrentu
elirnina
constan
s111USO1(

\/anant(
I irr rerr,
ir
Fig 121 ImpulsLu'i tr.apczoidale. irlpr.rlst
C
hnpulsurile exponentiale. Dacd pallta ascendentd capdtd forma Llnei curbe tlnu1a c
convexe de formd speciald care corespunde unei funclii matematice exponentiale, lafia de
irnpulsul capFltd denumirea de ,,exponential"; acesta este llilizat ielectiv in crescalr
electrostimularea musculaturii total denervate (fig. 1 20). lraxll.n(
plitudir.
la!ie. Ivl
unei 11r

perioad
gerlnal
Schu,el
vrarea rudimentard a frecventei au dus treptat perioad
la renuntarea la aceastd formd de crrr.ent iu \
terapie gi inlocrrirea sa prin curentul neo- prin cre
faradic. Acesta nrr mai preztntd,trecerile brugte in'rpnls
de la valorile podtive la cele negatil,e, se aplica revenlr
cu frecvente optin-"e de 50 Hz, impulsrurle arr irnpulsr
o durati de I rrin, durata pauzei este de 1.9 ms, poate sr
iar intensitatea curentului poate fi reglatd cu t
preciz\e; aparalele. moderne prer,i.tA ;i posr- exrstd
bilrtafi de modulare (eremplu - aparatuJ l LjR combin
F;g 122 - Curelr{ faladic. RS 10 - fig. 123). an-rplin
 Electrolerapie Curen i de j oasd .fi'ecvert ld 141
Ti

T= 20m

Iv= voriobil=0+90 mA To r =roriqbil =2+20s

Fig.123-CurentneofaradicgeneratdeaparatulTURRS l0:a-casuccesiunedeirnpulsuri;
b - ca succesinle de grupuri de irnpulsuri neofat'adice modulate exponen{ial in an-rplitudine,

Curentul tiratronic (obfinut cu ajutorul tuburilor catodice) este un derivat al

curentului sinusoidal, avAnd numai semiunde pozitive (curent ledresat), cu
elirninarea pantei ascend sale sunt replezentate de
constanla intensitdtii, ritmi r. Pornind de la acest curent
sinusoidal redresat Piere iadinamici - cu mai multe
variante la care frontul descendent al impulsului sinusoidal redresat este alungit,
-

ra unei curbe
I exponentiale, lalia de arnplitudine este varialia progresiv
:at selectiv in crescandd gi descrescAndi a amplitudinii
maxime a impulsurilor, proporlionald cu am-
rephrnghir-rlare plitudinea semnalului sinusoidal de modu-
riare sau curbe ' latie. Modulaliile sunt destul de lente, durata
Fig.l24 - Cttt'ent tiratronic.
ul unui induc- unei modulalii fiind de 0,05-l secundd 9i
L in care unde perioada pauzelor de 3-5 secunde. Autorii
{.iainftg.122. germani denumesc acest curent modulat
urilor gi mane- Schwellstrom, iar ceifranceziunde de lungd
au dus treptat perioadd.
i de orrrqnt in se cataclerizeazd
Modula{ia de duratd
curentnl neo- prin cregterea periodicd, progresivd, a duratei
.recerile bruqte irnpulsurilor p6nd la un nivel maxirr 9i
atilre, s..t1;.i revenirea tot progresivd, la durata inifiald a
impulsqnle err irnpulsurilor. Modulalia de arnplitudine se
este de lffns, poate suprapune (cornbina) cu cea de duratd.
e fi reglati cu Din'cele expuse mai sus, tezultd cd
ezinti si posr- existd multiple posibilitali de realizare 9i
aparatr.rl T LrR combinare a impulsurilor prin varialia fotmei,
arrplitudini\, duratei gi frecvenlei lor. Fig. 125 - Curenli diadinarnrct.
142 Electroterapie Curenlii de

IV.2. TERAPIA PRIN CURENTI DE JOASA Iml

cre$terea
FRECVENTA
deschider
rnusculat
IV.2.T. STIMULAREA CONTRACTIEI MUSCULATURII contrac!1
STRIATE NORMOINERVATE cd acestr
(modificr
duratd 9i
rY.2.r.1. MOD DE ACTIUNE
fiziologir
,,electlog
Tratarnentul cu curenti excitatori sau de stimulare in domeniul joasei frecvente
Me
(J.F.), se bazeazdpe acliunea caracteristic[ de excitare a irnpulsurilor electrice din
fost utili:
acest dorneniu asupra substraturilor excitabile, curn sunt lesuturile musculare gi
fltm nere
fibrele nervoase. Prin stirnularea electric[ se poate obline o descbrcare electricd a curen(i a
membranei celulare (depolarizare - respectiv modificarea sarcinii electrice), la Cu
nivelul substlaturilor excitabile, sus-men{ionate. Fiecare membrand - in funciie de lnconver
tipul celulelor - are o anurnitd frecvenld optin-rl pentru valoarea de prag a stimuldrii neofarad
sale (de exempiu fibrele nervoase A-50 Hz, fibrele vegetative C-5Hz). Re
Unul din plomotorii de notorietate ai terapiei electrice stirnulatorii ctt curenlii pldcilor r

de joasl frecvenjd a fost prof. dr. Ernst Henssge TaJena, inainte de 1950. Cu toate acestura
cd acesta vorbea de terapie selectivi cu curenli stimulatori de J.F., nu in{elegea rnusculal
prin aceasta numai tratarea lintiti a paraliziilor, adicd stirnularea mugchilor denervali, \ -.. ---4 ,.rl
.1JUPl
ci Ei stirnularea fibrelor neryoase simpatice gi parasimpatice autonome prin alegerea de peste
adecvatd a diferililor parametri caracteristici gi necesari ai impulsului, pentru excrtabil
substratul anatomic ce trebuie stimulat. addugdrr
Dar, abia odatd cu aparilia qi dezvoltarea aparaturii moderne (dupd 1950) cu secundar
declangare qi reglare electronicd a inpulsurilor, s-a putut ajunge la posibilitatea lral lrar
alegerii pararnetrilor corespunzltori situaliei funclionale a substratului stimulat,
permi{And o stimulare adecvatd selectivd, a acestuia. Ne referim la frecven}d, durata
impulsului, panta de cregtere, fonna gi intensitatea irnpulsului.
Musculatura scheleticd normal inervatd rdspunde la impulsuri de duratd relativ
scurtd gi cu fi-ecven{d relativ rapidd.
Frecvenfele de 30 Hz sunt capabile sd producd contraclii tnusculare. Durata
irnpulsului cu efect de contraclie asupra rnugchiului normoinervat este cuprinsd-
(se poate alege) intre 0,1 gi 5 rns; sub 0,02 ms, in orrce caz, impulsul nu mai este
eficace.
Frecvenlele de 40-80 Hz utihzate in scop terapeutic reprezintd dorneniul
curenlilor tetanizanli. La impulsurile succedate cu aceste frecvenle, se instaleazd
contlac{ii de lungd duratd, care se rnenlin atAta timp cAt curentul strdbate muqchiul.

rv.2.r.2. FORME DE CURENTI UTILTZNTE

Formele clasice de curenfi utllizate in stimularea musculaturii normoineryate

sunt curenlii dreptunghiulari unici 9i trenuri de irnpulsuri, curenlii modulali, curenfii
faradici gi neofaradici.
 r43
ilectroterapie Curenyii de j oasd f"ecvenSa

Impulsurile dreptunghiulare, produse dupd cum al1l ardtat mai inainte prin
cregterea, respectiv descregterea brusc[ a intensitdlii curentului la inchiderea 9i
deschiderea circuitului electric, reprezintd fonna tipicI de stimulare a contracliei
musculaturii scheletice. Curenlii dreptunghiulari cu frecvenle tetanizante produc
JRII contraclii tnusculare nefiziologice de du dureroase. S-a constatat
cd aceste efecte pot fi contractate pr pulsurilor in frecvenld
(rnodificarea declanqdrii continue in perioade s regulat), in intensitate,
duratd gi r.itmicitate. in acest mod se obline un curent corespunzdtor condiliilor
fiziologice ale contractiei voluntare a muqchiului, creAndu-se posibilitdlile unei
:i frecvente ,,electrogimnastici lntlsculare" (Bergonier, 1 895).
Menlion6m cd in perioada de cdutlri qi in scopul plevenirii acomoddlii' a
lectrice din
fost utilizaiin terapie uniip aparte de impulsuri dreptunghiulare 9i ttapezoidale, cu
usculare gi
ritm neregulat, avAnd trenuri de unde cu duratd variabild 9i pauze variabile, numite
electricd a
aperiodici Adam.
curenli'cuientul
ectrice), la faradic clasic, avand pronunlate efecte excitatorii, prezenta
i flrnclie de
inconvenientele menlionate mai sus. Din acest lnotiv, astdzi se foloseqte curentul
a stirnuldrii
neofaradic ai cdrui parametri au fost de asetnenea men{ionafi'
Receptivitatea electivd a fibrelor nervoase motorii, a fibrelor musculare 9i a
cu curenlii pldcilor neuromotorii fald de curentul neofaradic, contureazd ca principal efect al
0. Cu toate acestuia, acliunea excitomotorie cu producere de contraclii musculare pe
u injelegea musculatura cu atrofie de inactivitate, dar cu integritate a fibrelor nervoase motorii.
r deneruali, Asupra mugchilor cu degenerescenld totald sau parliald, a cdror cronaxie este lTrdritd
rin alegerea de peste 10 ori, curentul neofaradic rdmane ineficace. De aceea, disparilia
ilui, pentru excitabilitdlii faladice este un semn revelator al reacliei de degenerescenfd' Mai
addugdrn efectul vasomotor cu vasodilatalie la acfiune prelungitd, efectele trofice
.950) cu ,."rridur. acliunii vasodilatatoare, efecte antialgice parliale lautilizdri cu frecvenle
::litatea mai rnari, efecte revulsive oblinute la atingerea unei vasodilatalii active ilrarcate.
-"'nrrlqt
lurata
IV.2.1,3.INDICATII

Principalele indicalii ale aplic[rii curenliior dreptunghiulari, modulaii

neofaradici, decurg din efectele excitomotorii ale acestora 9i sunt reprezentate de
:ata
.rsa
atoniile gi atrofiile musculare de diferite cat)ze, dar nomoinervate.finAnd cont de
aceastd i-po.tuntd subliniere delirnitativd, in cazur.le care prezintd incertitudini
:Ste
privind afeitarea fibrelor neuromotorii, se indicd cercetarea prealabil6 a excitabilitAlii
n"uro-nr.rrlare la curent faradic ai cronaxia rnuqchilor respectivi, deoarece
tratamentul se poate aplica numai pe gmpele tnusculare fdrd afectdrt ale inervaiiei.
in prirnui r.And, men{iondrn atrofiile rnusculare de inactivitate provocate de
diverse condilii patologice: irnobilizdri prelungite la pat de diferite Qat)ze,hipotonii
- hipotrofii gnsiulare in suferinlele unor articulalii vecine (gold, genunchi, urndr)'
De asernenea, beneficiazd cu eficien![ de curenlii rnodulali, musculatuta
sldbitd a spatelui din cadrul scoliozelor gi cifozelor incipiente, in care serealizeazd
un adevdrat antrenament rnuscular, precum qi musculatura piciorului in caz de
picior pl6t 9i de prdbugire a bol1ii anterioare. Mai sunt indicali in prevenirea
aderen{elor intetmusculare, intramusculare qi peritendinoase.
144 Electt"oterapie CtLrentii d

In aceste situalii se realizeazd o adevdratd electrogimnasticd musculard,, care -t

nu obosegte pacientul, completeazd gifaciliteazd,kinetoterapiaactivd. Mai addugdm prin insr-r
cd, prin electrogimnasticd, se pot obline efecte relaxante asupra musculaturii cu -s
contracturi reflexe ce apar in vecindtatea articulaliilor inflamate sau lezate, de tratar
contribuind la cedarea durerii catzale de hipertonia musculard gi de redorile prealabil
articulaliilor afectate. acestor a
Ca indicalii derivate din efectele analgetice, vasomotorii gi trofice ale curen{i- contracfi
1or modulali gi faradic, citdm: procedur
- unele nevralgii gi nevrite; Acest cc
- stiri postcontuzionale gi postentorse;
procesul
- tulburdri ale sensib ilitdlii cutanate ca analgezli, hipoestezii, parestezii po st- In aplicz
operatorii gi postlezionale;
receptorl
- profilaxia trombozelor gi emboliilor in stdri postoperatorii gi postparturn, Inc
in tulburdri ale circulaliei de intoarcere venoasd gi limfaticd ca tratament al edemelor
inso{itoare (intervine gi acliunea asupra mugchilor striafi). -S
Contlaindica\|i: paraliztile spastice, spasmele musculare, musculatura parfial
sau total denervatd. dener.,ai
I

llter\/are
TV.2,1.4. FORME DE APLICARE Mr
rluscula;
- Tratamentul musculaturii scheletice rezultd din datele prezentate, privind eficientd
efectele gi indicaliile acestor fonne de curenli.
- Electrogirnnastica musculaturii respiratorii. Se descriu doud modalitdli de
stimulare a musculaturii respiratorii:
1. Stirnulare indirectd plin intennediul nervului frenic la punctul de excita{ie
al acestuia (regiunea cervicalS latero-intemd); prin aceastd modalitate AF
se aciioneazd asupra diafragmului prin impulsuri dreptunghiulare (sau execntd
triunghiulare) cu durata de 0,1 I ms aplicate pe zona sus-men{ionatd. :nonopol
Se stimuleazd nervul de o singur[ parte gi numai in caz de aparilie a E1i
rnanifestdrilor de slSbire a amplitudinilor respiratorii, putern cregte se plasea
tnoderat intensitatea de stimulare sau se trece la stimularea de partea Te,
opusd. Indicalii: insuficienfe respiratorii de scurtd duratd din cadrul unor JOntractt
intoxicalii accidentale, stiri de $oc sau narcozd. ,'.rrentuI
2. Stirnularea directd a tnusculaturii respiratorii cu curenli rnodulali. Se
:t-rcient<
aplicd irnpulsuri tetanizante moderate prin intermediul a doud circuite
:ru;chir.r
de stimulare sincronizate cu ritmul respiraliei spontane, care stimuleazd
La
sepalat musculatura inspiratorie (mugchii intercostali interni) gi cea
s: plasea
expiratorie (mugchii abdominali). Indicalii: sunt aceleagi ca la girnnastica
respiratorie adicd, tulburdrile de ventilalie de tip obstructiv gi restrictiv :3 0 zo:l
Pe:
dir-r cadrul bronhopneumopatiilor cronice nespecifice. In aceste condilii
patologice electrogimnastica realizatd, complet eazd qi ajutd gimnastica -:adizil
respiratorie activd. Contraindica!li: paralizia musculaturii respiratorii - - -; -.-
prin denervare totald. L:,
- Tratamentul musculaturii abdominale hipotone (flagte) din constipaliile
atone gi dupd naqteri. Se aplicd curenli rnodulali sau neofaradici in ritrnuri rare" cu
intensitate crescut[, in gedin{e zllnice, cu duratd progresivd de la 5 la20 de minute.
 r45
Cure nlii cle j o as d .frecv enl a
Elech"otercqtie
vezical 9i anal,
Tratamentul formelor u$oare de incontinen![ a sfincterelor
-
musculara, care
5. Mai addugdm
prin insuficienqd musculard a constrictor
musculaturii cu Stimularea mi;cdrilor voluntare
-
late sau lezate, de tratament are aa scop refacerea imag
1 9i de redorile p
I electric' care vaprovoca
u
rfice ale curen{i-
i voluntare' Prin aceastd
"procedurd, el reugeqte progresiv sd-qi asupra miqcdrii pierdute'
icest control se recAgiigd: prin feno aclc senzitivo-motor bazat pe
procc-deinvdlarlizare(Smith;iHenry,1'967).
, parestezii post- Inapinlervinfeet'vizualegitactilelanivelul
recep o$1 $1 lTluscularl'
i gi postpartum, Indicalii:
nent al edemelor
- stiriie dupd traumatisme acute ale aparatului locomoto.r;
rsculatura parJial -grupelemuscularedisfunclionale(pa4ialesautotale)dinvecindtateacelor
denervaie din cadrul sechelelor de poliomielit[;
s-a realizat o re-
- parezelerestante dupd leziunile de nerv periferic la care
inervare comPletd.
de ,'reantrenare"
Menliondm cd cel mai adesea, aceastd rnetodd electricd
dovedeqte a fi foarte utild 9i
musculard aPlicatd in situaliile patologice citate, se
)zentate, privind eficient6.

,ud modalitdli de
IV.2.1.5. TEHNICA DE APLICARE
nctul de excitalie
eastd modalitate Aplicaliacurenlilormodulaliinelectrogimnasticamusculaturiistriatese
exceplionale cu cea
rtunghiulare (sau execut6 de reguld prin tehnica bipolard, numai in cazuri
sus-men{ionatd. monopolard (in tratamentul muqchilor )'
caz de aparilie a Electrozii, a cdror dimensiune se e de mdrimea regiunii tratate'

se plaseazd la nivelul inserliilor mu

'ii, putem cre$te
rularea de partea
,d din cadrul unor contracliile ceie rnai eficiente, cu ajutorul inversorului
curentului trebuie astfel aleasd incAt sd producd secuse
:n!i rnodulafi. Se
11 a doud circuite
:, care stimuleazd
li interni) 9i cea
ca la gimnastica
1i
'uctiv gi restrictiv
in aceste condilii
iajut[-giu{nastica
aturii respiratorii
din constipaliile
in ritrnuri rare" cu
5la20 de minute.
ele de trecere mugchi-tendon'
Teoretic, inainte de aplicalie eclia curentului care produce
de polaritate' Intensitatea
musculare evidente gi
eficiente scopului urmarit (atrtrenament rnuscular) , dar f6rd s5 suprasolicite
rnugchiul.
electrodul negativ
La aplicaliile de curent neofaradic ai neofaradic modulat,
neurornotorii,iar electlodul pozitiv'
s. plus"urA pe muqchiul afectat la nivelul pl6cii
pe o zond proximal[ fa!6 de acesta'
se utilizau inainte
Pentru efecte analgetice 9i de combatere a paresteziilor
faradizdri rnobile *1-o, sau ,,pensuldfi" cu periule metalice care ast[zi sunt
".,
abandonate.
odulat, alegerea grupurilor exponenliale
em de-a face cu ttatamentul unui rnugchi
ut (stare de oboseald mai accentuata sau
ven!6 rnai micd, cu o patzd intre grupurt
10 - ElecttoteraPte
t46 Eleclroterapie Curenlii a

corespunz[tor mai mare. Durata gedinfei este in general de 20-30 minute terapeut
(H. Edel); numerul gedinlelor necesare in funclie de caz, 8-10-12 pe serie $i Ia inilierea
nevore se pot repeta. instituit
.Mai trebuie sa addugdm posibilitatea curentului faradic in cadrul bdilor hidro- apari\ia
electric,e (galvano-faradice), Ia care urmdrim gi oblinerea unui efect excitomotor al maximu
musculaturii segmentului afectat. Se
-1
la polul
1V.2.2. TERAPIA MUSCULATURII TOTAL DENERVATE reacfrer
-t
rY.2.2.1. MOD DE ACTILTNE -(
-(
Musculatura normal inervatd rdspunde la stimuli electrici cu declangare brusc[ -(
(cum sunt impulsurile dreptunghiulare). La stimulii a ciror intensitate cregte lent, -(
progresiv, sub formd de pantd (irnpulsuri exponenliale), mugchii normo-inervafi de unitd
nu mai rdspund, datoritd capacit[1ii lor de acomodare Q.{emst). De asemenea, fibrele Se

nelvoase senzitive integre prezintd acomodare la stimulii cu pantd. Spre deosebire poate in
de acestea, musculatura total denervatd rdspunde selectiv la stimularea prin
impulsurile exponenliale de lungd duratd, cu pantd de creqtere lentd sau foarte
lentd (Kowarschik, 1929), deoarece degenerescenla nervoasd a dus la pierderea
capacitdlii de acomodare a mugchiului care poate rdspunde la intensitdli mai reduse
de curent. Cu cAt este mai lungd durata impulsului, cu atAt este mai lind panta sa de Dr
cregtere. Descoperirea gi precizarea acestor caracteristici a fEcut deci posibild general
excitarea selectivd a mugchilor stria{i denerva}i gi utilizarea metodei in tentativele excitabi
terapeutice de recAgtigare a capacitdfii lor de contractie. domenir
testul fa
rv.2.2.2. FORME DE CURENTI o aprec
curbei I
Una din formele de curenfi cucregtere treptatd a intensitdlii a fost reprezentat[ pentru t
+,
rn cele
de cureniii progresivi Lapique, utilizafi mai demult in tratarea selectivd a muscula-
(

tuni denervate. Acegtia au durate de impuls cuprinse intre 100 gi I 000 ms 9i frecvenle celelaitt
cuprinse intre I gi l0 impulsuri
pe secund6. o
rezultate din combinarea celor triunghrulare fabricat
Curenlii cu impulsuri trapezoidale
gi dreptunghiulare, avAnd platouri de intensitate stalionard gi fronturi de creqtere 9i
din lara
D
descregtere de diferite forme, au fost utilizali gi ei in stimularea grupelor musculare
tehnicd
prezentdnd diferite grade de denervare (vezi fig. 121).
monopc
-
Curen{ii triunghiulari, cu fronturi de creqtere liniare dar mai ales expo-
egal[, s,
nenliale - sunt astdzi cel mai frecvent utilizafi in sttmularea selectivd a mugchilor
acestuiz
scheletici afectali prin lezarea gi deteriorarea integrit[]ii nervilor periferici (vezi
parador
fig. 120). Utilizarea lor evitd - dupd cum am vdzut mai sus - excitarea musculaturii
anodul.
normal inervate precum gi a fibrelor nervoase senzitive, care datoriti cregterii
motor z
treptate a intensitdtii curentului la curenlii triunghrulari gi exponenliali, ,,ii suport6"
Electror
pe acegtia la valori crescute. Stimularea cu impulsuri triunghiulare previne, frdneazd
cAnd se
gi incetinegte instalarea atrofiei musculaturii denervate, in aceasta constdnd valoarea
 t47
ElectroteraPie Curenlii de j oas d frecven1d

20-30 minute teraoeuticd a metodei, ea nefiind

12 pe serie 9i la inilierea kinetoterapiei recuperat
instituit cAt mai Precoce duPd Pr
lrulbdilorhidro- aparilia semnelor sale, inainte de instala
rt excitomotor al maximum 7-I0 zile).
Semnele de leziune de nerv periferic sunt unndtoarele:
electric6, respectiv contraclie
- inversarea rdspunsului muicular la excitalia
din cele mai frecvente semne ale
fu por,ri iorltiu-inr."n.t, Pfliiger); este unul
IERVATE reacliei de degenerescen{d ERB;
- rcobaza crescutd;
- cronaxia crescutd;
-coeficientuldeacomodarecralmugchiului|ezataproapedelsausubl;
(I/t) se deplaseazd spre dreapta qi in sus;
leclangare bruscd - curba intensitate-duratd (i/t) fragnrintatd in trepte, ceea ce denotd existenla
;itate cregte lent, - curba intensitate-duratd form'
i normo-inervafi de unitdli musculare
rsemenea, fibrele Seinlelegedinelectrostimulareaselecti.'6
poate incepe ni,mai lui'
i. Spre deosebire
stimularea prin
lenti sau foarte IY'2.2.3.ELECTRODIAGNOSTICUL.DIAGNOSTICUL
dus la pierderea PRIN ELECTROSTIMULARE
isitdli mai reduse
ii lin[ panta sa de I leziunilor neuromusculape cuprinde in
:ut deci posibild
rdei in tentativele ;T:.:1.';'JJ;i:':'J'i:iJ::::'.Hxll'^fl
It prezintd' fa![ de testul galvanic ai

testul faradic aprecieri ale proceselor de denervare 9i permite

o apreciere cantitativ .tuit". Pe de altd parte, cu ajutorul
curbei I/t se pot stab i ai impulsurilor triunghrulare utilizate
r fostreprezentat[ p"nt* tratarcaparaliziilor flaqte, in vederea oblinerii unor rezultate cit complexd,
mai bune'
mai
ectivd a muscula- in c"le cer,srmiaz1se va expune numal metoda curbei Iltcate este
00 ms gi frecvenle
celelalte doud teste fiind simple ingi general cunoscute,
TUR RS 12
o posibilitate relativ rucla ae ridicare a curbei I/t o ofer[ aparatul
in releaua de specralitate
fabricat in Germania - de altfel bine cunoscut rdspdndit
gi
;elor triunghiulare
din lara noastrd.
rturi de cregtere qi in cauzS o permite, in
Determinarea curbei I/t se face, atunci c6nd mugchiul
rupelor musculare atd in figura 1 25' spre deosebire de teirnica
tehnicd b
monopol fascicule musculare. Electrozii, de n drime
ar mai ales expo- MSrimea lor se adapteazdla dtmens'-unile
egal6, se
:ctivd a muqchilor toate cazurile in care nu eristd rdspuns
or periferici (vezi
acestuia.
rdspunsului paradoxal, se inverseaz[ catodul cu
faradoxal, adicl IA IC. in cazui
>
tarea#usculaturii se plaseaz[ pe punctul
anodul. La folosirea tehnicii monopolare electrodrrl diferent
r datoritd cregterii
motor al mugchiului, iar electrodui indiferent la capitul
proximal al acestuia'
:n!iali, ,,ii suportd" rcprezintdcatodul, cu exceplia cazuiilor de rdspuns paradoxal,
Electrodul diferent
eprevine, frdneazd
cdnd se inverseaz[ cu anodul.
r const6nd valoarea
 ElectroleraPie Curenlii de.1
148

l. Sr
Durata im
o) proxinnt electrozii r

contrac!ra
minim[ se
2. S,
400 ms, 3l
la punctul
b) proximot obfinute s
cureutului
Fig, )26 - Stimularea prin tehnicd monopolard (a) 9i bipolarl (b)' ce se tradr
duratd a ir
llal mere
durata tin
curba inc
(Gilderner
variazd fo
Din
pentru ele
3. S

dreptungl
minima. (

indicaliilor de polaritate menfionate mai sus' -pc

paralela c
I iqr de lr n
imA) fe axa tln
80 rce6qzq= 3"2 mA
timp util=15ms
-pr
valoalea c

cronoxie = OJB ms
t-rind foar
c(= l-0-= 5 JOntfacll(
30 J,Z
Jronaxta.
LV
4.S
o

10
I

0,01 q02 qoS 0l 02 qs 15 10 20 s 100 200 s00 10m Dir

.:::ed.iat c
Fig. 127 - Curbele I/t pentru un sistem muqchi-nerv normal, ridicate cu impulsuri dreptunghiulare
(CID) qi cu impulsuri triunghiulare (CIT). : l:!-rr io'-
ileclroterapie Curenlii de joasa lrecvenla 149

. Se selecte azd forma de impuls dreptunghiular ca succesiune de impulsuri.

1

Durata impulsurilor se fixeazd la I 000 ms, iar pauza intre 2 000 9i 3 000 ms. Cu
electrozii montali pe pacienl se cre$te treptat intensitatea curentului pdnd se obfine
contraclia minimd. Valoarea intensitalii (mA) cu care se ob{ine aceastd contrac!ic
minimi se nume$te REOBAZA; aceasta se noteazd in grafic (fig' 127 d).
2. Se scurteazdapoi durata impulsului, de exemplu in succesiunea 500 ms,
400 ms, 300 rns,200 ms, 100 ms,50 ms g.a.m.d. mdsurandu-se de fiecare datd, ca
la punctul precederlt, intensitatea curentului care produce contrac{ia minimd. Valorile
oblinute se trec in grafic. La scdderea duratei impulsului, valoarea intensitdfii
curentului care produce contrac[ia minimi rdmAne un timp egald cn reobaza, ceea
ce se traduce printr-o porliune orizontald a curbei CID (fig.127 b).La o anumiti
durati a impulsului pentru ob{inerea contracfiei minime este necesard o intensitatc
i I/t se trec rnai mare decdt reobaza. Din acest punct curba I/t devine ascendentd pe m6surd ce
: rcprezint[ durata tinde spre zero. Timpul, sau cu alte cuvinte, durata impuisului de la care
lc
curba incepe sd devind ascendentd este denumit in literatura de specialitate
rri dreptun- (Gildemeister) TIMP UTIL (fig. 127 c). De menfionat c[ valoarea tirnpului util
ghiulare) qi vartazd foarte ntult in flinc{ie de pozilia electrozilor gi de presiunea lor pe tegument.
rlsuri triun- Din accst motiv, timpul util nu este considerat ca un parametru lnportant
rri dreptun- pentru electrodtagt)ostic.
3 000 ms) 3, Se determina GRoNAXIA, definitS ca durata impulsului de curent
tsul normal
clreptunghiular cu amplitudine egald cu dublul reobazei, care produce contracfia
zii conform
minimi. Cronaxia poate fi deten-ninat[ in doud moduri qi anume:
- pe graficul curbei I/t detcrrninatdin fazele precedente se traseazd o dreaptd
palaleld cu abscisa ia valoarea de curent rcprezentdud dublul reobazei (ftg' 127 e)'
iar de la punctul de interscc{ie al acestei drepte cu curba I/t, se duce o perpendiculard
pe axa ttmpulur unde se obfine valoarea cronaxiei (frg. 121 D;
r=32mA
il=15ms
-prin determinareadirect[pcpacient, in timpulridicarii curbeillt,seftxeaz6,
valoarea de vArf a curentului la o valoare egaid cu dublul reobazei, durata impulsului
tie = 0,16 ms
fiind foalte redusd, Ei apoi se mlregte treptat durata impulsului pdna Ia oblinerea
'=5 contracfiei rninime; durata impulsului corespunzdtoare contracliei minime este
cronaxla.
4. Se ridicd curba CIT in acclcagi condilii descrise Ia curba CID (prin mane-
vrarea butonului corespunzdtor fonnei de impuls triunghiular). Durata frontului de
descregtere se alege practic zero. Valorile se trec in acelagi grafic ca 9i curba CID.
5. Se detennind coeficientul de acomodare notat cu o, care se definegte ca
raportul dintre intcnsitatea curentului triunghiular cu duratd de I 000 ms 9i
intensitatea curentului drepfunghiolar cu aceeagi duratd, pentru valorile care produc
contractii minime. Prescurtat, se poate cxprima'
tr. (toooms)
61 =:-!1-; ^*-+, la contractie minimd.
I6. (1000 rns)
Din curbele detenninate confbrm celor aritate anterior se poate determina
eptunghiulare imediat coeficientul de acomodare cx, fEcAnd raportul dintre curenliii corespunzdtori
cclor doud curbe, pentru durata de I 000 ms. in exemplul dat in fig' 127, o este
 Electroterapie Curenlii de j
150

punctele a $i n'
egal cu 1613,Z:5, adicd reprezintd raportul curenlilor din
valori cuprinse
Coeficientul de acomodare ar; la muqchii s[ndtoqi ai scheletului
divergi autori intre 2 9i 3 '
intre aproxim ativ 2,5 gi 6. Limita inferioara vafiaz| dupd
parliala a muqchiului, Fig. 128
o scddere a valorii sut limita inferioard dr notd o denervare Ya

iar o scddere sub I aratd o denervare totald. Determinarea coeficientului

de regenerdrii nr
b, c- dupd 1
acestuia se reflectd chiar
acomodare este foarte importantd deoarece in valoarea de tratamen
sus pentru coeficientul
lezjunea incipientd u n.r. lrri. Valorile'normale date mai refacetea ne
000 ms a impulsurilor'
de acomodare sunt valabile numai pentru durata de
1
I/t este contracfia
Criteriul pentru mdrimea exciialiei in determindrile curbelor
poate da naqtere la erori'
musculard minimd, care se apreciazi s'biectiv gi deci,
la valori cat
Din acest motiv, trebuie luate rndsuri in vederea menlinerii erorilor
mai reduse. pentru aceasta, este indicat ca lumina sd fie dirijatd
oblic pe muqchiul rl
(ma)l
testat gi suficient de intensd.
ia pacienlii care au un strat de {esut celulo-adipos subcutanat abundent se uoK
decelar are'
buie sd
rvenitd
cu amPlitudinea Pulsului
e de determindri, reduce 'o l-
amplitudinea contracliei, Este importantd 9i recomandabila
de' aser'-'enea, o pozilie
de confort tetmic
'o
20- l-
relaxatd a pacientului. Mai adaugdm necesitatea unei temperaturi 11,,/,1-
nu se oblin valori utile)'
in incdperile unde se executd te-starile (pe extremitdli reci
De asemenea, este important de cunoscut efectul de ,,mascare", produs de contralia ro l--
-
mugchilor vecini normoinervali, mai al '''trt-l-
a ciegterii intensitdlii. in aceste situalii
care contraclia muqchiului testat nu mai :t
cd aceastd curbd I/t nu are valoare in
miopatii.
:I
,a
numai pentru
Forma curbei I/t din fig.I27, a$a cum s-a menlionat, valabila L
un sistem rnugchi-nerv intact' Pentru
0,0s
mai mult sau mai pulin 9i din alura ei se
Ca exemplificare, in frg. 128 se prezintd
unui nerv. Astfel, la muqchiul total den
care sunt excitate in locul in
sus, ca urmare a cronaxili crescute t fibrelor musculare,
Dr.rpd cur
fibrelor nervoase.
intre curba :ste apro
La un mugchi parlial denervat, curbele ocup6 un loc intermediar
mlsurd ce are loc inervarea, Per
lrecedenta qi curba mugchiului sdndtos. Se observd cd pe
Din varialia curbelor 3>re util
curbele se deplaseaz6 de sus in jos 9i de la dr:apta spre stdnga"
oncluzia imP c cd Pafiea rtembru
dnd informat motor' lar -=\tdlgd

musculare O eaneruului
utilizdrii CLI\I.\]
lii stingi a curbei' adic[ prin necesitatea -:no3nI:
unor intensitdli mai mari pentru excitalie. Segmentul orizontal
al curbei cID se
cum rcztltdim ng. l2g,incare sunt reprezentate curbele Iit
(
pentnr 'i3;st3
reduce, dupd
-denervat 3\a ltare
parlial. Afeciarea nemrlui se reflect[ 9i in scaderea coeficientu-
i

un mugchi :rr.ct sl
2'
lui de acomodare, care'rdmdne insd in cazul de fald mai mare de
lectroterapie Curenlii de joasd frecven1d 151

:le a gi n.
ri cuprinse
ntre 2 9i 3.
rugchiului, Fig. 128 -Yarialia curbei I/t (CID) in cursul
entului de regenerlrii nerwlui: a - muqchiul denervat;
lectd chiar b, c - dupd 1 6 qi respectiv 20 de sdpt6mini
ceficientul de tratament; d - dupd 24 slptdmdni 9i
refacerea nervuiui; e - muqchiul sdnitos
rrilor. ^,
02
: contraclia
0,2
re la erori. 0,08
valori cdt
r mugchiul
I
(mA)
rundent se
80 reobozo =7,2mA
:a pulsului qn cronoxie = 7ms
iri, reduce gq=L= 21
r, o pozilie 30
7,2
fort termic 20
Llori utile). 11,,l'
e contralia 10
:lsurilor gi 7,2
punctul in q
De relinut
ntral gi in 3
2
nai pentru t (ms)
r modificd
I afectdrii. 005 0,1 0,2 0,5 1 2 s 10 20 50 100 200 500 1000
:egenerdrii
Fig. 129 - Culbele I/t pentru un muqchi denervat parlial cu o( peste valoarea2.
eapta gi in
Lte in locul in figura 130 sunt reprezentate curbele I/t pentru un mugchi total deneruat.
Dupd cum se observ6, cronaxia are valori mult mdrite, iar capacitatea de acomodare
ntre curba este aproape complet pierdutd. Coeficientul de acomodare se apropie de valoarea 1.
inervarea, Pentru optimizarea parametrilor alegi pentru electrostimularea terapeutic[
a curbelor este utild determinarea curbei CIT pentru mugchiul corespunzdtor sdndtos al
: ca partea r-rembrului simetric (ptrezentatd in fig. 131 aldturi de curba CID determinatd in
motor, iar testarea muqchiului afectat).
:aney'r,ului Aceastd din urmd curbd este denumitd in literatura de specialitate gi
afiilizdrii CLIMALIZA. Pe grafic se traseazd, incepAnd de la origine, o dreapte aproape
,ei CID se tangenti la curba climalizei Suprafala triunghiului hagurat descris de curba CID gi
rIlt pentm aceastd dreaptd reprezintd domeniul de intensitdli gi durate care pot fi alese pentru
reficientu- excitarea mugchiului bolnav cu impulsuri triunghiulare. De obicei, se alege un
punct situat pe dreapta tangentd, ciruia ii corespunde o intensitate mai mare cu
 Elecu'oterapie Curenlii de J
t52
cAliva mili
I
prin acest
(mA)
a impulsuJ
80 reobozo= 10m A cureutului
50 cronoxie =20 ms Alegerea
in vedele
30 4,.= 1,1
oboseala :

20 cAteva ori
in ir
+^+
10 LdL - -ahl
Pvll
A
cantitativ
de detec{r
5

rr 7 ,

tv./..,
^

t(ms) Se
1
once caz
005 0,1 0,2 0,5 1 2 s 10 20 s0 100 200 500 1000 (egald de
trio 130 - Curbele I/t pentnr un muqchi denervat total' Frc
neuro-ml
Orl
i-^linit,
I
(mA
80 Dut

St
CIT (muschi simetric s6ndtos)
Denervar
CID (muschi lezot) Denervar
Denervar
Denen,ar

10 In
A
trebuinc
determi
inceputt
tehnica
Tt
afectat.
anatom
t (ms) -\ceasti

o,ot 0,0zu,05 ot 02 0,s 15 10 20 50 100 200 500 1000 ilongin

T,

Fig,}jlDetenninareadurateiimpulsuluipentrutratamentcuajutorulcurbelorl/t. ,lr afc'i

 joasd frecvenla 153
ileclroterapie Curenlii de

c6liva miliamperi decAt reobaza (punctul A din figurd). Dreapta verticald care trece
prin acest punit determini la interseclia cu abscisa (B) durata frontului de cregtere
a impulsuiui, iar dreapta orizontald la interseclia cu ordonata (C) indici intensitatea
o= 10m A cureitului. Durata frontului de descreqtere a impulsului se alege practic zero'
lie =20 ms Alegerea punctului pe tangentd cu caliva miliamperi mai mult decdt reobaza, are
I
in videre nedepdgirea unui anume nivel al intensitdlii curentului care s[ provoace
oboseala mu$cliului stimulat. Pauza dintre impulsurile triunghiulare se alege de
cateva ori mai mare decat durata impulsului.
in incheiere menliondm cd diagnosticul de electrostimulare poate fi comple-
tat - pentru decelarea modificdrilor calitative gi o apreciere superioard a celor
cantititive ale potenfialului de acliune a unit[1ii motorii - cu electrodiagnosticul
de detec{ie (electrorniografia), prezentat la sfrrgitul acestui capitol.

TV.2.2.4.TEHNICA DE APLICARE A ELECTROSTIMULAzuI

Se va fixa durata impulsului (determinatd grafic cu ajutorul curbei I/t)' in
orice caz, aceasta va depdgi sigur 100 ms. Se va fixa durata frontului ascendent
(egald de reguli cu durata impulsului, adicd durata frontului descendent zero)'
Frecvenfa cu care se instituie tratamenful va fi in funclie de gradul afectdrii
neuro-musculare gi propor{ionald cu durata impulsului.
Orientativ, se dau (dupd Gillert) valorile duratei impulsurilor gipauzelor (deci,
implicit perioada qi de aici frecvenla), recomandate in funclie de gradul afectdrii'
Tabelul 3

Durata impulsurilor gi pauzelor in funcfie de gradul afectirii (dupi Gillert)

Starea mugchiului Durata impulsului in ms Durata pauzei in ms

Dener.rare totald 400-600 2 000-5 000

Denervare gravd 150-400 1 000-3 000
Denervare medie 50-r 5 0 50-150
Denervare redusd I 0-5 20

Intensitatea curentului de stimulare este fumizati de electrodiagnostic, aceasta

trebuind sd producl o contracfie minimd eficientd (stabilitd pe diagramd dupd
determinarea curbelor I/t descrise mai sus); in absenla curbelor I/t, se stabilegte la
inceputul tratamentului prin tatonare. Modalit[file de fixare a electrozilor sunt:
tehnica bipolard gi tehnica monopolard.
Tehitca bipolard. Cei doi electrozi se aplic[ pe extremitdfile mugchiului
afectat. Electrodul negativ cu care ss incepe stimularea se aplicd distal, in zona
anatomicl de trecere spre tendon; electrodul pozitiv se amplaseaz[ proximal'
Aceastd metodd este indicatd la denervdrile accentuate, deoarece ea permite o trecere
(longitudinal[) a curentului prin mai
Tbhnica monopolard. Electrodul tor al mugchiu-
lor I/t.
lui afectat, iar elect.odul indiferent s al muqchiului'
 Electroterapie Curenlii d
t54

Se va proceda in felul urmdtor:

la stimu- lnor*ufZ
- dacd pozilionarea este corect stabilitd qi mugchiul nu va rdspunde
lare, se inverseazd polaritatea;
de incdl:
- dacd nici astfel nu avem rdspuns din partea rnuqchiului, se va stimula cu
mult oxi
electrodul negativ punctul motor al nervului respectiv (stimulare indirecti);
musculard dorit6, se inverseaz[ ile de m
- daca nici astfel nu obtinem contraclia (5-10 m
polaritatea qi la nerv; va trebui sd c[utdm cu rdbdare 9i
apropiate pe zona distald a muqchiului pentru a reugi sd
-l
el este u
cia mai adecvatd. Dacd mugchiul nu rds tunde la poziliond
(gi bineinleles cu parametrii corespunzdtori ai curentului de stimulare) dupi toate
-i
dar in galvanic
variantele incercate, se poate mdri eventual durata impulsului de stimulare, impune
nici un caz rn se va mdri intensitatea curentului. faptului
Se recoman dd ca dutataunei qedinle sd fie scurt[, ea fiind direct
determinatd
datoritd
de numdrul de excitalii aplicate, la frecvenla stabilitd'
in prima etapd se vor aplica numai 15-20 stimuldri pe gedinld, la leziuni
-l
gi totugi
durata
accentuate de nerv. Deci, in cazul in care un impuls este dat la 5 secunde, migcarer
gedinlei va fi de aproximitiv un minut 9i jumdtate, in aceste condilii, se pot efectua
dupd ca
4 gedinle pe zi la un interval de.cel pulin 15-30 minute, pentru a nu provoca
oboseali
*rrt.rrlur6 (Keith-Stilwell 9i Wakim) Aplicaliile se fac zilnic_. Pe mdsurd ce starea luni, pAr
mugchiului tratat se amelioreaz[ sau daod aceasta este de la inceput mai
pulin
afeclatd,se pot aplica 20-30 impulsuri pe o gedin![. contraclia musculard
oblinutd
stimular
trebuie ,a ft. totiiropul optimd (evidentd 9i globald); in momentul in care ea scade
evolutie
in amplitudine (se instaleaz[ oboseala musculard), aplicalia se sisteaza.
Teoretic, se recomandd la7-10_14 zile de tratament, repetarea determindrii
curbelor I/t pentru a putea constata dacd se poate modifica (reduce) durata
impulsului, in funclie di progresele oblinute. Pe parcursul tratamentului, cu cdt se
imlundtllegte calttatea contraclrer (constatatd clrnic Ar contirmatd eiectromiografrc)
se poate cre$te progresiv numdrul de impulsuri excitatorii
pe o qedinld, frecvenla
impulsuriloi, durata aplicaliei 9i se poate sc[dea progresiv durata impulsurilor 9i D
durata pauzelor. Levine,
in situalia in care dupd un numdr considerabil de aplicalii - se constatd un
- spastici
progres al stirii funclionale a muqchiului htatat, prin testingul muscular (acesta tiecven
u;rr"'ga"a tu ualoarea 2 dupdgradaiia Rocher), se poate trece la stimularea cu
grupuri in ccea
de iJputsuri modulate exponenlial in amplitudine (in scopul
prevenirii acomoddrii). cElre au
Principii qi condifii de respectat in aplica{iile de electrostimulare: \
pe fi9a de prescriplie terapeutici va trebui menlionatd migcarea ce trebuie modelu
- obliner
redobAnditd prin tratament (flexie, extensie etc')'
tratamentului, a doud
- in timpul aplicaJiei, pacientul trebuie sd se concentreze asupra timpul
sd-gi priveasca *4ca."a, ,6 n.,-.r. (in gdnd sau cu glas tare) pe pauzei, Una dir
pierdut imaginea Cin cu1
pentru a-gi da singur comanda migc[rii voluntare deoarece $i-a
\letodi
acestei miqcdri qi cooperarea lui va ajuta la redobdndirea migcdrilor compromise'
astfel ca pacientul utilizar
- pozilionarea segmentului loconotor afectat se va face influenla fo(ei de
sd fie agezat in postura cea mai adecvat[, intr-un plan lipsit de S

ie 0.1-
graizita!ie.
 155
Electroterapie Curenlii de joasd frecvenld

- Segmentul locomotor tratat trebuie si aibd articulalia vecind indemnd

de la stimu- (normal6), pentm probarea cineticd a efectului terapeutic'
Se i"co.rratrdd a se face inainte de gedinJa de electrostimulare o
procedurd
de incilzire locald cu efecte trofice tisulare, care prin nutrilia produsd aduce mai
r stimula cu
mult oxigen la nivelul mugchiului tratat qi va facilita astfel solicitarea sa in condili-
:ectd);
inverseazd ile de mugchi afectat. Se pot aplica bdi ascendente de 37"-39" de scurtd duratd
rulte puncte (5-10 minute), microunde, unde scurte sau parafind'
aclia vizatd Masajul este recomandat inainte de stimulare, activdnd circulalia locald,
, electrozilor el este util 9i dupd gedinla de electrostimulare'
o aplicalie localS de cu.rent
) dupd toate - inainte Si d"pa gedinld, unii autori recomandd trofice. In aceste sttualu se
ulare, dar in galvanic de 10 minute, pentru posibilelo sale efecte
impune insi o atenlie deosebitd, exist
determinatd faptului cd unii dintre bolnavii tratali
datorit[ perturbdrii pragului de sensibi
l, la leziuni - Dac[ toate datele necesare aPlic
qi totugi, pe parcursul tratamentului se
rnde, durata
migcarea inversd dec0t cea agteptatd), se
: pot efectua
dupd care se va relua cu aceiagi parametri sau dupi o nou[ testare electricd'
lca oboseald
Durata totald a tratamentului este nedefinitd, deseori fiind necesare cdteva
-
;rd ce starea
luni, pAnd ce se obline minimum valoarea 2 pe scara tes
it mai pulin cu
lard ob{inutd - Dupd introducerea programelor dela kinetoterap
parametrii de
stimularea ielectivd a muqchilor afectali,
are ea scade
evolu{ie favorabilS a acestora.
to,
determinirii
uce) durata TY.2.3. TERAPIA MUSCULATURTI SPASTICE
lui, cu cAt se
romiografrc) IV.2.3. 1. PRINCIPIUL METODEI
d, frecvenfa
De la inceputul deceniului al 6-lea, o serie de autori americani (Lee colab ' ,
pulsurilor gi qi

Levine, Knott gr Kabat, Newmann qi colab.) au incercat sd trateze musculatura

de joasd
: constatd un spasticd din paializiile centrale prin aplicarea succesiunilor de impulsuri
:ular (acesta fiecvenl6 teiantzate. Rezultatele nu au fost concludente 9i nici satisfdcdtoare, aldt
ea cu grupuri in ccea ce privegte durata relaxdrii musculare ob{inute, cat 9i numdrul cazurilor
acomoddrii). care au r[spuns la aceste aplicalii.
Lulare: Metoda acluald, aplicatd frecvent cu rezultate concludente, este rezultatul
ea ce trebuie modelului de excitalie electricd elaborat de Hufschmidt in 1968' Aceasta a permls
ob{inerea unor efecte de duratd la majoritatea cazurilor lralate' Ea consti in
aplicarea
:atamentului, a doud circuite de excitalie separate, dar sincronizate,ftecate cu
cAte doi electrozi
npul pauzei, Una din modalit6lile cele maicunoscute de aplicalie ttilizeazdcircuitele rezttltate
lut imaginea Jin c.rplurea - printr-un cablu special - aparatelor RS 10 qi RS i2 (TUR - RDG),
petmite
:ompromise. Metoda a fost perfeclionatd prin construirea aparatului TUR RS 21, care
ca pacientul utilizarea combinatd a 3-4 circuite separate,
:nla forlei de Stimulul se realizeazdprin impulsuri de form[ dreptunghiulatd, avdnddurata
de excitalie
de 0,2-0,5 ms gi frecvenla de 0,7 -I Hz. intre primul 9i al doilea circuit
 Electroterapie Curen!ii de joasd frecvenld t55

- Segmentul locomotor tratat trebuie sd aibi articulalia vecini indemnd

rde la stimu- (normald), pentru probarea cinetic[ a efectului terapeutic.
- Se recomandd a se face inainte de gedin{a de electrostimulare o procedurd
a stimula cu de incdlzire localS cu efecte trofice tisulare, care prin nutrilia produsd aduce mai
rectd); mult oxigen la nivelul mugchiului tratat gi va facilita astfel solicitarea sa in conditi-
: inverseazd ile de mugchi afectat. Se pot aplica bdi ascendente de 37"-39o de scurtd duratd
rulte puncte (5-10 minute), microunde, unde scurte sau parafind.
raclia vizatd, - Masajul este recomandat inainte de stimulare, activ0nd circulatia locald,
:electrozilor el este util gi dupd qedinla de electrostimulare.
) dupd toate - Inainte 9i dupd gedin!6, unii autori recomandd o aplica-lie locali de curent
ulare, dar in galvanic de 10 minute, pentru posibilele sale efecte trofice. In aceste situatii se
impune insd o atenlie deosebiti, existdnd riscuri de aparilie a arsurilor, datoriti
determinatd faptului cd unii dintre bolnavii tratali pot prezenta tulburdri senzitive cutanate,
datoriti perturbdrii pragului de sensibilitate la curentul electric.
i, la leziuni - Dacd toate datele necesare aplicafiei au fost corecte, verificate gi respectate
rnde, durata qi totugi, pe parcursul tratamentului se obJin rezultate paradoxale (de exernplu
: pot efectua migcarea invers[ decAt cea agteptatd), se va intrerupe tratamentul pentru 10-14 z]le,
lca obosealS dupd care se va relua cu aceiagi parametri sau dupi o noud testare electricd,
rrd ce starea - Durata totald a tratamentului este nedefinitd, deseori fiind necesare cdteva
,t mai pulin luni, pdnd ce se obline minimum valoarea 2 pe scara testingului muscular.
ard oblinut[ - Dupd introducerea programelor de kinetoterapie, se poate continua cu
are ea scade stimularea selectivd a mugchilor afecta{i, la parametrii corespunzdtori etapei de
a.
evoluJie favorabild a acestora.
letermindrii
.rce) durata 1V.2.3. TERAPIA MUSCULATURII SPASTICE
ui, cu c.At se
omiografrc)
IV.2.3.1. PRINCIPIUL METODEI
i,frecven{a
rulsurilor gi De la inceputul deceniului al6-Iea, o serie de autori americani (Lee qi colab.,
Levine, Knott gi Kabat, Newmann gi colab.) au incercat sd trateze musculatura
constatd un spastici din paraliziile cenfl'ale prin aplicarea succesiunilor de impulsuri de joasd
ular (acesta frecven{d tetanizate. Rezultatele nu au fost concludente gi nici satisfdcdtoare, atdt
a cu grupuri
in ceea ce privegte durata relaxdrii musculare obfinute, cdt qi num6ru1 cazurilor
comoddrii). care au r[spuns la aceste aplicalii.
rlare: Metoda actuald, aplicatd frecvent cu renrltate concludente, este rezultatul
a ce trebuie modelului de excitalie electricd elaborat de Hufschmidt in 1968. Aceasta a permis
obtinereaunor efecte de duratd la majoritate acazvrilor tratate. Ea consti in aplicarea
rtamentului, a doud circuite de excitalie separate, dar sincronizale,ftecare cu cdte doi electrozi
.pul pauzei, Una din modalitdlile cele mai cunoscute de aplicalie fiilizeazd. circuitele reziltate
,rt imaginea din cuplarea - printr-un cablu special - aparatelor RS 10 qi RS 12 (TUR - RDG),
i:oromise. Metoda a fost perfeclionatd prin construirea aparatului TUR RS 21, care permite
:.:ientul ttlhzarea combinatd a 3-4 circuite separate.
.i rla Stimulul se realizeazd,prin impulsuri de formd dreptunghiulard, avdnddurata
de 0,2-0,5 rns gi frecvenla de 0,7-l Hz. +ntre primul 9i al doilea circuit de excitalie
 Electroterapie Curenlii de jc
1s6

Trebr
terapeutic i
suficient pr
pentru imb
RS 12
Cons
gi aplicate
Gi.ildenrinp
Z; =voriobil
in tratamen
T=voriobil=1 +1,3s

T,i Iv=voriobil=0J00 mA
-t
,uI
I Dintr
RSlo I
- spa
spasticitAfi
tin=vofiobil=80* 800 ms -lezi
6i =voriobil=01:1ms - par
Iv = voriobit= 0 +90 mA
- her
dureroase 1

Fig. 132 - Curenlii pentru tratarea musculaturii spastice generall - boz

tonusului r
de cuplul de aparate TUR RS-10 9i TUR RS-12'
Cont
timp de 100-300 ms (fig. 132)' Astfel, se stimuleazd - scl
se reahzeaz[ un decalaj de
pAn[ - scl
mai multe g*p" -rrr"rrlare, de obicei antagoniste, cu intensitate crescdndS,
la aparilia unoi contraclii (secuse) musculare puternice. Rezulti o.excitalie altematd
ritmic a acestor mugchi (agonigti - antagonigti), cu intdrzierea indicatd intre cele
dou[ circuite excitatorii.
Principiul de acliune al acestei metode este expus in cele ce urmeazd' Vom
printr-un efect de inhibilie a motoneuronilor rnugchilor spastici, se induce Aparatul R
un efect de relaxare vizdnd,musculatura spasticd tratatd. Excitoterapia electricd a Cuplarea I
mugchilor se adreseazd receptorilor contractili 9i aparatului Golgi. Impulsurile aparatului
afeiente ce sosesc la mdduva spindrii de la proprioreceptorii excitali, declanqeazd Excit
efecte de inhibilie a musculaturii spastice, respectiv efecte de stimulare a
anta- SPASMOI
gonigtilor corespunzltori. concomitent, antagoniqtii musculaturii spastice - de Regl
6Uir.i hipotoni - iqi imbundtdlesc tonusul t ebazaprincipiului intervenliei reciproce toare ale a1
gi 0,5 ms, ii
- Shenington). in cazul tri
Ambele efecte contribuie la ob{inerea unei coordon[ri a miqclrilor, evidenliat[
printr-o mai bund corelare funclionald a Prin aceastl corespunzd

excitalie repetitivi se transmit informal supraspinal, LaR

de ,,progra desfrgurdrii intre 80 rr
care a pierdut capacitatea
de aplicarea excitantului electric, acesta va Intensitate
migcbrii gi prin siirrularea rcalizatd
musculard
primi din nou ,,informalii1e" motorii necesare.
pozilionar
Efectul de relaxare a mugchilor spastici se menline la inceput, $e obicei numai
pozilion[ri
2448 ore, dar prin repetarea aplicaliilor se pot obline relaxSri de duratd mai lun$[
bolnavul sr
(3-4 s6ptimaniy, faciiitandu-se astfel instituirea programelor de kinetoterapie 9i
o zi de par.
girnnasticd corespunzdtoare. Hufschmidt a menlionat qi oblinerea unor efecte analgetice'
 ElectroterapIe Curenlii de joasd fr'ecvenld 157

Tlebuie sd rnen{iondm insd cd, dacd bazele teoretice ale acestui succes
terapeutic au fost astfel puse, multe date sunt incd ipotetice gi mai existd cArnp
suficient pentru noi explicalii neurofiziologice, in scopul perfec{ionirii rnetodei,
pentru imbun[tdlirea rezultatelor ob{inute.
Considerim irnportant faptul cd re rltatele favorabile ale metodei preconizate
qi aplicate de Hufschmidt au fost confirmate gi de alli autori, ca Feldkamp,
Giildenring, Hentschel, Jacobi, iar Edel gi colab. au reluat-o 9i aplicat-o cu succes
in tratamentul paraliziilor spastice centrale.

rY.23.2. INDICATIILE METODEI

Dintre indicalii r,enliondm:

- spasticitatea irr pareze -paralizii de origine cerebrald, in special infantild,
spasticitdli consecutive traumatismelor la nagter e, fard, atetoz6;
leziuni traumatice cerebrale gi medulare, cu exceplia paraplegiilor spastice;
-pareze spascice din cadrul sclerozei in pldci;
hemipareze spastice dupd accidente vasculocerebrale cu redori articulare
dureroase persistente,
- boala Parkinson (dupd Jusic Ai colab.), in care se pot obline ameliordri ale
tt
tonusului muscular cu ajutorul acestei metode.
Contraindica{iile cunoscute sunt:
l, se stimuleazd - scleroza laterald amiotroficd;
:rescAndd, pAni - scleroza difitzd. avansatd.
citalie alternatd
licatd intre cele 1Y.2,3.3. TE,HNICA DE LUCRU
urmeazd. Vom prezenta rnodelul de aplicalie utilizind cuplul de aparate RS 12-RS 10.
stici, se induce Aparatul RS l2 reprezintd circuitul I de exciralie, iar RS 10, circuitul2 (fig. 133).
'apia electlicd a
Cuplarea lor se face cu ajutoml unui cai-lu special ce face parte din accesoriile
gi. Impulsurile aparatului RS 10.
ali, declangeazd Excitarea rnugchilor se face prin irnpulsuri dreptunghiulare (ca gi la
imulare a anta- SPASMOTRON - RFG).
ii spastice - de Reglarea parametrilor se face prin manevrarea comutatoarelor corespunzd-
renliei leciproce toare ale aparatelor respective. Durata irnpulsurilor la RS 12 se fixeaz[ intre 0,1 ms
,si I Hz (perioada corespunzdtoare 1 000 ms),
0,5 ms, iar frecvenla lor, de aploxirnativ
rilor, evidenliatd in cazul tratamentelor aplicate pe membrul superior gi de 0,6 0,8 Hz (perioadele
lcr. Prin aceastd corespunzitoare I 660-1 250 ms), incazultratamentelor aplicate pe membrul inferior.
tor supraspinal, La RS 10 se fixeaz[ timpul de intArziere dintre irnpulsnrile celor dou[ circuite
) a desfEgurdrii intre 80 rns gi 300 fits, precurl gi durata impulsurilor intre 0,1 ms gi 0,5 ms.
:ctric, acesta va Intensitatea curentului trebuie astfel aleasl incAt s[ se producl o contraclie
musculard puternicd gi fEra senzalie cutanat[ nepldcutd. Durata tratarnentului la o
de obicei numai pozilionare segmentari este de maximum 10 minute, iar in cazul mai multor
luratd mai lungl poziliondri succesive, durata totald a gedinlei nu va dep69i 40 50 minute. Dacd
kinetoterapie gi bolnalul sesizeazd febrd musculard dupd primele gedinle de tratament, se va intercala
efecte analgetice. o zi de pauzd gi se va scurta e'zentual durata aplicaiiei.
 Curenlii de
ElectroteraPie
158
Cirt
Poz
Cirr
Cirr
Poz
Cirr
Cirr
II. I
Var
Cir,
lungi (iu
Cir
coapsel s
Var
Cir
Cir
No

e\'ttarea i

III
Cir
Cir
?
.tit I

Cuplarea aparatelor TUR RS-10 9i TUR

RS-12
Fig. I33 - IV
tnusculaturii striate'
il aplicalia dt terupie a spasticitdlii

in mod obignuit se recomande apli

Sti
tratamentului. Dac[ efectul terapeutic se _l ,-lracl
se aplici serii mai lungi de tratament -:
--:,=2,
r.r,rltutrrl ob{inut se reduce in cAteva
- -:ztit::
celor doud circuite dinspre extremitatea - -=L:,-,3

--- a-:'-,
, :- .:- -,
circuitul II deasupra muqchiior antagon
electrozi in for:rnl de placd, rrici, aplica
-:--,-a-a
ale mugchiului' Electrozii se aplicd pe un.
ca pastd de electrozi. Se hxeazi cu benzi
elastice' - _ :.::: ,- .:

Pozifionarea electrozilor
I. Spasticitatea membrelor superioart:
Pozilia i
circuituldeexcitaiiel-margineasuperioardamugchiuluitrapez(+);
- portiunea mijlocie a muqchiului deltoid (-)'
 Curenlii de joasd frecvenld

Circuitul de excita{ie II - pe mugchiul romboid, (+) proximal qi (-) distal.

Pozilia 2
Circuitul -
de excitalie I electrozii plasali pe capetele bicepsului brahial;
Circuitul de excitalie II - electrozii plasali pe capetele tricepsului brahial.
Pozilia 3
Crrcuitul de excitatie I - flexorii degetelor (+) gi eminenla ternard (-);
Circuitul de excitalie II - pe muqchii radiali ai antebrafului.
II. Spasticitatea membrelor inferioare
Varianta I
Circuitul de excitalie I - m. biceps femural (flexor) gi pe extensorii dorsali
lungi (in porliunea distald), pe partea sdndtoasd;
Circuitul de excitalie II - pe m. fesier mijlociu (+) $i pe m. adductori ai
coapsei sau pe dreptul femural (-) pe partea spasticd.
Yarianta2
Circuitul de excitalie I - ca mai sus, dar ipsilateral;
Circuitul de excitalie II - ca mai sus, dar contralateral 9i apoi inversare.
NotS: S-a observat ci tratarea cu curenfi de excitalie a musculaturii gambei
produce frecvent o accentuare a spasticitdlii acesteia gi ca atare se recomandd
evitarea aplicaliei la gambd
III. Spasticitatea trunchiului
Circuitul de excitalie I - pe extensorii dorsali din partea spasticd;
Circuitul de excitalie II - pe extensorii dorsali din partea opusd.
in func1ie de caz, se trateazd gi musculatura lombari sau cewicald.

1V.2.4. STIMULAREA CONTRACTIEI MUSCULATURII

NETEDE
pa^iniliald a
it. In general Stimularea electrici a musculaturii netede se poate reabza, lindndu-se seama
urile in care de caracteristicile fiziologice ale contracfiei acesteia. Astfel, cronaxia mugchilor
uie din nou. netezi este lung[ (pAnd la sute de ms), capacitatea de acomodare este neglijabild gi
e musculard prezintd o capacitate foarte mare de sumafie. Curenfii care prin particularitIlile
:xtremitatea prezentate pot acfiona cu efecte asupra mrsculaturii netede, sunt impulsurile expo-
remiplegic6; nenfiale. Astfel, se pot aplica stimuli exponenfiali - impulsuri unice sag serii de
spastice, iar impulsuri - cu durati mare (sute de ms), patzitmare (raport D.L/D.P. : 112-1-6) 9i
sc de reguld
frecvenld rard (un impuls la 14 secunde).
de excitalie
Indicaliile principale probate in practica terapeuticd cu bune rezultate sunt
e urnezit sau
reprezentate de constipaliile cronice atone, atonia vezicald postoperatorie gi
contrac{iile uterine slabe primare la nagtere,
Tehnica de aplicalie. Se folosesc electrozi plali de dimensiuni egale,
200-400 cm2, aplicali pe abdomen, intre rebordul costal gi creasta iliacd, pe
flancurile abdominale drept gi stAng in constipafia cronicd; in atoniile vezicale gi
ez (+); uterine, polul negativ se plaseazd deasupra simfizei pubiene, iar cel pozitiv, poste-
rior pe regiunea sacrati.
 E'.ectrdterapte Curenlii de joast
160

atone 200 ms
Durata impulsului este de reguld 400-500 ms in constipaliile 9i
000-3 000 ms. Intensitatea culentului
in atoniile vezicale gi uterine; durat-a pauzei,l
aplicat se regleazd in jurul a 20-30 mA'
Durata gedinlei: s-au dovedit mai eficiente qedinlele de
10-15 minute in
atoniile vezrcale,3O-sO minute in constipalii, 30-60 minute
in contracliile slabe
de nagtere, cdnd se Pot qi rePeta.
e pot rdri pe Parcurs la 2-3 zile' in
cronice. adesea sunt necesar e 20-25
pede la acest tratament.

IY,2,5.APLICATII CU SCOP ANALGETIC

ALE CURENTILOR DE JOASA FRECVENTA

IV.2.5.1. MOD DE ACTILTNE

3
a
e

reflexe, ca fenomene cvasinormale, de ap

perceplie'
periferici specifici, a cdilor de transmisG gi integrare, a zonelor_ de
cunogtin-
Multitudinea cercetdrilor efectuate a dus la conturarea 9i definirea
senzitivi, structura lor anatomicd, r[spandirea lor
lelor existente privind receptorii
iopogrun.a, lor variate de stimulare, selectivitatea 1or, nivelul diferit al
"*aigit"
pragurilor de excitabilrtate.
decat ramificalii
S-a stabilit cd to{i receptorii pentru durere nu sunt aitceva
unui nell cutanat'
ale dendritelor neuronilor senzitiVi, care iau parte la alcdtuirea
Fibrele nervilor cutanali au prag de excitabilitate diferit, fiind astfel capabile s6
La om, fibrele A-alfa conduc
conducd impulsuri generate in circumstanle deosebite.
penttu durere tolerabild'
impulsuri pentru aparifia senzaliilor tactile, fibrele A-delta
conduc impulsuri
relativ bine localizati, de tipul inlepdrii scurte, iar fibrele C informaliile
responsabile de aparilia dureiii intense 9i difuze. Fibrele
A-delta subliri 9i fibrele
fac o stalie
A-alfa, cu diametrul
I

in mtelind qi lent conducdtoare,

C sunt sdrace in timp ce fibrele
(rrg. 134).
mare, sunt rapid conducdtoare ale informaliilor nocicpptile' .. Pentr
pe calea rdd[cinii
Fibrele sensibilitdlii somatice abordeazd mdduva spindrii emis de la i
posterioare, in timp ce impulsurile vi
scoteau in'
albe, Axonii neuronilor senzitivi din tratate sau
rel.u" localizali in substart{a cenuEie a produse de
cutanali au acliune excitatoare independ electricd pr
la receptori de durere,
posterior. Unul este excitat exclusiv de impulsuri venjte de
9i de la mecanoreceptorii senzitivi'
Axonii -
dgl

iar celdlalt neuron primeqte excitalii

.
producere
la uivele diferrte ale
neuronilor din straturile medulare I, 2 9i 5 se proiect eazd
(fenomen i
.ncefalului, alcdtuind c[ile durerii. Prin cdrle spino-talamice 9i spino-reticulare'
I I - Electrot
 E'.ectrdterapie

:one $i 200 ms
Ltea curentului

15 minute in
tracjiile slabe

a 2-3 ztle, in
3cesare 2025 Coleo spino-rettcuto-
t.
iotqrnico
E R.butboro 9i mezence-
Coteo
folico
sprno-
'A tolomico

tori (deceniile Ccieo sPino.- -

cestui mod de ceryico - tolomlco
nului dureros,
9i vegetative Fibre
nociceptorilor 6c
rercep!ie.
irea cunogtin-
[spAndirea lor
ielul diferit al \lii::?,"
cdt ram.ificalii IMu;chi
nery cutanat. F.R'= Formotio reiiculotd
bl capabile sd
NCL= Nucleu cervicol toierol
A-alfa conduc
:eretolerabil6, Fig. 1 34 - Cdile sensibilitdtii dureroase (dupd Popoviciu 9i Haulic[)'
luc impulsuri
bliri 9i fibrele informaliile sunt conduse gi proiectate pe cortexul cerebral, dupd ce acestea mai
t, cu diametrul fac o stalie sinaptici la nivelul mezencefalului (,,conducere subcorticald a durerii")

:alea rdddcinii
i comunicante
u,,neuronii de
:. Nociceptorii
oni din cornul produse de excitaliile,,faradovibratoare" locale. Altele au c[utat sd explice analgezia
tori de durere,
zitivi. Axonii
,le diferrte ale
ino-reticulare,

I I - ElectroteraPie
t62 Electroterapie Curenlii d

- prin intermediul arcurilor reflexe scurte de la nivelul aceluiagi segment

medular;
- prin intermediul centrilor vegetativi supramedulari din hipotalamus 9i
scoarla cercbrald.
Un pas inainte l-a fEcut explicarea fenomenului prin teoria ,,efectului de
acoperire" (Lullies). Acesta constd in intervenlia la nivelul cdilor de transmitere a
durerii cu alli excitanli (electrici in cazul nostru), prin intermediul altor fibre aferente
sau al receptorilor,,nedurerogi", cu percufie in zonele de integrare (conexiune)
supramedulare, avAnd ca rezultat anihilarea sau, mai corect, inhibilia percepliei
dureroase prin excitarea altei cdi aferente. Acest mecanism ar explica ridicarea
,,pragului" de sensibilitate la durere. Nici aceastd ipotezd nu explic[ satisfdcdtor
ac{iunea algogend a stimulilor electrici. Astfel, nu explicd efectele analgetice prin
excitalia fibrelor nervoase rapid conducdtoare (A-alfa), deoarece intensitSlile de
aplicare ale curenlilor analgetici ar declanga senzafii dureroase; pe de altd parte,
frecvenlele cele mai analgetice (curenfi diadinamici, Trabert q.a.) nu pot acliona
direct pe fibrele lent conducdtoare pentru durere, care rdspund la frecvenfe mai joase.
Cercetdrile din ultimul deceniu au furnizat numeroase explicalir a cdror
integrare gi corelare a fEcut posibild ingelegerea unor circumstanle de analgezte
(sau de aparilre a durerii patologice). S-a observat cd releul medular prezintd o
importanld deosebitd in percepfia durerii, intrucdt la acest nivel intervin o serie de
mecanisme care moduleazd transmisia nociceptivd, Transmiterea sinapticl a durerii
este influenfat[ la nivelul mdduvei spindrii atAt de influxuri venite de la periferia
organismului, cAt gi de la nivelul unor formaliuni nervoase snperioare. Numeroase
observalii clinice (membru ,,fantomd", disteziile de denervare, durerea din poli-
nevrit[) au Sugerat ideea cd durerea ar putea fi, in acest caz, mai curAnd rezultatul
pierderii capacitdlilor inhibitorii, decAt a unor procese de stimulare propriu-zisd.
Este cunoscut faptul cd activitatea fibrelor A-alfa blocheazd la nivelul medular
transmisia impulsurilor nociceptive vehiculate de fibrele A-delta 9i C
Asupra mecanismului care intervine in aceastd inhibilie sunt inci pdreri
controversate. Una din explicafiile mai interesante - 9i de mulfi specialigti accep-
tatd - este oferitd de teoria ,,controlului de poartd" propusd de Melzack 9i Wall
(1965), care se bazeazd pe fenomenul de inhibifie presinaptici, adici printr-un
proces de control axonal. Acest fenomen de inhibilie presinaptici se petrece Ia
nivelul comului posterior medular gi esle explicat astfel: stimularea fibrelor cu
diametru mare, rapid conducdtoare (A-alfa), nespecifice pentru durere, ce conduc
informaliile tactile generate de vibralii qi presiune, produce la nivelul straturilor 2
gi 3 din comul posterior medular (interneuronii inhibitori din substan{a gelatinoasd
Rolando), rrn cAmp electric negativ, cu scdderea activdrii sistemului T (neuronul :-3^.:lil
central de origine a cdilor ascendente extralemniscale) 9i astfel, cu ,,inchiderea
porfii" (a barierei de control) pentru transmiterea informafiilor nociceptive prin
fibrele nervoase lent conducdtoare A-delta qi C (fig' 135).
in acest mod, durerea nu este perceputd la nivelul creierului. Invers, dacd
stimularea perifericd a fibrelor specifice pentru durere (A-delta 9i C) devine predo-
minantd prin intensitate, frecven![ sau condiliipatologice (nevralgii postherpetice,
diestezii de denervare etc.), se deschide ,,poarta de control" prin contrareaclie
 Electroterapie Curenlii de j o as ii frecv enl d t63

ula$l segment
Control
ripotalamus gi Sistem de
cent octiune

,,efectului de
: transmitere a
rfibre aferente
e (conexiune)
ilia percepliei Sistem de
llica ridicarea conirol ol
:d satisfEcdtor G=Ao( progului
nalgetice prin
ntensitdlile de
de altd parte, r= AA- U
ru pot acfiona
:nfe mai joase. Fig. 135 - Scherna concepfiei lui Wall qi Melzack privind teoria

Licalii a cdror ,,controlului de poartd" in transmiterea impulsurilor dureroase (dupd

r de analgezie ::n:i'Jii'#:itl'"';.iif rffi ffi i:.x?Ti:T"'JHiJlT:
lar prezintd o extralemniscal.; iC - substanla gelatinoasd Rola-ndo.
vin o serie de
rpticd a durerii pozitivd in straturile sus-menlionate ale cordonului posterior (facilitare pre:inaptic[)
le la periferia gi va avea loc in acest caz o transmitere a informafiilor dureroase gi, consecutiv, o
e. Numeroase percepere a durerii.
erea din poli- Aceastd teorie a fost corectatd - mai bine zis completatd - de diferili autori
dnd rezultatul (Schmidt, Nathan, Wall g.a.) in unele privinle, acegtia postulAnd gi intervenlia unor
propriu-zisi. mecanisme inhibitorii a etajelor supraspinale - trunchiul cerebral, substanla cenugie
velui medular a mezencefalului, scoarla cerebral[ - pe care acestea le exercitd descendent asupra
(- transmiterii durerii prin fibrele corespunzdtoare din structura mdduvei spinirii.
rt incd pdreri Aceste rnecanisme centrifugale de inhibilie a transmisiei gi percepliei durerii au
:ialigti accep- fost confirmate de analgeziile produse prin stimulare electrici a structurilor nervoase
lzack 9i Wall centrale supraspinale (Oliveras gi colab., Mayer qi Liebeskind S.a.) gi sunt consid-
licd printr-un erate similare celor produse prin acliunea opiaceelor (morfina qi derivatele) la
se petrece Ia aceleagi nivele, cu producere (eliberare) de encefaline - polipeptide endogene care
:a fibrelor cu blocheazd transmiterea informaliilor nociceptive prin rn[duva spindrii (Hughes).
re, ce conduc Semnif,rcaliile fiziologice ale acestei noi teclrii, cu toate cd nu este chiar unanim
I straturilor 2 acceplall, au o serie de implicalii terapeutice deosebit de eficace, atdtla nivel de
:a gelatinoasi chimioterapie cAt gi de electroterapie a durerii.
i T (neuronul Referindu-ne la ultimul aspect al analgeziei prin electrostimulare, trebuie sd
r ,,inchiderea subliniem cd in acest mod s-a explicat intr-o bund mdsurd modalitatea de acliune a
iceptive prin unor metode electroterapeutice ,,convenlionale" (clasice), precum curenlii dia-
dinamici, curenlii Trdbert, curenlii stohastici, pe de o parte, iar pe de alt[ parte s-a
ajuns la dezvoltarea unor metode noi de electroanalgezie, dintre care citlm pe cele
Invers, dacd
mai importante:
levine predo-
ostherpetice, - Electrostimularea nervilor periferici cu electrozi implantali (percutand)
pentru ,,controlul'o durerii - Wall gi Sweet, 1967.
contrareacfie
 764 Electroterapie
Curenlii de 1

- Electrostimularea cordoanelor posterioare medulare pentru,,controlul',

stdrilor dureroase cronice prin intermediul electrozilor implantati in dura mater,
prin stimularea antidromicd - Shealy gi Martimer, 1967.

A - rapid conducdtoare, cu inchiderea porfii pentru fibrele nervoase nociceptive

pentru durere.

rv.2.5 .2. METODE ANALGETICE,,CONVENTIONALE.,

DIN DOMENIUL FRECVENTELOR JOASE
Fig. 136 - Ap
1V.2.5.2.f . Curen{ii diadinamici cllcurn

Efecte gi mod de acfiune. Principalele efecte - dupd opinia quasiunanimd a

autorilor - sunt cele analgetice, hiperemiante qi dinamogene. Acestea sunt deter- _PS
minate de nivelul intensitd.lii, forma curentului diadinamic qi modalitatea de aplicare intens; con
a electrozilor. rapidd in su
Intensitatea curenlilor se regleazd progresiv, ajungandu-se la senzatie de din stazele
vibralii bine tolerate, nedureroase, deci pan6 la pragul dureros. Deoarece acomo- secundari r

darea se instaleazd repede, intensitatea sa mai cregte in timpul tratamentului, sub _PL
pragul dureros. Dacd se unn[regte oblinerea contracfiilor musculare, intensitatea asemenea a

se cre$te la pragul de contraclie,fard, senzalie de crampd musculard (actiune _RS

dinamogend, mai pregnantd la frecvenfa de 50 Hz). gimnasticd
inervate) pr
Mod:
-Ap
rohurzi, de I
rar cel pozi
Formele clasice de curenti diadinamici, descrigi pentru prima dati de pierre
Bernard (1929) sunt zatfix (DF), perioada scurtd (ps) 9i -Apl
musculare
perioada lungd (PL). odulat (MM), difazat modulat (DM),
corespunzd
i

ritm sincopat (RS) s se de diferite aparate. (fig. 137 ei

Au fost descrise unele particularitili ale defectelor acestor diferite forme"
dupd cum urmeazd,: -Apl
lare. Pentru
zona de em
polaritatea r

- Apl
mialgii parz
- DF - este considerat ca cel mai analgetic, ridicdnd pragul sensibilitdlii la pot fi aplica
durere. I se atribuie un efect de imbundtdJire a circulaliei arleriale prin inhibarea (fig. 139) sz
sirnpaticului (indicat in hipertonia simpaticd). Din aceste motive este utilizat ca
formd de introducere in aplicaliile cu scop primordial analgetic.
- Apl
electrozi mir
distanld (fig

I i- Electroter
 Electroterapie Curenlii de joasd fi'ecvenla

u ,,controlul"
'n dura mater,

-
dupd denu-
ute gi cronice,
,healy,1972.
tivd a fibrelor
;e nociceptive

ALE"

Fi g, I l\plicafie de curenf i diadinamici pe puncte Fig. 137 - Aplicafie transversali de

3 6 -
circumscrise cu electrozi,,gemelarr". curenli diadinamici la nivelul articu-
laliei genunchiului.

uasiunanimd a
- efect excitator, tonicizant, acfionand ca un masaj profund mai
PS - are un
lea sunt deter-
intens; componenta vasoconstrictoare (MF) ii conferd un efect resorbtiv, cu actiune
,tea de aplicare
rapidlin suhrziunile gi hematoamele posttraumatice, in edemele cu tulburdri trofice
din stazele circulatorii periferice. Dup[ mai multe minute, produce o analgezie
la senza{ie de
secundard cu o duratd destul de lungd.
)arece acolTlo-
PL - prezint[ un efect analgetic ai miorelaxant evident 9i persistent, de
-
rmentului, sub
asemenea antiiongestiv. Este preferat in stdrile dureroase pronuntate persistente'
qi
e, intensitatea excitom.otor, realizdnd o adev[ratd
ulard (acfiune
- RS - are cel mai pronunlat efect in atoniile musculare (normo-
gimnasticd muscular[ gi fiind astfel cel mai indicat
inervate) postoperatorii.
i particula-
de Modalitl1ite de aplicare. Acestea depind de scopurile terapeutice un'ndrite:
ensul cd hipo- Aplicalii pe puncte dureroase circumscrise, Se utilizeazi'Cectrozi mici,
-
ldinamogenia) rohurzi, de mdtime .gi16 1,,ge*elari"); polul negativ se aplicd direct pe locul dureros,
iar cel pozitiv la circa 2-3 emdistanld (fig. 136).
mari, a zonelor
-'Aplica!!i transversale (transregionale) la nivelul articulafiilor
datd de Pierre
tscurtd (PS) qi musculare ale membrelor sau trunchiului; se utilizeaz[ electrozi platr de mdrime
nodulat (DM), corespunzdtoare gi egald, aseza{i de o parte 9i cealaltd a regiunii dureroase
(fig. 137 qi l3B).
a unei cli vascu-
d.ittrite forme, - Aplicalii longifudinale de-a lungul unui nerv periferic sau
lare. Pentru nervi, electrodul pozitiv, de reguld mai mare, se aqazd proximal, in
irr.-tiv, produce zona de emergenld, iar cel negativ, mai mic, distal, pe zona'afectatd. Pentru vase,
Eatiind zonele polaritatea elcctrozilor - ca mai sus'
i arteriali prin Aplicalii paravertebrale, pc regiunile r6ddcinilor nervoase, in radiculite,
mialgii paravertebrale etc., cu electrozi plafi de mdrime adaptatd. dela cazla caz:
pot fiapiicali traniversal gi paralel cu coloana vertebrald - catodul pe locul dureros
jg) sau de-a lungul coloanei, cu anodul proximal qi catodul distal.
tng. f
Aplicafii gungliotrop. - la nivelul ganglionilor vegetativi. Se utilizeazd
-
electrozi mici rotunzi,iu catodul pe zona ganglionilor respectivi qi anodul la2-3 cm
distanld (fig. 1a0).

I I - Electroterapie
166 Electroterapie Curenlii de jt

-Ap
inervafi. Pr
emergenld
interesa{i. I
Tehn
Fig. regiunile tr
138 - Aplicalie transvet'sald de
curenli diadinamici la nivelul regiunii lor in func!
lombare. in utilizarer
Idsali in ace
(de exempl
Pacie
jionate din
Elect
Jionate din
fixa{i cu aj
Apat
metrelor ir
terapeutic,
cu scop an
Inter
corespunzi
Fig. 139 - Aplicalie paravertebrald
longitudinald de curenfi diadinamici
sensibilitdl
1a nivelul coloanei vertebrale. tratament l
de curent c
de m6rime
ln c,,
de vibralie
timp dupa
este difen
evitdrii acr

J-
diminua eI
pe mal mu
cu cAte I n
hiperemiar
Ritn
se pot apli
o datd pe :
Fig. l 40 -
Aplicafie gangliotropd
tratament(
de curenli diadinamici pe regiunea
latero-cervica1d.
mulli spec
care relau
hiperemia
Indi
-Al
-Sn
suspecte, r

PS, cazuri
 j oas d frecvenld t67
Electroterapie Curenlii de

Aplicafii mioenergetice, care unneresc tonicizarea unor mu$chi normo-

-
inervafi. iolul'pozitiv mai mare, ca electrod indiferent, se plaseazd la locul de
emergenle al nervilor motori, iar cel negativ pe punctele motorii ale mugchilor
interesali. Se aplica formele cele mai dinamogene de curent'
Tehnica de aplicare. Mdrimea gi forma electrozilor se alege in funcfie de
.ie transversal[ de
regiunile tratate, iarlocurile de amplasare, modalitatea de pozilionare $i polaritatea
i la nivelul regiunii loiin func1ie de scopurile terapeuiice urmdrite. Menlionlm cd Bernard a introdus
)are. in utilizarea terapeulice a curenlilor diadinamici inversarea polaritdlii cu electrozii
lasafi in aceleagi pozilii, tehnic[ ce igi are rostul numai in anumite situalii patologice
(de exemplu, in aplicaliile cu scop dinamogen, miostimulant)'
' Paclenlii seigeazd in func1ie de regiunea tratatd, pe paturi sau scaune confec-
lionate din lemn.
Electrozii se aplicd prin intermediul inveligurilor de proteclie hidrofile, confec-
spongios. elastic, bine umezite 9i
{ionate din diferite tt-"io.i textile sau material
hxali' cu ajutorul benzilor elastice sau a sdculefilor cu nisip'
Apaiatele vor avea fixate la inceputul tratamentului comutatoarele potenfio-
metreloi in pozilia zero. Formele de diidinamic aplicat se aleg in funclie de scopul
terapeutic, inanO cont de defectele prezentate mai inainte' Deseori' la aplicafiile
cu scop analgetic se recomandd incepere
Intensitatea curentului se regleazd
corespunzdtoare efectului urm[rit (anal
sensibilitSlii dureroase. Majoritatea spec
tratament un ,,pat" de curent galvanic (a
de curent continuu, adicd, fdrd sd produc
de mdrimea electrozilor),
in cursul gedinlei, irebuie crescut[ intensitatea pentru menfinerea senzafiilor
de vibralie nedureroasl(prin procesul de acomodare, acestea scad la un
interval de
timp dupd stabilirea prafului inilial de intensitate). Durata gedin]elor de tratament
este Oifirita, in raport * t.oprri terapeutic urmdrit. Ea va fi scurtd, din raliunea
mai pufin; o duratl mai lungd poate
eviterii acomoddrii, de 4-8 minute sau chiar
diminua eficacitatea unei aplicalii cu scop analgetic. Dacd trebuie efectuate aplicalii
pe mai multe zone in aceeigi gedinfd, se zondlazond
cu cdte 1 minut, astfel incAt id nu se'depd aliile cu scop
hiperemiant, vasculotrop, sepot aplica 9e G-30 minute'
^ Ritmul gedinleloieste determinat stadiile acute
se pot aplica de doud ori pe zi (efectul
o datd pe zi, zilnic. Numdrul gedinlelor
licafie gangliotropd
tratamentele cu scop analgetic este inuti
linamici pe regiunea
r-cervical6,
mulli specialigti obignuiesc ca dupd 6-8
.urr r.ia,, o a doua serie de 6-8 gedinle. in aplicafiile cu scop dinamogen sau
hiperemiant pot fi efectuate peste l0 gedinle, in func{ie de caz'
Indicafiile curenfilor diadinamici
- Afecliuni ale aparatului locomotor
zonele cu fracturi certe sau
- itdri posttrqumatice. Se exclud de la tratament entorse, luxalii recente: DF,
suspecte, rupturi ligamentare sau meniscale. Contuzii,
PS- cazurile cu sechele tardive qi recidive; PS, PL'
 Electroterapie Curenlii dejo'
r68

intinderi musorlare: DF, PS. Efech

Redori articulare: PS sau DF, PS sau DF, MF sau MF, PL' aplicafii zilr
gedinle nu s
- Afecliuni reumatice
Princi
- Artroze reactivate
Artrite - mar
Mialsii - artrl
Manifestdri abarticulare: stiloidite, epicondilite, P.S.H., nevralgii cervico- - spol
(DF, PS, PL),
brahiale,lumbago discogen,lombosciaticd, sindroame algodistrofice - P.S.
utilizdnd modalitalile de aplicare indicate 9i prezentate mai sus. mlo
-
Tulburdri circulaiorii periferice. Maladie Raynaud, acrocianoz6, boald
- - stdl
varicoasd, stiri dupi degerdturi sau arsuri. ligamentart
Biirger sau aterosclerotlce. Utiliu
le, de-a lungul vaselor sau transversal 9i numeroase
(DF, PS, PL). tate la indi
'.T:::,ililT.:T:lti:.:*Jit':;T,i; putem eticL
gi eficientd
-motor. Certitudinea efectelor oblinute menlrona!t
priil aceste meto<le de aplicalie nu este unanim conformatd 9i acceptatd. poate fi pli
dualizatd a
IV.z.5.2.2. Curenfii Trdbert tehnica cla
tolerate gi c
Sunt curenli dreptunghiulari cu efect analgetic qi hiperemiant, ale, c5ror manifestate
particularitili au fost menlionate la capitolul co diadinamic
hzice ale j.oasei frecvenle. Descrierea lor 9i a efe
curenliloi Leduc descoperili in 1902) arlin lui
mai denumesc curenli de ,,ultrastimul 1", iar in
cu impulsuri excitatorii". Acliunea lor este cunoscutd ca pronunlat analgetica'
Tehnica de aplicafie: Aceastd formd de curent poate fi produsd 9i aplicatd Incet
aceeaqi dimensiune descopere
cu orice aparat modJm de curenli excita-tori de J. F. Electrozii, de
de zonele tratale 314'cm,6/B cm, Bl72 cm se aplicd bipolar. Se aplicd cu din ce in ce
in funclie
strat hidrofil de proteclie foarte gros. spre gdsire
Electroduinegativ se plaseazd pe locul cel mai dureros, iar cel pozitiv, de posibil ins
cm distanfd. in lumbago, electrozii pot fi fenomen I
n lombosciatrcd catodul se poate amplasa periodicd (

ensitatea sa creqte pdnd la o senzalie de produce cr

Acez
li::il,ff1":::1llJ;'3,ff liT,ifi;ll astfel efec
erea senzaliei tipice de vibralie, care se gi durata z

produce datoritd procesului de acomo rezultatele

intensitatea in secvenle succesive, in gi revelato
senzaliei maxime de vibralie nedureroa Astf
succesivd" dupd Gillert, citat de Edel). inainte gi
foarte lent. analgetice
Cu totul orientativ se recomandd urmdtoare a dozd de intensitate: 5-10
mA,
curenll cu
pentru membre, 10-15 mA pentru regiunea coloanei cervicale, 15-20 mA pentru
cele mai e
regiunile dorsald qi lombard' rezultatele
Iectroterapie Curenlii de joasd frecvenld r69

Efectul analgetic trebuie sd se instaleze imediat la sfhrgitul gedinlei. Se fac

aplicafii zilnice, 6-8 gedinle. Se menfione azd, cd in situaliile in care dupd primele 3
gedinle nu se oblin efecte, tratamentul trebuie sistat,
Principalele indicalii terapeutice:
- manifestdri dureroase din radiculopatiile de cauzi vertebrogend artrozicd;
ii cervlco-
- artroze dureroase;

F, PS, PL),
- spondilitd anchilozantd;
- P.S.H. gi alte localizdri abarticulare;
- miogeloze dureroase;
oz6, boal6
- stdri posttraumatice: contuzii, entorse, luxalii, intinderi tendo-musculo-
ligamentare g.a.
Utilizarea terapeuticd a curenlilor Trdbert in decurs de 10-13 ani prin
rsversal gi
numeroase aplicalii in diferite acliuni dureroase ale aparatului locomotor - prezen'
tate la indicafiile mai sus-menfionate - ne-au permis unele constatdri pe care le
3rinlele cu
putem eticheta drept considerafii certe, utile fizioterapeufilor gi anume: este corectd
ul brongic,
gi eficientd utilizarea unor electrozi mai mari (exemplu 60, 20 cm2) decAt cei
rr oblinute
menfionali in tehnica originald de lucru descrisd de ini{iator; electrodul pozitiv
I.
poate fi plasat la o apreciere justificatd a medicului fajd de manifestarea indivi-
dualizatd a sindroamelor tratate qi la distan(e mai mari fa![ de cel negativ, decAt in
tehnica clasicd propusd; la majoritatea cazurilor tratate cu aplicalii corecte, bine
tolerate gi cu durate de circa 20 minute pe gedinld, am oblinut rezultate concludente,
, alet cd.tot
manifestate dupd primele 2-3 gedinle (mai bune deseori decAt la utilizarea curenlilor
:teristicilor
dtoare cu a
diadinamici) fiind suficiente 7-8 aplicatii zilnice.
germani ii
mit,,masaj LV.2.5.2.3. Curenfii stohastici
rlgetic{.
qi aplicat[ incercdrile 9i str[daniile specialigtilor in electroterapie cautd necontenit sd
limensiune descopere noi forme de curent care sd rdspundd cerinlelor unei terapii cu rezultate
e aplicd cu din ce in ce mai bune. in acest sens, in ultimii ani atenfia cercetdtorilor se indreaptd
spre gdsirea posibilitalilor de producere a unor curenli care s[ evite cAt mai mult
pozitiv, de posibil instalarea ,,obignuinfei" structurilor excitabile la curent. Aparilia acestui
rozii pot fi fenomen fiziologrc este inerentd la aplicaliile de stimuli electrici cu repetare
rte amplasa periodicd (prezentali pAni aici). Cu toate dificultilile tehnice existente s-au putut
senza{ie de produce curenli cu stimuli aperiodici, adicd neregulafi sau STOHASTICI'
u a se evita Aceasti particularitate a lor reduce reacliile de adaptare - obignuinfd, crescAnd
sub pragul astfel efectul alalgetic prin ridicarea mai pronunlatd a pragului la durere, precum
!ie, care se gi durata acestui efect. Reugitele in acest domeniu nu sunt inci numeroase, dar
sd creqtem
rezultatele cercetdrilor unor autori ca Edel, Fiicker, Sterneck gi allii sunt interesante
a oblinerea
9i revelatoare.
rte(,,dozare
Astfel, cercetdri clinice au demonstrat prin mdsurarea pragului la durere
e va scidea
inainte gi dupi tratament, cd aplicarea acestor curenli stohastici produce efecte
analgetice semnificativ superioare celor obfinute cu cele mai analgetice forme de
5-10 mA,
:
curenfi cu stimuli periodici (Triibert - 140 Hz). Aceleaqi cercetdri au stabilit ci
mA pentru
cele mai eficace in acest sens sunt impulsurile stohastice din domeniul 5-30 Hz,
rezultatele f'rind apreciate atit in privin{a nivelului pragului dureros, cAt gi a duratei
 EleclroteraPie Curenlii d
170

EL
aplicaliei. Primii pa$i s-au facut qi
de menlinere a efectelor dupd terminarea strat de
la o dezvoliare a acestor forme de stimuli
I

consideram cd vom asista in continuare in func!i

analgetici din domeniul joasei frecvenfe'
Te

IV.2.5.2.4.Stimularea nervoasi electric[

transcutani (SNET a)

SauTENSduplterminologiarecunoscutipeplaninterna{ional) care est€

pnma oi

constituie o metodd netraumatizantd de combatere

a sterilor dureroase acute - stapAnrr
utilizAnd curen{i cu impulsuri dreptun- se recot
rate mici (cu baterie sau adaptare la 1.
intermediul unor electrozi aplicali pe vecinit:
a fost descris detaliat anterior' laprezen- ^i li'-it.
ir rrrrrr LC

asd frecvenld' 2.
datd in S'U'A' (1912) ca screening Ia s9 va ac
a electroanalgezicd a cordonului poste- zona dt
tratamentul stdrilor dureroase acute de eJ ectrol

diferite etiologii. locul dr

inaintedeaprezentadateleprincipaledespreaceast6-valoroasdmetodede a,rtorilc
catevi remarci fdcute cu multd obiec- J
terapie, considerdm necesar s[ menfionam
reputatului Prof' Dr JG Jasnogorodski din mic
trvitate d.e studiile analitice 9i critice ale care poate preta
;;i;Mi"rk. i" p.i-"itand, acesta se referd la intitularea metodei' contravine
stirnule
cauzal<
la confuzii. pe ae o parte' utilizarea "'il:ili;:lrlll$"t"RE
apeutic numai simP :olaril
l"
se sau medii, care
e de acfiune facilitante' troftce' pe verigile
:io as c

AparatelemodernecarepermitaplicareaSNETaurea|tzatoserieintreagd
:rin t-l

de avantaje gi deziderate 9i anume:

i
- forma dreptunghiulard fidel[ a impulsurilor; .
qi duratei impulsurilor;
:.1^i.-. -

- domeniu la,g i" reglateafrecv:nfei

.'J !

reglare complet independentd a acestor paramelri' cdt qi a amplitudinii -rC\t(

- :---,-.r
impulsurilor;
I

-dimensiunearedus[aaparatului,condiliermportantdpentruutiltzareala : tr::'J
domiciliu; j _ -'-- -

--':-.'.
- consum redus de curent la conectare' ..\ j^i. _
- cheltuieli progresiv diminuate'
--:

Caracteristici
qi ile efectuate cu SNET au dus Ia
Frecvenla impulsurilor' Cerceti rile aplic"'t; -rritatea intre 15 9i 500 FIz
prod'rcerea de aparate cu o gami largd de frecvenfd' maj
(reglabild).
cunoscute, este cuprinsd intle 50
D,rrata impulsurilor La aparatele cele mar
si 500 ps (0,05-0,5 ms)'
Electroterapie Curenlii de joasd frecvenld t7l
i
-au fecut $i Electrozii. Sunt in formd de placi, confecfionafi din metal (utilizafi cu un
re de stimuli strat de burete umezit) sau din cauciuc electroconductor, de dimensiuni diferite -
I in funcfie de mdrimea zonelor tratate: 4,10, 12,16, 18 cm2 sau mai mari.
Tehnica de aplicare
NET
a) in primul rAnd trebuie stabilitd pozifionarea cdt mai adecvatd a electrozilor,
afional)
care este de o importanfd deosebitd pentru reugita tratamenrului. Cel care abordeazd
prima oard vn eaztrebuie sd tatoneze cu multd rdbdare punctele cele mai indicate,
roase acute - itapa.rind cunogtinfele necesare de anatomie gi neurofiziologie. In aceasti privinfd
uri dreptun-
se recomandi cdteva principii gi linii de orientare:
adaptare la
1. Plasarea electrozilor direct pe suprafafa dureroasd sau in imediata ei
L
zi aplicalipe
vecin[tate, situalie rnai facil de respectat in cazurile cu localizdri relativ circumscrise
n,Taprezen-
gi limitate ale durerii. in cazul aplicirii a 4 electrozi, pentru acoperirea acestora'
2. Dacd prima tentativd de agezare a electrozilor nu duce la ameliorarea dorit6,
screening la
se va acliona asupra r[ddcinii nervoase principale a nervului periferic care strdbate
rnului poste-
zona dureroasd sau cdt rnai aproape de ea. O confirmare a poziliondrii corecte a
ase acute de
electrozilor este aparifia senzaliei de furnicdturi, inlepdturi sau minime vibrafii pe
locul dureros tratat, ca de altfel gi in prima variantd de aplicalie (dupi majoritatea
6 metodd de
arrtorilor).
multi obiec- 3. in cazul aplicaliilor pe zonele de durere referiti gi a punctelor ,,trdgacl"
rsnogorodski
din rniogelozele dureroase (sindromul miofascial dureros) trebuie gdsite zonele de
e poate preta
stirnulare proprii regiunilor corporale indepdrtate unde se afl6 afecliunile organice
I contravine cauzale.
parte, autorul
Menfionlm cd spre deosebire de alte metode electroterapeutice analgetice,
r- comparativ polaritatea electrozilor nu are importanfi la aplicafiile cu SNET.
rul ef,ectelor b) Dozarea intensitdfii, Dupd metoda originald a aplicdrii ei, intensitatea
e, pe verigile trebuie aleasd astfel incAt sd se ajungd la o stimulare selectivd a fibrelor neryoase
groase, mielinizate (A-alfa), pentru a inchide ,,po?rta" pentru influxurile transmise
rerie intreagd prin fibrele subliri A-delta gi C. Aceasta inseamnd ci vom a$tepta din partea
pacientului o senza{ie de vibra}ie - furniciturd la limita toleratd pe locul tratat.
c) Alegerea frecvenlei. Frecven{a impulsurilor trebuie aleasd prin tatonare
dela cazla caz, in funcfie de etiologia durerii gi de caracterul acut sau cronic al
amplitudinii acesteia, autorii recomandAnd diferite game de frecvenf[ dupd experienta personald
insugitd prin tratarea diverselor afecliuni cauzale (in general, de la 15 la200Hz).
utihzarea la C) Durata impulsului. Este preferabil ca gi aceasta sd fie reglabil[, pentru a fi
r

ada2+,aid- in raport cu frecvenla- la cazurile tr4tate. in general, autorii relateazd

desprt tratamente efectuate cu impulsuri cuprinse intre 50 9i 500 ps (Linzer, Long,
Nathan, WaJl, Sweet, Wepsic, Picaza, Hymes 9.a ).
e) Durata gedinfei. Diferd mult, in func{ie de afecfiunile 9i cazurile tratate,
{ET au dus la Melzack a utilizat pentru varianta stimuldrii intensive, durate scurte, de 20 minute.
15 9i 500 FIz
Majoritatea specialigtilor aplicd durate mai mari ale gedinlelor, de 20-60 minute,
-ui .ut 2 ore sau peste 2 ore (Heydenreich, Hentschel, Lange, Horenz, Reitmann)'
rinsii intre 50 fl Intervalul dintre gedin{e. Frecvenfa repetdrii aplica}iilor intr-o zi sau intr-o
s[ptdmdnd se orienteazd dupd stdrile particulare, individuale de durere 9i durata
ameliordrii ob{inute. Durata efectului obfinut evolueazi indeobgte asemdnitor, adicd
 Curenlii dejot
172
Electroterapie

Avanl
intervalul dintre qedinle
ea cre$te odatd cu progresia seriei de tratament, astfel incAt
- poat
poate fi crescut. Cbnslderdmulil aprezenta eventualit[lile de evolulie favorabild a
- poat
durerii in cursul unei serii de tratament, descrise de Melzack:
cate (fannac
- Examinare iniliala in spital timp de I-2 zile (cate2-3 ore), pindirrdrviduald
se gdseqte
terapeutice
cea mai bund pozilionare a eleclrozilor 9i parametrii optimi de stimulare
(in
' cooperare cu Pacientul). - este

-^Control periodic al pacienfilor in ambulator

(la o sdptimdni, doud sdptdmAni - este
sau lunar). - poal

- Dac6 aplicaliile individuale efectuate la domiciliu dau rezultate, se reco- Dezar

mandi cumpdrarea aparatului.
Princi
- Supraveghere periodicd medical[ a bolnavului gi tehnicd a aparaturii. simptomatir
Indica{iile metodei
Aria indica{iilor este vastd gi cuprrnde stdri dureroase acute 9i cronice de
diferite etiologii, dupd cum urmeazd:
- afecliunile reumatice diverse; - Sco
- stdrile dureroase posttrattmatice; toare gi rdstr
- durerile din afecliuni neurologice periferice;
llnportante
- nevral grile PostherPetice; Este t
- durerile ,,fantom[" dupd amputaliile membrelor; ugor de exe
- durerile dupd anestezie; Face
- stdrile dureroase acute 9i cronice postoperatorii;
. - cicatricele dureroase postoperatorii; (zonele) dur
de B0%. Cr
- durerile din anurii; cutanate sti
- durerile din carcinoame.
in privinja eficacitdlii metodei in tratarea durerilor cu caracter cronic, majori- coreleze cr-
tatea autoril or relateaz|procente de25-30o/o,cu intensitdli de 15-60 mA in funclie reprezentat
de autor. n.lecanlsrne
Contt
Contraindicafii
:eutlce etl0
- stdrile dureroase tratabile gi rezolvate cu mijloacele terapeutice etiologice
schizofreni
corespunzdtoare; Se ut
- purtitorii de Pacemaker cardiac;
.:lpr-tlsului
- stimularea regiunii nodului sino-carotidian;
_rl0rrrA-l
- durerile psihogene (la psihonevrotici);
Se ap
- hipersensibilitatea la curent;
: .:ctrozil or
- sarcina in primul trimestru;
:::eVa SeCL
- regiunile cutanate anestezice,
sindroame duteroase de origine talamicd,
: ,-OIltraCtU
- : -r:lcolllllel
- zonele cu iritalie cutanatd,
--iZ: ln l]131
Efecte secundare . -10 sedi
Sunt foarte reduse. Este vorba de iritatiile cutanate apdrute sub electrozi la Card
aproximativ 5% dinpacienlir tratali. Acestea apar mai frecvent la densitili mai mari .:redia:e r

de curent (intensit[li mai mari gi 6lectrozi mai micr), durate rnai lungi ale aplica]iilor : -::il" e\:
de gedinle.
sau in cazurile la care electroziii rdmAn pe aceleaqi zone intr-un numdr rnare
lectroterapie
Cure nlii de j o as d frecv en 1 ii 1'73

Ltre gedinte Avantajele metodei

tvorabild a poate aborda o gamd foarte largi de stdri dureroase;
-
poate trata stdri dureroase care nu rdspund la alte metode terapeutice indi-
-
se gdse$te cate (farmacologice, electrice etc.) sau care constituie contraindicalii la alte mijloace
ndrviduald terapeutice fizice (neoplazii);
- este fiziologicS;
sdptdmAni este netraumatizantd1,
- poate fi aplicatd de pacien{i la dorniciliu.
e, se reco-
Dezavantaje
'aturii. Principala criticd adusd metodei este aceea de a fi nurnai un tratament
sirnptomatic.

:ronice de
IV.2.5.2.5. Electropunctu ra

- Scopul combaterea durerii; mecanismele fiziologice de acliune asemdnd-

toare gi r[spAndirea rapidi a rnetodei ne determind sd consemndm cAteva date mai
importante gi cunoscute asupra acesteia.
Este un rnijloc de tratament ce cdgtig[ teren, fiind netraumatizant, economic,
ugor de executat gi avAnd rezultate rapide cdnd este indicat gi aplicat.
Face parte din metodele reflexoterapice, avAnd ca loc de actiune punctele
(zonele) dureroase reflexe, care sunt identice cu punctele de acupuncturd in propor{ie
de 80%. Ca gi in electroterapia segmento-neurald, datele electrice ale punctelor
cutanate stabilite (ca valori de relalie fald de suprafafa inconjuritoare) tlebuie sd
lC, rnaJofl- coreleze cu anumite stdri funclionale ale organismului, Patologia indicatd este
in functie reprezentatd. de tulburdri functionale, diverse contracturi musculare produse prin
rnecanisrne neuroreflexe (vertebrogene, artrogene, viscerogene).
Contlaindicaliile sunt reprezentate de afecliunile organice cu remedii tera-
etiologice peutice etiologice bine stabilite, degenerdrile neoplazice, psihonevrozele, depresiile,
schizofrenia , zonele honnonoreceptoare din timpul sarcinii.
Se utilizeazd curenli de joasd frecven{d reglabild (0-50 Hz), cu durata
impulsului de obicei 30-50 ps, intensitatea de asemenea reglabila - intre 0 gi
100 mA - pAnd la senzalia de uqoare furnicdturi.
Se aplic[ mai mulli electrozi (3 4) ce pot trata simultan 6-8 puncte. VArfurile
electrozilor (cu diametru de l-2 mm) vor efectua electrostimuldri cu durate de la
cAteva secunde la cAteva rninute, pAnd la reducerea efectivd a acuzelor dureroase gi
a contracturii locale. in funclie de starea iniliald se vor stirnula mai multe puncte,
concomitent sau succesiv. Aplica{iile se pot face zih,ic sau la2 zile in func{ie de
caz;in manifestbrile acute sunt suficiente 2-6 gedinfe, in cele cronice pot fi necesare
l0-20 gedinte.
lectrozi la
CAnd metoda este corect indicatd gi aplicatd, se pot obline rezultate favorabile
i mai mari
(irnediate) in 9 }Yo din cazuri. Mecanismul de acliune are labazdteoria,,controlului
Lplicaliilor
de gedinle.
po{ii" expusd mai sus.
174 Electroterapie CurenSii de jor,

Menliondrn cd aceastd metodd terapeutic[ nu este similard gi nu inlocuiegte menfiondm

procedeul TENS (vezi substratul de ac{iune anatomofuncfional, indicaliile, tehnica adevirate ,,c
dQ tratament) gi nici elechoacupunctura, la care intervine un al doilea stimul, realizat
joas[ frecve
de introducerea acelor in punctele bine stabilite pe meridianele tradilionale de Avantajele a
acupuncturS. terapeuticd e
bolnavi.
Dezvo
TV.2.6.APARATURA GENERATOARE DE IMPULSURI joasei gi mec
DE JOASA nnnCVENTA de dorit si I
fizioterapiei,
Aparatura generatoare de impulsuri de joasa frecven{d este extrem de variat5,
de-a lungul anilor fabricAndu-se in multe firi numeroase gi felurite modele de
aparate, care produc diferite forme de curenli cu diferite posibilitdfi de aplicare ale IV.3
acestora.
De la modele maivechi, precum Impulsator, Bipulsator (Bulgaria), Neuroton
621 (RFG), TUR RS (2,6,8 - RDG), s-a ajuns la modele mai noi, de pildd TUR Prin elr
RS (10, 12), Diajyn (DD5, DD6 - Polonia), Diadin (l 9i 2 - Romdnia) sau mai tnotorii, respr
recente - Neodynator (RFG), TUR RS 21, Diadin 3 9i multe altele. care le inerv
Dacd la inceput modelele erau in general mai voluminoase 9i de greutate ale potenlialr
mare, tendinfa spre o manipulare mai comodd a aparatelor in pas cu progresul posibilit[1i1e
tehnic ce a dus la realizarea de echipamente electronice, a fEcut pos jbild fabricarea
de aparate de dimensiuni reduse, uqor de transportat (chiar portabile) gi inzestrate
- dene.
bilitdfii clasi
cu tipuri perfeclionate de comutatoare, presupundnd adesea gi unele noutdfi in EMG putem
manevrarea lor. In aceste condilii, modalitalile de utilizare ale diferitelor modele
- dener
de aparate nou produse sunt descrise in cdrfile lor tehnice.
- dener
Procesul de modernizare gi creare de aparate perfeclionate a dus de asemenea
- pem]
Ia producerea tot mai frecventl a unor modele care fumizeazd cdteva tipuri gi forme a1e traseului r
de curent terapeutic de joasd frecven!6 precum: curent galvanic ai curenli de la nivelul per
stimulare, curent galvanic Ai curenli diadinamici (cu posibilitatea aplicdrii conco- - pern'rl
mitente), curenli diadinamici gi curenli de stimulare de diferite formne de impulsurr; gi diagnosticu
in context, menfiondm utilizarea multor modele (ex.: Neuroton, Eltron - RFG, - urmz
TUR RS - RDG etc.) in scop diagnostic gi terapeutic. eficacitatea tr
in terapia musculaturii spastice s-a ajuns - dupd metoda Hufschmidt la prognosticd.
utilizarea combinatd (concomitentd) a doud a.parate (TUR RS 10 9i TUR RS 12) Princip
sau chiar a34 aparate cuplate (TUR RS 2l), cu ajutorul ur
Necesitdlile crescAnde de combaiere a durerilor din suferinlele aparatului Teluticc
locomotor - de diferite tipuri gi etiologii - cu un mrjloc mai fiziologic ai facil de acestei inves
aplicat, cum este curentul dejoasd frecvenld analogic, au dus la fabricarea aparatelor coopereze bin
miniahrrale (de tipul TENS RDG, Calmostim RomAniq) care pot fi utilizate
- - rezultaiul inre
individual gi la domiciliul bolnavului. corespunzdto
Observafiile rezultate din cercetdrile medicale cu scop aplicativ din domeniul Jezinfecteaza
electroterapiei, tot in scopul diversificdrii gi optimizdrii acesteia in tratarea unor muscular. Exi
afecliuni dureroase, au dus larealizarea unor aparate generatoare de curenli din nrLo".^l
t ^ ^i ^
ur urv6tv.
-
domenii de frecven!5 diferite, precum Sonodynator Siemens, In acelaqi context
Electroterapie Cure t (i i de j oas d frecven;d r7s

inlocuiegte menliondm cd se produc (gi in acest proces continud, produclia extinzandu-se)

iile, tehnica adevdrate ,,combine" electroterapeutice, care furnizeazd curenli cu impulsuri de
nul, realizat joasd frecvenld de diferite forme qi curenli de medie frecvenld interferenfiali.
litionale de Avantajele acestor aparate sunt reprezentate de posibilitdlile rnultiple de utilizare
terapeuticd a aceluiagi aparat la un singur bolnav sau - in alt sens - la mai mulli
bolnavi.
Dezvoltarea impetuoas[ a aplicaliilor de electroterapie, mai ales din domeniul
;URI joasei gi mediei frecvenfe, fiind in beneficiul terapeutic al suferinlelor urrane, este
de dorit si fie cunoscutd gi insugitd de cAli mai rnulli specialiqti din dorneniul
fizioterapiei, cAt gi din alte specialitdli medicale.
r de variat6,
modele de
aplicare ale IV.3. ELECTROMIOGRAFIA DE DETECTTE.
NOTIUNI GENERALE
,), Neuroton
rpildd TUR Prin electromiografie (EMG) se cerceteazd activitateabioelectricd a unitdlii
ria) sau mai motorii, respectiv a subunitdlilor musculare striate gi nervilor periferici (cilindraxul)
care Ie ineweazd,. Cu ajutorul ei se detecteazd rnodificdri calitative qi cantitative
de greutate ale potenlialului de ac{iune fa[d de normal. Mai precis valoarea EMG constd in
u progresul posibilit[1ile de deteclie a urmitoarelor situa{ii patogenice:
d fabricarea
pi inzestrate
- denervdrile parliale u$oare (latente), in care examenul electric al excita-
bilitdlii clasice este insuficient pentru evidenlierea leziunii. Teoretic, cu ajutorul
: noutili in EMG putem evidenlia disparilia unei singure unitdfi motorii;
:lor modele
- denervirile parfiale evidente;
Leasernenea
- denervdrile totalel

ruri giforme
- pennite delirnitarea gi localizarea leziunilor catzale in diferitele sectoare
ale traseului nervos: la nivel radicular, fascicul primar sau secundar al plexului sau
curenfi de la nivelul periferic;
;drii conco-
- pennite depistarea precoce a afectdrilor primare de tip neurogen sau miogen
e impulsuri; gi diagnosticul diferen{ial intre suferinfele motorii neurogene, miogene gi psihogene;
on - RFG,
- urmdreqte procesul de regenerare (reinervare), apreciindu-se astfel
eficacitatea tratamentelor instituite pentru facilitarea regeneririi qi avAnd valoare
fschrnidt la prognostic6.
uR RS 12) Principiul. Captarea, amplificarea gi inregistrarea potenlialelor de acliune
cu ajutorul unui ac Ai rnai rar cu electrozi de suprafald.
: aparatului Tehnica de examinqre. Este necesar ca bolnavui sd fie bine inforrnat asupra
c ai facil de acestei investigalii, pentru ca acesta sd fie cat mai relaxat fizic ai psihic ai s6
a aparatelor coopereze bine in tirnpul exarnindrii; trebuie sd gtirn cd starea psihicd poate influenla
; fi utilizate rezultaiul inregistrdrilor. in stare de confort termic, bolnavul va fi agezat in pozilia
corespunz[toare, adecvati mugchilor investigafi. Tegumentul se degreseazd gi se
in domeniul dezinfecteazd. Acele - coaxiale - sunt sterilizate gi se infig in interiorul corpului
'atarea unor
muscular. Examinarea se face numai de rnedic si in colaborare cu examenul clinic
curenfi din neurolosic.
Iagi context
t76 Electroterapie
Curenlii dejoasd

Elementele cercetate in timpul examinirii apar respunsuri

A. Comporlamentul electromiografic al mugchiului relaxat in condilii de Iare nu rdspund
repaus complei. in mod normal, nu existd activitate electricd. Aparilia unor activitdli nea de interfert
electrice spontane are o semnificalie patologicd. Cele mai importante forme de in cele rniogent
activitate spontand sunt: C. Activi
a) potenlialul de fibrilalie; in miotonie - la
b) potenfialul de fasciculafie. de pronunfatd r

B. Examinarea activitdlii voluntare la intensitdli diferite ale concentraliei. In diagnc

a) la concentralii ugoare intrd in activitate numai potenlialul de acliune al biti o au abater
unor unitdli izolate; - durata:
b) la concertralii medii intrd in contraclie un numdr mai mare de unitd{i -
amplitr
motorii - aspect intennediar; -
forma:
c) la contracfia maxtmd apar frecvenlele de descdrcare interfereniiald Durate s<
maxirnald. Acestea se instaleazd progresiv, pdnd cdnd toate unitdlile motorii sunt dinii (potenlial
stimulate treptat. sincronizare a

C. Activitatea de inser{ie este acea modificare electromio grafi cd observatd asemenea, of

la introducerea acului in segmentul muscular expl rrat. Mai este denumitd gi pozitivd asculi
activttate electricd indusd. Aspecte
in cazul mugchilor normali, la introducerea acului in muqchi se ob{ine o
descircale ritmici ce dureazd cdteva secunde, dupd care se instaleazd linigtea
in leziun
electricS. Aceste modificdri apar gi atunci cAnd se miqci acul. - activiti
- activiti
Electrorniografi a P atolo gicl - la solir
A. Dup[ cum s-a ardtat, ne intereseazd dacd existd activitate bioelectricd - potenlr
spontand la examenul EMG in repaus. Existenla acesteia constituie un element deseori poten!
pitologic Ai reprezint6 explesia unei leziuni a motoneuronului periferic sau a miopatiei' In leziun
d Potenlialul de fibrilalie. Sunt poten{iale de acliune de duratd scurt6, de - actlvlti
1-3 ms, cu amplitudine de 10-400 pV, de formd mono-, bi- sau ttifazicd, cu aparilie - activitr
la distanle neregulate (asincrone), spre deosebire de descdrcdrile de unitili motorii - la solir
normale cu u-plit tdin" de2_.6 mV qi o duratd de 5-8 ms, IJneori, aceste potenliale musculard estr
de fibrila{ie sunt puline, de aceea trebuie cdutate sistematic. Aceste poten}iale - modif
reprezinld activitatea bioelectricd a unor fibre izolate. Ele sunt selnne importante potenlialului d
ale unei delervdri pe traseul nervului periferic. Pot fi descoperite in sdptirnAnile a 600/s in loc dr
2-a gi a3-a dupd leziunea axonului qi dispar cdnd mugchiul este retnervat sau cAnd Modificr
este fibrozat. Existd qi mugchi denervali fdrd fibrilalie. solicitarea con
b) Potenlialele de fasciculalie. Sunt semne de denervare ce apar tardiv, 9i unrtate motor
corespund activitdlii bioelectrice spontane a unui grup de fibre musculare inervate nettronului m<
de ursingur neuron tnotor. Durata acestor poten{iale este de 15-20 ms. Ele apar in anterior sau rd
leziunile celulare din comul anterior al mdduvei, c6t gi in leziunile nervilor periferici' in stadiu
pentru afectirile comului anterior niedular sunt tipice potenlialele gigant, caracteri- de complexe r
zale prin duratd gi amplitudine foarte mare. duratd prelung
B. Examinarea EMG a activitdtii vbluntare. Se analizeazd rdspunsul la neuromotortr
contraclia slabi, medie gi maximd' Trebuie urmdrit dac[ sdptamini inai
corespunde normalului, in diferite miopatii, la solicitdri mici clinice de rein
?r
de interferentd (maxime), in loc de potenliale tzolate' Alteori, ln tezlur
diagnosticul d

l) Flenfrnfaren
Electroterapie joasd frecvenld t71
Curenlii de

apar rdspunsuri izolate sau intermediare, ceea ce inseamnd cd mai multe fibre muscu-
r condilii de lare nu iespund din cauza procesului patologic ai, astfel, nu se mai tealizeazd imagi-
nor activit[li nea de interferenfd. in afecliunile neurogene dispar unitili motorii intregi, pe cAnd
rte forme de in cele rniogene dispar numai unele din fibrele muscula motorii.
C. Activitatea de inserlie.ln caz de denervare 9i mai ales
in miotonie - la introducerea acului (la ins :rfie) apare o deosebit
de pronunlatd gi de duratd, de la mai multe secunde pdnd la cateva minute.
ncentraFel. in diagnosticarea afectdrilor newomusculare, o semnificalie patologicd deose-
le acliune al bitd o au abiterile de la normal a urmdtorilor parametri ai potenlialului de acfiune:
- durata: 3-15 ms;
re de unitdli - amplitudinea: 200-2000 PV;
- forma: bi- sau trifazic.
terferenjialI Durate scurtate sau prelungite, reduceri (in miopatii) sau cregteri ale amplitu-
motorii sunt dinii (potenliale gigant), aparilia de potenliale polifazice (produse de incompleta
sincronizare a potenlialelor de acfiune) sunt semne evidente de leziune. De
cd obseruatd asemenea, o formd patologici de potenlial de acfiune este consideratd qi unda
denumitd gi pozitivd asculitd, semnificativd ca semn de denervare.
Aspecte ale EMG in diferite situafii patologice
i se objine o
eaz[ linigtea in leziuni neurogene;
- activitate spontan[ cu fibrilatii 9i fasciculalii;
- activitate de inse4ie prelungitd;
- la solicitare maximd apar aspecte intermediare sau potenliale izolate;
r bioelectric[ - potenlialul de unitate motorie cu duratd prelungit[, amplitudine crescuti 9i
l un element deseori potenliale polifazice frecvente.
ruamiopatiei. In leziuni miogene:
rtd scuit6, de - activitate spontand cu potenliale de fibrilafie;
:d, cu aparilie - activitate de inser{ie de lungd durat[;
nitdli motorii - la solicitare maximd, frecvenla de descdrcare este m[ritd, chiar dacd for{a
ste poten!iale musculard este redusS,
ite potenliale - modificdri tipice ale potenlialului de unitate motorie: scurtarea duratei
re importante potenJialului de acfiune, amplitudine mic[, frecvenli de desc[rcare motorie crescutd:
;dpt[mdnile a 600/s in loc de 60-200/s, polifazie mult mdrit[.
'rvat
sau cAnd Modificdrile patologice ale EMG privind situa{ia de relarare musculari,
solicitarea contracfiei voluntare, activitatea de inser,tie, parametrii potenfialului d.e
rpar tardiv, gi unitate motorie, imbracd diferite nuanle in funcJie de sediul qi gradul leziunii
ulare inervate nerrronului motor periferic (denervdri par{iale, denerviri totale, leziuni in cornul
rs. Ele apar in anterior sau rdd[cina anterioard etc.).
ilor periferici, in stadiul de regenerare a nervului, potenlialele de reinervare apar sub formd
ant, caracteri- de complexe de potenliale polifazice cu multiple vArfuri cu amplitudine micd 9i
duratd prelungitd, cu frecvenfd progresiv crescutd. Ele reprezintd activitatea unitdlii
rdspunsul la neuromotorii neoformate qi trebuie cdutate cu rdbdare, ele apdrAnd cu cdteva
de solicitare saptarnAni inaintea modificdrilor curbei I/t gi cu cdteva luni de zile inaintea semnelor
:ea rdspunsuri clinice de reinervare.
tdri maximale in leziunile de neuron motor central, EMG are un aport deosebit, rnai ales in
diagnosticul diferenlial cu paraliziile spastice medulare, latente sau manifeste.

l2 - Electroterapie
r78 Electroterapie

Principalele modificdri sunt:

- potenfiale pseudospontane care reprezintl o activitate de repaus ce apare
AC
din cauza influenlelor impulsurilor proprioceptive;
- activitate electricd prelungitd peste normal (0,5 s) dupd contraclia voluntard;
- aparilia unui clonus latent gi activitate contralaterald;
- modificarea reacliei postreflectorii: amplitudine mdritd 9i polifazie a poten-
lialului reflex.

Curenl
IV.4. RISCURI, CONTRAINDICATII $I MASURI sinusoidali c
GENERALE DE PRECAUTIE iN APLICATIILE linite stabili
CURENTILOR DE JOASA TNECVENTA
Curenlii de joasd frecvenli nu trebuie aplicafi pe regiunea precordiald.
Examinarea atentd a tegumentului zonei de tratat pentru decelarea unor esco-
rialii, pldgi, leziuni dermatologice, aplicalii de creme cosmetice, in scopul evitdrii
acestora sau a aplicirii unor mdsuri de protejare cu materiale gumate, mu$ama
cauciucatd, latex etc. precum gi a unor alergii cutanate la diferite substanfe decelate In tera
anamnestic, inainte de aplicarea ionizdrilor cu diverse substanfe farmacochirnice. cuprinse intr
Verificarea integritdfii $i calitelii electrozilor. Respectarea condiliilor de domeniu au
utilizare a materialului hidrofil de proteclie; grosime corespunzdtoare a stratului; fafd de curer
sd depigeascd marginile electrodului metalic; sd fie bine netezit; sd fie imbibat Spre c
unifonn cu apd sau solufie medicarnentoasd. impulsuri er

In cazurile cu tegument sensibil sau cu leziuni superficiale, intensitatea frecvenfd, a1

curentului nu va depdqi 0,1 mA pe cm2 de suprafald de electrod activ, indiferent de o succeslun(

toleran{a individualS relatati de pacient. medie frecvr
Evitarea regiunilor in care sunt incolporate piese metalice de osteosintezS, Pentru
endop-roteze (chiar nemetalice - cum este proteza totalI de gold), sterilete. prag de inte
Inainte de aplicarea unor ionogalvanizdri transorbitare trebuie sd ne asigurdm excita{ia de,
de absen{a unor leziuni conjunctivale, a leziunilor de fund de ochi qi a glaucomului. pentru a fi r

Respectarea tuturor atestor precaulii reduce accidentele posibile la I la 10 000 rntensrtatea

de aplicalii. curentului d
De asemenea, reamintim evitarea stdrilor hemoragice locale, a trombozelor efectului de
venoase superficiale gi profunde, a rcgiunii abdominale in timpul menstrualiei gi a Cu cd
uterului gravid. perioadelor
La aplica{iile de curcn{i excitomotori se evitd zonele cu edem localizat, creqte conti
cicatricele gi aderenfele musculare, zonele cu temperatur[ locali scdzutd gi cu mugchiul cr,
pierderea sensibilitdlii termice, leziunile dermatologice, infecfiile localizate, precum O alta
gi regiunile cn piese metalice intratisulare, aqa-numita e

(1936), cild
fi produsd lz
Wys a

respectarea
- Imp'
Eleclroterapie

CAPITOLUL V

us ce apare
ACTIUNILE CURENTILOR DE MEDIE
a voluntard, FRECVENTA (MF)
zie a poten-

Curen[ii de medie frecvenld in domeniul medicinii sunt curen]i alternativi

JURI sinusoidali cu frecven{e cuprinse intre 1 000 Hz (1 kHz) 9i 100 000 Hz (100 kHz),
IILE
1
limite stabilite de Gildemeister 9i Wyss.
\
rrdiald. V.1.ACTIUNILE BIOLOGICE
I UnOr esco- a.ln iunnNTILoR DE MF
rpul evitdrii
te, mu$ama
nte decelate
in terapie sunt utilizate in general aparate care furnizeaz[ curenfi cu frecvenle
rcochimice. cuprinse intre 3 9i 10 kHz (3 000 Hz - 10 000 Hz). Curenfii altemativi din acest
ndiliilor de
domeniu au o serie de proprietdli, care le conferd particularitdli gi efecte distincte
, a stratului;
fafa de curenlii de joasd tensiune.
Spre deosebire de acegtia din urm[, la care fiecare perioadd de curent cu
fie imbibat
impulsuri este urmatd de o excitalie (principiul excitaliilor sincrone), la media
intensitatea frecven{d, aparilia excitaliei fibrelor nervoase mielinice este posibild numai dupd
o succesiune de perioade de curenfi alternativi, deci dupd o sumalie de oscilalii de
ndiferent de
medie frecven{d. Acesta este efectul ,,sumafieitemporare" descris de Gildemeister.
steosintezd, Pentru realizarea acestuia, curentul de MF trebuie s[ dep[geascd un anumit
ilete. prag de intensitate gi un anumit timp util. Este deci necesar 9i aici, ca qi pentru
ne asigurdm excitalia de joasi frecventd, un anumit timp util - dependent de subsiratul excitat -
laucomului. pentru a fi declangatd o stimulare. Acest timp util este cu atAt mai mic, cu cAt
r I la l0 000 intensitatea de excitalie este mai mare. O prelungire a timpului de trecere a
curentului de MF peste timpul util, rdmAne fdrd importanld pentru declanqarea
rombozelor efectului de excitalie.
strualiei gi a Cu cAt cregte frecven{a curentului (de MF), cu atAt cregte 9i numdrul
perioadelor necesare pentru declangarea unui potenlial de ecfiune. Acest efect nu
n localizat, creqte continuu, liniar, ci cunoagte doud maxime eviden{iate de Schwartz pe
rizutd gi cu mugchiul croitor de broascd.
late, precum O altd particularitate a modului de excitare produs de curenfii de MF este
aga-numita excitalie,,apolari" sau,,ambipolar[", Semnalatd gi demonstratd de Katz
(1936), Gildemeister Q9a\ 9i Wyss (1973), ea const[ in faptul cd excitagia poate
fi produsd la oricare din cei doi poli gi concomitent, dacd ei sunt aplicali simetric.
Wys a demonstrat cI efectul apolaritilii mediei frecvenle este posibil prin
respectarea unor condifii:
- Impulsurile de curent alternativ trebuie sd aib[ o formd exact simetricd.
 Acliunile utret
r80 Eleclrolerapie

V.
- Curentul de MF trebuie s6 fie modulat in arnplifudine adicd sd apard gi sd
dispard lent, la intervalul de cAteva perioade de curent altemativ.
- Frecvenla curenlilor trebuie sd fie neapdrat peste I 000 Hz.
Absenta polaritelii curen{ilor are avantaje esenliale pentru electrodiagnostic, - Acli
dar mai ales pentru terapie, permildnd oblinerea unei excitalii adecvate transversale musculare -
prin cuplul structural gi funclional nerv-mugchi, precum gi posibilitatea unei blocdri - Efer
reversibile a conductibilitdtii nervoase (Miiller gi Hunsberg). terne), posil
Relalia dintre timpul de excitalie qi intensitatea curentului (curba I/t). Ea lungi.
existd gi in domeniul mediei frecvenfe, cu deosebireac6la curba stabilitd cu MF, - Acli
pragul de excitabilitate corespunzdtor unei intensitdti duble reobazei este mai mic - Acl
substanle vi
decAt in cazul curen!ilor rectangulari.
Efect
,,Negativarea primard sau ,,locali" este un alt fenomen care apare in cazul produse) 9i
excitdrii cu MF. La stimuli de MF cu intensitate subliminard, dupd trecerea unui Multi
anumit numdr de perioade, apare local o ,,negativare primard" exprimatd de terapeutice
descregterea poten{ialului de repaus a membranei excitabile (depolarizare reactivd
- radiculop
dupd Wyss). perifericd g

Negativarea produsd sub formd de platou dispare lent, abia dupd intreruperea insd de acur
curentului. indllimea platoului de negativare atinge jumitate din indlfimea vArfului ale frecven!
potenfialului de acliune. terapeutice
Rezistenla cutanatd este considcrabil scdzutd la curenlii de MF, permilAnd o mai amdnu
aplicare nedureroasd, utilizarea uner intensitd[i rnai mari, precum gi oblinerea unei fiziologice,
penetralii mai mari, in lesuturi mai profunde. Dacd votn considera pentru o suprafafi
de contact (suprafafa de aplicare a electrodului) de 100 cm2, la o capacitate de
1 rnicrofarad, atunci rezistenJa tegumentului fald de un curent alternativ de 50 Hz
estc de aproximativ 3 200 ohmi; pentru un curent alternativ de 5 000 Hz, rezistenla
pielii scade, in aceleagi condi{ii de 100 de ori, deci la 32 ohmi.
Rapiditatea schimbdrii direcliei curentului altemativ de MF diminud riscurile
efectelor electrolitice cu lezarea tegurnentului, mdrind toleranfa la tegument 9i
realizind avantaje evidente, mai ales la copii gi la indivizii cu sensibilitate cutanatd Se gti
crescutd la curent. De asemenea, aceast[ schimbare rapidd a alternan]elor curentului caracteristir
il face inexcitabil pentru nervii gi receptorii cutanali. reugeqte sd

Contracfiile musculare ob{inute cu MF percutantd sunt puternice, reversibile frecvenle 1

reactivitate
gi bine suportate, chiar nedureroase, mai ales la curenlii de 2 500-5 000 Hz
Inten
(d'Arsonval), probabil printr-un efect de blocaj al proceselor la nivelul fibrelor
trebuie sd
neryoase pentru durere. in afard de aceasta, caracterul nedureros al contracliei
mugchii dr
musculare este datorat gi existenlei fenomenului ,,incrucigdrii pragurilor", constatat frecvenld c
gi descris de Djoumo in 1949, care a demonstrat cd la frecvenle intre 6 000-8 000 Hz, in aceastd
pragul contracliei musculare tetanice rdmAne evident sub pragul dureros, printr-o conceput L
disociere intre aceste doud praguri. condiliile r
Prin aceastd proprietate a curenlilor de MF este posibild declangarea fdrd un examell
durere a contrac{iei musculare tetanice, se explicd qi rnofensivitatea curentului de des utiliza
MF fala de rnugchiul cardiac, putdndu-se aplica gi transcardiac (Djourno - 1952).