Vol3.2 Lucrari de Drum DN5 PT

AUTORITATEA CONTRACTANTA Oficiul de Plati si Contractare PHARE AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Ministerul Transporturilor si Infrastructurii BENEFICIAR Compania Nationala de Autostrazi
azi si Drumuri Nationale din Romania
ASISTENTA TEHNICA PENTRU REVIZUIREA SI ACTUALIZAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE EXISTENT, ELABORAREA PROIECTULUI TEHNIC LA NIVEL DE DETALII DE EXECUTIE, A DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE PENTRU REABILITAREA SECTIUNII BUCURESTI ADUNATII COPACENI SI CONSTRUIREA VARIANTELOR OCOLITOARE SACUIENI, VALEA LUI MIHAI, CAREI
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni (km.7+573 km.19+220) Proiect Tehnic la Nivel De Detalii de Executie Volumul 3.2 Caiet de Sarcini. Lucrari de Drum
MAI 2009
Louis Berger SAS PROINTEC S.A. MEF- OPCP RO 2005/017553.04.03 Lot 2 - Asisten Tehnic pentru revizuirea i actualizarea studiului de fezabilitate existent, elaborarea proiectului tehnic la nivel de detalii de execuie, a documentaiei de licitaie pentru reabilitarea seciunii Bucureti-Adunaii Copceni i pentru construirea variantelor ocolitoare Scuieni, Valea lui Mihai i Carei
AUTORITATEA CONTRACTANTA Oficiul de Plati si Contractare PHARE AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Ministerul Transporturilor si Infrastructurii BENEFICIAR Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni (km.7+573 km.19+220) Proiect Tehnic la Nivel De Detalii de Executie Volumul 3.2 Caiet de Sarcini. Lucrari de Drum
Louis Berger SAS
Intocmit : Verificat:
Manager de Proiect Sef Echipa Proiectare Rev.
Ing. Mircea Radulescu Ing. Armando Pezzoni 00
........................ ....
Mai 2009
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni (km.7+573 km.19+220) Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie CUPRINS
Volumul 1 Volumul 2 Volumul 2.1.1 Volumul 2.1.2 Volumul 2.2 Volumul 2.3 Volumul 2.4 Volumul 2.5 Volumul 3 Volumul 4 Volumul 5 Volumul 5.1 Volumul 5.2 Volumul 5.3 Volumul 6 Volumul 6.1 Volumul 6.2 Volumul 6.3 Volumul 6.4 Volumul 6.5 Memoriu Tehnic Memorii Tehnice pe Specialitati Lucrari de Drum si Graficul General de Realizare a Investitiei Lucrari de Pod Studiu Topografic Studiu Geotehnic Raport privind Siguranta si Sanatate Raport de Operare si Intretinere
Caiet de Sarcini Liste cu Cantitatile de Lucrari Parti Desenate Planse Generale si Lucrari Conexe Profile Transversale Lucrari de Pod Proiect Tehnic Mutari si Protejari Instalatii Telecomunicatii Conducte de Gaz de Inalta Presiune Conducte de Gaz de Joasa Presiune Alimentare cu Energia Electrica Conducte pentru Transportul Produselor Petroliere Verificat: Ing. Armando Pezzoni
Intocmit: Ing. Mircea Radulescu
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni (km.7+573 km.19+220) Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie
VOLUMUL 3 CAIET DE SARCINI

Volumul 3.1 Articole Generale Volumul 3.2 Lucrari de Drum Volumul 3.3 Lucrari de Pod
VOLUMUL 3.2 LUCRARI DE DRUM
DN5: SECTORUL BUCURESTI ADUNATII COPACENI
(km.7+573 km.19+220)
PROIECT TEHNIC LA NIVEL DE DETALII DE EXECUTIE
CAIET DE SARCINI VOLUMUL 3.2 - LUCRARI DE DRUM

................................................................................................................................................7 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I. 1. DOMENIU DE APLICARE...........................................................................................8 I. 2. PREVEDERI GENERALE.............................................................................................8 II. MATERIALE FOLOSITE.....................................................................................................9 II. 1. PAMANT VEGETAL...................................................................................................9 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE.................................................................9 II. 5. APA DE COMPACTARE.............................................................................................3 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE..............................................3 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR.........................................................3 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR.............................................................................4 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR....................................................................................4 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE......................................................................................5 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI......................................................................................6 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT.............................................7 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR......................................................................................8 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI............................................10 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR................................................................................11 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR..........................................................17 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI.....................................................................................17 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL..............................................................17 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE.....................................................................18 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE...........................18 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR...........................................................18 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE......................................................................22 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................23 IV. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................23 V. MASURARE.......................................................................................................................24 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE........................................................................24 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA...........................................................................25 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.......................................................................8 I. 2. PREVEDERI GENERALE.............................................................................................8 II. CONDITII TEHNICE............................................................................................................9
II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA..................................................9 III. MATERIALE FOLOSITE ..................................................................................................9 III. 1. PAMaNTURI................................................................................................................9 III. 2. VAR............................................................................................................................11 III. 3. ZGURA GRANULATA.............................................................................................12 III. 4. CIMENT.....................................................................................................................13 III. 5. APA............................................................................................................................13 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR.......................................................13 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA...........................................................................15 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................15 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE............15 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA..............................16 EXISTENTA.........................................................................................................................16 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC...................................................................................................................16 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................17 COEZIV TRATAT CU VAR................................................................................................17 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................19 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR.....................................19 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT............................................................................................................21 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI.................................................................22 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA.......................................23 V. RECEPTIA LUCRARILOR................................................................................................24 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE.......................................................................24 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA.....................................................24 LUCRARILOR......................................................................................................................24 V. 3. RECEPTIA FINALA...................................................................................................24 VI. MASURARE......................................................................................................................25 VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.......................................................................25 ANEXA - STRATURI DE FORMA.....................................................................................26 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.......................................................................8 I. 2. PREVEDERI GENERALE.............................................................................................8 II. 1. AGREGATE NATURALE............................................................................................9 II. 2. APA..............................................................................................................................12 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE...............12 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE.........................................13 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................13 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................13 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI........................................................................14 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................14 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................14 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................15
4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................16 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................17 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................17 V.2. CONDITII DE COMPACTARE..................................................................................18 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................19 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................19 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................19 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................19 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................19 VII. MASURARE.....................................................................................................................20 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................20 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL.........21 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE........................................................................8 I.2. PREVEDERI GENERALE..............................................................................................8 II. 1. AGREGATE NATURALE............................................................................................9 II. 2. APA..............................................................................................................................13 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...............................................................................13 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL..................................................15 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................15 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................15 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...........................................................16 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................16 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE..................16 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE........................................................17 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE...19 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................20 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................20 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE.................................................................................20 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................20 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................21 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................21 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................21 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................21 VII. MASURARE.....................................................................................................................21 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................21 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................22 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.......................................................................8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE...............................................8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR.......................................9 II. 1. AGREGATE..................................................................................................................9 II. 2. FILER...........................................................................................................................11
IV.
II. 3. LIANTI........................................................................................................................11 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........12 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................14 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................14 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 15 III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE..........................15 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................16 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................17 III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI..................................................................................18 IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA.........................................................................20 IV.1. PUNEREA IN OPERA...............................................................................................20 IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................20 IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................20 IV. 4. ASTERNEREA..........................................................................................................21 IV. 5. COMPACTAREA......................................................................................................22 IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA...........................................................24 IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA..................................................................24 IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................24 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT.........................27 V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS..........................................27 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA................................................27 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................28 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................28 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)......................29 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................29 VII. MASURARE.....................................................................................................................29 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................29 ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD..........................................................................................................30 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.......................................................................8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE...............................................8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR....................................9 II. 1. AGREGATE..................................................................................................................9 II. 2. FILER.............................................................................................................................9 II. 3. LIANTI........................................................................................................................10 II. 4. ADITIVI.......................................................................................................................14 II. 5. FIBRE..........................................................................................................................14 II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........14 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................15 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................15 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 23 III. 3. STATIA DE ASFALT................................................................................................28 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................30 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................30 III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE. .31 IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA................................................................................34 IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................34
IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE...................................................................................34 IV. 3. ASTERNEREA..........................................................................................................35 IV. 4. COMPACTAREA......................................................................................................37 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI....................................................38 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................39 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE.........43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI......................................43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA...............................................45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................46 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................46 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA..................................................46 LUCRARILOR).....................................................................................................................46 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................46 VII. MASURARE.....................................................................................................................47 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................47 ANEXA NR. 1..........................................................................................................................48 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC................................................................................................................................48 ANEXA NR. 2..........................................................................................................................52 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG...........52 ANEXA NR. 3..........................................................................................................................54 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD. 54 ANEXA NR. 4..........................................................................................................................58 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE....58 ANEXA NR. 5..........................................................................................................................60 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE.........60 I. GENERALITATI....................................................................................................................8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.......................................................................8 I. 2. PREVEDERI GENERALE.............................................................................................8 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE...........................................................9 II. 1. CIMENTURI..................................................................................................................9 II. 2. AGREGATE................................................................................................................11 II. 3. APA..............................................................................................................................15 II. 4. OTEL BETON.............................................................................................................15 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 16 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE........................................................................16 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII.................................................16 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII.........................................................17 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI.............................................................18 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE................................................................................18 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI..................................................................................18 IV. 3. GEOTEXTIL..............................................................................................................19 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI............................................................................19 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU.....................................................19 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI...................................................................................................................................24 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII.........................................24
VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ..........................................................25 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR......................................................26 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR...........................................................29 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR..............................................................................29 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR.................................................................................29 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR......................30 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR..................................................30 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT.......................................................30 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR...............................................30 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR.................................................................................32 X. COFRAJE...........................................................................................................................34 X. 1. COFRAJE....................................................................................................................34 XI. OTEL DE ARMATURA....................................................................................................35 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII........................................................35 XII. BETOANE........................................................................................................................36 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI.................................................................................36 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI.................................................................36 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR................................................37 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON...............................38 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI.....................................................40 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI..............................................40 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI...................................42 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE....................................................42 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE...................................................................44 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE................................44 CIMENT................................................................................................................................44 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT...........................................45 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON...45 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC..............................................................45 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON.................................45 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI.............................................................................................................47 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE.....................................................................................47 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT............................................47 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU........................................48 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA......................................................................................................................48 XVI. CANALIZAREA..........................................................................................................50 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR.........................................................................50 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI.........................50 CAMINELOR DE VIZITARE..............................................................................................50 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE...................................................................51 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR..............................................................................51 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE...................................................................................52 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR........................52 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR...........................................................................................55 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE..............................................................................................55
XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA..................................................................................56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA...............................................................................................56 XX. MASURARE....................................................................................................................57 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................57 ANEXA.................................................................................................................................58 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA.............58 I. GENERALITATI....................................................................................................................8 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM.........................................................8 I. 2. PLANTAREA STALPILOR............................................................................................8 III. MASURARE......................................................................................................................11 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.......................................................................11 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE.........................................................................8 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA...............................8 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE.....................................................................................9 V. APLICAREA MARCAJELOR...........................................................................................11 VI. CONTROLUL DE CALITATE.........................................................................................12 VII. MASURARE.....................................................................................................................12 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................12
Verificat: Ing. Armando Pezzoni
1.
LUCRARI DE TERASAMENTE
LUCRARI DE TERASAMENTE
CUPRINS
................................................................................................................................................7 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I. 1. DOMENIU DE APLICARE...........................................................................................8 I. 2. PREVEDERI GENERALE.............................................................................................8 II. MATERIALE FOLOSITE.....................................................................................................9 II. 1. PAMANT VEGETAL...................................................................................................9 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE.................................................................9 II. 5. APA DE COMPACTARE.............................................................................................3 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE..............................................3 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR.........................................................3 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR.............................................................................4 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR....................................................................................4 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE......................................................................................5 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI......................................................................................6 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT.............................................7 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR......................................................................................8 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI............................................10 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR................................................................................11 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR..........................................................17 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI.....................................................................................17 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL..............................................................17 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE.....................................................................18 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE...........................18 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR...........................................................18 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE......................................................................22 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................23 IV. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................23 V. MASURARE.......................................................................................................................24 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE........................................................................24 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA...........................................................................25 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.......................................................................8 I. 2. PREVEDERI GENERALE.............................................................................................8 II. CONDITII TEHNICE............................................................................................................9 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA..................................................9 III. MATERIALE FOLOSITE ..................................................................................................9 III. 1. PAMaNTURI................................................................................................................9 III. 2. VAR............................................................................................................................11 III. 3. ZGURA GRANULATA.............................................................................................12 III. 4. CIMENT.....................................................................................................................13 III. 5. APA............................................................................................................................13 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR.......................................................13
DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2 1
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA...........................................................................15 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................15 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE............15 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA..............................16 EXISTENTA.........................................................................................................................16 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC...................................................................................................................16 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................17 COEZIV TRATAT CU VAR................................................................................................17 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................19 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR.....................................19 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT............................................................................................................21 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI.................................................................22 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA.......................................23 V. RECEPTIA LUCRARILOR................................................................................................24 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE.......................................................................24 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA.....................................................24 LUCRARILOR......................................................................................................................24 V. 3. RECEPTIA FINALA...................................................................................................24 VI. MASURARE......................................................................................................................25 VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.......................................................................25 ANEXA - STRATURI DE FORMA.....................................................................................26 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.......................................................................8 I. 2. PREVEDERI GENERALE.............................................................................................8 II. 1. AGREGATE NATURALE............................................................................................9 II. 2. APA..............................................................................................................................12 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE...............12 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE.........................................13 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................13 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................13 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI........................................................................14 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................14 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................14 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................15 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................16 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................17 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................17 V.2. CONDITII DE COMPACTARE..................................................................................18 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................19 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................19 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................19 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................19
VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................19 VII. MASURARE.....................................................................................................................20 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................20 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL.........21 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE........................................................................8 I.2. PREVEDERI GENERALE..............................................................................................8 II. 1. AGREGATE NATURALE............................................................................................9 II. 2. APA..............................................................................................................................13 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...............................................................................13 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL..................................................15 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................15 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................15 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...........................................................16 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................16 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE..................16 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE........................................................17 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE...19 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................20 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................20 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE.................................................................................20 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................20 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................21 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................21 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................21 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................21 VII. MASURARE.....................................................................................................................21 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................21 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................22 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.......................................................................8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE...............................................8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR.......................................9 II. 1. AGREGATE..................................................................................................................9 II. 2. FILER...........................................................................................................................11 II. 3. LIANTI........................................................................................................................11 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........12 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................14 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................14 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 15 III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE..........................15 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................16 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................17 III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI..................................................................................18
IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA.........................................................................20 IV.1. PUNEREA IN OPERA...............................................................................................20 IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................20 IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................20 IV. 4. ASTERNEREA..........................................................................................................21 IV. 5. COMPACTAREA......................................................................................................22 IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA...........................................................24 IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA..................................................................24 IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................24 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT.........................27 V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS..........................................27 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA................................................27 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................28 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................28 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)......................29 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................29 VII. MASURARE.....................................................................................................................29 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................29 ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD..........................................................................................................30 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.......................................................................8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE...............................................8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR....................................9 II. 1. AGREGATE..................................................................................................................9 II. 2. FILER.............................................................................................................................9 II. 3. LIANTI........................................................................................................................10 II. 4. ADITIVI.......................................................................................................................14 II. 5. FIBRE..........................................................................................................................14 II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........14 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................15 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................15 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 23 III. 3. STATIA DE ASFALT................................................................................................28 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................30 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................30 III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE. .31 IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA................................................................................34 IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................34 IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE...................................................................................34 IV. 3. ASTERNEREA..........................................................................................................35 IV. 4. COMPACTAREA......................................................................................................37 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI....................................................38 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................39 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE.........43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI......................................43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA...............................................45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................46
VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................46 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA..................................................46 LUCRARILOR).....................................................................................................................46 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................46 VII. MASURARE.....................................................................................................................47 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................47 ANEXA NR. 1..........................................................................................................................48 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC................................................................................................................................48 ANEXA NR. 2..........................................................................................................................52 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG...........52 ANEXA NR. 3..........................................................................................................................54 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD. 54 ANEXA NR. 4..........................................................................................................................58 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE....58 ANEXA NR. 5..........................................................................................................................60 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE.........60 I. GENERALITATI....................................................................................................................8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.......................................................................8 I. 2. PREVEDERI GENERALE.............................................................................................8 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE...........................................................9 II. 1. CIMENTURI..................................................................................................................9 II. 2. AGREGATE................................................................................................................11 II. 3. APA..............................................................................................................................15 II. 4. OTEL BETON.............................................................................................................15 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 16 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE........................................................................16 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII.................................................16 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII.........................................................17 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI.............................................................18 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE................................................................................18 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI..................................................................................18 IV. 3. GEOTEXTIL..............................................................................................................19 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI............................................................................19 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU.....................................................19 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI...................................................................................................................................24 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII.........................................24 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ..........................................................25 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR......................................................26 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR...........................................................29 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR..............................................................................29 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR.................................................................................29 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR......................30 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR..................................................30 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT.......................................................30
IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR...............................................30 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR.................................................................................32 X. COFRAJE...........................................................................................................................34 X. 1. COFRAJE....................................................................................................................34 XI. OTEL DE ARMATURA....................................................................................................35 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII........................................................35 XII. BETOANE........................................................................................................................36 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI.................................................................................36 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI.................................................................36 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR................................................37 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON...............................38 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI.....................................................40 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI..............................................40 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI...................................42 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE....................................................42 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE...................................................................44 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE................................44 CIMENT................................................................................................................................44 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT...........................................45 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON...45 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC..............................................................45 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON.................................45 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI.............................................................................................................47 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE.....................................................................................47 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT............................................47 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU........................................48 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA......................................................................................................................48 XVI. CANALIZAREA..........................................................................................................50 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR.........................................................................50 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI.........................50 CAMINELOR DE VIZITARE..............................................................................................50 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE...................................................................51 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR..............................................................................51 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE...................................................................................52 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR........................52 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR...........................................................................................55 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE..............................................................................................55 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA..................................................................................56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA...............................................................................................56 XX. MASURARE....................................................................................................................57 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................57 ANEXA.................................................................................................................................58 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA.............58 I. GENERALITATI....................................................................................................................8 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM.........................................................8 I. 2. PLANTAREA STALPILOR............................................................................................8
III. MASURARE......................................................................................................................11 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.......................................................................11 I. G E N E R A L I T A T I.........................................................................................................8 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE.........................................................................8 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA...............................8 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE.....................................................................................9 V. APLICAREA MARCAJELOR...........................................................................................11 VI. CONTROLUL DE CALITATE.........................................................................................12 VII. MASURARE.....................................................................................................................12 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................12
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie. I. 2. PREVEDERI GENERALE La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 si alte standarde si normative In vigoare, la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului si in conformitate cu prevederile contractului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va adopta masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va tine evidenta zilnica a volumelor de terasamente executate, precum si inregistrarile de calitate privind rezultatele testelor efectuate. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
II. MATERIALE FOLOSITE II. 1. PAMANT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren acoperite cu pamant vegetal corespunzator.
II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelele 1.a si 1.b. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.). inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer. Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, var-ciment, stabilizatori chimici specifici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil. W - umiditate naturala Wo = WL - limita de curgere Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si
eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu studii bazate pe incercari de laborator pe considerente tehnico-economice. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice In putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
10
Tabel 1.a
Tabel 1.b
II. 5. APA DE COMPACTARE Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului, cu exceptia compactarii terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare. II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR Verificarea calitatii pamantului consta In determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevazute In tabelul 2.
Tabel 2
Nr. crt Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de determinare conform STAS 1913/5-85 1913/4-86 1913/3-76 730-89 Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele zidurilor si pamanturile folosite la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.000 mc O Incercare la fiecare: - 2.000 mc pamant pentru ram 1913/13-83
1 2 3 4 5
Granulozitate Limita de plasticitate Densitate uscata maxima Coeficientul de neuniformitate Caracteristicile de compactare Umflare libera Sensibilitate la inghet, dezghet
In functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa nu va fi mai mica decat o Incercare la fiecare 5.000 mc
6 7
1913/12-88 1709/3-90
bleuri - 250 ml de drum in debleu 8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru completat la zi cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.
III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR La pichetarea axei traseului vor fi materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati In afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: Inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); Inclinarea taluzelor. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa ori de cate ori este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si pozitiile tuturor instalatiilor subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
III. 2. LUCRARI PREGATITOARE Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: defrisari; curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni; decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea sau protejarea constructiilor existente. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau instructiunilor Inginerului. Toate materialele provenite din demolari sau dezafectari apartin Beneficiarului si vor fi depozitate si predate acestuia conform instructiunilor Inginerului. Materialele care care nu vor fi depozitate si predate Beneficiarului vor fi evacuate la groapa publica cea mai apropiata numai cu aprobarea Inginerului, transportul si depozitarea fiind in sarcina Antreprenorului. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru
umplutura, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut In tabelul nr.5 punctul b. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier. III. 3. MISCAREA PAMANTULUI Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor (In sensul prevederilor din art.4) precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite (In sensul art.4) vor fi transportate in depozite definitive. Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut. Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare alternative de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata. Daca Inginerul considera necesar, el poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale, Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, Tabelul de miscare a pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor.
III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT In cazul in care locatia gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant nu sunt impuse prin proiect sau prin caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor proiectului; crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Beneficiarului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu; in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura din zonele de debleu, poate fi depozitat, cu acordul Inginerului, in urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a
acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale celor existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se provoace inzapezirea drumului. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. Inginerul se poate opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor propuse de Antreprenor si susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului. III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si aprobat ca satisfacator de catre Inginer. Aceste aprobari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul si pe cheltuiala Antreprenorului. La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor
Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3, In functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi marnoase Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleurilor Roci stancoase nealterabile Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea INCLINAREA TALUZURILOR 1,0 : 1,5 1,0:1,0...1,0:0,5 1,0:0,1 1,0:1,5...1,0:1,0 1,0:0,1 de la 1,0:0,1 pana la pozitia verticala sau chiar In consola
In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, oprind executia lucrarilor in zona afectata si luand toate masurile necesare de protectia muncii si anuntand in acelasi timp Inginerul. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c). In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina: degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei; cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de
deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date In tabelul 4.
Profilul Platforma cu strat de forma Platforma fara strat de forma Taluz de debleu neacoperit Tabel 4 Tolerante admise Roci necompacte Roci compacte +/- 3 cm +/- 5 cm +/- 5 cm +/- 10 cm +/- 10 cm variabil In functie de natura rocii
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cum este aratat in art.14. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Beneficiarul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel: In perioada ploioasa: extragerea verticala dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal. In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii. III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI Lucrarile pregatitoare aratate la art.8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala
cu grosimea stratului prescris pentru umpluturAa, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9, sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.
III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR Prescriptii generale Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului, indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si aprobate de Inginer. Aceasta aprobare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa incetarea intemperiilor si revenirea terenului la parametrii fizici corespunzatori, in conformitate cu testele efectuate de Antreprenor in acest scop si cu aprobarea Inginerului, caruia ii vor fi puse la dispozitie rezultatele testelor efectuate de Antreprenor.
Modul de executie a rambleurilor Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturilor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa. Pamantul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita prin piste de proba, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 35% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform articolului 16.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: impanarea golurilor cu pamant; asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. Compactarea rambleurilor Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevAzut In STAS 2914, conform tabelului 5.
Tabel 5
Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare) Pamanturi Necoezive Imbracami nti permanent e a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu Inaltimea: h 2,00 m h> 2,00 m b. In corpul rambleurilor, la adancimea sub patul drumului: h 0,50 m 0,5 < h 2,00 m h > 2,00 m c. In debleuri, pe adancimea de 30 cm sub patul drumului 100 95 Imbracaminti semipermane nte Coezive Imbracami nti permanent e 97 92 Imbracaminti semipermane nte
95 92
93 90
100 100 95
100 97 92
100 97 92
100 94 90
100
100
100
100
NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm In proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de
12
compactare cel mai greu nu lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va depasi 20 cm dupa compactare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare. Controlul compactarii In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa urmeaza: a) controlul va fi pe fiecare strat; b) frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea Incercarii Incercarea Proctor Determinarea continutului de apa Determinarea gradului de compactare Frecvenaa minimala a Incercarilor 1 la 5.000 m3 1 la 250 ml de platforma 3 la 250 ml de platforma Observatii Pentru fiecare tip de pamant pe strat pe strat
cum
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru In care se vor consemna toate rezultatele privind Incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier. Profiluri si taluzuri
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea Inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala indicate In tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului in rambleu Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi H (max m) 6 7 8 10
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. La rambleuri mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 8, In functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie Panta terenului de fundatie 30 60 10 5
o
a) Unghiul de frecare interna in grade 10o b) coeziunea materialului KPa 30 60 10 30

(m)
15o
60
80
Inaltimea maxima a rambleului, h max. 0 1:10 3,00 2,00 4,00 3,00 3,00 2,00 5,00 4,00 6,00 5,00 4,00 3,00
6,00 5,00
8,00 6,00
10,00 7,00 14
1:5 1:3
1,00 -
2,00 -
1,00 -
2,00 1,00
3,00 2,00
2,00 1,00
3,00 2,00
4,00 3,00
5,00 4,00
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele: - platforma fara strat de forma +/- 3 cm - platforma cu strat de forma +/- 5 cm - taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de + 50 cm. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului urmatoarele: asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil; un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare; tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa. Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive. Pentru aceste pamanturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel Incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinata In functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi InsotitA de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q-
reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; Sreprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15. Incercarile se vor face de Antreprenor Intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si In cazul debleurilor in material stancos, art.12 tab.4. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.) In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire. Protectia Impotriva apelor Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu
16
depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica. III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie saramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute. III. 9. FINISAREA PLATFORMEI Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute In proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: - la latimea platformei: +/- 0,05 m, fata de ax +/- 0,10 m, pe intreaga latime - la cotele proiectului: +/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%. III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie. III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrarile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de catre Beneficiar si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea scrisa a Beneficiarului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator. III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: - verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare; - verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu); - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi; - verificarea grosimii straturilor asternute; - verificarea compactarii umpluturilor; - controlul caracteristicilor patului drumului. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor
18
proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10 m in raport cu reperii pichetajului general. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu) Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie. Numarul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 IncercAri pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutura. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta). La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate in tabelul 9. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face In corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabelului 2. Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. Verificarea compactarii umpluturilor Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pusi opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din
fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face In minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie. Controlul caracteristicilor patului drumului Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta necesara la nivelul patului drumului se considera realizata daca, deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate.
Tabel 9
Tipul de pamant conform STAS 1243 Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm 20
Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasA, argila
350 400 450
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4, frecventa incercarilor va fi de 3 Incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.
21
IV. RECEPTIA LUCRARII Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale. IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului In fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faze se efectueaza de catre Beneficiar si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrArii: trasarea si pichetarea lucrarii; decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; compactarea terenului de fundatie; In cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului; In cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie; natura pamantului din corpul drumului. Lucrarile nu se vor receptiona daca: nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare; nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
22
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.; nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere.
IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94. IV. 3. RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273.
23
V. MASURARE V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: E1a E2a E2b E3a E3b E4a E6a E7a CURAREA TUFISURILOR I A ARBUTILOR DOBORREA COPACILOR CU DIAMETRU DE LA 10 LA 40 CM DOBORREA COPACILOR CU DIAMETRU MAI MARI DE 40 CM SCOATEREA RDCINILOR SI A BUTURUGILOR CU DIAMETRE MAI MICI DE 40CM SCOATEREA RDCINILOR SI A BUTURUGILOR CU DIAMETRE MAI MARI DE 40CM DECAPAREA TERENULUI VEGETAL SAPATURA N TEREN FOARTE TARE SAPATURA PMNTULUI N GROPILE DE MPRUMUT
E10a UMPLUTURA DE PMNT LUAT DIN SPTURA UMPLUTURA DE PMNT CU PAMANT LUAT DIN GROPA DE E11a IMPRUMUT E5a SAPATURA SISTEMULUI RUTIER E12a AMENAJAREA TALUZURILOR
24
ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat In MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 - Norme generale de protectia muncii. - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
Ordin AND nr. 116/1999
II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE STAS 730 STAS 1243 STAS 1709/1 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. - Teren de fundare. Clasificarea identificarea pamanturilor. si
Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul. - Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si
25
STAS 1709/2
remedierea degradarilor din dezghet. Prescriptii tehnice. STAS 1709/3
inghet-
- Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare. - Teren de umiditAtii. fundare. Determinarea
STAS 1913/1 STAS 1913/3 STAS 1913/4 STAS 1913/5 STAS 1913/12 -
- Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor. - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. - Teren de granulozitatii. fundare. Determinarea
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 2914
26
2. STRATURI DE FORMA
STRATURI DE FORMA
CUPRINS I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. MATERIALE FOLOSITE II. 1. PAMANT VEGETAL II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE II. 5. APA DE COMPACTARE II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR III. 2. LUCRARI PREGATITOARE III. 3. MISCAREA PAMANTULUI III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR III. 9. FINISAREA PLATFORMEI III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR IV. 3. RECEPTIA FINALA V. MASURARE V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. CONDITII TEHNICE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA III. MATERIALE FOLOSITE III. 1. PAMaNTURI III. 2. VAR III. 3. ZGURA GRANULATA III. 4. CIMENT III. 5. APA III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
7 8 8 8 9 9 9 3 3 3 4 4 5 6 7 8 10 11 17 17 17 18 18 18 22 23 23 24 24 25 8 8 8 9 9 9 9 11 12 13 13 13
1
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 15 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 15 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 15 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 16 EXISTENTA 16 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 16 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 17 COEZIV TRATAT CU VAR 17 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 19 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 19 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 21 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 22 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 23 V. RECEPTIA LUCRARILOR 24 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 24 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA 24 LUCRARILOR 24 V. 3. RECEPTIA FINALA 24 VI. MASURARE 25 VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 25 ANEXA - STRATURI DE FORMA 26 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 12 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 12 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 13 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 13 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 13 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 14 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 14 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 14 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 15 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 16 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 17 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 17 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 18 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 19 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 19 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 19
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 19 VI. 3. RECEPTIA FINALA 19 VII. MASURARE 20 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 20 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 21 I. G E N E R A L I T A T I 8 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I.2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 13 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 13 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 15 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 15 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 15 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 16 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 19 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 20 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 20 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 20 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 20 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 21 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 21 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 21 VI. 3. RECEPTIA FINALA 21 VII. MASURARE 21 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 21 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 22 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 9 II. 1. AGREGATE 9 II. 2. FILER 11 II. 3. LIANTI 11 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 12 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 14 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 14 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 15 III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 15 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT 16
III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA IV. 4. COMPACTAREA IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE
17 18 20 20 20 20 21 22 24 24 24 27 27 27 28 28 29 29 29 29 30 8 8 8 9 9 9 10 14 14 14 15 15 23 28 30 30 31 34 34 34 35 37 38 39 43
4
V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 46 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 46 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 46 LUCRARILOR) 46 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. MASURARE 47 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 47 ANEXA NR. 1 48 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 48 ANEXA NR. 2 52 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 52 ANEXA NR. 3 54 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 54 ANEXA NR. 4 58 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 58 ANEXA NR. 5 60 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 60 I. GENERALITATI 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 9 II. 1. CIMENTURI 9 II. 2. AGREGATE 11 II. 3. APA 15 II. 4. OTEL BETON 15 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 16 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 16 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 16 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 17 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 18 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 3. GEOTEXTIL 19 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 19 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 19 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 24 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 24 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 25 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 26 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 29 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 29
VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 29 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 30 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 30 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 30 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 30 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 32 X. COFRAJE 34 X. 1. COFRAJE 34 XI. OTEL DE ARMATURA 35 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 35 XII. BETOANE 36 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 36 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 36 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 37 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 38 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 42 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 42 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 44 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 44 CIMENT 44 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 45 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 45 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 45 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 45 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 47 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 47 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 47 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 48 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 48 XVI. CANALIZAREA 50 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 50 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 50 CAMINELOR DE VIZITARE 50 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 51 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 51 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 52 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 52 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 55 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 55 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA 56 XX. MASURARE 57 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 57
ANEXA DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA I. GENERALITATI I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM I. 2. PLANTAREA STALPILOR III. MASURARE III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE I. G E N E R A L I T A T I II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE V. APLICAREA MARCAJELOR VI. CONTROLUL DE CALITATE VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
58 58 8 8 8 11 11 8 8 8 9 11 12 12 12
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice. Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din: a. materiale necoezive: - pamanturi necoezive; - impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum 10 cm; b. materiale coezive: - pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840); - pamanturi coezive tratate cu var; - pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var; - pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment. Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de cariera, material pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale. Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamanturi coezive. Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var sau cu var-ciment se aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II. Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente, daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2. I. 2. PREVEDERI GENERALE Antreprenorul va asigura adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea va efectua, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va tine evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala Antreprenorului. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
II. CONDITII TEHNICE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect sau in caietul de sarcini speciale. Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca are grosimea de min. 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime minima de 10 cm. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5. La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5-4%. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 m fata de axa si de 0,10 m la latimea intreaga; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de 0,05 m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive. III. MATERIALE FOLOSITE III. 1. PAMANTURI Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si se identifica, conform STAS 1243, in functie de compozitia granulometrica si de indicele de plasticitate, asa cum se indica in tabelele 1 si 2. In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume: - Loess cu fractiunea - Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60% si greutate volumica de 12-16 KN/mc 0,01 ... 0,1 mm < 60%.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici; acestea difera numai prin compozitia granulometrica.
. Pamanturi coezive si slab coezive
Tabel 1
CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA GRANULOMETRICA Argila % Praf % Nisip % < 0,005 mm 0,005...0,05mm 0,05...2 mm 3 4 5 < 60 variabil variabil 35...60 35...50 30...60 30...35 15...30 15...30 0...15 0...15 15...30 0...15 < decat argila > decat argila < decat argila > decat argila > decat nisip > decat nisip > decat argila > decat nisip < decat nisip < decat nisip < 30 < decat praf > 30 > 30 < 30 > 30 < 30 > 30 > decat praf > decat praf
DENUMIREA PAMANTURILOR 2 Foarte Argila groasa coezive Coezive Argila Argila prafoasa Argila nisipoasa Argila praf nisipoasa Praf argilos Praf argilos nisipos Slab coezive Praf Praf nisipos Nisip argilos Nisip prafos
I.P. 6 > 35 25...35 15...35 15...35 15...25 10...25 5...20 5...15 0...10 5...20 0...10
Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip.
. Pamanturi necoezive
DENUMIRE PAMANT NECOEZIV Bolovanis Pietris mare Pietris mic Nisip mare Nisip mijlociu Nisip fin
Tabel 2
Dimensiunea preponderenta a fragmentului solid mm 70...200 20...70 2...20 0,5...2 0,25...0,5 0,05...0,25
La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare. Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.
Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII Dimensiunea maxima a granulei Granulozitate Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata - min. Coeficient de calitate - min. Coeficient de gelivitate max. VALOAREA LIMITA 100 mm continua 60 % 7 3% 10
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica, trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5%. III. 2. VAR Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var: - var nehidratat macinat, conform STAS 9310 - var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu vagoane cisterna sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice In putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc). Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier. Tabel 4
CARACTERISTICI Oxid de calciu si magneziu (CaO + MgO) totali, %, min. Oxid de magneziu (MgO), %, max. Dioxid de carbon (CO2), %, max. Trioxid de sulf (SO2), %, max. Durata de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (tu), minute Temperatura finala de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (Tmax), C Finetea de macinare, rest pe sitele: - 0,09 % - 0,20 % Densitate aparenta, kg/dm3 Randament in pasta, dm3/10 kg Apa libera, %
1) 2)
Var nestins, macinat CL 90 90 5 < 15 > 60 <7 <2 > 50 CL 80 80
Var pentru constructii Nestins, bulgari Stins, pulbere Tipuri de var CL 90 CL 80 CL 90 CL 80 90 < 10 4 2 < 15 > 60 > 50 <7 <2 0,30,6 > 26 <2 1)
Metoda de incercare SR EN 196-22) SR ENV 459-23)
80 7
90 4
80 7
SR EN 459-2
Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1 La var nestins macinat (SR 9310:2000, pct. 2) 3) La var pentru constructii (SR ENV 459-1). DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2 11
III. 3. ZGURA GRANULATA Pentru stabilizarea stratului de forma din pamanturi coezive, se va putea folosi si zgura granulata de furnal inalt, care insa trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate prevazute in SR 648, aratate in tabelul 5. Tabel 5
CARACTERISTICI CHIMICE SI FIZICE Reziduul nesolubil, in HCl, %, max. Oxid de magneziu (MgO), %, max. Oxid de mangan (Mn2O3), %, max. Modul chimic CaO + MgO --------------------- , SiO2 Modul chimic CaO ----------- , SiO2 Conditii de admisibilitate 1,5 7,0 2,0 1 SR EN 196-2 Metoda de verificare
min.
min.
1,10
Densitate aparenta in gramada, in stare uscata, kg/dm3 max Umiditate de referinta, % Structura Impuritati
1,1 16,0
SR 648 pct.5.2 STAS 4242/1 granule sticloase
nu se admite prezenta bucatilor compactate: pamant, pietre, nisip, etc., zgura va fi lipsita de incluziuni metalice
Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel incat procesul de executie a stratului de forma sa se desfasoare fara intreruperi. Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un certificat de calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice mentionate in tabelul 5 in conditiile SR 648. Certificatul de calitate se va pastra in dosarul santierului. Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionata pentru o campanie de lucru, intr-o alta campanie de lucru viitoare. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca Antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceasta solutie este necesara obtinerea aprobarii Inginerului si luarea masurilor necesare pentru stabilirea de retete distincte pentru fiecare sursa in parte si pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite. Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale.
Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va evita la depozitare acoperirea zgurii mai vechi existenta in depozit. Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii optime pentru a preintampina degradarea zgurii granulate. III. 4. CIMENT La stabilizarea pamanturilor coezive cu var si ciment se vor utiliza lianti hidraulici rutieri, care trebuie sa indeplineasca, conditiile prevazute in SR EN 13282. Depozitarea liantilor hidraulici rutieri se va face in saci, in incaperi aerisite si ferite de umezeala sau in vrac in silozuri inchise si ferite de umezeala. Controlul calitatii liantilor hidraulici rutieri pe santier se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 6. III. 5. APA Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.
III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6.
13
Tabel 6
Material 1 Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica 2 Compozitia granulometrica Indice de plasticitate Pamanturi coezive Continutul de substante organice si humus Umiditate Compozitia granulometrica Pamanturi necoezive sau deseuri de cariera Pamanturi necoezive sau material pietros aluvionar Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata Coeficient de gelivitate pe piatra Umiditate Compozitia granulometrica Echivalentul de nisip Umiditate Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate Finetea Densitatea aparenta a varului hidratat in pulbere Durata de stingere Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Constanta de volum/stabilitate Timpul de priza Rezistente mecanice la 7 zile Ciment Rezistente mecanice la 28 zile Prelevarea de contra-probe care se pastreaza minim 45 zile (pastrate in cutii metalice sau pungi de polietilena sigilate) Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare FRECVENTA MINIMA Inainte de La aprovizionarea materialelor utilizare 3 4 In functie de heterogenitatea pamantului insa cel putin o incercare la 1000 mc Preliminar si la schimbarea sursei de aprovizionare O proba pe schimb O proba la fiecare lot aprovizionat O proba pe fiecare furnizor Din buletinul de la furnizor O proba pe fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat si la expirarea termenului de garantie La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat O determinare la fiecare loc aprovizionat, dar nu mai putin de o determinare la 100 t, pe o proba medie O proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat locul aprovizionat La fiecare lot aprovizionat probele se iau impreuna cu delegatul Inginerului O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o proba medie) O proba pe schimb O proba pe schimb SR EN 459-2 SR EN 196-1 SR EN 196-3 Metode de determinare conform 5 STAS 1913/5 STAS 1913/4 STAS 1243 STAS 1913/1
STAS 730 STAS 4606 STAS 730 STAS 4606
Var
Zgura granulata
Doua determinari pe siloz (sus si jos)
SR EN 196-6
14
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente. Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgura granulata si var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului sau autostrazii. IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din care se realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu inclinari de 3...5% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnica III - V va avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II inclinarea transversala a patului drumului va fi de 3,5...4,0%. Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui. In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau in doua reprize de lucru. In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului. Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare. Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare. La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza o planse de incercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m si pe toata latimea platformei, prin care se vor stabili: - grosimea optima de compactare - umiditatea optima de compactare - componenta atelierului de compactare - numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 10.5. Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare). IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei. Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente, insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare. IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera. Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: - indicele de plasticitate Ip 6 ... 8% - echivalentul de nisip EN > 30% - granulozitatea intre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7 - umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13 - continutul in elemente moi si gelive, max 5% - sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Tabel 7
Domenii de granulozitate Limita 0,063 min 0 - 63 max 12 20 28 43 67 98 100 100 6 Treceri prin site sau ciururi in % din masa Ochiuri patrate conform SR EN 933-2 (tabelul 2) 0,16 8 0,5 12 2 18 6,3 31 16 53 25 65 63 100
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor, de catre un laborator de specialitate. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum, in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
16
Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit. Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental (vezi pct.10.6). Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului, cu ajutorul autogrederului. Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si cu rectificare manuala la sablon. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare. Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze sa se realizeze o panta transversala de 10-12%. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare. IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2...4% raportat la masa pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed. Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere.
17
Tabel 8
Denumirea pamanturilor Pamanturi foarte coezive si coezive Pamanturi slab coezive Umiditatea pamantului De la Wopt + 4...7 % pana la Wopt +12...15% Sub Wopt + 4...7 % De la Wopt + 4...7 % pana la Wopt +12...15% Sub Wopt + 4...7 % var bulgari 4 3 3 2 Dozaj in % din masa var nestins macinat 4 3 3 2 var stins pulbere 4 3
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare Wopt +10...15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative. In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris. In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru. Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor: dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat umiditatea optima de compactare componenta atelierului de compactare intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare). Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor. La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni: a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la stingerea totala a varului;
18
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al acestuia este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10473/2. c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: - daca Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 23 treceri Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare Wa > Wopt + 3%, se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3%. d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar; e. in intervalul 828 h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati. Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise. IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR Dozajele de zgura granulata si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se vor stabili de catre un laborator de specialitate prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice, confectionate din amestecuri de pamant, zgura granulata in proportii de 10...30% si var nestins macinat sau var stins pulbere, in proportie de 3...4%. Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu zgura granulata si var trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9.
Tabel 9
Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88 Foarte coezive (argila groasa, argila) Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa) Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos) Rc la 14 zile in N/mm min 1,2 1,0 0,35 0,50
19
Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima si umiditatea optima de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa execute experimental un strat de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un tronson de drum de circa 30 m lungime si pe intreaga platforma a drumului. Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire, amestecare si compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul optim de zgura si var, umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin prezentul caiet de sarcini. Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru urmatoarele caracteristici: - umiditatea optima - omogenitatea amestecului - rezistenta la compactare. Cu ocazia acestor verificari se va stabili: - numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen si un grad de faramitare de minimum 70% in 95% din determinari efectuate conform STAS 10473/2 - daca stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreaza intr-o singura repriza de lucru sau in doua si care este grosimea optima de compactare in acest din urma caz - eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit in laborator - natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de treceri necesar pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini. Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea verificarii obtinerii caracteristicilor cerute. Rezultatele obtinute pe portiunea realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative. In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului. Executia stratului de forma se face intr-o repriza de lucru sau doua in functie de rezultatele obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier. La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni: a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; b. se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel incat, prin imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris; c. se imprastie zgura granulata, cu lama autogrederului, pe suprafata stratului de pamant si apoi se amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freza rutiera sau grapa polidisc) pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen posibil de pamant, zgura granulata si var;
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare, daca gradul de faramitare al acestuia, este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10.473/2. d. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: daca Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 23 treceri pentru omogenizare Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare Wa > Wopt + 3%, se continua operatiunea de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3%. e. se niveleaza amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar; f. in intervalul 828 h de la sfarsitul operatiunii de amestecare, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu zgura si cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati. Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se descarca, se imprastie, cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiile aratate mai sus. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise. IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT Stabilizarea pamantului cu var si ciment se face in doua reprize si anume: - tratarea initiala cu var, in vederea obtinerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) si pentru a obtine un amestec lucrabil; - amestecarea pamantului tratat cu var, cu un liant hidraulic rutier. Tratarea cu var se va face conform prevederilor punctului 14.6. subpunctele a si b. Amestecarea pamantului tratat cu var, cu cimentul se efectueaza cu ajutorul echipamentelor specializate (freze de amestec, reciclatoare) pentru obtinerea unui amestec cat mai omogen posibil. Alegerea tipului de liant hidraulic rutier ce va fi folosit se va face in functie de natura si umiditatea amestecului de pamant si var, dupa efectuarea unor teste preliminare de laborator. Dozajele finale de var si de liant hidraulic rutier va fi stabilit dupa executia unui sector de proba cu liant in procente de 2-6% din masa pamantului cu var, si interpretarea rezultatelor obtinute. Umiditatea de amestec (pamant + var + ciment + apa) trebuie sa se situeze in intervalul 1,15 WOPT1,30 WOPT. Pentru alegerea atelierului de compactare si a numarului de treceri corespunzatoare pentru realizarea gradului de compactare minim se va executa un sector de proba. Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata
prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare. IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate, pentru fiecare tip de strat de forma, in tabelul 10.
Tabel 10
Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica Respectarea proceselor tehnologice Umiditatea materialelor granuloase Umiditatea pamantului dupa imprastiere Umiditatea amestecului de pamant cu material granular Granulozitatea amestecului de pamant cu material granular Dozajul de var si de ciment Umiditatea amestecului de var, ciment si pamant Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecare cu var- ciment si omogenizare a amestecului Dozajul de zgura granulata Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecarea cu zgura granulata si var Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecarea cu var-ciment Umiditatea amestecului de pamant cu zgura granulata si var Umiditatea amestecului de pamant cu varciment Gradul de compactare al stratului de forma Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma Rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile a pamantului stabilizat Frecventa minima permanent zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar cel putin 3 probe la 1000 mc zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic in cel putin doua puncte la 1000 mp zilnic si ori de cate ori este necesar in cel putin doua puncte la 1500 mp in cel putin doua puncte la 1500 mp zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar in cel putin doua puncte la 1500 mp prin sondaj, cel putin unul la 200 m de drum in cel putin doua serii a trei epruvete la 1500 mp Metoda de verificare conform 1913/1 1913/1 1913/1 1913/5 1913/1 10473/2 10473/2 10473/2 1913/1 1913/1 10473/2 1913/15 10473/2 x x x x x x x x x x x x x x x x x x Tipul stratului de forma care se verifica A B C D E F x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
A B C D E F
- strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera, material pietros de balastiera - strat de forma din impietruiri existente - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment
22
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu strtucturi rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de forma se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de 200 in cel mult 10% din punctele de masurare. Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40%. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator, care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si: datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor masurile tehnologice luate de constructor. IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului (vezi pct.14.4 si 15.6). In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie. In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.17.2 dupa receptia pe faza a acestuia. La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var suprafata stratului se va mentine in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana la executia stratului de fundatie sau cel putin 14 zile daca executia stratului de fundatie se face mai tarziu.
23
V. RECEPTIA LUCRARILOR V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.3, 9, 10 si 17. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor. V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor. V. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.
24
VI. MASURARE VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: R1a.1 STRAT DE FORMA DIN PAMANT TRATAT CU VAR 20cm
25
ANEXA - STRATURI DE FORMA
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999
II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE SR EN 196-2 SR EN 459-2 SR 648 STAS 730 STAS 1243 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor. Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare. Zgura granulata cimentului. de furnal pentru industria
Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.
26
STAS 1913/1 STAS 1913/4 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4242/1 STAS 4606 STAS 8840 STAS 10.473/2
Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. plasticitate. Determinarea limitelor de
Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Zgura de furnal. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice si deterninarea umiditatii. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate. - Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale de calitate. Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate.
STAS 12.253 SR EN 132 82
27
3. FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS
7 8 8 8 9 9 9 3 3 3 4 4 5 6 7 8 10 11 17 17 17 18 18 18 22 23 23 24 24 25 8 8 8 9 9 9 9 11 12
1
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. MATERIALE FOLOSITE II. 1. PAMANT VEGETAL II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE II. 5. APA DE COMPACTARE II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR III. 2. LUCRARI PREGATITOARE III. 3. MISCAREA PAMANTULUI III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR III. 9. FINISAREA PLATFORMEI III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR IV. 3. RECEPTIA FINALA V. MASURARE V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. CONDITII TEHNICE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA III. MATERIALE FOLOSITE III. 1. PAMaNTURI III. 2. VAR III. 3. ZGURA GRANULATA
III. 4. CIMENT 13 III. 5. APA 13 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 13 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 15 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 15 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 15 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 16 EXISTENTA 16 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 16 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 17 COEZIV TRATAT CU VAR 17 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 19 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 19 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 21 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 22 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 23 V. RECEPTIA LUCRARILOR 24 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 24 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA 24 LUCRARILOR 24 V. 3. RECEPTIA FINALA 24 VI. MASURARE 25 VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 25 ANEXA - STRATURI DE FORMA 26 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 12 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 12 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 13 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 13 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 13 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 14 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 14 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 14 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 15 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 16 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 17 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 17 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 18
V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 19 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 19 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 19 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 19 VI. 3. RECEPTIA FINALA 19 VII. MASURARE 20 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 20 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 21 I. G E N E R A L I T A T I 8 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I.2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 13 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 13 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 15 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 15 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 15 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 16 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 19 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 20 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 20 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 20 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 20 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 21 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 21 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 21 VI. 3. RECEPTIA FINALA 21 VII. MASURARE 21 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 21 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 22 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 9 II. 1. AGREGATE 9 II. 2. FILER 11 II. 3. LIANTI 11 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 12 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 14 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 14
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA IV. 4. COMPACTAREA
15 15 16 17 18 20 20 20 20 21 22 24 24 24 27 27 27 28 28 29 29 29 29 30 8 8 8 9 9 9 10 14 14 14 15 15 23 28 30 30 31 34 34 34 35 37
4
IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 38 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 39 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 46 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 46 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 46 LUCRARILOR) 46 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. MASURARE 47 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 47 ANEXA NR. 1 48 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 48 ANEXA NR. 2 52 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 52 ANEXA NR. 3 54 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 54 ANEXA NR. 4 58 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 58 ANEXA NR. 5 60 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 60 I. GENERALITATI 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 9 II. 1. CIMENTURI 9 II. 2. AGREGATE 11 II. 3. APA 15 II. 4. OTEL BETON 15 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 16 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 16 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 16 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 17 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 18 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 3. GEOTEXTIL 19 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 19 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 19 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 24 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 24 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 25
VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 26 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 29 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 29 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 29 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 30 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 30 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 30 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 30 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 32 X. COFRAJE 34 X. 1. COFRAJE 34 XI. OTEL DE ARMATURA 35 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 35 XII. BETOANE 36 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 36 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 36 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 37 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 38 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 42 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 42 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 44 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 44 CIMENT 44 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 45 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 45 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 45 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 45 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 47 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 47 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 47 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 48 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 48 XVI. CANALIZAREA 50 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 50 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 50 CAMINELOR DE VIZITARE 50 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 51 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 51 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 52 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 52 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 55 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 55 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56
XIX. 3. RECEPTIA FINALA XX. MASURARE XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA I. GENERALITATI I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM I. 2. PLANTAREA STALPILOR III. MASURARE III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE I. G E N E R A L I T A T I II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE V. APLICAREA MARCAJELOR VI. CONTROLUL DE CALITATE VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
56 57 57 58 58 8 8 8 11 11 8 8 8 9 11 12 12 12
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400. I. 2. PREVEDERI GENERALE Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm. Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala Antreprenorului.
II. MATERIALE II. 1. AGREGATE NATURALE Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. In conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE COMPLETAREA SISTEMULUI RUTIER AMESTEC FUNDATII LA INGHETOPTIM RUTIERE DEZGHET -STRAT DE FORMA0-63 0-63 0-63 max. 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30 max. 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50 max. 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50 STAS 730
CARACTERISTICI
METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS 1913/5
Sort Continut de fractiuni % Sub 0,02 mm Sub 0,2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.
STAS 4606
Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de granulozita te 0-63 Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm 0,02 Inferioara 0 0,2 4 1 12 4 28 8 35 25 60 63 100 9
superioar a
10
22
38
50
75
100
Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
10
Tabelul 1
11
II. 2. APA Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.
Tabel 3
Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica. Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului Frecventa minima La aprovizionare 2 La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizionat, de 500 tone, pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice La locul de punere in opera 3 Metoda de determinare conform 4 STAS 4606 STAS 730
0 1
Umiditate
STAS 4606
Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)
O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone
STAS 730
12
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %. III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. d.u.ef. gc. = ---------------- x 100 du max.PM La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.
13
IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI IV. 1. MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier. IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q = volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mc S = suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp. In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa folosirea balastului inghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
15
IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.
Tabel 4
NR. CR T 1 2 DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, CARE SE VERIFICA Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat zilnic zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS 1913/13 STAS 4606
3 4 5
STAS 1913/15 STAS 12.288 Normativ CD 31
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie,
conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
17
V.2. CONDITII DE COMPACTARE Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83: pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare; 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V 98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; 95%, in toate punctele de masurare. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31).
Tabel 5
Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h (cm) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Strat de forma Conform STAS 12.253 185 163 144 129 118 109 101 95 89 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Pamanturi de tipul (conform STAS 1243) Nisip prafos, Praf nisipos, Argila prafoasa, nisip argilos praf argilos-nisipos, argila nisipoasa, (P3) praf argilos (P4) argila prafoasa nisipoasa (P5) 323 371 411 284 327 366 252 290 325 226 261 292 206 238 266 190 219 245 176 204 227 165 190 213 156 179 201
Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie admisibilitate din SR 662 si STAS 6400.
sa
indeplineasca conditiile de
Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de + 2,0 cm; in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de + 1,0 cm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal in registrul de lucrari ascunse. VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: R1a STRAT FUNDATIE DIN BALAST 30cm
20
ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL DOCUMENTE DE REFERINTA I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.
21
II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 -
III. STANDARDE SR 662 STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 STAS 12288
4. FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. MATERIALE FOLOSITE II. 1. PAMANT VEGETAL II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE II. 5. APA DE COMPACTARE II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR III. 2. LUCRARI PREGATITOARE III. 3. MISCAREA PAMANTULUI III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR III. 9. FINISAREA PLATFORMEI III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR IV. 3. RECEPTIA FINALA V. MASURARE V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. CONDITII TEHNICE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA III. MATERIALE FOLOSITE III. 1. PAMaNTURI III. 2. VAR III. 3. ZGURA GRANULATA
7 8 8 8 9 9 9 3 3 3 4 4 5 6 7 8 10 11 17 17 17 18 18 18 22 23 23 24 24 25 8 8 8 9 9 9 9 11 12
1
III. 4. CIMENT 13 III. 5. APA 13 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 13 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 15 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 15 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 15 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 16 EXISTENTA 16 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 16 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 17 COEZIV TRATAT CU VAR 17 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 19 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 19 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 21 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 22 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 23 V. RECEPTIA LUCRARILOR 24 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 24 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA 24 LUCRARILOR 24 V. 3. RECEPTIA FINALA 24 VI. MASURARE 25 VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 25 ANEXA - STRATURI DE FORMA 26 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 12 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 12 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 13 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 13 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 13 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 14 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 14 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 14 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 15 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 16 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 17 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 17 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 18
V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 19 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 19 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 19 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 19 VI. 3. RECEPTIA FINALA 19 VII. MASURARE 20 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 20 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 21 I. G E N E R A L I T A T I 8 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I.2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 13 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 13 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 15 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 15 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 15 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 16 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 19 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 20 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 20 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 20 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 20 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 21 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 21 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 21 VI. 3. RECEPTIA FINALA 21 VII. MASURARE 21 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 21 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 22 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 9 II. 1. AGREGATE 9 II. 2. FILER 11 II. 3. LIANTI 11 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 12 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 14 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 14
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA IV. 4. COMPACTAREA
15 15 16 17 18 20 20 20 20 21 22 24 24 24 27 27 27 28 28 29 29 29 29 30 8 8 8 9 9 9 10 14 14 14 15 15 23 28 30 30 31 34 34 34 35 37
4
IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 38 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 39 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 46 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 46 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 46 LUCRARILOR) 46 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. MASURARE 47 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 47 ANEXA NR. 1 48 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 48 ANEXA NR. 2 52 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 52 ANEXA NR. 3 54 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 54 ANEXA NR. 4 58 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 58 ANEXA NR. 5 60 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 60 I. GENERALITATI 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 9 II. 1. CIMENTURI 9 II. 2. AGREGATE 11 II. 3. APA 15 II. 4. OTEL BETON 15 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 16 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 16 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 16 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 17 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 18 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 3. GEOTEXTIL 19 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 19 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 19 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 24 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 24 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 25
VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 26 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 29 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 29 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 29 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 30 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 30 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 30 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 30 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 32 X. COFRAJE 34 X. 1. COFRAJE 34 XI. OTEL DE ARMATURA 35 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 35 XII. BETOANE 36 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 36 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 36 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 37 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 38 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 42 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 42 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 44 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 44 CIMENT 44 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 45 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 45 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 45 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 45 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 47 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 47 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 47 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 48 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 48 XVI. CANALIZAREA 50 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 50 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 50 CAMINELOR DE VIZITARE 50 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 51 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 51 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 52 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 52 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 55 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 55 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56
XIX. 3. RECEPTIA FINALA XX. MASURARE XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA I. GENERALITATI I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM I. 2. PLANTAREA STALPILOR III. MASURARE III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE I. G E N E R A L I T A T I II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE V. APLICAREA MARCAJELOR VI. CONTROLUL DE CALITATE VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
56 57 57 58 58 8 8 8 11 11 8 8 8 9 11 12 12 12
I. G E N E R A L I T A T I I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat. I.2. PREVEDERI GENERALE Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. Fundatia din piatra sparta 40-80, se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: - substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare; - substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, asa cum se prevede la pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala Antreprenorului.
II. MATERIALE II. 1. AGREGATE NATURALE Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80: balast 0-63 mm in stratul inferior; piatra sparta 40-80 mm in stratul superior; split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior; nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie. b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant; piatra sparta amestec optimal 0-63 mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1 NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662
CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Granulozitate - continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. - continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max. - conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. Conditii de admisibilitate pentru: strat izolant strat de protectie 0-4 4-8 14 5 d15 p <d15 f < 5 d85 p 6 x 10-3 5 -
Tabel 2 BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662

CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni, %, max.: - sub 0,02 mm - 0...63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN), min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. Conditii de admisibilitate 0-63 3 100 Conform figurii 1 15 30 50
Figura 1
10
Tabel 3 PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 667

Sort Caracteristica Continut de granule: - raman pe ciurul superior (dmax), %, max. - trec prin ciurul inferior (dmin), %, max. Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max. Forma granulelor: - coeficient de forma, %, max. Coeficient de impuritati: - corpuri straine, %, max. - fractiuni sub 0,1 mm,%, max. Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max. Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, %, max. Savura 0-8 5 1 Piatra sparta (split) Piatra sparta mare Conditii de admisibilitate 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80 5 10 10 35 1 3 30 5 10 10 35 1 5 10 35
1 nu este cazul corespunzator clasei rocii conform tabelelor 2 si 3 din SR 667 3 nu este cazul
Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2. Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu patru compartimente.
Tabel 4 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI Sort Continut de fractiuni, %, max.: - sub 0,02 mm - sub 0,2 mm - 0...8 mm - 1640 mm - 25...63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN), min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max. Conditii de admisibilitate 0 - 40 0 - 63 3 3 3...14 2...14 42...65 35...55 2040 2040 sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si conform figurii 2 30 30 6 pentru split 3 pentru piatra sparta mare 40-63
11
Figura 2
12
Tabel 5 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate

Domeniu de granulozitate Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm Limita 0,02 0 .... 40 infer. super. infer. super. 0 3 0 3 0,1 2 10 1 10 0,2 3 14 2 14 1 12 30 8 27 4 28 50 20 42 8 42 65 31 55 16 60 80 48 70 25 75 90 60 80 40 90 100 75 90 63 90 100
0 .... 63
Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta). Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. II. 2. APA Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6.
Tabel 6 AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: - argila bucati - argila aderenta - continut de carbune Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor Forma granulelor pentru piatra sparta Coeficient de forma Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastiera) Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles FRECVENTA MINIMA la aprovizionare la locul de punere in opera la fiecare lot aprovizionat In cazul in care se observa prezenta lor O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max. 500 t pentru fiecare sort si fiecare sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa Ori de cate ori apar factori de impurificare STAS 4606 METODE DE DETERMINARE CONF.
SR 667 STAS 730 STAS 730 STAS 730 STAS 4606 STAS 730 STAS 730
14
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max. P.M.greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 Wopt P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in % III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef- greutatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3 Wef - umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare, gc. duef gc = ------------------ x 100 dumax P.M. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. 13.
15
IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE IV. 1. MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru, in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in lucru, functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier. IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. 30 m cu latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;
QS-
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat in mc suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-80 si in continuare a numarului minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25, pana la obtinerea inclestarii optime. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST a. Executia stratului inferior din balast Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un singur strat, avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat.
Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. b. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80 Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare, cu savura 0-8 sau cu nisip. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare. B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie. Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. Pe substratul de nisip realizat, piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizorfinisor de asfalt, cu o eventuala completare a cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime de compactare. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conform pct.8.3. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate, pe toata grosimea stratului, se completeaza cu acelasi tip de material, se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata.
Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau din piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7, cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a agregatelor caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 7
Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Incercarea Proctor modificata - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat - toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S - toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie - toate tipurile de straturi de fundatie FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU METODE DE VERIFICARE CONFORM
minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat zilnic minim 3 pct. ptr. suprafete < 2000 mp si minim 5 pct. pt. suprafete > 2000 mp de strat minim 3 incercari la o suprafata de 2000 mp in cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pt. fiecare banda cu latime de 7,5 m
STAS 1913/13 STAS 1913/1 STAS 1913/15 STAS 12288 STAS 6400 Normativ CD 31
6. 7.
19
V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm. V. 2. CONDITII DE COMPACTARE Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13: pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare; 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V 98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; 95%, in toate punctele de masurare. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm. V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum 2,0 cm, fata de cotele proiectate; in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum 1,0 cm, fata de cotele proiectate. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei.
VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse. VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: R3a STRAT DIN PIATRA SPARTA 20 cm
21
ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II.REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
22
III. STANDARDE SR 662 SR 667 STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/13 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip
STAS 1913/15
STAS 4606 STAS 6400 STAS 12.288
23
5. STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. MATERIALE FOLOSITE II. 1. PAMANT VEGETAL II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE II. 5. APA DE COMPACTARE II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR III. 2. LUCRARI PREGATITOARE III. 3. MISCAREA PAMANTULUI III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR III. 9. FINISAREA PLATFORMEI III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR IV. 3. RECEPTIA FINALA V. MASURARE V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. CONDITII TEHNICE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA III. MATERIALE FOLOSITE III. 1. PAMaNTURI III. 2. VAR III. 3. ZGURA GRANULATA III. 4. CIMENT
7 8 8 8 9 9 9 3 3 3 4 4 5 6 7 8 10 11 17 17 17 18 18 18 22 23 23 24 24 25 8 8 8 9 9 9 9 11 12 13
1
III. 5. APA 13 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 13 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 15 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 15 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 15 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 16 EXISTENTA 16 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 16 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 17 COEZIV TRATAT CU VAR 17 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 19 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 19 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 21 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 22 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 23 V. RECEPTIA LUCRARILOR 24 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 24 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA 24 LUCRARILOR 24 V. 3. RECEPTIA FINALA 24 VI. MASURARE 25 VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 25 ANEXA - STRATURI DE FORMA 26 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 12 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 12 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 13 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 13 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 13 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 14 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 14 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 14 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 15 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 16 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 17 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 17 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 18 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 19
VI. RECEPTIA LUCRARILOR 19 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 19 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 19 VI. 3. RECEPTIA FINALA 19 VII. MASURARE 20 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 20 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 21 I. G E N E R A L I T A T I 8 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I.2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 13 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 13 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 15 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 15 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 15 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 16 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 19 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 20 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 20 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 20 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 20 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 21 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 21 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 21 VI. 3. RECEPTIA FINALA 21 VII. MASURARE 21 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 21 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 22 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 9 II. 1. AGREGATE 9 II. 2. FILER 11 II. 3. LIANTI 11 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 12 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 14 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 14 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 15
III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA IV. 4. COMPACTAREA IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI
15 16 17 18 20 20 20 20 21 22 24 24 24 27 27 27 28 28 29 29 29 29 30 8 8 8 9 9 9 10 14 14 14 15 15 23 28 30 30 31 34 34 34 35 37 38
4
IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 39 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 46 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 46 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 46 LUCRARILOR) 46 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. MASURARE 47 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 47 ANEXA NR. 1 48 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 48 ANEXA NR. 2 52 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 52 ANEXA NR. 3 54 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 54 ANEXA NR. 4 58 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 58 ANEXA NR. 5 60 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 60 I. GENERALITATI 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 9 II. 1. CIMENTURI 9 II. 2. AGREGATE 11 II. 3. APA 15 II. 4. OTEL BETON 15 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 16 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 16 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 16 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 17 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 18 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 3. GEOTEXTIL 19 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 19 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 19 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 24 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 24 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 25 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 26
VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 29 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 29 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 29 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 30 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 30 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 30 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 30 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 32 X. COFRAJE 34 X. 1. COFRAJE 34 XI. OTEL DE ARMATURA 35 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 35 XII. BETOANE 36 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 36 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 36 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 37 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 38 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 42 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 42 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 44 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 44 CIMENT 44 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 45 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 45 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 45 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 45 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 47 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 47 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 47 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 48 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 48 XVI. CANALIZAREA 50 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 50 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 50 CAMINELOR DE VIZITARE 50 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 51 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 51 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 52 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 52 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 55 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 55 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA 56
XX. MASURARE XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA I. GENERALITATI I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM I. 2. PLANTAREA STALPILOR III. MASURARE III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE I. G E N E R A L I T A T I II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE V. APLICAREA MARCAJELOR VI. CONTROLUL DE CALITATE VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
57 57 58 58 8 8 8 11 11 8 8 8 9 11 12 12 12
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 7970, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si al straturilor executate. Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor precum si la constructia drumurilor de exploatare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase. I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat. Mixturile asfaltice pentru stratul de baza sunt de urmatoarele tipuri: - tip AB1, cu agregate mijlocii (22%47% granule cu dimensiunea peste # 4 mm); - tip AB2, cu agregate mari (37%66% granule cu dimensiunea peste # 4 mm). Aleegerea tipului de mixtura se face de catre proiectant. Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe un strat suport care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.
II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE Pentru stratul de baza din mixturi asfaltice se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - margaritar sort 4-8, conform SR 662; - pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662; - nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667; - savura sort 0-8 conform SR 667; - criblura sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667; - filer de calcar conform STAS 539. Toate agregatele folosite in mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate in totalitate inainte de a fi folosite in amestec. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1.
Tabel 1
Nr 1 2 3 4 5 6 CARACTERISTICI Granulozitatea agregatelor cuprinse in limitele din Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4 mm % din masa Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste # 25 mm (31,5 mm) % din masa Continut in parti fine sub 0,1 mm % din masa Continutul minim de filer % din masa Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului: (cu precizarile din tabelul 2), % din masa I II III IV-V MIXTURI ASFALTICE TIP AB1 AB2 Fig. 1 Fig. 2 2247 3666 (30...55) (50...75) max. 10 414 (4...12) 7 max. 10 311 (2...10) 4
nu se foloseste 100 - criblura 35 - criblura 65 - pietris concasat 100 - pietris concasat 100 - pietris sortat
Figura 1
10
Tabel 2
Clasa tehnica a drumului I (Autostrazi) Categoria tehnica a strazii II II Agregate naturale utilizate Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de concasare Filer Criblura: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 1625) Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de ru Nisip natural sort 0-4 Filer Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25 Nisip natural sort 0-4 Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Filer Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25 Nisip sort 0-4 Filer
III
III
IV-V
IV
II. 2. FILER Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si sa indeplineasca urmatoarele conditii: - finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2%. Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%. Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admise folosirea filerului aglomerat. II. 3. LIANTI Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754: - bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda; - bitum tip D 80/100 pentru zona climatica rece.
Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3. Conditiile de admisibilitate care trebuie sa le indeplineasca bitumul neparafinos sunt cele prevazute in SR 754 si in Normativul AND 537. In cazul in care adezivitatea bitumului determinata in cadrul testelor preliminare, in functie de calitatea bitumului si de natura agregatelor, se situeaza sub valoarea minima admisa, se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice, prevazute cu sistem de incalzire, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de reciclare. II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la art. 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier conform SR 7970 pct. 4.1.2. si constau in urmatoarele: a. Bitum - penetratia la 25C STAS 42 si SR 754; - punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60 si SR 754; - ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnica I si II si pentru strazi de categorie tehnica I si II) b. Criblura - natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 6200/4; - granulozitatea, STAS 730; - forma granulelor, STAS 730; - determinarea continutului de parti fine sub 0,1, STAS 730; - continutul de argila, SR 667 c. Pietris - natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 4606; - granulozitatea STAS 4606; - forma granulelor STAS 4606, STAS 730; - parte levigabila STAS 4606; - continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730 d. Nisip natural - granulozitatea STAS 4606; - continut de corpuri straine, STAS 4606; - echivalent de nisip STAS 730 Nisip de concasaj - granulozitatea, STAS 730; - continut de corpuri straine - STAS 4606; - coeficient de activitate STAS 730 e. Filer - umiditate STAS 539; - finetea STAS 539.
Figura 2
13
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau daca este autorizat sau il comanda la un alt laborator autorizat. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate, impreuna cu rezultatele obtinute, se supune aprobarii Inginerului. Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari: incercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de baza numarul de lovituri vor fi de 50 lovituri; determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile de imersiune in apa pentru aceleasi continuturi de liant). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie sa fie asigurate pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sunt date in tabelul 1. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 si 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 4.
Tabel 4
Mixturi asfaltice Contintul de liant - la mixturi cu agregate neconcasate, % din masa mixturii - la mixturi cu agregate concasate, % din masa mixturii Tip AB1 3,5...5,0 3,6...5,4 Tip AB2 3,3...4,8 3,4...5,0
14
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate. In lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelul 5.
Tabel 5
Tipul mixturii asfaltice Tip AB1 Tip AB2 Clasa tehnica a drumului si/sau categoria tehnica a strazii I, II si III IV si V I, II si III IV si V A. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA MARSHALL Stabilitatea la 60oC, D 60/80 5,0 4,5 5,5 5,0 kN, min. D 80/100 4,5 4,0 5,0 4,5 Indicele de curgere, D 60/80 1,5-4,0 1,5-4,5 1,5-3,5 1,5-4,0 mm D 80/100 1,5-4,5 1,5-4,5 1,5-4,0 1,5-4,5 Absorbtie de apa, 28 28 % vol. Densitatea aparenta, D 60/80 2200 2200 kg/m3, min. D 80/100 B. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA PE CUBURI Rezistenta la D 60/80 2,5 2,5 compresiune la 22oC, N/mm2, min D 80/100 Reducerea rezistentei la D 60/80 compresiune la 22oC, 30 30 dupa 28 zile de pastrare D 80/100 in apa, % max. Absorbtia de apa, D 60/80 210 210 % vol. D 80/100 Densitatea aparenta, D 60/80 2150 2150 kg/m3, min. D 80/100 CARACTERISTICI Bitum tip
Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu max. 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizarile din SR 7970, pct. 2.4.3.2. III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, de regula in flux discontinuu, prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrica sau
volumetrica a bitumului si filerului precum si de malaxare fortata a componentilor. In cazul instalatiilor in flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cntarire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaza, in acest caz, initial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu cte un dozator gravimetric pe fiecare banda de extractie din buncar si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului. De asemenea, in cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator - malaxor se face automat, pe computer. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Toleranta admisa la temperatura bitumului este +3oC. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza cu temperatura, astfel inct la 150oC170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,1)l. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea instalatiei si/sau a personalului care o deserveste, in tot timpul ct dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu att mai mult in caz de refuz. Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minima egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna, fiecare, de o joja etalonata in prealabil si de un dispozitiv capabil sa incalzeasca liantul pna la temperatura necesara, evitnd orice supraincalzire (ct de mica). Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi in functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, inaintea inceperii fabricatiei. III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.
Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale. O alta conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.). Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface inainte de acceptarea Inginerului. III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta in urmatoarele operatii: - reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin incercari, astfel inct: curba granulometrica a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, sa corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 6 si abaterea pentru continutul de bitum (fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata) exprimata in procente de masa sa fie de +0,3%;
Tabel 6
Nr. crt. 1 Elemente componente ale mixturii Fractiunile de agregate naturale: 2531,5 1625 816 48 (3,158) 14 (0,633,15) 0,200,63 0,10,2 (0,090,20) 00,1 (00,09) filer si pref. Continut de agregate concasate Abateri admise fata de doxajul prescris, % +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5 +10
- introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator-malaxor) unde are loc uscarea si incalzirea acestora; se vor lua masuri pentru evitarea incalzirii agregatelor la o temperatura care poate sa conduca la arderea liantului; - resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (in cazul instalatiilor in flux discontinuu); - introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat;
- incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor sau in uscator-malaxor; - amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia in buncarul de stocare; in cazul incarcarii acesteia, direct, in mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate si trebuie luate masuri in vederea limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice. Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 7.
Tabel 7
Materiale si faza de executie - agregate naturale la iesire din uscator - bitum la intrare in malaxor - mixtura asfaltica la iesire din malaxor la asternere la inceputul compactarii la sfrsitul compactarii Temperatura in oC, functie de tipul bitumului* D 60/80 D 80/100 170190 165185 155165 150160 165175 min. 155 min. 150 min. 110 160170 min. 150 min. 145 min. 105
NOTA: *
Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.
In cazul utilizarii bitumului aditivat, se aplica acelasi regim termic. Temperaturile situate la partea superioara a intervalelor se aplica in cazul executiei lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa (10oC15oC). Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata in intervalul prescris, astfel inct, in conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice concrete, sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului in procesul tehnologic. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiasi cantitati de bitum de mai multe ori. In cazul in care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, se determina penetratia si ductilitatea la 25oC a acestuia, iar in cazul unor rezultate necorespunzatoare se renunta la utilizarea bitumului respectiv. III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI Mixturile asfaltice produse in instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare si de punere in opera a mixturilor, a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni ale prevederilor caietului de prescriptii speciale, este cea indicata in tabelul 8.
Tabel 8
Nr cr t 1 2
Natura controlului sau a incercarii Studiul compozitiei Controlul reglajului instalatiei de preparare inclusiv stabilirea duratei de malaxare Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita Verificarea calitatii mixturii asfaltice
Categoria controlul ui* A B x x x
Verificar i conform pct.
Frecventa controlului sau a incercarii pentru fiecare tip de produs
20.2.1
la inceputul fiecarei zile de lucru si inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs permanent
20.2.2
20.2.4
zilnic
20.2.5
unul la fiecare 400 to mixtura, dar cel putin una pe zi
*) A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate in timpul executiei
Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotarii instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.
19
IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru strat de baza se executa numai in anotimpul calduros, in perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vnt puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport. IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, cu benele curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii asfaltice pe tot timpul transprotului, sa fie minime. La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme racoroasa (+10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel inct sa fie eliminate intreruperile procesului de punere in opera. IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a stratului suport si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se amorseaza. In acest scop se procedeaza in felul urmator: - se verifica cotele stratului suport care trebuie sa corespunda proiectului de executie; - se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica (daca profilul transversal este necorespunzator sau daca denivelarile in profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare; - se remediaza toate defectiunile existente, conform reglementarilor tehnice in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor; - se curata temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile; - se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspnditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie raspndita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,30,5) kg bitum rezidual pe metru patrat, raspndit in film continuu.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura inct ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m. IV. 4. ASTERNEREA Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregatit conform art.15, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Numai in cazul lucrarilor executate in spatii inguste (de exemplu in zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual. In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face intr-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari: a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie: - 5,0 cm la mixturi tip AB1 - 6,0 cm la mixturi tip AB2 b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere in opera si nu trebuie sa depaseasca: - 12,0 cm in cazul asternerii mecanizate - 6,0 cm in cazul asternerii manuale. Grosimea maxima a mixturii, raspndita printr-o singura trecere, este cea indicata in caietul de sarcini speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constanta ca sa se evite total opririle procesului de punere in opera. Antreprenorul trebuie sa dispuna, la locul de punere in opera, de un lucrator calificat, pentru a corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus, cu grija, in fata lopetii. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura, pentru a se evita o raspndire neuniforma a materialului. Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In cazul intreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau transversale, care separa mixturile asfaltice raspndite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legaturi continui intre suprafetele vechi si cele noi, trebuie sa fie executate urmatoarele operatii: - decuparea marginii benzii vechi pe o latime de cca. 50 cm, pe toata grosimea stratului, astfel inct sa rezulte o muchie vie verticala;
- amorsarea cu emulsie bituminoasa a suprafetei proaspat creata prin decupare; - la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta (alaturata) se va depasi rostul cu 510 cm de mixtura repartizata; acest surplus de material se impinge apoi, cu o racleta, peste mixtura proaspat asternuta, inainte de compactare. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 7. IV. 5. COMPACTAREA Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicnd tehnologii corespunzatoare care sa asigure pentru fiecare strat si tip de mixtura, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute in tabelul 9.
Tabel 9
Nr.crt. 1 2 3 Caracteristici Densitatea aparenta, kg/m3, min. Absorbtia de apa, % vol. Grad de compactare, % min. Tipul mixturii AB1 2150 210 96 AB2 2150 210 96
Operatiunea de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. In lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut (min. 96%), la inceperea lucrarilor se determina pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utiliznd mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta. Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putnd cere interventia unui laborator agreat, care sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, incercarile de compactare pe care le va considera necesare. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru: - sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe ct posibil constant, in fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecarui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi intre 3 si 9 bari; - temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei prevazute in tabelul 7. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat in tabelul 10.
Tabel 10
Atelier de compactare compus din: Specificatii 2 utilaje de compactare Compactor cu pneuri de 160 kN Nr. de treceri, min. 12 Compactor cu rulouri netede de 120 kN 4 un utilaj de compactare Compactor cu rulouri netede de 120 kN 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere concomitenta, cte un atelier pentru fiecare punct de asternere-compactare. Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectundu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata. Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea stratului. Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual. Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar corectndu-se pe toata latimea, dupa prima trecere a compactorului. La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se efectueaza separat pentru fiecare strat in parte. In acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmareste asigurarea unei acrosari perfecte intre straturi, stratul superior aplicndu-se la cel mult 24 h de la data executiei primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata. In cazul in care cel de-al doilea strat nu poate fi asternut in termen de 24 h, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a primului strat si amorsare, conform 15.1.
23
IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA Uniformitatea suprafetei stratului de baza se va verifica, in profil longitudinal (in axul drumului sau in axul fiecarei benzi cnd asternerea se face pe benzi separate) si in profil transversal (in dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pana sau cu alte dispozitive adecvate omologate. Verificarea va fi efectuata si in oricare alte locuri indicate de Inginer. Denivelarile admisibile in profil longitudinal masurate cu dreptarul de 3m sunt de maximum 10 mm. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA Se recomanda ca imbracamintea bituminoasa sa se aplice imediat dupa executia stratului de baza, in acelasi sezon de lucru. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita si stratul de baza este dat in circulatie inainte de executia imbracamintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoasa, conform procedeelor reglementate tehnic. Alegerea solutiei de protejare se face de catre proiectant la intocmirea proiectului de executie, de comun acord cu Inginerul si Antreprenorul lucrarii. IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA Controlul calitatii lucrarilor de executie a stratului de baza din mixturi asfaltice se efectueaza pe faze. Controlul calitatii materialor - se face conform art.6. Controlul procesului tehnologic consta in urmatoarele operatii: Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice: - functionarea corecta a dispozitivelor de cntarire sau dozare volumetrica: la inceputul fiecarei zile de lucru; - functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: - temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent; - temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent; - temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos: - pregatirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv; - temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi; - modul de executie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnic si consta in: a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrarii, care trebuie sa vegheze in permanenta la: cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari; utilajele prescrise pentru atelierul de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. In cazul unui autocontrol insuficient, Inginerul lucrarii va putea opri lucrarile pe santier pna cnd Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. b. controlul ocazional al Inginerului, care va putea sa solicite incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol. In cazul cnd un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul experimentarii, Inginerul va putea impune noi incercari de compactare, anulnd modalitatile de compactare aprobate initial. Daca aceste incercari noi nu permit atingerea densitatii de referinta prescrisa, Inginerul va dispune alte masuri. Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de santier al Antreprenorului: - granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie sa se incadreze in limitele de toleranta admise, indicate in tabelul 6, fata de reteta prescrisa): zilnic sau ori de cte ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice; - continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 si 2: la inceputul fiecarei zile de lucru; - compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometrica si continutul de bitum) prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si asternere: zilnic. Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtura asfaltica: 1 proba/400 tone mixtura fabricata, dar cel putin una pe zi, care va determina: - compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 1, 2 si 4 si sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate in tabelul 6; - punctul de inmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltica; conform prevederilor de la punctul 8.3;
- caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie sa corespunda cu cele indicate in tabelul 5. Frecventa controalelor In lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr.11.
Tabel 11
FAZA DE EXECUTIE NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII Temperatura de asternere In timpul executiei Etalonarea atelierului de compactare Controlul ocazional de compactare prin carote Reglajul de suprafata: controlul cantitatii medii asternute Reglarea nivelmentului Controlul denivelarilor CATEGORIA DE CONTROL A B C x x x x x x x x FRECVENTA CONTROLULUI permanent la inceputul exec. lucrarilor apoi cnd la un control ocazional se constata o compactare neconforma o carota la fiecare 250 ml de banda zilnic si la sfrsitul lucrarilor de santier in fiecare punct indicat de Inginer in fiecare punct indicat de Inginer
La straturile executate
A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate in timpul executiei C - Controlul de calitate in vederea receptiei
26
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se efectueaza prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placa de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata). Carotele se preleveaza in prezenta delegatului Antreprenorului si al Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel inct ele sa reprezinte ct mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala. Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare si prin incercari de laborator pe carotele prelevate conform 21.1. Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii compactate din strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator din mixtura respectiva. Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa, pe placute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9. Incercarile se efectueaza conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de catre laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat si constau in: - masurarea grosimii stratului; - determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare; - determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras). V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei, se face conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si consta in: - verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform prevederilor STAS 6400; - verificarea grosimii stratului de baza, in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite la incercarea probelor din stratul de baza
executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea stratului de baza; - verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate; - verificarea cotelor profilului longitudinal; se face in axa pentru drumuri si in axa si la rigole pentru strazi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grinda rulanta de 3 m lungime. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in profilului transversal tip al proiectului pentru fiecare strat in parte, pot fi de max. 10%. Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare. Abaterile limita locale admise la latimea stratului fata de cea prevazuta in proiect pot fi cuprinse in intervalul +50 mm pentru latimea caii de rulare si de +25 mm pentru latimea benzii de stationare la autostrazi. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat. Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m. Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente de calea rutiera, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise este de +2,5%. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila. VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de baza, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996.
28
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform art.18. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.
VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: R4a.1 AMORSAJ CU EMULSIE CATIONICA CU RUPERE RAPIDA 0,9 kg/mp R7a STRAT DE BAZA DIN MIXTURA ASFALTICA AB2 cm
29
ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998 Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national. Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme muncii. generale de protectia si
NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998
Norme privind exploatarea intretinerea drumurilor si podurilor.
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE AND 537 III. STANDARDE STAS 42 STAS 60 SR 61 - Bitumuri. Determinarea penetratiei. - Bitumuri. Determinarea punctului inmuiere. Metoda cu inel si bila. - Bitumuri. Determinarea ductilitatii.
30
- Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri.
de
SR 174-2 + SR 174-2/C1
Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere. -Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Bitum neparafinos pentru drumuri. -Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si incercare. - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Piatra naturala pentru constructii. Prescriptii pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice si a compozitiei chimice. - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate si prescriptii generale de executie. - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele
31
STAS 539 SR 662 SR 667
STAS 730 SR 754 STAS 1338/1
STAS 1338/2
STAS 1338/3
STAS 4606
STAS 6200/4
STAS 6400
SR 7970
STAS 10.969/3
naturale. Metoda cantitativa. SR EN 12.697-13 + + SR EN 12.697-13/AC -
de
determinare
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Masurarea temperaturii.
SR EN 12.697-27
- Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
32
6. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD CUPRINS

I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. MATERIALE FOLOSITE II. 1. PAMANT VEGETAL II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE II. 5. APA DE COMPACTARE II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR III. 2. LUCRARI PREGATITOARE III. 3. MISCAREA PAMANTULUI III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR III. 9. FINISAREA PLATFORMEI III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR IV. 3. RECEPTIA FINALA V. MASURARE V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. CONDITII TEHNICE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA III. MATERIALE FOLOSITE III. 1. PAMaNTURI III. 2. VAR III. 3. ZGURA GRANULATA III. 4. CIMENT III. 5. APA III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
7 8 8 8 9 9 9 3 3 3 4 4 5 6 7 8 10 11 17 17 17 18 18 18 22 23 23 24 24 25 8 8 8 9 9 9 9 11 12 13 13 13 15
1
IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 15 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 15 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 16 EXISTENTA 16 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 16 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 17 COEZIV TRATAT CU VAR 17 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 19 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 19 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 21 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 22 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 23 V. RECEPTIA LUCRARILOR 24 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 24 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA 24 LUCRARILOR 24 V. 3. RECEPTIA FINALA 24 VI. MASURARE 25 VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 25 ANEXA - STRATURI DE FORMA 26 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 12 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 12 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 13 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 13 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 13 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 14 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 14 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 14 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 15 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 16 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 17 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 17 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 18 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 19 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 19 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 19 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 19
VI. 3. RECEPTIA FINALA 19 VII. MASURARE 20 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 20 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 21 I. G E N E R A L I T A T I 8 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I.2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 13 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 13 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 15 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 15 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 15 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 16 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 19 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 20 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 20 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 20 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 20 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 21 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 21 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 21 VI. 3. RECEPTIA FINALA 21 VII. MASURARE 21 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 21 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 22 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 9 II. 1. AGREGATE 9 II. 2. FILER 11 II. 3. LIANTI 11 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 12 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 14 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 14 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 15 III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 15 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT 16 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 17
III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA IV. 4. COMPACTAREA IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI
18 20 20 20 20 21 22 24 24 24 27 27 27 28 28 29 29 29 29 30 8 8 8 9 9 9 10 14 14 14 15 15 23 28 30 30 31 34 34 34 35 37 38 39 43 43
4
V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 46 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 46 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 46 LUCRARILOR) 46 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. MASURARE 47 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 47 ANEXA NR. 1 48 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 48 ANEXA NR. 2 52 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 52 ANEXA NR. 3 54 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 54 ANEXA NR. 4 58 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 58 ANEXA NR. 5 60 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 60 I. GENERALITATI 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 9 II. 1. CIMENTURI 9 II. 2. AGREGATE 11 II. 3. APA 15 II. 4. OTEL BETON 15 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 16 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 16 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 16 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 17 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 18 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 3. GEOTEXTIL 19 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 19 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 19 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 24 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 24 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 25 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 26 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 29 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 29 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 29
IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 30 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 30 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 30 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 30 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 32 X. COFRAJE 34 X. 1. COFRAJE 34 XI. OTEL DE ARMATURA 35 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 35 XII. BETOANE 36 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 36 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 36 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 37 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 38 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 42 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 42 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 44 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 44 CIMENT 44 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 45 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 45 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 45 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 45 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 47 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 47 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 47 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 48 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 48 XVI. CANALIZAREA 50 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 50 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 50 CAMINELOR DE VIZITARE 50 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 51 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 51 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 52 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 52 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 55 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 55 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA 56 XX. MASURARE 57 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 57 ANEXA 58
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA I. GENERALITATI I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM I. 2. PLANTAREA STALPILOR III. MASURARE III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE I. G E N E R A L I T A T I II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE V. APLICAREA MARCAJELOR VI. CONTROLUL DE CALITATE VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
58 8 8 8 11 11 8 8 8 9 11 12 12 12
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174-2, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor executate. Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare. Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcatuite, in general, din doua straturi si anume: - stratul superior, de uzura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre; BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate in criblura, BAR16, beton asfaltic rugos; BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat. - stratul inferior, de legatura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblura; BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat; BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat. In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat, acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloza; AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri; AND 553 - realizate cu bitum aditivat.
II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: - cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8; - nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5; - pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora. II. 2. FILER Filerul care se utilizeaza la imbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de creta, conform STAS 539, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2% - coeficientul de hidrofilie max. 1%. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
II. 3. LIANTI Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt:
10
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100; - bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari; - bitum aditivat. Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1.
Tabel 1
Tipul imbracamintii bituminoase Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: - strat de uzura (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri - strat de legatura (fara fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 Tipul liantului
Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri: - strat de uzura - strat de legatura Bitum modificat cu polimeri Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 6080 Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat: - strat de uzura si strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos pentru drumuri: - strat de uzura si strat de legatura Bitum aditivat: - tip D 60/80a - zona climaterica calda - tip D 80/100a - zona climaterica rece Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: - tip D 60/80 - zona climaterica calda - tip D 80/100 - zona climaterica rece
Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.
11
Figura 9
12
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute, imbracamintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnica IIII si pe strazi de categorie tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locuri de parcare, zone cu accelerari si decelerari frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80%, indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii, la care se foloseste. Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537. Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativ AND 553. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, astfel: - bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare; - bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali, prevazuti cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanenta, pentru evitarea separarii componentlor si sistem de inregistrare a temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de minimum 140oC; - bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120140)oC. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877. Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire.
13
II. 4. ADITIVI Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structura specifica polar-apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator. Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare. Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza: - se fie compatibili cu bitumul; - sa fie stabili termic pana la minimum 200oC; - sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia; - sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili. Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Inginerului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii. II. 5. FIBRE Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare. Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice: - epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, in functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform reglementarilor in vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2. II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase, se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor aratate la art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini.
14
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura, pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.
Tabel 2
Tipul mixturii asfaltice Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre Agregate naturale utilizate - criblura sort 4-8 si 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblura sort 4-8 si 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25 nisip de concasare sort 0-4 nisip natural sort 0-4*) filer
Beton asfaltic rugos
Betoane asfaltice bogate cu criblura
Beton asfaltic cu pietris concasat
- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 - nisip natural sort 0-4 - filer criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25 nisip de concasare sort 0-4 nisip natural sort 0-4*) filer pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25 nisip de concasare sort 0-4 nisip natural sort 0-4*) filer pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25 nisip de concasare sort 0-4 nisip natural sort 0-4*) filer
Beton asfaltic deschis cu criblura
Beton asfaltic concasat
deschis
cu
pietris
Beton sortat
asfaltic
deschis
cu
pietris
*)
Conform notei de la tabelul 4
15
Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat, sau il comanda la un laborator autorizat. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului. Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitatea la o 60 C; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 3. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.
16
17
18
19
20
Tabel 3
Strat de uzura Fractiuni de agregate naturale din amestecul total Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % Filer si nisip fractiunea (0,1 4) mm, % Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm, % Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm, % Tipul mixturii asfaltice BA 8 BA 8a 913 BA 16 BA 16m BA 16a 913 BA 25 BA 25a 613 BAR 16 BAR 16m BAR 16a 911 MASF 8 1114 MASF 16 1014 BAPC 16 913 BAD 25 BAD 25m BAD 25a 27 BADPC25 BADPC 25a 27 BADPS 25 BADPS 25a 27 Strat de legatura
Diferenta pana la 100% 2245 3458 3960 4761 4560 6375 1834 5572 3958 3958
NOT: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.
21
Tabel 4
Mrimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0,63 mm 0,20 mm 0,10 mm Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale BA 8 BA 8a 90100 5678 3055 2242 1835 1125 913 Figura 1 BA 16 BA 16m BA 16a 6685 4266 3055 2242 1835 1125 913 Figura 2 BA 25 BA 25a 90100 7290 5480 4061 3050 2040 1535 825 613 Figura 3 Tipul mixturii asfaltice BAR 16 BAR 16m MASF 8 MASF 16 BAPC 16 BAR 16a Treceri prin site cu ochiuri patrate - SR EN 933-2 90100 90100 95100 6174 95100 4459 6682 3953 4055 2537 4266 3042 1928 2025 3055 2131 1622 1922 2142 1825 1320 1320 1835 1115 1216 1115 1125 911 1114 1014 913 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 BAD25, BAD25m, BAD 25a, BADPC 25, BADPC 25a, BADPS 25, BADPS 25a 90100 7390 4261 2845 2035 1432 1030 520 27 Figura 8
NOTA: La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatur se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este n proportie de maximum: - 25% pentru BA8 si BA16; - 30% pentru BA25; - 50% pentru BAD25.
22
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5.
Tabel 5
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice MASF 8 MASF 16 BAR 16m, BAR 16a BAR 16 BA 16m Strat de uzura BA 16, BA 16a BA 8, BA 8a BA 25, BA 25a BAPC 16, BAPC 16a BAD 25m BAD 25, BAD 25a BADPC 25, BADPC 25a BADPS 25, BADPS 25a Continutul de liant din masa mixturii asfaltice % 6,77,5 6,57,5 5,76,2 5,76,2 6,07.0 6,37,3 6,07,0 6,37,3 6,57,5 6,57,5 5,57,0 6,07,5 4,05,0 4,05,0 4,05,0 4,05,0 Clasa tehnica a drumului IV IV IIII IIIII III III II III IVV IVV IVV IVV IIII IV IIIV IVV Categoria tehnica a strazii IIV IIV IIII IIIII III III II III IV IV IV IV IIII IIV IIIIV IV
Strat de legatura
Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.
Tabel 6
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate in criblura: - cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm - cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Betoane asfaltice deschise Raport filer:liant (recomandat) 1,61,8 1,31,8 1,11,8 1,61,8 0,51,4
Strat de uzura
Strat legatura
de
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi in limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul fibrei utilizate. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de specialitate autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la
malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa indeplineasca, in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelele 7 si 8.
24
Tabelul 7
Tipul mixturii asfaltice BA 8 BA 25 BA 8a BA 25a Tipul bitumului D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a BAR 16 BAR 16a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a Clasa tehnica a drumului IVV IVV II III IVV II III IVV I II III III III IVV IVV IV IV IIIV IIIV IVV IVV Categoria tehnic a strzii IV IV II III IV II III IVV I II III III III IV IV IIV IIV IIIIV IIIIV IV IV Stabilitatea (S) la 60oC, kN, min 6,0 5,5 8,5 7,5 6,5 8,0 7,0 6,0 9,0 8,5 8,0 8,5 7,5 6,0 5,5 5,0 4,5 4,5 4,0 4,5 4,0 Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Indicele de Raport S/I, Densitatea aparenta curgere (I), mm kN, mm kg/m3, minimum 1,54,5 1,34,0 1,54,5 1,53,5 1,54,0 1,54,5 1,54,0 1,54,0 1,54,5 1,53,0 1,53,0 1,53,0 1,54,0 1,54,0 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,23,6 2,45,6 1,85,0 1,44,3 2,05,3 1,74,6 1,34,0 3,06,0 2,85,6 2,65,3 2,15,6 1,85,0 1,34,0 1,23,6 1,13,3 1,03,0 1,03,0 0,92,6 1,03,0 0,92,6 2250 25 2250 25 2250 25 2300 Absorbtia de apa, % vol 25
BA 16 BA 16a
2300
25
2300
35
BAPC 16 BAPC 16a
2300
25
BAD 25 BAD 25a
BADPC 25 BADPC 25a
BADPS 25 BADPS 25a
25
Tabel 8
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice BAR 16, BAR 16a, BAD 25, BAD 25a, BA 16, BA 16a, BA 8, BADPC 25, BADPC BA 8a, BA 25, BA 25a 25a, BADPS 25, BADPS 25a 5,0 7600 4200 3600 9,5 3600 3000 4x105
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente: Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min: - zona climaterica calda - zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15oC, min
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.
Tabel 9
Caracteristica Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm - Densitate aparenta, kg/m3, min - Absorbtie de apa, % vol Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare, la 15oC, min Tipul mixturii asfaltice BA 16m BAR 16m BAD 25m 10,0 2,03,5 2350 25 5,0 2900 4500 10,0 2,03,5 2350 35 5,0 2800 4500 8,0 2,03,5 2300 36 9,5 4000 4x105
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 10.
26
Tabel 10
Caracteristica Test Schellenberg, %, max Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm - Densitate aparenta, kg/m3, min - Volum de goluri, % Rezistenta la deformatii permanente: - Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max - Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Numarul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 - Adancimea fagasului, mm: Numarul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15oC, 10-4, max Tipul mixturii asfaltice MASF 8 MASF 16 0,2 0,2 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 6,0 5,0 4,0 < 4,0 3600 1200 9,0 8,0 7,0 < 7,0 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 6,0 5,0 4,0 < 4,0 4000 1000 9,0 8,0 7,0 < 7,0
NOTE: 1 - Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h, calculat pentru traficul de perspectiva. 2 - Zona climaterica rece 3 - Zona climaterica calda
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. Caracteristicile prevazute in tabelele 8, 9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare. Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2. Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4.
In cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. III. 3. STATIA DE ASFALT Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu. In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat, pe computer. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia, variaza cu temperatura astfel incat la 150 oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,11) l. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. Stocarea, incalzirea si dozarea bitumului Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara, evitandu-se supraincalzirea acestuia. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare trebuie verificata frecvent. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%. Stocarea si dozarea filerului La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa
permita dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fata de dozajul din reteta aprobata de Inginer. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Stocarea, dozarea, uscarea si incalzirea agregatelor Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru 1 an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor. Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor, avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime/latime de 3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta. Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).
Tabel 11
Fractiunea, mm 2531,5 1625 816 48 14 0,200,63 0,10,2 00,1 Abateri admise fata de doxaj, % +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei. Stocarea si incarcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui sa fie incalzit. III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.). Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface inainte de autorizarea statiei de asfalt de catre Inginer. III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: 165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori.
Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui. Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori: 170oC 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80; 165oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9). Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului. Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5% si trebuie verificat cel putin odata pe zi. Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator, acestea se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cantaresc, conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea. Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori: 160oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 155oC 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete, sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii. III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari, astfel incat curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta din tabelul 11. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: - calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;
- calibrarea dozatorului pentru liant; - calibrarea dozatorului pentru filer; - a dispozitivelor de masurare a temperaturilor; - verificarea ecranului dozatorului; - verificarea functionarii malaxorului. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei. III. 7. CONTROLUL FABRICATIEI Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cu frecventa mentionata in tabelul 12.
32
Tabel 12
Faza Studiu Natura controlului sau verificarii Studiul compozitiei mixturii Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat, inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea in malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura, inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise indicate in tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere, Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall Categoria* controlului A B C x x x x Frecventa controlului sau a verificarii pentru fiecare tip de produs inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura la inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate permanent permanent la inceputul fiecarei zile de lucru zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice in fiecare ora a programului de lucru zilnic, prin extractii zilnic
x x x x
Executi e
x x x
cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura, in functie de productivitatea statiei
* A - Incercari preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice. B - Controlul de calitate in timpul executiei imbracamintei. C - Controlul de calitate in vederea receptiei imbracamintei.
33
IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera, astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii. IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartat. In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de executie. In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata. Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente;
34
pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase. In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,30,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice. Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm. Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5. IV. 3. ASTERNEREA Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul o repartizatorului, pana la 120 C, se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi, ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct. 18.10.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 13.
Tabel 13
Tipul liantului D 60/80 D 80/100 Temperatura mixturii asfaltice la asternere o C min. 145 140 Temperatura mixturii asfaltice la compactare o C mm inceput sfarsit 140 110 135 100
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul finisorului. Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului, ca urmare a unei intreruperi accidentale. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobarii Inginerului, latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate. Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dupa realizarea unui sector experimental. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare. In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne, depasind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtura repartizata, impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). IV. 4. COMPACTAREA La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte. Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Inginerul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului: - sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj; - planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecarui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului; - temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1.
Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
Tabel 14
Tipul stratului A Compactor cu pneuri de 160 kN Strat de uzura Strat de legatura 10 12 Ateliere de compactare B Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri netede de 120 kN netede de 120 kN Numar de treceri minime 4 12 4 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere-compactare. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare. Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual. Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata imbracamintei va fi protejata, aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Inginerului, pe baza constatarilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 04 mm cu un continut cat mai redus de praf, sub 0,1 mm, in urmatoarele cantitati: a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp; - raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3...5 kg/mp;
b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0,8-1) kg/mp; - raspandire nisip 3...5 kg/mp. IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele: - pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv; - temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi; - modul de compactare: zilnic; - modul de executie a rosturilor: zilnic. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200400 tone de mixtura asfaltica, indiferent de tipul mixturii, in functie de productivitatea instalatiei. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici: la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura: - densitatea aparenta - absorbtia de apa - gradul de compactare aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.
39
Tabel 15
Tipul mixturii asfaltice Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat in criblura: BA 16m BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a BAD 25, BADPC 25, BADPS 25 Densitatea aparenta, kg/m3, min 2300 2300 2250 Absorbtia de apa, % vol Grad de compactare, %, min 97 96
26 47
2300 2250
26
96
2250 2200
38
96
la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentru clasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii, I, II: - rezistenta la deformatii permanente. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60 oC pentru zona climaterica calda, conform metodol;ogiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare. Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16.
Tabel 16
Numarul mediu de vehicule1) < 1500 15003000 30006000 > 6000 Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h, max Temperatura 45oC 6,0 4,0 2,0 < 2,0 60oC 8,0 6,0 3,5 < 3,5 Adancimea fagasului, mm, max Temperatura 45oC 60oC 6,0 9,0 5,0 8,0 4,0 7,0 < 4,0 < 7,0
NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h calculate, pentru traficul de perspectiva.
Controlul compactarii In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
- etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari; - utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; - elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul ca, in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase, se va determina de catre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ. Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte), prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare). Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator, din aceeasi mixtura asfaltica. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. Determinarile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2. Probele intacte, se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate. Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/- 1,5 cm.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.
42
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17.
Tabel 17
Caracteristica Planeitatea in profil longitudinal. Indice de planeitate, IRI, m/km: - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IV - drumuri de clasa tehnica V Uniformitatea in profil longitudinal.1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m, mm - drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica IIII - drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria IV in alte zone decat cele din zona rigolelor) - drumuri de clasa tehnica IIIV Rugozitatea2) - Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT: drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IVV - Rugozitatea geometrica, HS, mm: drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IVV - Coeficient de frecare (GT): drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IIIV Omogenitate. Aspectul suprafetei
1)
Conditii de admisibilitate < < < < 2,5 3,5 4,5 5,5
Metoda de incercare Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu nalizorul de profil longitudinal (APL)
< 3,0 SR 174-2 < 4,0 < 5,0
> 80 > 70 > 60 > 0,7 > 0,6 > 0,55 > 0,95 > 0,7 Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite
STAS 8849
STAS 8849 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Gip Tester
Vizual
NOTE 1 - Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la rigole la strazi.
2 - Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT.
Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.
44
V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS 6400. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect. Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea imbracamintii. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru fiecare strat in parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii. Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect. Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5 mm/m, atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intervalul +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut.
45
VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996. VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) Receptia preliminara a lucrarilor de catre Inginer se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strazi cota in axa de verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor. VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.
46
VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:
R4a.2 AMORSAJ CU EMULSIE CATIONICA CU RUPERE RAPIDA 0,6 kg/mp R8a R9a STRAT DIN BINDER DE CRIBLURA BAD25 6cm STRAT UZURA DIN MIXTURA ASFALTICA MASF16 4cm
47
ANEXA NR. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC
1. DATE GENERALE Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat. Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului. (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant, dar supusa mai intai aprobarii Inginerului. (ii) bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament. In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adica a bitumului modificat. In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica, precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Inginer. 2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de polimeri, astfel incat dupa modificare, bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos.
Caracteristica Penetratie la 25oC, 1/10 mm Punctul de inmuiere, oC, min Ductilitatea la: 13oC, cm, min 25oC, cm, min Punct de rupere Fraas, oC, max Revenire elastica la 13oC, %, min Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): - pierdere de masa, %, max - penetratie reziduala (Pf/Pi.100), %, min - cresterea punctului de inmuiere, oC, max - ductilitate reziduala la 13oC, cm, min - revenire elastica la 13oC, %, min DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2 Conditii de admisibilitate 5570 55 40 100 -15 60 0,8 50 9 40 60 48 Metoda de verificare STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 Reglementari tehnice in vigoare
Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta): - particule sub 5, %, min Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163oC: - diferenta intre punctele de inmuiere, oC, max Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min
80 5 85 STAS 10969/3
Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: - Indice de instabilitate coloidala: maximum 0,5 Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare. Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie sa fie agrementati conform reglementarilor in vigoare. Tipul de polimer sii dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel. Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi propuse de Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. Aprobarea finala intra in sarcina Inginerului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul de mai jos.
Caracteristica Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm - Densitate aparenta, kg/m3, min - Absorbtie de apa, % vol Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare, la 15oC, min Tipul mixturii asfaltice BA 16m BAR 16m BAD 25m 10,0 2,03,5 2350 25 5,0 2900 4500 10,0 2,03,5 2350 35 5,0 2800 4500 8,0 2,03,5 2300 36 9,5 4000 4x105
49
NOTA: Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338/1si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338/2 Inginerul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele incercarilor efectuate de Inginer, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor, conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini, modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). Incercarile ce pot fi executate de Inginer sunt urmatoarele:
Caracteristicile tehnice Incercarea "ORNIERAGE" (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC, la 30.000 cicluri (%) Rezistenta la oboseala la 10oC, 25 Hz, E6 (10-6)
Limite admisibile max. 8 min. 100
Metoda de testare Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC
Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in strainatate, va fi suportat de Antreprenor. 3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica. Transportul La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160oC. Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic. Depozitarea Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale, asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente. Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi urmarita permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic. 4 CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE OBTINERE BITUMULUI MODIFICAT PE AMPLASAMENT
A
50
In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate urmatoarele: (i) (ii) (iii) Temperatura de amestecare Dozajul aditivului pe baza de polimeri Omogenitatea bitumului modificat obtinut. Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat.
51
ANEXA NR. 2 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG

1. PRINCIPIUL METODEI Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, in prezenta temperaturilor ridicate. 2. APARATURA - etupa care asigura temperatura de 170o+2oC; - balanta cu exactitatea de 0,1 g; - pahar Berzelius; - capsula de portelan; - sticla de ceas. 3. PREGATIREA PROBEI DE MIXTURA ASFALTICA TIP MASF Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF, la temperatura de 150oC. 4. MOD DE LUCRU Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0,1 g si se introduce intr-un pahar Berzelius, incalzit in prealabil la temperatura de 170oC. Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se introduce in etuva, incalzita in prealabil la temperatura de (170+2)oC, si se mentine la aceasta temperatura timp de (1 h + 1 min). Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de porterlan, cantarita in prealabil. Se cantareste capsula de portelan cu mistura asfaltica si se determina, prin diferenta, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. 5. EXPRIMAREA REZULTATELOR 5.1. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia: m 1 - m2 p= x 100 (%) m1 in care: m1 - masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, in grame; m2 - masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, in grame. 5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si
a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1). Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia: m - m p= x 100 (%) m1 5.3. Rezultatul este media a doua determinari. 6. INTERPRETAREA REZULTATELOR In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel: p < 0,2 % buna; p = 0,2% acceptabila.
53
ANEXA NR. 3 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

DOCUMENTE DE REFERINTA I. ACTE NORMATIVE - Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national. - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. - Norme generale de protectia muncii. - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat in MO 397/24.08.2000
II. REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 - Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere. - Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri. - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica, cu bitum aditivat.
54
AND 549
AND 553
AND 559
- Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.
III. STANDARDE STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 SR 174-1 - Bitumuri. Determinarea penetratiei. - Bitumuri. Determinarea punctului inmuiere. Metoda cu inel si bila. -Bitumuri. Determinarea ductilitatii. - Bitumuri. Determinarea rupere Fraass. punctului de de
- Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate. - Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere. Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. -Bitum neparafinos pentru drumuri. - Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare. - Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor. - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.
55
SR 174-2+ SR 174-2/C1
STAS 539 SR 662
SR 667
SR 754 STAS 863 SR EN 933-2
STAS 1338/1
STAS 1338/2
- Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si incercare. - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. - Lucrari de drumuri. suprafetelor de rulare. masurare. Rugozitatea Metode de
STAS 1338/3
STAS 6400
STAS 8849
STAS 8877 STAS 10.969/3
- Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri. - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.
56
SR EN 12.697-1 + + SR EN 12.697-1/AC
SR EN 12.697-3+ + SR EN 12.697-3/AC
SR EN 12.697-4 + + SR EN 12.697-4/AC
SR EN 12.697-27
SR EN 12.697-28
57
ANEXA NR. 4 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALE Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele. Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. METODE DE ASTERNERE 2.1. Pregatirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC. Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat. Latimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere. Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic.
3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala. Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%. Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm. 4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament. In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Inginer. Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.
59
ANEXA NR. 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
1. DATE GENERALE Inainte de asternerea materialului geotextil masuri speciale de pregatire a suprafetei suport. Numai utilajele prevazute cu pneuri vor neprotejata a materialului geotextil combinat. In asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau mai fi nevoie de nici un alt strat protector. combinat vor trebui luate fi admise pe suprafata consecinta, este permisa a stratului de baza, fara a
2. METODE DE ASTERNERE 2.1. Pregatirea suprafetei Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularizati. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard 3 m lungime, sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea materialului geotextil combinat Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2. Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0,30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces, aceasta va fi indepartata prin periere. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m. Stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil. Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a
permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material. 3. CARACTERISTICILE MATERIALELOR Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%. In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum 30 KN/m (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,400 kg/m2
61
(iii) (iv)
Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11% Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3,5 mm). In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,140 kg/m2 iar greutatea maxima de 0,160 kg/m2 (iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m. 4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile si va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurarea materialului respectiv, in vederea utilizarii acestuia pe amplasament. Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate, aprobate de Inginer. Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.
62
8. DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. MATERIALE FOLOSITE II. 1. PAMANT VEGETAL II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE II. 5. APA DE COMPACTARE II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR III. 2. LUCRARI PREGATITOARE III. 3. MISCAREA PAMANTULUI III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR III. 9. FINISAREA PLATFORMEI III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR IV. 3. RECEPTIA FINALA V. MASURARE V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. CONDITII TEHNICE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA III. MATERIALE FOLOSITE III. 1. PAMaNTURI III. 2. VAR III. 3. ZGURA GRANULATA III. 4. CIMENT III. 5. APA III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
7 8 8 8 9 9 9 3 3 3 4 4 5 6 7 8 10 11 17 17 17 18 18 18 22 23 23 24 24 25 8 8 8 9 9 9 9 11 12 13 13 13
1
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 15 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 15 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 15 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 16 EXISTENTA 16 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 16 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 17 COEZIV TRATAT CU VAR 17 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 19 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 19 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 21 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 22 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 23 V. RECEPTIA LUCRARILOR 24 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 24 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA 24 LUCRARILOR 24 V. 3. RECEPTIA FINALA 24 VI. MASURARE 25 VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 25 ANEXA - STRATURI DE FORMA 26 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 12 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 12 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 13 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 13 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 13 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 14 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 14 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 14 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 15 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 16 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 17 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 17 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 18 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 19 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 19 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 19
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 19 VI. 3. RECEPTIA FINALA 19 VII. MASURARE 20 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 20 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 21 I. G E N E R A L I T A T I 8 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I.2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 13 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 13 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 15 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 15 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 15 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 16 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 19 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 20 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 20 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 20 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 20 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 21 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 21 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 21 VI. 3. RECEPTIA FINALA 21 VII. MASURARE 21 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 21 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 22 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 9 II. 1. AGREGATE 9 II. 2. FILER 11 II. 3. LIANTI 11 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 12 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 14 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 14 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 15 III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 15 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT 16
III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA IV. 4. COMPACTAREA IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE
17 18 20 20 20 20 21 22 24 24 24 27 27 27 28 28 29 29 29 29 30 8 8 8 9 9 9 10 14 14 14 15 15 23 28 30 30 31 34 34 34 35 37 38 39 43
4
V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 46 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 46 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 46 LUCRARILOR) 46 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. MASURARE 47 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 47 ANEXA NR. 1 48 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 48 ANEXA NR. 2 52 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 52 ANEXA NR. 3 54 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 54 ANEXA NR. 4 58 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 58 ANEXA NR. 5 60 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 60 I. GENERALITATI 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 9 II. 1. CIMENTURI 9 II. 2. AGREGATE 11 II. 3. APA 15 II. 4. OTEL BETON 15 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 16 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 16 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 16 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 17 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 18 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 3. GEOTEXTIL 19 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 19 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 19 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 24 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 24 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 25 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 26 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 29 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 29
VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 29 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 30 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 30 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 30 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 30 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 32 X. COFRAJE 34 X. 1. COFRAJE 34 XI. OTEL DE ARMATURA 35 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 35 XII. BETOANE 36 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 36 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 36 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 37 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 38 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 42 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 42 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 44 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 44 CIMENT 44 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 45 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 45 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 45 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 45 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 47 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 47 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 47 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 48 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 48 XVI. CANALIZAREA 50 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 50 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 50 CAMINELOR DE VIZITARE 50 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 51 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 51 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 52 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 52 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 55 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 55 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA 56 XX. MASURARE 57 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 57
ANEXA DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA I. GENERALITATI I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM I. 2. PLANTAREA STALPILOR III. MASURARE III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE I. G E N E R A L I T A T I II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE V. APLICAREA MARCAJELOR VI. CONTROLUL DE CALITATE VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
58 58 8 8 8 11 11 8 8 8 9 11 12 12 12
I. GENERALITATI I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume: - santuri la marginea platformei; - santuri de garda; - rigole la marginea platformei; - rigole la bordura trotuarului; - rigole de acostament; - casiuri; - lucrari de canalizare; - canale de evacuare; - puturi absorbante; - drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul drumului. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie. In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind: - podurile si podetele; - lucrarile de amenajare si corectare a torentilor; - lucrarile de canalizare pentru ape uzate si de suprafata. I. 2. PREVEDERI GENERALE Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor necesare ce se impun.
II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE II. 1. CIMENTURI Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate: - ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1 - ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1 - ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1 - ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare de ciment.
Tabel 1
Nr. crt. 1 CONDITIILE DE EXECUTIE SAU CARACTERISTICILE ELEMENTELOR Elemente sau constructii cu gropi mai mici de 1,5 m Elemente sau constructii masive avand grosimea egala sau mai mare de 1,5 m Elemente sau constructii din betoane superioare CLASA BETONULUI C 12/15 C 16/20 - C 25/30 C 12/15 C 16/20 - C 25/30 C 28/35 C 32/40 TIPUL DE BETON oricare oricare oricare oricare armat armat TIPUL DE CIMENT P40 I U I U U U Pa35 R R R U I I M30 U I U I I I Hz35 I I U R I I
2 3
NOTA: R - ciment indicat a se utiliza U - ciment utilizat in locul celui indicat I - ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau economice Tabel 2
Nr. 1. 2. 3.
Tipul de mortar Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50 Idem de marca 100 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate
Tipul de ciment utilizabil in lipsa celui indicat a se utiliza indicat F 25 M 30 Pa 35 M 30 Pa 35 M 30

9
Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.
10
Tabel 3
CARACTERISTICI Inceputul prizei Sfarsitul prizei Constante de volume pe turte Rezistent la intindere din incovoiere minim N/mmp - la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile Constante de volum Le Chatelier Rezistente la compresiune min. N/mmp - la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile CONDITII DE ADMISIBILITATE P 40 Pa 35 M 30 Hz 35 1h 1h 1h 1 h 30' < 10 h < 10 h < 10 h < 10 h 30' Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi 3,0 5,0 Marimea volumului 10 35 < 10 mm 15 30 20 35 4,0 5,5
17 40
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii si depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator. Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului. Controlul calitatii cimentului de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului 23. II. 2. AGREGATE Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 - balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 - piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4.
Tabel 4
CARACTERISTICI Forma granulelor b/a c/a CONDITIILE MINIME DE ADMISIBILITATE 0,66 0,33 OBSERVATII Agregatele care nu indeplinesc aceste conditii vor putea fi folosite numai dupa o incercare prealabila a betonului.
Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabelul 5.
Tabel 5
Denumirea impuritatii Corpuri straine - resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor Mica, % , max. Carbune, %, max. Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) Argila in bucati, %, max. Parti levigabile, %, max. Sulfati sau sulfuri Conditii de admisibilitate Nisip natural sau de Pietris sau piatra concasaj sparta Nu se admit Nu se admit Nu se admit 1% 0,5 galbena 1% 2% Nu se admit Nu se admit galbena 0,25 0,5 Nu se admit
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6.
Caracteristici fizico-mecanice Densitate aparenta, kg/mc, min. Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min. Porozitate totala pentru piatra sparta %, max Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max Volum de goluri in stare afanata pentru: - nisip, % max. - pietris, % max. - piatra sparta, % max. Rezistenta la strivire % - in stare saturata, min. - in stare uscata, max. DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2
sa
indeplineasca
Tabel 6
Conditii de admisibilitate 1.800 1.200 2 2 40 45 55 60 15 12
Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min. Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min. Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa initiala, % max.
0,80 90 10
13
Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul in granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8.
Tabel 7
Sortul de nisip 0-2 0-3 0-7 min. max. min. max. min. max. 0,2 5 30 2 21 Treceri, in % prin sita sau ciurul de: 0,5 1 2 3,15 10 45 90 50 85 100 35 75 20 70 90 100 56 87 7,0 100 100
Tabel 8
Balastul pentru betoane 0 - 31 0 - 71 0 - 40 0 - 63 min. max. min. max. min. max. min. max. 3,15 20 50 10 30 Treceri, in % prin sita sau ciurul de: 5 16 20 55 85 30 60 25 25 35 65 55 85 45 80 d max. 80 100 80 100 80 100 80 100
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului 19. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
14
II. 3. APA Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790. Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice Continutul total de saruri gr/l max. Sulfati gr. SO42 / litru max. Substante organice gr/litru max. Cloruri gr.CL/litru max. Azotati gr. NO3/dm3 max. Magneziu gr. Mg2/dm3 max. Materii in suspensie gr. max. Conditii de admisibilitate 4 2 0,5 0,5 0,5 0,5 3
II. 4. OTEL BETON Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea. Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii. Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
15
III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura. III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aiba o structura compacta. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.
Tabel 10
Caracteristici Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min. Rezistenta la inghet-dezghet: - coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max. - coeficient de inmuiere pe epruvete % max. 0,3 25 Conditii de admisibilitate 80
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.
Tabel 11
Caracteristici Forma Inaltimea, mm Dimensiunile bazei, mm: - lungime - latime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max. Conditii de admisibilitate neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o pana 140...180 egala sau mai mare ca inaltimea 80...150 15
16
Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 dimensiunea celei mai mari. III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza: - rezistentele la sfaramare prin compresiune min. 60% - rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12.
Tabel 12
Dimensiuni - lungime, latime a fetei, mm - inaltime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max.
Conditii de admisibilitate 80...140 120..160 15
Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80...200 mm.
17
IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aiba un echivalent de nisip (En) superior lui 40. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI. D 15 > 4 d 85 unde: D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant d 85 - dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conform SR 662 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime. Ca filtru invers se foloseste geotextil. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobat de ICCPDC indicativ NP 075. IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi: tuburi rigide de policlorura de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2 tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2 tuburi ondulate riflate perforate Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 13.
Tabel 13
DIMENSIUNI Diametrul exterior mm Grosimea nominala mm Lungimea ml Greutatea kg/ml Suprafata activa cmp/ml STAS 6675/2-86 TUB P.V.C.rigid 75 3,6 6,0 1,120 24-45 110,0 5,3 6,0 2,610 neperfora t STAS 10617/2-84 TUB P.E. rigid 75 4,3 5-12 0,972 24:45 110,0 6,3 5-12 2,080 neperfora t NI 8500-80 IPMP BUZAU TUB PVC 65,0 0,6 140 0,220 24:45 80,5 0,7 170 0,325 24:45
Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzau) de 80,5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri forate tubate, invelite in geotextil. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la: - intrari si iesiri din caminele drenurilor
- la cap de dren - la cap de aerisire - intre chesoane pentru evacuarea apelor. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D=200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816 - tabel 15. IV. 3. GEOTEXTIL Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ NP 075. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera. Se recomanda utilizarea geocompozitului de tip Geotex.
V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circulara cu cep si buza sau cu mufa, cu talpa sau fara talpa, de diverse diametre conform STAS 816 aratate in tabelele 14 si 15. Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale (tabelele 14 si 15).
19
Tabel 14
Tuburi circulare fara talp cu mufa pentru imbinari umede si uscate Diametru D Grosimea Abatere la perpendic. Lungimea peretilor Abatere a suprafetei frontale pe axe Nominal limit 200 +3 3 1000 26 300 +4 4 1250 36 400 +4 4 1500 42 500 +5 5 2000 50 600 +6 6 2500 58 Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru imbinari umede si uscate Diametru D Grosimea Abatere la perpendic. Lungimea peretilor Abatere a suprafetei frontale pe axe Nominal limita 300 +4 4 1000 45 400 +4 4 2500 50 500 +5 5 58 -
Tabel 15
Tuburi circulare fara talpa cu cepsi buza Diametru D Abatere la perpendic. a suprafetei frontale Lungimea Abatere Nominal pe axe limit 200 +3 3 300 +4 4 400 +4 4 1000 500 +5 5 Grosimea peresilor 26 36 42 50 Diametru D Abatere Nominal limit 200 +3 300 +4 400 +4 500 +5 600 +6 Tuburi circulare cu talpa cu cepsi buza Abatere la perpendic. Lungimea a suprafesei frontale pe axe 3 4 4 1000 5 6
26 36 42 50 58
160 240 320 400 450
20
Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16.
Tabel 16
SPECIFICATIA TUBULUI Tubul interior la care se racordeaza canalul Tubul superior Tubul racord Cot cu mufa DIAMETRUL INTERIOR 500 500 200 200 LUNGIMEA 1085 700 900 1000 315 GROSIMEA 60 60 26 26 STAS 816-80 Fig.19 Fig.20 Fig.21 Fig.12-14
Toate dimensiunile sunt in mm. Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816 precizate in tabelul 17.
Tabel 17
SPECIFICATIA TUBULUI Tubul la partea superioara Tubul de la partea superioara Tubul racord DIAMETRUL 1000 1000 800 1000 LUNGIMEA 1000 1000 500 GROSIMEA 140 120 120 STAS 816-80 Fig.22 Fig.23 Fig.24
Toate dimensiunile sunt in mm. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308, respectiv 3272, conform precizarilor din caietul de sarcini speciale. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton nesclivisit. Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte. Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g sa se obtina un sunet clar, nedogit. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul 18 privind valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medii cu mai mult de 30%.
Tabel 18 DIAMETRUL NOMINAL D MM 200 300 PIERDEREA DE APA LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O) CMC/M LUNGIME (LA TUBURI INTREGI) MAX. 120 160 CMC/DM2 SUPRAFATA DE INCERCARE 1,9 1,7 21
400 500 600
210 270 300
1,6 1,5 1,5
22
Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conform STAS 816, va fi de maximum 6%. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile, incercate conform prevederilor STAS 816 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19. In cazul cand prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667, iar betonul trebuie sa aiba cel putin clasa BC20.
Tabel 19
DIAMETRE NOMINALE D MM 200 300 400 500 600 INCARCAREA MINIMA 27000 30000 32000 35000 38000 P, N/M
Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri. Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn. Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare. La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitia verticala. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile.
23
VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS 1139 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20. Tabel 20
Tipul A B I P Marimea A2 B3 I P Latimea 6+/-2 200 100 300 600 Inaltimea 4+/-5 300 170 300 300 Lungimea 1+/-5 1000;330 750;500 600 400 Observatii Utilizat la trotuare Utilizate la drenarile spatiilor verzi incadramente laterale, etc. Utilizate la intrari Carosabile
Toate dimensiunile sunt in mm. Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21.
Tabel 21
CARACTERISTICI MECANICE Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B kgf/cmp Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm Kgf/cmp Rezistenta la uzura mm max. Rezistenta la inghet-dezghet CONDITII DE ADMISIBILITATE 40 30 1,3 la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri sau stirbituri
Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22.

Tabel 22
DENUMIREA DEFECTULUI Sageata fetelor vazute, 0/00 max. Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm Devieri de la unghiul de 90, % max. Stirbituri, mm max. Crapaturi CONDITII DE ADMISIBILITATE 3 Nu se admit 3 Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25% din proba cu lungime de max. 3 mm si adancime de max. 2 mm. Nu se admit
24
VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2 sau alte tipuri. Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15 respectand intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de sarcini speciale. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.
25
VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere. Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grija Inginerului.
INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR
Tabel 23
Material ul Incercari sau caracteristici care se verifica Examinarea datelor din certificatul de calitate Constante de volum Timpul de priza Ciment Rezistente mecanice la 2(7) zile Rezistente mecanice la 28 zile Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intarziat factorii de alterare Examinarea datelor din certificatul de calitate Parte levigabila Humus Metode conform SR 196/3 SR 196/3 Frecventa incercarilor Incercarea de Incercarea inainte informare de utilizare La fiecare lot O determinate la fiecare lot aprovizionat nu mai putin de 100 t pe o proba medie O proba la 100 t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul aprovizionat La fiecare lot aprovizionat La schimbarea sursei -
SR EN 196-1
SR EN 196/3
Doua determinari pe siloz sus si jos O determinare pe lot de 100 mc 26
Agregate
SR 667 STAS 4606
Corpuri straine, argila in bucati, argila aderenta, continut de carburanti, mica Granulozitatea sorturilor Echivalentul de nisip Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles
STAS 4606
O proba la maxim 500 mc pentru fiecare sort si sursa O determinare pentru fiecare sursa O determinare la maxim 500 mc pentru fiecare sort si sursa
O determinate pe lot de 100 mc O determinare pe lot de 100 mc O determinare pe lot de 50 mc -
SR EN 933/1
STAS 730
STAS 730
Material ul Piatra bruta pentru pereuri si zidarii de piatra
Bolovani pentru pereuri si zidarii
Incercari sau caracteristici care se verifica Examinarea datelor din certificatul de calitate Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata Rezistenta la inghetdezghet Examinarea abaterilor din certificatul de calitate Rezistenta la sfaramare prin compresiune Rezistenta la uzura cu masina Deval
Metode conform SR EN 1926 STAS 6200/15 STAS 730 STAS 730
Tabel 23 (continuare) Frecventa incercarilor Incercarea de Incercarea inainte informare de utilizare La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat Pentru apa potabila nu este cazul. Pentru apa care nu provine din reteaua publica de apa potabila o analiza pentru fiecare sursa La fiecare cantitate aprovizionata La fiecare lot aprovizionat O determinare pentru fiecare sursa O proba pentru fiecare sursa O incercare pe lot de 100 mc O incercare pe lot de 100 mc O incercare pe lot de 100 mc O incercare pe lot de 100 mc Ori de cate ori se schimba sursa sau cand apar conditii de poluare
Apa
Analiza chimica
STAS 790
Otel beton
Examinarea datelor din certificatul de calitate Examinarea datelor din certificatul de calitate
STAS 730 SR EN 933/1
O determinare pe lot de 100 mc O determinare pe lot de 100 mc 27
Material drenant
Echivalentul de nisip Granulometrie
Tuburi PVC sau PE pentru drenuri Tuburi din beton pentru canalizar e
Examinarea datelor din certificatul de calitate Suprafata activa Examinarea datelor din certificatul de calitate Dimensiuni (diametre si grosimi) ecarturi Examinarea vizuala a suprafetelor interioare Examinarea datelor din certificatul de calitate
STAS 818
La fiecare lot aprovizionat Trei determinari pe fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 100 ml si pentru fiecare sursa La fiecare lot aprovizionat Incercari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 ml pentru fiecare sursa Idem
O serie de determinari pe fiecare lot de 100 ml
STAS 818 O incercare pe fiecare lot de 500 mc Idem
Borduri de trotuare din beton
Dimensiuni
STAS 1137
Rezistenta la incovoiere
STAS 1137
28
VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor. Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnanduse in registrul de santier. VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate Bun pentru executie. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executiei lucrarilor. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii transeei, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul aprobat de Inginer la o distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune depaseste 15 centimetri. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.
29
IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare: Mortar M50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand un dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip; Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.
IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen. In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte consistente. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat. IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 24 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.
Tabel 24
CLASA BETONULUI DESTINATIA BETONULUI REZISTENTA CARACTERISTICA RbK N/mmp CANTITATEA MINIMA DE CIMENT mc
30
C 2,8/3,5 C 4/5 C 6/7,5 C 8/10 C 12/15 C 16/20
Beton de umplutura Beton in fundatii masive Beton in fundatii sau elevatii Beton simplu in elevatii si beton slab armat Beton armat Beton armat prefabricat
3,5 5 7,5 10,0 15,0 20,0
115 150 180 240 300 350
31
IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate. Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor: fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5; fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta. In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Codului de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 012 luand in considerare: - dozajul minim de ciment, conform tabelului 24; - lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26; - rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.
Tabel 25
Nr. crt. 1. 2. 3. TIPUL DE ELEMENTE DE BETON Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse MIJLOC DE TRANSPOR T basculante autoagitato r idem LUCRABILITATE NOTARI L2 L3 L4 TASARE cm 3+/-1 8+/-2 12+/-2
Tabel 26
Clasa betonului C 2,8/3,5 ..... C 6/7,5 C 8/10 ..... C 20/25 L2 160 170 Apa, 1/mc pentru lucrabilitate L3 L4 170 185 200
Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul 27. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza: - pentru fiecare sort de agregat +/- 3% - pentru ansamblul de agregate +/- 2%
- pentru ciment +/- 2% - pentru apa totala +/- 5%. Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul betonarii. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 28.
Tabel 27
Agrega t 0-31 0-40 0-70 0-31 0-40 0-70 0-31 0-40 Limite max min max min max min max min max min max min max min max min 02 10 2 10 2 8 1 8 1 8 1 8 1 7 1 6 1 % Treceri in masa prin site sau ciurul de: 1 3 7 16 26 31 A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5 25 42 60 80 100 18 32 50 70 95 28 38 52 74 90 16 28 42 64 82 18 32 45 16 70 77 6 13 22 38 50 57 B. Pentru betoane de clasa < C 12/15 22 37 55 76 100 14 27 45 66 95 20 33 47 69 88 12 23 37 59 80 18 32 45 61 70 77 6 13 22 38 50 57 C. Pentru betoane de clasa > C 16/20 18 32 50 72 100 10 22 40 62 95 16 28 42 64 86 8 18 32 54 78 40 100 95 84 68 100 95 84 68 100 95 71 100 95 100 95 -
Tabel 28
Varsta 7 zile 28 zile C 8/10 11,7 18 Rezistenta la compresiune N/mmp C 12/15 C 16/20 15,3 18,8 23,5 29,6 C 18/22,5 20,8 32,0
33
X. COFRAJE X. 1. COFRAJE Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm. Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5 mm. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
34
XI. OTEL DE ARMATURA XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraj. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul acestuia inainte de betonare. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.
35
XII. BETOANE XII. 1. PREPARAREA BETONULUI Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare: - agregatele cu cele mai mari dimensiuni; - cimentul; - nisipul; - agregatele cu cele mai mici dimensiuni; - apa. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi: - malaxor cu axa verticala 10 tururi - malaxor cu axa orizontala 20 tururi - betoniera cu axa orizontala 20 tururi - betoniera cu axa inclinata 30 tururi. Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi. Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de executie. XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier. Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin vibrare. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet. Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10 timp de 72 de ore. Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 35C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca: - temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40C; - utilizarea apei reci; - evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire; - protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei. Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35, Inginerul va intrerupe betonarea. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice. XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa ordone incercari de control. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari: la 7 zile la 28 zile - compresiune 3 3 - intindere 3 3 Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta. Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar. XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul 29.
Tabel 29
Dimensiuni in m 0,10 0,20 0,50 1,00 2,00 5,00 Tolerante in cm 0,5 0,7 1 2 2 3
Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Tabel 30
Inaltimea in m 1 2 3 5 10 a 1,5 2 2,2 2,6 3,3 Tolerante in cm: b 1,8 2,3 2,7 3,2 4 c 2,3 2,9 3,3 4 5
Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale tolerante b pentru elemente portante cu fruct tolerante c pentru elemente neportante
38
Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime "1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile: - 1/300 - un centimetru.
39
XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte, sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietrei brute. Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa cuprinda intrega grosime a zidului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit. Cand paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine netezit cu mistria. Cand paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1 cm. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o adancime pana la 5 cm si curatate cu apa multa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.
41
XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinala minima va fi: - 0,25% in teren natural - 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.
Tabel 31
DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAMANTURI Pamanturi coezive cu compresibilitate mare Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa: - nisipuri prafoase si argiloase - nisipuri argiloase nisipoase - argile prafoase si nisipoase Pamanturi necoezive grosiere: - pietris (2-20 mm) - bolovanis (20-200 mm) - blocuri (peste 200 mm) Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina: - nisip fainos si fin (0,05...0,25 mm) - nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) - nisip cu pietris PANTA MAXIMA ADMISA % 0,5 1 2 3 3 4 5 0,5 1 2
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
Tabel 32
TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5 - clasa BC 10 Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu DN5: Sectorul Bucuresti Adunatii Copaceni Proiect Tehnic la Nivel de Detalii de Executie Volumul 3.2 PANTA MAXIMA ADMISA % 5 10 12 15 67 42
amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului
43
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii: la ramblee cu inaltimea 3...5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate la ramblee peste 5,00 m. Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta. Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier. XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute. Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta. XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de
ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile. XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.
XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la pct. 33.1. Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 31.3. XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice. XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.
Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.
46
XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de scurgere prin: - drenuri transversale de acostament; - strat drenant continuu; - dren longitudinal sub acostament. Drenurile transversale de acostament au o latime de 25...30 cm si adancime de 30...50 cm situate la o distanta de 10...20 m in functie de panta longitudinala a drumului. Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3...5% si se executa normal pe axa drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca. 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri. In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va fi de minimum 0,3%. XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe, panta prescrisa si distanta intre ele aratate la punctul 37.2. Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei. Odata terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenurile executate carora trebuie sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.
47
XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor Caietului nr. 4, respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE. XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat. Daca se sapa manual latimea acestuia va fi in functie de adancime si anume: - pentru H = 1,00 - 1,50latimea = 0,60 m - pentru H = 1,50 - 2,00latimea = 0,80 m - pentru H = 2,00 - 4,00latimea = 1,20 m. In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min. 25 m. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurare permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pana la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executarea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de: 1,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata; 1,50 m in pamanturi tari. Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa cu taluze. Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a ajuns la cota prevazuta. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0,50 m. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton BC 7,5, la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala de 0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau din balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 30...40 cm grosime si pe masura ce se executa acesta se demonteaza sprijinirile daca acestea exista.
Se interzice intreruperea lucrarilor in stadii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.
49
XVI. CANALIZAREA XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea uscata optima Proctor normal. Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast. XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CAMINELOR DE VIZITARE Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spre amonte. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interiorul unui tipar. El este executat cu mortar in loc. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depasi cu cel putin 10 cm jur imprejur baza gurilor de scurgere. Elementele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M 50. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M 50.
Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va pastra exact forma si panta canalului in continuare. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub. XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal. In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat. Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minimum 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului. Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.
51
XVIII. INCERCARI SI CONTROALE XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind calitatea materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicul se va proceda la: A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor. B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale. C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.
52
Tabel 33
Denumirea lucrarii Natura incercarii - Studiul compozitiei - Incercari la compresiune - Incercari la intindere - Incercare la compresiune - Incercare de plasticitate - Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate - Controlul pozitiei armaturilor - Controlul dimensiunilor sii incadrarii in tolerante - Controlul corectarii finisarii a fetei vazute - Amplasamentul lucrarilor - Dimensiunile si calitatea lucrarilor - Profilul longitudinal sectiunea si grosimea protejarii - Amplasamentul si inclinarea - Dimensiunile - Posibilitatea de scurgere in sant - Amplasament - Cotele radierului - Realizarea corecta a filtrului - Amplasarea camerelor de vizitare - Controlul functionarii - Amplasament - Cotele radierului - Pozarea corecta a tuburilor si realizarea imbinarilor intre ele - Realizarea corecta a umpluturii - Asezarea si executia corecta a gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare - Racordarea intre gurile de scurgere si canalizare - Controlul functionarii - Amplasament - Realizarea corecta a fundatiei - Respectarea cotelor Categoria de control A B C - La fiecare lucrare - La fiecare lucrare Frecventa - Pentru betoane de clase > C 8/10 - Pe parti de lucrare - Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui - Inaintea betonarii fiecarui element - Inaintea betonarii fiecarui element - La fiecare lucrare
Betoane > C 8/10 Betoane < C 8/10 Cofraje Armatura Lucrari executate din beton sau zidarie din piatra bruta sau bolovani Lucrari de protejare a santurilor rigolelor si casiurilor Drenuri transversale de acostament
- La fiecare lucrare
Drenuri longitudinale
Canalizare
Borduri de trotuar
A: Incercari preliminare de informare B: Incercari de control de calitate

C: Incercari de control de receptie
54
XIX. RECEPTIA LUCRARILOR Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie. XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: a. Pentru drenuri: - trasarea si amplasarea caminelor; - executarea sapaturii la cota; - realizarea radierului si pozarea tubului drenant; - la realizarea umpluturii drenante. b. Pentru canalizari: - trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare; - executarea sapaturii, la cote la canal si camine; - pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea; - realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare; - realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea umpluturii la cota finala. c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a. - trasarea; - executia sapaturilor la cote; - executarea cofrajului; - montarea armaturii. d. Drenuri transversale de acostament - la realizarea acestora.
55
45.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala. XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se: concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie; daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate; daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora; conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc.). In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora i recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. XIX. 3. RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.
56
XX. MASURARE XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: D9a 2A7 D3a RIGOLA DE ACOSTAMENT CASIURI PE TALUZ RIGOLA TRIUNGHIULAR DIN BETON TIP I
D10a DREN LONGITUDINAL SUB RIGOLA
57
ANEXA DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

DOCUMENTE DE REFERINTA I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme conditiile de metodologice privind
inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme muncii. generale de protectia si
Norme privind exploatarea intretinerea drumurilor si podurilor.
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE NE 012 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate. Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate. Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice.
III. STANDARDE SR 183-1
SR 183-2
SR EN 196-1
58
SR EN 196-2
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor. Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza si a stabilitatii. Metode de incercari cimenturilor. Determinarea finetii. ale
SR EN 196-3:1995 + + SR EN 196-3:1995/AC
SR EN 196-6 SR EN 196-7
Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment. Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finatii de macinare prin cernere pe proba de 100 g. Ciment Portland. Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate. Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare. Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere. Zgura granulata de furnal pentru industria cimentului. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Apa pentru betoane si mortare. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
SR 227-2
SR 388 STAS 438/1
SR EN 459-2 STAS 539 SR 648 SR 667
STAS 790 SR EN 933-2
Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor SR EN 1097-1 Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval).
59
Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro Devall) STAS 1275 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.
STAS 6400
STAS 10796/1
STAS 10796/2
STAS 10796/3
60
9. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)
SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)
CUPRINS
7 8 8 8 9 9 9 3 3 3 4 4 5 6 7 8 10 11 17 17 17 18 18 18 22 23 23 24 24 25 8 8 8 9 9 9 9
1
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. MATERIALE FOLOSITE II. 1. PAMANT VEGETAL II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE II. 5. APA DE COMPACTARE II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR III. 2. LUCRARI PREGATITOARE III. 3. MISCAREA PAMANTULUI III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR III. 9. FINISAREA PLATFORMEI III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR IV. 3. RECEPTIA FINALA V. MASURARE V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. CONDITII TEHNICE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA III. MATERIALE FOLOSITE III. 1. PAMaNTURI
III. 2. VAR 11 III. 3. ZGURA GRANULATA 12 III. 4. CIMENT 13 III. 5. APA 13 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 13 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 15 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 15 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 15 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 16 EXISTENTA 16 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 16 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 17 COEZIV TRATAT CU VAR 17 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 19 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 19 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 21 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 22 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 23 V. RECEPTIA LUCRARILOR 24 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 24 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA 24 LUCRARILOR 24 V. 3. RECEPTIA FINALA 24 VI. MASURARE 25 VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 25 ANEXA - STRATURI DE FORMA 26 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 12 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 12 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 13 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 13 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 13 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 14 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 14 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 14 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 15 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 16 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 17
V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 17 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 18 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 19 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 19 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 19 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 19 VI. 3. RECEPTIA FINALA 19 VII. MASURARE 20 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 20 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 21 I. G E N E R A L I T A T I 8 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I.2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 13 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 13 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 15 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 15 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 15 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 16 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 19 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 20 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 20 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 20 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 20 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 21 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 21 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 21 VI. 3. RECEPTIA FINALA 21 VII. MASURARE 21 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 21 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 22 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 9 II. 1. AGREGATE 9 II. 2. FILER 11 II. 3. LIANTI 11 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 12
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE
14 14 15 15 16 17 18 20 20 20 20 21 22 24 24 24 27 27 27 28 28 29 29 29 29 30 8 8 8 9 9 9 10 14 14 14 15 15 23 28 30 30 31 34 34 34
4
IV. 3. ASTERNEREA 35 IV. 4. COMPACTAREA 37 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 38 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 39 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 46 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 46 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 46 LUCRARILOR) 46 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. MASURARE 47 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 47 ANEXA NR. 1 48 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 48 ANEXA NR. 2 52 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 52 ANEXA NR. 3 54 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 54 ANEXA NR. 4 58 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 58 ANEXA NR. 5 60 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 60 I. GENERALITATI 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 9 II. 1. CIMENTURI 9 II. 2. AGREGATE 11 II. 3. APA 15 II. 4. OTEL BETON 15 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 16 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 16 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 16 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 17 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 18 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 3. GEOTEXTIL 19 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 19 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 19 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 24 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 24
VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 25 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 26 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 29 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 29 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 29 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 30 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 30 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 30 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 30 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 32 X. COFRAJE 34 X. 1. COFRAJE 34 XI. OTEL DE ARMATURA 35 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 35 XII. BETOANE 36 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 36 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 36 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 37 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 38 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 42 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 42 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 44 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 44 CIMENT 44 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 45 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 45 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 45 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 45 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 47 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 47 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 47 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 48 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 48 XVI. CANALIZAREA 50 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 50 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 50 CAMINELOR DE VIZITARE 50 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 51 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 51 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 52 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 52 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 55
XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA XIX. 3. RECEPTIA FINALA XX. MASURARE XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA I. GENERALITATI I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM I. 2. PLANTAREA STALPILOR III. MASURARE III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE I. G E N E R A L I T A T I II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE V. APLICAREA MARCAJELOR VI. CONTROLUL DE CALITATE VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
55 56 56 57 57 58 58 8 8 8 11 11 8 8 8 9 11 12 12 12
I. GENERALITATI I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate a acestora. OBS. In cazuri speciale cand siguranta circulatiei impune, indicatoarele se pot repeta si pe partea stanga a drumului sau pe console. Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 800 fata de axa caii. La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele: - unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 50 la indicatoarele de avertizare si de 100 la cele de localizare si de presemnalizare. - inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 20. Inaltimea pana la marginea interioara a indicatorului este: -la 1,80-2,20m fata de cota trotuarului in orase. - la 0,60-1,20m pentru indicatoarele instalate in spatii verzi centrale, pe insule de dirijare in localitati sau in afara acesetora precum si refugiile din statiile de tramvai. Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor inferioara fata de cota caii in ax sa fie: - de 1,50m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse; - de 1,30m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare in intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati importante. - de 0,60m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare. Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure inaltimea de libera trecere a autovehiculelor de min. 5,50m. Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea indicatorului este de cel putin 0,50m si cel mult 2,00m.
I. 2. PLANTAREA STALPILOR Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min.40cm in fundatia de beton de clasa C8/10 conform NE 012, respectiv min.80cm cand sunt plantati direct in pamant. Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in acest scop, confectionati conform pct. 3.4 din STAS 1848/2, sau pe stalpii semafoarelor luminoase pentru dirijarea circulatiei, pe stalpi cu alte destinatii,
pe console montate pe stalpi sau pe console incastrate in constructiile existente precum si pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersectiilor. Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate in anexa.
II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei. Verificarile ce se efectueaza sunt: - forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1. La dimensiuni se admit tolerante de 1% pentru indicatoarele metalice; - planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice; - verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi; - aspectul si exactitatea executarii simbolului; - aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta, sa nu aiba incretituri si umflaturi; - aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de 1mm pentru inaltimi ale literelor pana la 130mm si o toleranta de 2mm pentru inaltimi mai mari; la grosimi ale literelor pana la 18mm, se admite o toleranta de 5mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta de 1mm. Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in: - respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute; - modul de prindere pe stalpi; - este interzisa montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa in intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage atentia conducatorilor de autovehicule. Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor pe stalpi se va face conform proiectului de executie.
10
III. MASURARE III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: SB0 SB1.1 SEMNALIZARE SI MARCAJE PE TIMPUL EXECUTIEI PANOURI CU FOLIE REFLECTORIZANTA PENTRU SEMNALIZAREA CIRCULATIEI
SB1.2 STALPI PENTRU MONTAREA SEMNELOR DE DIRIJARE A CIRCULATIEI SB3 SB4 BORNE KILOMETRICE BORNE HECTOMETRICE
11
10. EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE
EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE
CUPRINS
7 8 8 8 9 9 9 3 3 3 4 4 5 6 7 8 10 11 17 17 17 18 18 18 22 23 23 24 24 25 8 8 8 9 9 9 9
1
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. MATERIALE FOLOSITE II. 1. PAMANT VEGETAL II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE II. 5. APA DE COMPACTARE II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR III. 2. LUCRARI PREGATITOARE III. 3. MISCAREA PAMANTULUI III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR III. 9. FINISAREA PLATFORMEI III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR IV. 3. RECEPTIA FINALA V. MASURARE V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. CONDITII TEHNICE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA III. MATERIALE FOLOSITE III. 1. PAMaNTURI
III. 2. VAR 11 III. 3. ZGURA GRANULATA 12 III. 4. CIMENT 13 III. 5. APA 13 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 13 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 15 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 15 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 15 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 16 EXISTENTA 16 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 16 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 17 COEZIV TRATAT CU VAR 17 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 19 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 19 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 21 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 22 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 23 V. RECEPTIA LUCRARILOR 24 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 24 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA 24 LUCRARILOR 24 V. 3. RECEPTIA FINALA 24 VI. MASURARE 25 VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 25 ANEXA - STRATURI DE FORMA 26 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 12 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 12 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 13 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 13 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 13 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 14 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 14 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 14 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 15 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 16 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 17
V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 17 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 18 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 19 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 19 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 19 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 19 VI. 3. RECEPTIA FINALA 19 VII. MASURARE 20 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 20 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 21 I. G E N E R A L I T A T I 8 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I.2. PREVEDERI GENERALE 8 II. 1. AGREGATE NATURALE 9 II. 2. APA 13 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 13 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 15 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 15 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 15 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 16 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 16 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 19 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 20 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 20 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 20 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 20 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 21 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 21 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 21 VI. 3. RECEPTIA FINALA 21 VII. MASURARE 21 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 21 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 22 I. G E N E R A L I T A T I 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 8 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 9 II. 1. AGREGATE 9 II. 2. FILER 11 II. 3. LIANTI 11 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 12
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE
14 14 15 15 16 17 18 20 20 20 20 21 22 24 24 24 27 27 27 28 28 29 29 29 29 30 8 8 8 9 9 9 10 14 14 14 15 15 23 28 30 30 31 34 34 34
4
IV. 3. ASTERNEREA 35 IV. 4. COMPACTAREA 37 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 38 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 39 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 46 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 46 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 46 LUCRARILOR) 46 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. MASURARE 47 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 47 ANEXA NR. 1 48 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 48 ANEXA NR. 2 52 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 52 ANEXA NR. 3 54 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 54 ANEXA NR. 4 58 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 58 ANEXA NR. 5 60 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 60 I. GENERALITATI 8 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 8 I. 2. PREVEDERI GENERALE 8 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 9 II. 1. CIMENTURI 9 II. 2. AGREGATE 11 II. 3. APA 15 II. 4. OTEL BETON 15 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 16 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 16 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 16 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 17 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 18 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 18 IV. 3. GEOTEXTIL 19 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 19 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 19 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 24 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 24
VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 25 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 26 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 29 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 29 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 29 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 30 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 30 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 30 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 30 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 32 X. COFRAJE 34 X. 1. COFRAJE 34 XI. OTEL DE ARMATURA 35 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 35 XII. BETOANE 36 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 36 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 36 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 37 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 38 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 40 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 42 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 42 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 44 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 44 CIMENT 44 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 45 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 45 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 45 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 45 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 47 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 47 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 47 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 48 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 48 XVI. CANALIZAREA 50 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 50 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 50 CAMINELOR DE VIZITARE 50 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 51 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 51 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 52 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 52 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 55
XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA XIX. 3. RECEPTIA FINALA XX. MASURARE XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE ANEXA DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA I. GENERALITATI I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM I. 2. PLANTAREA STALPILOR III. MASURARE III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE I. G E N E R A L I T A T I II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE V. APLICAREA MARCAJELOR VI. CONTROLUL DE CALITATE VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
55 56 56 57 57 58 58 8 8 8 11 11 8 8 8 9 11 12 12 12
I. G E N E R A L I T A T I Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea rutiera.
II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale; Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara solventi organici) Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii. Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare. Marcajele vor fi aplicate cu mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute manual in functie de tipul de marcaj. Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 18 luni . Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece. Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Antreprenorul va supune spre aprobarea Inginerului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-plastic. Materialele trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Inginer. Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu BAST si LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.
III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla. Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati. Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.
IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 1. Marcaje longitudinale care la rndul lor se subdivid in marcaje pentru: - separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ; - delimitarea benzilor; - delimitarea partii carosabile. Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin: - linie simpla sau dubla continua; - linie discontinua simpla sau dubla; - linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua. Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie o singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului; o linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue; o linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii. 1.2. Marcaje de delimitare a benzilor o linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
1.3.1. Marcaje de delimitare a partii carosabile. Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor periculoase ; Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ; Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de benzile principale de circulatie. 1.4. 1.5. Marcaje discontinue Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie; Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile avertizeaza ,,intrarea pe banda. Marcaje pentru supralargirea in curbe Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei; Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul ramas iar banda de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.
2. Marcaje transversale a. de oprire - linie continua avnd latimea de 0,40 m, astfel inct in locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie; b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi .
c. de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50 km/h nu mai mare de 50 km/h In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti indicnd semnele de traversare. d. de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte. 3. Marcaje diverse - de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei; - pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua realizate . - pentru interzicerea stationarii; - pentru locurile de parcare pe partea carosabila: a. transversala pe axa sau marginea caii; b. inclinata fata de aza sau marginea caii; c. paralela cu axa sau marcinea caii; - curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m . 4. Aplicarea Marcajelor Marcajele rutiere realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta, diluabila cu apa trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii. Vopseaua va fi aplicata ca o pelicula de 2000 microni pe amorsa corespunzatoare. Marcajele termo-plastice vor avea vizibilitate buna in toate conditiile. Acestea vor fi aplicate in stricta conformitate cu instructiunile producatorului si cu aprobarea Dirigintelui de santier.
10
V. APLICAREA MARCAJELOR Generalitati Lucrarea poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele operatiuni preliminare: Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia strazilor si de la Politia Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ; Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de circulatie pentru dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante. S-a obtinut aprobarea dirigintelui de santier. Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus : Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata transversala va fi curatata prin perierea cu peria de sarma sau cu alte mijloace aprobate.Inainte de aplicarea materialului termoplastic, se va aplica un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul de marcaj, conform instructiunilor fabricantului; Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat marcajul, inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus. Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele curate si uscate. Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi aplicate cu mijloace mecanice pe un traseu strict definit. Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele similare. Trasarea marcajelor Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare corespunzatoare; Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului; Inginerul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final. Marcajul final Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului; Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic; Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.
11
VI. CONTROLUL DE CALITATE Generalitati Antreprenorul va pregati ,, Planul Controlului de Calitate care va fi aprobat de catre Inginer. Inginerul poate cere teste suplimentare in cazul in care se considera necesar, pentru a se asigura ca lucrarile sunt in conformitate cu Caietul de sarcini. Planul Controlului de calitate va contine, dar nu se va limita la urmatoarele: 1. Masuri care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita inainte de aplicare; 2. Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea; 3. Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.
VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: SB0 SEMNALIZARE SI MARCAJE PE TIMPUL EXECUTIEI
SB1.4 MARCAJ TERMOPLAST LONGITUDINAL
Verificat: Ing. Armando Pezzoni
12

Vol3.2 Lucrari de Drum DN5 PT

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vol3.2 Lucrari de Drum DN5 PT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUTORITATEA CONTRACTANTA Oficiul de Plati si Contractare PHARE AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Ministerul Transporturilor si Infrastructurii BENEFICIAR Compania Nationala de Autostrazi

azi si Drumuri Nationale din Romania

Louis Berger SAS

Manager de Proiect Sef Echipa Proiectare Rev.

Ing. Mircea Radulescu Ing. Armando Pezzoni 00

Intocmit: Ing. Mircea Radulescu

VOLUMUL 3 CAIET DE SARCINI

VOLUMUL 3.2 LUCRARI DE DRUM

DN5: SECTORUL BUCURESTI ADUNATII COPACENI

CAIET DE SARCINI VOLUMUL 3.2 - LUCRARI DE DRUM

Intocmit: Ing. Mircea Radulescu

Verificat: Ing. Armando Pezzoni

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru completat la zi cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

a) Unghiul de frecare interna in grade 10o b) coeziunea materialului KPa 30 60 10 30

350 400 450

ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA

Ordin AND nr. 116/1999

remedierea degradarilor din dezghet. Prescriptii tehnice. STAS 1709/3

STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 2914

. Pamanturi coezive si slab coezive

Var nestins, macinat CL 90 90 5 < 15 > 60 <7 <2 > 50 CL 80 80

Metoda de incercare SR EN 196-22) SR ENV 459-23)

SR 648 pct.5.2 STAS 4242/1 granule sticloase

STAS 730 STAS 4606 STAS 730 STAS 4606

Doua determinari pe siloz (sus si jos)

ANEXA - STRATURI DE FORMA

Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. plasticitate. Determinarea limitelor de

STAS 12.253 SR EN 132 82

3. FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS 1913/5

Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

STAS 1913/15 STAS 12.288 Normativ CD 31

caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 -

4. FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

Tabel 2 BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662

Tabel 3 PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 667

Tabel 5 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate

ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

STAS 4606 STAS 6400 STAS 12.288

5. STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.

Categoria controlul ui* A B x x x

Verificar i conform pct.

Frecventa controlului sau a incercarii pentru fiecare tip de produs

unul la fiecare 400 to mixtura, dar cel putin una pe zi

*) A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate in timpul executiei

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998

Norme privind exploatarea intretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin AND nr. 116/1999

- Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri.

STAS 539 SR 662 SR 667

STAS 730 SR 754 STAS 1338/1

naturale. Metoda cantitativa. SR EN 12.697-13 + + SR EN 12.697-13/AC -

6. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD CUPRINS

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

Beton asfaltic rugos

Betoane asfaltice bogate cu criblura

Beton asfaltic cu pietris concasat

Beton asfaltic deschis cu criblura