Sunteți pe pagina 1din 42

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Marius GABOR

Mircea NEAC~U

Tudor POSTELNICU

I
(

:;;;,.;;,W.':;:"_=I1I;;-'
M(~'
-

-=.:n:=-.

-=q=.~=A==~·

~il
I
I _)

. 1ft.

2 4 4 5- 68

1997

1. PREZENTARE

GENERAL.\.

CONTINUTUL

LucRARII

Indrumatorul de proiectare se adreseaza studentilor sectiei ingineri a Facultatii de Constructii Civile si Industriale din anii IV si V. Poate fi utilizat pentru intocmirea proiectelor de an sau la elaborarea proiectului de diploma. De asemenea, indrumatorul este util inginerilor proiectanti de structuri. Aparitia indrumatorului este determinata de revizuirea Instructiunilor tehnice P85-85, aprobate de Ministerul Luc'rarilor Publice si Amenajarii Teritoriului in 1996, cu denumirea: "Cod pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton arm at", indicativ P85-96. Acesta a adus importante imbunatatiri prevederilor din editia precedents, reflectand in buna masura progresele ingineresti pe plan mondial si national in cunoasterea comportarii structurilor cu pereti de beton armat la actiuni seismice intense ~i in ceea ce priveste model area structurilor pentru calcul ~i procedeele de ca1cul structural si de dimensionare. Modificarile introduse reprezinta elemente de noutate, uneori mai .putin accesibile proiectantilor de structuri civile. Pentru a facilita intelegerea elementelor de principiu sau a metodelor de calcul, Codul pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton armat este insotit de "Comentarii" detaliate privind majoritatea prevederilor continute. Indrumatorul de proiectare a structurilor cu pereti de beton armat vine, de asemenea, in sprijinul utilizatorilor Codului de proiectare, exemplificand modul concret de aplicare a prevederilor noii prescriptii. Indrumatorul contine exemple de proiectare relativ numeroase pentru a putea evidentia cat mai multe probleme care intervin la realizarea unui proiect. S-au avut in vedere si cazuri mai deosebite, care pot aparea la structurile cu 0 alcatuire mai special a, care pot fi ignorate sau gresit rezolvate daca nu se dispune de experienta de proiectare. Exemplele evidentiaza cu precadere aspectele specifice proiectarii antiseismice a peretilor structurali. De asemenea, sunt tratate ~i probleme de proiectare specifice altor elemente care interactioneaza cu peretii structurali, de exemplu, planseele. Exemplele de ca1cul sunt comentate, facandu-se totodata trimiterile la paragrafele celor trei prescriptii sub incidenta carora se afla proiectarea structurilor cu pereti de beton armat. Acestea sunt: [1] Cod pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton annat. Indicativ P85-96. [2] STAS 10107/0-90 Ca1culul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. [3] Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale si industriale. Indicativ PI 00-92. Ordinea reperelor bibliografice in lucrare este ceil indicata mai sus. Exemplele de calcul sunt precedate de 0 schema logica detaliata a operatiilor care alcatuiesc cic1ul de proiectare structurala pentru 0 constructie cu pereti de beton armat.

Multiplicarea a fost efectuata U.T.C.B. sub comanda nr. 0

La urmarirea exemplelor de calcul este recomandabil ca cititorul sa consulte si comentariile, pe marginea prevederilor codului implicate in diferitele operatii de proiectare, din [1]. De asemenea, pentru clarificarea unor probleme de baza ale comportarii e21emente1or de beton annat, inc1usiv la actiuni seismice, este utila consultarea capitolelor de comentarii din Indrumatorul pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale de beton annat de R. Agent si T. Postelnicu, Ed. Tehnica 1992. o lucrare de referinta pentru domeniul proiectarii antiseismice modeme este "Seismic Design of Reinforced Concrete and Masonry Buildings" de T. Paulay si M.l.N. Priestley, Ed. 101m Wiley & Sons, 1992, care contine un important capitol destin at structurilor cu pereti de beton annat. Indrumatorul mai cuprinde 0 anexa in care se prezinta principiile si algoritrnul pentru intocmirea programelor de cal cul automat pentru elernente de forma ~i annare oarecare solicitate la incovoiere cu forta axiala. Metoda utilizata este metoda generals de calcul, conform STAS 10107/0-90, singura admisa pentru proiectarea structurilor eu pereti de beton armat, dar putin cunoscuta de proiectanti.

INDRUMATOR PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR CU PERETI DE BETON ARMAT

Cuprins
• Schema logica a operatiilor de proiectare a structurilor cu pereti de beton annat. • Exemple de cal cui 1. Exemplul 1. Perete structural in consola, sectiune cu bulbi la extremitati. 2. Exemplul 2. Perete structural in consola, sectiune cu talpa. 3. Exemplul3. Perete structural in consola, sectiune in forma de L 4. Exemplul 4. Pereti cuplati. 5. Exemplul 5. Perete structural in consola, sectiune cu bulbi la extremitati ~i gol de u~a localla parter 6. Exemplul 6. Structura cu nucleu central. 7. Exemplul 7. Perete structural prefabricat. Exemplu de calcul al imbinarilor. • Anexa 1. Calculul sectiunilor de beton annat solicitate la incovoiere cu forta axiala.
(

5
9

21 33 41 51 61

75
77

SCHEMA LOGIC;\. A OPERATHLOR DE PROIECTARE A STRUCTURILOR CU PERETI DE BETON ARMAT*


8) Prelucrarea rezultatelor calculului structural ~i detenninarea valorilor infasuratoare (maxime ~i minim e) ale eforturilor in sectiunile semnificative pentru dimensionare. I 7BSERV AIlE Se pot face redistributii ale eforturilor obtinute din ca culul structural, atat intre pereti, cat si intre rigle (vezi 6.2.1, 6.2.4).

* * *

1) Alcatuirea initiala a structurii: dispunerea peretilor in planul constructiei (par. 2.2); alegerea fonne1or ~i dimensiunilor peretilor (par. 2.3); alcatuirea infrastructurii: dispunerea peretilor, alegerea dimensiunilor acestora, dispunerea golurilor in pozitii avantajoase (conform indicatilor din capitolul 9).

2) Identificarea incarcarilor si precizarea marimii acestora: * lncarcari verticale conform standardelor din seria 10101; * incarcari orizontale conform P 100192 (stabilirea valorilor

9) Calculul armaturii longitudinale a riglelor de cuplare: * pentru armaturile dispuse orizontal, in baza prevederilor din STAS 10107/0-90; * pentru armaturile inclinate, cu relatia (6.17). 10) Calculul sectiunilor de la baza peretilor structurali la incovoiere cu forta axiala, pe baza metodei generale din STAS 10107/0-90: * verificarea sectiuni de baza pe baza criteriului ductilitatii minime necesare (relatia 6.7); * dimensionarea armaturilor longitudinale (par. 6.5.2). OBS. Fortele axiale din pereti corespund efectului indirect al fortelor orizontale, stabilit in ipoteza plastificarii tuturor riglelor de cuplare (par. 6.2.6).

3) Stabilirea pe scheme simplificate a valorilor fortelor axiale in pereti (vezi 4.1 si C 4.2.3 ) ~i a fortei taietoare de baza,

1
1

k.,

\If,

13, a).

4) Verificarea preliminara a sectiunilor peretilor (par. 4.2, relatiile 4.1 +4.3) si a sectiunilor riglelor de cuplare (par. 4.3).

5) Schematizarea peretilor pentru cal cui: * stabilirea geometriei axel or (deschideri, lnaltimi de nivel), a zonelor defonnabile ~i a celor de mare rigiditate (vezi 5.4.1); * stabilirea sectiunilor active ale peretilor structurali (conform 5.2.1); * stabilirea sectiunilor active ale riglelor de cuplare (conform 5.2.2); * stabilirea modulilor de rigiditate ale elementelor structurale (conform pet. 5.4.2); * stabilirea nivelului de incastrare al peretilor in schema de calcul.

11) Detenninarea zonei plastice potentiale (zona A) de la baza peretilor (vezi par. 6.1 si relatia 6.1).

12) Detenninarea eforturilor de dimensionare pentru solicitarea de incovoiere cu forta axiala: * detenninarea coeficientului (0 (relatia 6.4 sau 6.6); * detenninarea coeficientului kM (fig. 6.3); * detenninarea momentelor de dimensionare (relatia 6.2 ~i 6.3).
!

~Definitivarea

evaluarii incarcarilor si a gruparilor de incarcari.

I?f~al~u.lul st~ucturii l~ incarcari Of.izontale (conform 5.4.3) si la mcarcan verticale (vezi 5.3, C 5.3 ~l 6.3).

1
1

13) Calcululla mco v oiere cu forta axiala a sectiunilor de pereti din afara zonei plastice potentiale: * verificarea sectiunilor de beton; * dimensionarea armaturii longitudinale (punctul 6.5.2).
A

* determinarea * detenninarea

14) Determinarea valorilor fortelor taietoare de dimensionare: valorilor kQ; fortelor taietoare de calcul cu relatia (6.5).

* Trimiterile

indicate in schema logica se refera la Codul P85196.


5
6

* determinarea valorilor fortelor taietoare de dimensionare * verificarea conditiilor 6.14 si 6.15; * dimensionarea armaturilor transversale (relatia 6.16).

15) Calculul riglelor de cuplare la forta taietoare

(relatia 6.6);

I.---------~-*-:-:-j ~~
,!: ~ __ ~ ~ __ ----~

23) Alcatuirea armarii panourilor prefabricate, conform cap. 8, in cazul II ~ structurilor prefabricate. I
~

* pentru * pentru

16) Calculul peretilor la forta taietoare in sectiuni inclinate: I pereti la care H 1 h :?:1, cu relatia 6.8; pereli la care H 1 h < 1, cu relatia 6.9 ~i respectarea conditi_ei~6_.l_0_.J. !

: 17) Calculul armaturii de conectare in rostul de tumare (cmform ~cedurilor din STAS 10107/0-90). . __ r-1-8-)-C-a-l-cl-Il-u-l-arm-a-tu-r-il-o-r-o-r-iz-o-n-ta-l-e ~in-im~b-:-in-a-n:-:-·le-v-ert----:-ic-Q in cam! structurilor prefabricate: * determinarea valorii fortei de lunecare in rostul vertical; * calculul armaturii orizontale (relatia 6.11).

24) Ca1culul planseelor ca diafragme la fortele seismice orizontale: * precizarea schemei statice; * ca1culul momentelor incovoietoare si a fortelor taietoare; * dimensionarea armaturii longitudinale si transversale; * dimensionarea armaturii longitudinale din centuri, pentru rolul de suspendare a incarcarii transmise de planseu (relatia 6.18); * dimensionarea armaturii din planseu pentru preluarea efectelor datorate tendintelor de oscilate asincrona (relatia 6.19).

i
!

25) Modelarea infrastructurii pentru ca1cul (vezi 5.1..3 ~i 9.3).


___ J
I

26) Ca1culul eforturilor in elementele infrastructurii (vezi 9.2 si 9.3). 19) Alcatuirea sectiunilor peretilor structurali: ~ * verificarea dimensiunilor sectiunilor de beton pe baza criteriilor de la I punctul 7.2; I * detalierea armaturii de rezistenta si a armaturilor constructive pe baza criteriilor de la punctul 7.3 si 7.4; * verificarea conditiilor de armare minima a zonelor de la extremitatile sectiunilor (7.5); * verificarea conditiilor de armare minima in inima peretilor (v. tabelul 3); * alte detalii de alcatuire.
------------,--------------'

27) Ca1culul de dimensionare a elementelor infrastructurii ~i a fundatiilor, conform STAS IOIG7/0-90.

28) Alcatuirea elementelor infrastructurii si ale fundatiilor (punctul 9.4).

20) Prevederea, in situatiile in care este necesar, a armaturii transversale suplimentare: * armatura de confinare, in situatiile in care relatia (6.7) nu este respectata, conform prevederilor de la (7.5.2); * armaturi pentru impiedicarea flambajului barelor comprimate, in zonele cu procente de armare p%:?: 2001Ra, conform (7.5.2).

OBSERV AIlE Schema logica a operatiilor de proiectare a structurilor cu pereti de beton annat implica, daca conditiile de alcatuire nu sunt indeplinite, revenirea la fazele de proiectare preliminare si corectarea alcatuirii structurii in sensul dorit.

21) Armarea suplimentara in jurul golurilor, conform (7.5.4).

22) Alcatuirea sectiunilor riglelor de cuplare, cO.n_£_0_rm_(,_7_.6_,)_.

~~-.---=
-r7

--------------~-------------~

EXEMPLUL

PERETE STRUCTURAL IN CONSOLA. SEcnUNE CU BULBI LA EXTREMIT An

+ 5~iC..-----ii.
I

15~+
=20.;:...0

15014600 5400

If--,~
1400

I 400

I
.

1. Caracteristicile • • • regimul de inaltime: conditii seismice: materiale:

principale

ale structurii

I
[3] [1]; 7.1.1 [2]; 2.1.2.2; Tabel 3 [2]; 2.1.2.4.2; Tabel 6

S+P+7E zona C, k, = 0.20, T, = 1.5 sec, a= 1.0 beton Bc20 R" = 12.5 Nrnnr' rezistente de calcul R: = 0.95 N/mm2

- betonul din inima peretelui - betonul din bulbi

R = m", RO = 0.75 .12.5 '" 9.0 N/mm2 R,=mb' R,o =0.75.0.95",0.7N/mm2 R = mb, R' = 0.85 .12.5 '" 10.5 Nrnm' R, = mb' R,o = 0.85 .0.95", 0.8 Nzrnrrr'

Fig. 1.1 Elevatia peretelui

structural de beton armat.

Fig 1.2 Sectiune transversals.

3. Sectiunea de calcul Sectiunea se echivaleaza corespunzator rezistentei compresiune a betonului din inima peretelui : bbulb,OOhht,ulbRbulb I R= = 500.10.51 9.0 = 583 mm

de calculla

In vederea unificarii calculelor, sectiunea peretelui se echivaleaza printr-o sectiune omogena caracterizata de valorile rezistentelor betonului din inima. In acest scop se considera 0 liitime majorata a bulbilor (vezi pet. 3); caracteristicile de calcul ale betonului, pe sectiunea echivalenta, sunt:

(fig. 1.3)
I

OBSERV A'TIE:

ISo -9.0N/mm2
E, = 27000 Nzmm'

Secjiunea echivalenta reprezentata in fig. 1.3 este utilizata pentru calculele de dimensionare la compresiune ell Incovoiere in planul peretelui.

--t
58+

C
400
1

..
4600 5400

200

LJ
400 1

armaturi PC52 (armaturi verticale ~i orizontale) R, - 300 N/mm2 E. = 210000 Nzmm' armaturi OB37 (etrieri, agrafe) R, - 210 N/mm2 E. = 210000 Nzmnr' Se utilizeaza metoda "A" de proiectare, conform PI00192. Sectiunea de incastrare a peretelui este la nivelul planseului 2. Caracteristicile • • geometrice ale pereteltii (fig. 1.1)

[1]; 7.1.2 [2]; 2.2.1.1; Tabel8 4. Eforturi sectionale [1]; 7.1.2 [2]; 2.2.1.1; Tabel 8 din calculul structuralla

Fig. 1.3. Sectiunea echivalenta de calcul a peretelui.

inciirciirile seismice

(aS)

Fortele seismice aferente peretelui si eforturile sectionale rezultate din calculul structural in gruparea speciala de incarcari sunt date in tabelul 1.1. Tabelull 1 N'r

[3]; 5.1 peste subsol.

Nivelul 8 7 6 5 4 3. 2 I Nota:

in elevatie: H = 23.55 m H, = 3.60 m; H, = 2.85m.

in sectiune: b = 200mm; h = 5.40 m; (fig. 1.2) bulbi hp=400 mm; bp=500 mm; (dimensiunile sunt constante pe inaltimea peretelui)

[1]; 2.3.1; 7.2 .. 1 7.2.2; 7.2.3 4.2; 6.4.1; 6.4.2

S IkNl 143.1 125.8 108.5 91.1 73.8 65.5 . 39.2 21.9 Momentele

. Qs

rkNl

+Ms
[kNml

-Ms
[kNml

~
214.5 523.1 831.6 1140.1 1448.7 1757.2 2065.8 2374.3

Wi
308.5 617.1 925.6 1234.2 1542.7 1851.3 2159.8 2493.1

'143.1 268.9 377.4 468.5 542.3 598.8 638.0 659.9 incovoietoare

407.8 1174.2 2249.6 3584.8 5130.5 6837.2 8655.6 11031.2

din incarcarile

-.

-407.8 -1174.2 -2249.6 -3584.8 -5130.5 -6837.2 -8655.6 -11031.2

verticale sunt neglijabile . 10

..

Verificarea 5. Verifidiri • preliminare ale sectiunii

conditiilor

de al~iituire

[1]; 4.2.3 no = N 1 (bhRJ = 2493.100 / (200.5400.9) = 0.256 max no = 1.5 At 1 Ai + 0.35 = 1.50400.(583-200) 1 (200.5400) + 0.35 = = 0.56 > 0.256 Verificarea din [1] pet. 4.2.1, privind sectiunea minima necesara a peretilor, se efcctuaza pentru ansamblul structurii. Verificarea sectiunii la forta taietoarc de calcul este datil la pet. 11. 6. Lungimca de cal cuI a zonei plastice potenliale + 0.05.23.55 = 3.38 m [1]; 6.1 II

a). Armatura locala de la extremitatile sectiunii - lungimea pe care se distribuie aceasta armature este 550 mm '" 0.1 h =" 0.1 • 5400 = 540 mm - procentul de armare locala p = A, 1 Ab .100= 12.201.1001 (500 ~400 + 200 .150) = = 1.05% > 0.5% = P min b). Armatura distribuita (PC52; 2<1>10/200mm) p = 2.78.5. 1001 (200.200) = 0.39% > 0.20% = Pmin c). Conditii de asigurare a ductilitatii (specifice zonei A a peretelui) - inaltirnea relativa a zonei comprimate S= xl h = 1193/5400 = 0.221 < Slim=O.1(0)+2) = 0.1 (1.04+2) = 0.304 - f14= <l>u 1 <1>,= 6.72 - Meap > M, (11472 kNm > 4989 kNm) Ca urmare, cantitatea de armatura este mai mare dedit minimul necesar asigurarii unei comportari de element de beton armat. 8. Determinarea eforturilor de calcul in sectiunile de la nivelul planseelor

[1]; 7.5.1
[l]; 7.4.1

[1]; 7.4.2 Tabelul3

l, = 0.4 h +0.05H = 0.4.5.40 l, = 3.38m < 3.60m = Hp,

deei zona A (potential plastca), are dimensiunea primului nivel (parter), restul peretelui fiind in zona B (In care se urmareste sa se evi te aparitia de deformatii plastice); fig. 1.4. Fig. 1.4

pEl
c.

R
i :::
I ZonaB

[1]; 6.4.1

.~

--=-1-L

·-:.tic·>oreazonelor A ~i B in perete.

7. Dimensionarea Dimensionarea

armaturilor armaturilor

verticale in sectiunea de la baza longitudinale se face cu metoda generala de

8.1 Momentele incovoietoare in zona B a peretelui. in scopul evitarii aparitiei de deformatii plastice in zona B a peretelui, momentele incovoietoare de calcul se stabilesc cu relatia M = kM0) M, = 1.25 • 1.04. M, = 1.30 M, $ O)Mso (pentru ambele sensuri ale actiunii seismice). Aceste valori se dau in tabelul 1.2 8.2 Fortele taietoare de calcul (asociate momentului capabil din sectiunea in care s-a dirijat formarea articulatiei plastice - la baza peretelui) se determina cu relatiile: . unde: Q=k"oiQs k" = I + 0.03 n = 1 + 0.03 • 8 = 1.24 Q ~ 1.5 Qs si Q 0) = 1.04

[1]; 6.2.2 (6.2)

calcul prescrisa in [2], 3.2.1. Aplicarea ei la calculul sectiunilor este posibila, practic, numai prin utilizarea unor programe de cal cui automat specifice. In anexa se prezinta bazele teoretice ale metodei ~i se dau indicatii pentru elaborarea unui asemenea program de calcul. Armaturile longitudinale in sectiunea de la baza peretelui, calculate pentru valorile de eforturi N = 2493.1 kN si M = 11031.2 kNm, sunt prezentate in fig.l.5. Valorile principalelor caracteristici de rezistenta ~i de deformabilitate ale sectiunii astfel armata sunt: Me,p = 11472.49 kNm • momentul capabil x 1193 mm • inliltimea zonei comprimate 9483.17 kNm • momentul de curgere M, 4989.08 kNm • momentul de fisurare M, 2493.10 kN • forta axiala N • • indicele ductilitatii coeficientul
ARMARE

s 4 Qs

[1]; 6.2.3 [1]; 6.2.3 (6.5)

Rezulta
k" 0) = 1.24 • 1.04 = 1.30 < 1.50 Ca urmare, valorile de calcul ale fortelor taietoare sunt ce1e rninime, conform [1], 6.2.3 (6.5), respectiv 1.5 Qs. Acestea sunt date in tabelul 1.2.

0) = M"p 1 M,
LOCALii.

de curbura f14=<1>.1<1>, f14 0)


ARMATURA DISTRIBUITA

6.72 1.04 (0)=11472.5/11031.2)


AIU"IARE LOCALA

E orturi de cal cui in perete


[1]; 6.2.2. Nivelul 8 7 6 5 4 3 2 1 Ms [kNml 407.8 1174.2 2249.6 3584.8 5130.5 6837.2 8655.6 11031.2 kMO) 1.30 1.30 1.30 1.30 1.30 1.30 1.30 1.04 M IkNml 530.1 1526.5 2924.5 4660.2 6669.7 8888.4 11252.3 11472.5 Qs fkNl 143.1 268.9 377.4 468.5 542.3 598.8 638.0 659.9 12 Q

Tabelul1.2
[];N]

N fkNl 308.5 617.1 925.6 1234.2 1542.7 1851.3 2159.8 2493.1

'\21>10/200 PCS2

214.7 403.3 566.0 702.7 813.5 898.3 957.1 989.9

Fig. 1.5 Arrnatura verticals in sectiunea de la baza peretelui (nive1ul 1). 11

9. Dimensionarea armaturilor vertieale in zona B a peretelui la ineovoiere cu focta axialii

Se prezinta rezultatele caIculului efectuat cu ajutorul programului de calcul automat la fiecare nivel. In numerotarea nivelurilor, parterul se considers nivelul 1 (fig. 1.1). lntrucat conditiile privind dimensionarea armaturilor verticale sunt diferentiate in raport en nivelul de solicitare, caIculul este prezentat pentru fiecare nivel in parte. •
[1]; 6.5.1 In aceasta sectiune se impune 0 majorare a armaturii verticale in raport cu armature de la nivelul 1 (cu armatura de la parter rezulta M,,,, = 10896 kNm). Se poate adopta una din urmatoarele solutii: - se sporeste armatura locals (concentrata in zona bulbilor); - se sporese armaturile distribuite in inima; - se sporese ambele categorii de armaturi. Criteriile pentru alegerea solutiei sunt: - conditiile de innadire a armaturilor (evitarea innadirilor prin sudura etc.); - consumul total de otel, Daca se modifica armaturile din bulbi, pentru aceeasi schema de

Se prefera varianta din fig.1.6.b, deoarece prezinta avantajele unei executii mai simple, preeum si al unei cornportari superioare a peretelui la solicitari seismice (modulul de rigiditate in domeniul postelastic rezulta mai mare etc.). Conditiile de armare minima sunt respeetate eantitatea de armatura fiind superioara aceleia din sectiunea de la nivelul 1 (pet. 7 .a), unde cerintele minime sunt satisfacute, [I]; 7.5.1;TabeluI4 [1]; 7.4.2;TabeluI3

Nivelul Z (N=2159.8 kN, M= 11252.3 kNm)

Nivelul3 (N=1851.3

kN, M= 8888.4 kNm) Propunerea de armare a sectiunii este indicata in fig. 1.7; rezulta Mo.p = 9263.7 kNm > M Verificarea procentului de armatura verticala distribuita in perete: p =100 1 (200.200) .100% = 0.25% > 0.15% = Proin Cerinta privind armarea locala minima (din bulbi) este respectata 4+8).

[1]; 7.4.2;TabeluI 3 (zona seismica F) [1]; 7.5.1;TabeluI4

(vezi nivelurile

Nivelurile 4-;-8
in fig. 1. 8. In functie din tabelul 1.3. Se

dispunere a barelor in sectiune, rezulta ea este necesara armarea cu bare $18 fata de $16 cat s-a utilizat la nivelul I (fig. 1.6.a). Pentru sectiunea armata ca in fig 1.6.a se obtine: M"p = 11858.0 kNm> In cazul modificarii 11252.3 kNm distribuite, (N=2159.8 kN) inlocuirea

Dispunerea armaturilor in sectiune este prezentata de marimea fortei axiale, rezulta momentele capabile constata ca la toate nivelurile Mo.p > M. Momente Nivelul 8 7 6 5 4 cllJl!lbi e M 530.1 1526.5 2924.5 4660.2 6669.7 T a belli u Meap
IKJ m]

armaturilor

este necesara

bar~lor 2$101200 cu 2$12/200mm (fig. 1.6.b}; momentul M"p = 11651.3 kNm> a) 11252.3 kNm

capabil rezulta:

N fkNl 308.5 617.1 925.6 1234.2 1542.7

4635.5 5382.2 6095.7 6835.6 7534.6

12" 18 PC52

..
. \\2,ptO/200 PC52

12" 18 PC52 ~2$8/200 PC52

10" 16
PC52
~O __

b)
4,,16 12" 16 PC52 12/200 PC52 PC52

Fig. 1.7. Armarea longitudinala

a peretelui la nivelul 3.

'. \jzH/200 PC52

PC52 2" 16 PC52

Fig. 1.6. Variante

de armare longitudunala

a peeretelui 13

la nivelul2.

Fig. 1.8. Armarea longitudinala

a peretelui la nivelurile 14

4+8.

Considerand numai criteriul verificarii sectiunii la cornp .iune excentrica, armatura verticala poate aparea ca excesiva. S-a ador tat aceasta armare pentru a se obtine capacitatile de rezistenta necesa.c preluarii momentelor transmise bulbi lor de grinzile de planseu dispuse perpendicular pe planul peretelui (vezi pet. 14). - respectarea conditiei privind procentul minim de annare locala (in bulb): p =A,I Ab .100 = (4.201 + 8.78.5) 1 (400.500 + 200.150) .100 [1]; 7.5.1;TabeluI4 p = 0.62 % > 0.50% = Pmin - annatura vertical a distribuita In inima (2 <I> 8/200) este superioara [I]; 7.4.2 armarii minime 2 <I> 8 1 250; conditia realizata (vezi nivelul 3) 10. Dimensionarea armaturilor privind procentul minim de armare este

. Forta taietoare preluata de beton (Qb) se determina ~l B a peretelui, astfel:

diferit in zona A

Zona A (nivelul I)

Rezulta

Qb= o.se, bh s 0.6 bhR, 0.6 bhR, = 0.6 • 200.5400.0.7. 10-3 = 453.6 kN 0.3ero bh =0.3. N/Ab • bh = = 0.3.2374.3. 1031 (1.32. 106).200.5400. 10-3 = 5828 kN Qb=453.6kN . valoarea minima de pe Inaltimea

[1]; 6.5.2 (6.11)

~bservarie: Forta axiala N s-a consideratcu nivelului (tabelul 1.1) •

verticale in rosturile de tumare

Se considera situatia din rosturile de tumare de la cota superioari a placii planseului (extrados). Verificarea capacitatii de preluare a lunecarilor (fortei taietoan Yn [2]; 3.4.2, (48) rosturile orizontale ale peretelui se efectueaza cu relatia [2]; '3.4.2.5 Loop = Ilr (0.6 N +A", R,) 2: Q unde: Ilr = 0.7, este coeficientul de frecare echivalent; N = forta axiala, normala pe rostul de turnare (N > 0 pt. cornprcjunc); A", = aria de armatura de conectare care traverscaza rostul de turnare (normala pe rost). Calculul este prezentat in tabelul 1.4. Se constata ca Ilr 0.6 • N 2: Q la nivelul 1; in restul sectiunilor sunt necesare [A",= (Q - Ilr N) 1 Ra] stabilite in tabelull.4. Tabelul 1 4 Nivelul 8 SUD 8inf 7 6 5 4 3 2 1 Ariile de annatura necesare N rkNl 214.5 308.5 617.1 925.6 1234.2 1542.7 1851.3 2159.8 2493.1 llro.6N
1.1,=0.7

Zona B Qb = bh (0.7 R, + 0.25 ero) ~unctie de N se determina o, si Qb pentru nivelurile peretelui (zona B); calculul este dat tabelui 1.5

2+8 ale

[1], (6.12)

Nivelul
(i)
I

Ta bel ul1.5
N [kNJ 214.5 523.1 831.6 1140.1 1448.7 1757.2 2065.8
00

O.7R,+ O.25er 0.530 0.589 0.647 0.706 0.764 0.823 0.881

[N/mm']

Qb [kNJ 572.4 636.1 698.7 762.5 825.1 888.8 951.5

Q [kNJ 214.7 403.3 566.0 102.7 813.5 898.3 957.1

Q-Qb [kNJ <0 <0 <0 <0 <0 9.50 5.60

ariile de armatura verticala

8 7 6 5 4 3 2

0.162 0.396 0.630 0.864 1.097 1.331 1.565

Q-O.42N
rkNl 124.6 85.10 144.1 177.2 184.3 165.6 120.8 50.00 <0

A",
lmnr']

Jkl'l]
214.7 214.7 403.3 566.0 702.7 813.5 898.3 957.1 989.9

Rezulta uITl).atoarele'sectiuni • . Nivelul 1 (zona A) . A"o = (989.9-453.6).

necesare ale armaturii transversale:

90.09 129.6 259.2 388.8 518.4 647.9 777.5 907.1 1047.1

sunt sen sibil mal rruci dec at armatura de mCOVOIere obtinuta la pet. 9 . armaturilor transversale la forta tiiietoare

..

..

415 284 480 591 614 552 403 167 0

1031 (0.8.300)

= 2235 rnrrr pe verticala) '

Aria. de ~r:n~tura A"o ~e ~i.spune pe distanta h = 5.400 m (masurata h fimd maltlmea secpunii:

_ A"o =:.2:(~ orizontala in perete + A" centuri + A"plan~eu) Daca _se ne~hJeaza aJJC?rtul ar:na~ril~r din centuri ~i zona aferenta rezuIta ca fiind necesara 0 armatura orizontala, uniform distribuita: 2 A"o/m = 2235rnrn 1 5.400m = 414 mrrr 1 m care corespunde unui procent de armare p = 4141 (200.1000).100%= Deci,
A"o/m A"o/m

de placa,

0.207 % < 0.25% = Pmm' procentului minim de armare: = 500 mnr' 1 m

11. Dimensionarea

[I] ; 6.4.2, Tabelul 3

Verificarea sectiunii de beton (constanta pe inal\imea pcrctelui) la forta taietoare maxima: Q = 989.9kN < 2bhR, = 2.200.5400.0.7/1000 = 1512 kN Aria de armatura orizontala Aao rezulta in baza relatiei: A,o 2: (Q - Qb) 1 (0.8 R,) A,o = suma ariilor de armaturi orizontale interscctate de 0 fisura inclinata la 450, inclusiv armaturile din centuri ~i zona aferenta de placa (bp= 3hp,,+3hpdt)' 15

[I]; 6.4.3

se determina corespunzator = 0.25. 1000.200/100

[I]; 6.5.2.a (6.10)

Se alege armarea cu 2<1>8 200, rezultand armatura efectiva 1 A"o/m = 502 mm' 1 m > 500 mrrr 1 m • Nivelul 3(2) (zona B) A"o = (957.0 - 951.5).1031 (0.8.300) = 40 mm'
16

I"

2445-6-8
sau 0 armatura uniform tlistribuitii pe inaltime 2 A.I =40rnm2/5AOOm=73mm /m .. Rezulta caO~atura orizontala se stabileste functie de procentul mmim (Pmm=0.20%), admis: A.o/m = 0.20.1000.200/100 = 400 ~2 / m .• Se alege armarea cu 2<1>8 250, rezultand armature efectiva / A = 402 mm' 1m> 400 mrn' / m ~oJm Deoarece cantitatea de armatura orizontala in perete la nivelul 3 (unde de armare Q~b este maxim in zona B a peretelui), a .r:~Illl:~ din con?itiile minima, se adoptii aceeasi armare si pe restul inaltimii peretelui A.o/m = 2<1>8/250 12. Dimensionarea (nivelurile annaturilor 2 + 8) din centuri Notii: In vederea respectiirii conditiei de asezare a fiecarei bare verticale la punctul de indoire a etrierilor sau a agrafelor, s-au prevazut agrafele <I> 6 /100 mm (fig. 1.9). [1]; 7.5.1 [1]; 6.4.2, Tabelul 3 si Ca atare, in zona A a peretelui, respecta conditiile: ae::; aemax= 125 rnm, ae::; 6
<I>

etrieriiaferenti

armaturii locale vor

[1]; 7.5.1

mm.lon," 6.16 =

= 96 mm, =4 rnm

<l>e~ e mln = 6 rnm, <I> <l>e~ max100,/4= 16/4 <I>

Se adoptii armarea cu etrieri <1>811 rnm din otel OB37 (fig. 1.9), 00 pnand cont de armarea orizontala din perete 2<1>8/200rnm (modularea distantei si a diametrelor). Sectiunea etrierilor nu trebuie sa respecte conditia de a fi eel putin echivalenta cu a armaturilor orizontale din inima peretelui, deoarece armaturile orizontale din inima peretelui sunt ancorate direct.in bulbi.

Forta de dimensionare (Fj ) a armaturilor din centuri (~cont(i) de la nivelul planseului (i) este diferenta dintre valorile fortelor ~letoare" de calcul (tabelul 1.2) de dedesubtul (Q,) si de deasupra (Qi+l) planseului: . Fi =Qi-Qi+1 iar sectiunea de armatura

[1]; 6.7.4

ZonaB,
(tara deformatii plastice), conditiile [1]; 7.5.1

din centurii

A. con'
di
III

[1]; 6.7.6 (6.22)


centun.

Pe Inaltimea zonei B a peretelui minime privind etrierii sunt: a,::; 15 <I> mm.long" 15.10 = a, ::; ae max= 200 rnm si
<I>,~ <I>
e mln

= 150 rnm,

A.ceot(i) = Fi / (2 R) . In tabelul1.6 este prezentat ca1culul armatunlor

= 6 rnm,
<I>

Tabelul16 Nivelul
(i)

Qi [kN] 214.7 403.3 566.0 702.7 813.5 898.3 957.1 989.9

Fi0,-0,+ 214.7 188.6 162.7 136.7 110.8 84.80 58.80 32.80

Aacent

Armare
4cb12

Se aleg etrieri

8 / 125 rnm ~i agrafe

<I>

6 / 250 mm (fig. 1.9).

Aacent

[mm'] 358 314 270 228 185 141 98 55

efectiva

8 7 6 5 4 3 2 1

452 314 '314 314 314 314 314 314

4<bl0
~10 4dJI0 4<1>10 4cbl0 4~10 ~10

Corelarea armaturii etrierilor cu armatura orizontala din perete nu nu este necesara intrucat armaturile orizontale sunt ancorate in bulb ~i nu prin suprapunere cu etrierii.

COTELE iN P ARANfEzA SUNY VALABILE PENIRU ARMAREA LA NlVELURILE 2 + 8.

13. Dimensionarea

etrierilor din zonele de capat (bulbi)

Fig. 1.9. Arrnarea transversala 14. Verificarea

in bulbi (nivelul transmise

l e-S). de grinzile perpendiculare

ZonaA
In sectiunea de la baza peretelui (zona A) a rezultat inaltimea zonei

bulbilor la eforturile

comprimate

x: x = 1193 rnm < XI = 1641 rnm (vezi pet. 7), deci nu se impun masuri ;ntru confinarea zonei comprirnate Nefiind respectatii conditia: !.l < 2/ R 1.05/100 = 0.0105 > 2/300 = 0.0067 . etrierii trebuie dispusi atfel incat sa fie evitat flambajul zona bulbilor

de beton. . . verticale din

.' arrnatunlor

(a, :s; 10 ,

Bulbii sunt legati la fiecare niveI de riglele unor cadre dispuse transversal planului peretelui. In situatia actiunii seismice pe directia normala la planul peretelui sunt posibile solicitari in domeniul postelastic de comportare ale grinzilor de pe acesta directie (fig. 1.10). In scopul obtinerii unui mecanism de plastificare favorabil pentru cadrul transversal, capacitatea de rezistenta a bulbului ca stalp al cadrului transversal trebuie sa fie suficient de mare pentru a nu fi defonnat plastic. 18

<I>

mm.loo,). 17

Pentru aceasta momentele incovoietoare (M) se determina conform metodologiei aplieate stalpilor care fac parte din structuri in ere, adica:

:--tI

M = kM Ms unde: M=

LIM;~I L
Mf

IS~

2+16 PC52

+ 1+10 AXSEC'f1UNE

soo i M<ap, ulb b [3]; (D2)


I

200

I -I" r----'--'---"';;'_';"_....:,__,J
I

-------------

8+10 PC52

:0;

ISOI

8+10 PCS2 2+16 PCS2

kM =

M,

"IM
~

momentul de calcul in bulb; coeficient cu valoarea 1.4 in cazul constructiilor amplasate in zone le seismiee A+D si eu valoarea 1.2 in cazul zonelor seismice E~F, , momentul Incovoietor in bulb, eonsiderat ea stalp al cadrului transversal, in gruparea speciala de incarcari (GS);
g , cap

+ 1+10

400

1200

Fig. 1,11. Sectiunea

activa de bulb in verificarea

la momente

locale.

1= suma

in toate deschiderile

riglei, a valorilornbsolute de plastific

ale

L Mf

momentelor eapabile in sectiunile sens de rotire;


= suma, in toate desehiderile

.c, pentru acelasi in GS

lntrucat la nivelul ultimei rigle, plastificarea stiilpiJor este acceptata in [3], caleulul momentelor capabile se efectueazii corespunzator nodului de cadru dintre nivelurile 7 ~i 8, unde forta axiala este minima, Fortele axiale si rnomentele in tabelul 1.7, capabiJe ale zonelor de margine sunt date

riglei, a vak

ior momentelor

in sectiunile

de plastificare. Nivelul 8 Jinf) 7 (sup,) Tabelul17 N fkNl 308.5 523.1 A.,. lAb 0.33 0,33 Nbulb
[kN]
Mcapbulb

rkNI1_1_l

102,8 174.4

JIDlll}
133 141

153.4 160.5

Fig, 1.10

Momentele capabiJe din tabelul 1,7 sunt determinate cu un program de cal cuI automat. Aceste valori se compara cu momentele de calcul (M), stabilite conform [3], D2, Nota: 1. In situatiile In care din calculul static nu s-au obtinut valorile momentelor in bulbi din actiuni seismice pe directie normala peretelui, 0 minima conditie de verificare este data de relatia:

Calculul momentelor

eapabile

Se considera situatia alcatuirii uniforme a tuturor grinzilor de pe inaltimea constructiei, astfel ea determinarea mom~~telor eapabile in bulbi se rezuma la ealculul in sectiunea in care acesta este nnrnm (Nbulb= minim)

momentele a nodului.

capabiJe in grinzi si bulbi fiind stabilite pentru acelasi sens de'rotire


Seconsidera ca sectiunea zona din inima peretelui (fig. 1.11);

activa de beton (Abulb) este fermata din bulb si ,0 eu lungimea egala cu de 6 ori grosimea acesteia

Forta axiala aplicata sectiunii active (Nbu1b)se determina

eu rclatia:

2, In cazul dispunerii unor grinzi putemice pe directia normala planului peretelui (in special in zona A), pot rezuIta armaturi importante in bulbi, peste necesarul calculului in planul peretelui, care sa conduca la majorarea momentelor capabiJe ale peretelui. Prin aceasta se mareste atiit forta taietoare efectiva din perete, ciit ~i eforturile transmise la infrastructura si la terenul de fundare.

unde:

N = forta axiala pe intreaga sectiune a peretelui; Abu,b = aria sectiunii active de caleul (Abu,b = 0.44 m'); , , Ab = suprafata total a a sectiunii transversale a peretelui (A, =1.32 rn"),

19

20

EXEMPLUL2
PERETE STRUCTURAL IN CONSOLA. SECTIUNE CU TALPA

Sectiunea echivalenta

de caleul a bulbhlui: 600.10.5/9.0 = 700 rom

bbulb,OCb ~lb Rbulb / R= =

rezulta dimensiunile echivalente ale bulbului: b = 700 rom h = 500 rom

1. Caraeteristieile

prineipale

ale strueturii


[3] [1]; 7.1.1 [2]; 2.1.2.2; Tabelul 3 [2]; 2.1.2.4.2; Tabelul 6

Sectiunea activa de talpa b, (in zona comprimata)

a peretelui [1],5.2.1.b

- talpa se extinde pana la un gol de u~a ~i respecta conditia: ~b", = ~bst

• •

regimul de inaltime:
conditii seismiee: materiale:

S+P+I0 E zona C, 1<, =0 0.20, T, = 1.5 sec, 0.=1.0 beton Be20 RO = 12.5 Nzmm'

< H /10

1.675

< 32.20

/10 = 3.20 m,

R,0 = 0.95 Nzmm'


=0 9.0 N/rom =0 0.7
2

- betonul din inima ~i talpa peretelui - betonul din bulb

rezistente de ealeul R, = mb<; O = 0.75.12.5 R


R,= mb, R,o = 0.75.0.95

deci talpa se considera (Hi = 14.80 m), unde:

in ea1cul eu Iatimea reala pana la nivelul 6 cota +14 80 ' .

Nrmm'

H-H
10

32.2 -14.8 10

1.74>

1.675

R = mb<;RO = 0.85 .12.5 =0 10.5 Nrrnm' R, = rn; R,' = 0.85.0.95 =0 0.8 Nrrnm' armaturi PC52 [1]; 7.1.2 [2]; 2.~.1.l;

.bp = 1.74

+ 0.25 + 1.74

= 3.73 m > 360 m = b p •

real

R. =

300 N/rom E, = 210000 Nzmm' sectiunea de incastrare a peretelui este la nivelul planseului Se utilizeaza metoda "A" de proiectare, 2. Caracteristicile geometrice peste subsol.

Tabelul 8

r~c~_pand cu ni~elul 6, latimea activa de talpa se reduce in functie de inaltimea pana la extrenutatea superioara; valorile b, sunt date in tabelul 2.1.
5,75

conform PIOOI92.

[3]; 5.1

ale peretelui
o en

Peretele analizat in exemplul de ea1cul 2, este activ la actiunile seismice pe eele doua directii principale ale sectiunii (constructiei). Talpa constituie montant pentru peretele longitudinal (pereti cuplati prin rigle). In exemplul de calcul prezentat se considerli cazul solicitarii in planul inimii, in care peretele are schema statica de consola verticala, • in sectiune: bulb 6001500rom;b=2S0rom; h=5.75m (fig. 2.1) peretelui) (fig. 2.1) [1];2.3.1; 7.2.2

" e

oJ

talpa 3600/250 (sectiune constanta pe toatatnaltimea

l'l (I;'

Nivel 1 Subsof

Fig. 2.1 Caraeteristicile geometrice ale peretelui structural din beton armat.

(6.4.1; 6.4.2)

in elevatie:

H =32.20 m H, = 3.20 m; H, = 2.90 m

3. Seetiunea de calcul In vederea unifiearii caleulelor sectiunea peretelui se echivaleaza

Tabelul2.1 Nivelul bp. compresiune b, intindere .Nota: 1+6 3.60 3.60 7 3.15 3.60 8 2.57 3.60 9 1.99 3.60

10
1.41 3.60

II 0.83 3.15 [1],5.2.l.b [1],5.2.1.a

printr-o sectiune omogena caracterizata.de valorile-rezistentelor betonului din inima. In aeest scop seconsidera olatime majoratli a bulbului; caracteristieile de caleul ale betonului, pe sectiunea echivalenta, sunt (v. pet. 1):

Valorile b, din tabelul2.l corespund sectiunii de la cota planseului inferior aferent nivelului.

22 21

4. Eforturi din caIculul structural (in directie transversal a) Tabelut 2? Nivelul 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Nota:

._
peretelui,

7. Dimensionarea armiiturilor verticale in sectiunea de la bazii , Deoarece armiiturile verticale din talpa sunt obtinute din ca1culul in directia longitudinala (peretele cuplat), operatia de dimensionare se refera la armaturile dispuse in zona de intersectie talpa-inimii,'in bulb ~i in inirna

S +Ms -Ms Nsup ~fkN;;l fkN~l fkNl rkNi ~ 126.3 126.3 366.2 -366.2 208.0 385.6 114.9 241.2 1065.6 -1065.6 593.6 771.3 103.5 344.7 2065.3 -2065.3 979.3 1156.9 92.2 436.9 3332.3 -3332.3 1364.9 1542.5 80.8 517.7 4833.5 -4833.5 1750.5 1928.1 69.4 587.1 6536.0 -6536.0 2136.1 2313.8 58.0 645.1 8406.9 -8406.9 2521.8 2699.4 46.7 691.8 10413.0 -10413.0 2907.4 35.3 727.1 12521.6 -12521.6 3293.0 J 23.9 751.0 14699.5 -14699.5 3678.6 }_ 12.5 763.6 17142.3 -17142.3 4064.2 t260;l , . Momentele incovoretoare din mcarcanle verticale 'mt neglijabile; Mornentele pozitive comprima talpa sectiunii. Eforturile axiale sunt date pentru sectiunea activa a p . tclui solieitat eu momente negative (talpa intinsa),

Armiiturile longitudinale in sectiunea de la baza peretelui, calculate la eforturile N = 4260.2 kN ~i M = ± 17142.3 kNm sunt prezentate in fig. 2.3,

3(:;~D?-

1.

--

5, Verifieari preliminare ale sectiunii • no = N / (bhR,) = 4260200 / (250.5750.9) = 0,329 [1]; 4.2.3 nom"" = 1.5 At / Ai + 0,35= 1.5.500.(700-200) / (250.5750) + 0.35 = = 0.610 > 0.329 = no 1. S-a eonsiderat situatia eea mai defavorabila, respectiv At = minim. 2. Verificarea din [1] pet. 4,2,1, privind sectiunea minima necesara a peretilor, se efectuaza pentru ansamblul structurii; 3. Verifiearea sectiunii de beton la forta taietoare este efectuata la pct.l Z. 6. Lungimea de eaIcul a zonei plastice potentiale l, = 0.4 h + 0.05H = 0.4 • 5,75 + 0,05 • 32,20 = 3,91 m l, = 3.91m > 3.20m = Hp (l, - Hp) / Hel = (3,91 - 3,20) 12,90 = 0,245> 0,200 deci zona A (potential plastica) se considera in calcul pe inaltimea primelor douii niveluri, restul peretelui fiind in zona B, [1]; 6.1 Fig. 2.3 Armatura longitudinala in sectiunea de la baza peretelui.

Nota:

Pentru sectiunea armata ca in fig. 2.3 s-au obtinut urmatoarele valori ale caracteristieilor de rezistenta ~i deformabilitate: ~ntru sensul PQzitiv al momentului (eompresiune in talpa) momentul capabil M,ap = 17455.9 kNm x= 323mm • momentul de eurgere M, = 15046.2 kNm x = 1497 mm • momentul de fisurare 8543.4 kNm Mr x =4200 mm • forta axiala N = 4260.2 kN • indieele ductilitati! de curbura f!<p = 10,95 (f!<p=CPu 1 cp,) • eoefieientul co= M"p 1 M, co = 1.018 (co= 17455.9/17142.3)

o ~ x o Zona 8

[I]; 6,2.2.

e-

Fig, 2,2. Zonele A si B considerate in calculul peretelui in directie transversals.

Zona A

Zona B

~ntru sensul negativ al momentului (eompresiune in bulb) • momentul eapabil M,ap = 22096.8 kNm x = 1614 mm • momentul de eurgere M, = 19952.9 kNm x = 2490mm • momentul de fisurare Mr = 13141.9 kNm x = 4792 mm • forta axiala N = 4260.20kN • indieele ductilitatii de curbura f!<p = 4.76 (f!<p=CPu 1 cp,) • coeficientul co= Meap/ M, co = 1.289 (co= 22096.8/17142.3)

[1]; 6.2,2.

23

24

Trebuie observat cli armatura din talpa, pentru rolul de mont_ant in preluarea fortelor in directie [ongitudinala, trebuie sa fi_e.c.at ~ai .apr~p!atii ca arie a sectiunii de cea necesara dincalcul pentru a nu man u:utll capacitatea de rezistenta a peretelui indirectia transversals. Cre~~erea rez!ste~t~! ~a momen~ incovoietor peste eel strict necesar sporeste forta taietoare efectiva din perete ~! actiunile asupra infrastructurii Verificarea conditiilor ~i fundatiilor. de alcatuire [I]; 7.5.l [1]; 7.5.l; Tabelul4

x = 323.4 mm < 2 h, = 2.250=500 mm Se constata respectarea conditiilor din [I], pet. 6.4.2, fig. 6.6.b. 8. Eforturi de cal cuI in perete

8.1 Momentele incovoietoare in zona B a peretelui


In seopul evitarii aparitiei de deformatii plastiee in zona B a peretelui, momentele incovoietoare de ealcul se stabilese eu relatia M=kMooMS in care se considera pentru fieeare sens de solicitare valoarea 00specifica: • • Cazul solicitarii Cazul solicitarii eu momente cu momente pozitive: negative: kMoo= 1.25 • 1.018 == 1.272 kMoo= 1.25 • 1.289 = 1.611 incovoietoare de caleu!. [1]; 6.2.2 (6.2)

a). Armatura locals in zona cu bulb .,. _ _ lungimea de sectiune pe care se distribuie armatura este 750 mm > 0.1 h == 0.105750 = 575 mm _ procentul de armare locala Armature: 8~20+ 6~16= 3718 mm' p = A. / Ab = 37181 (600.500 + 250.250). p='1.02% > 0.5% =Pmin

In tabelul 2.3 sunt date valorile momentelor 100 = 1.02%

b). Armature Iocala in zona de intersectie ~u ~Ip~ _ -inaltimea de sectiune pe care se d!stnbUle armatura este 575 mm = 0.1 h = 0.1.5750 = 575 mm _ procentul de armare locala Armarura: 12~12 = 1356 mm' p = A. / Ab = 1356/ [(750 + 325).250]. P = 0.50% = Pmin = 0.50% . c). Armatura distribuita in inima (PC52; 2~ 10 /200 mm) p = 2.78.5/ (200.250). 100 = 0.31% > 0.20% = Pmin (specificezonei A a peretelui)

[1]; 7.5.1 [1]; 7.5.1; Tabelul4

8.2 Fortele tdietoare de calcul (asoeiate momentului eapabil din sectiunea in care s-a dirijat formarea articulatiei plastice) sedetermina pentru sensul de actiune care conduce la valoarea maxima acoeficientului 00(momente negative):
Q =~oo cu limitarile: Q 2: 1.5 Qs si Q s 4 Qs unde: ~ = 1+ 0.03n = I + 0.03.11 = 1.33 00= 1.289 (valoarea maxima) rezulta ~ 00= 1.33.1.289 = 1.714 date in tabeluI2.3. Tabelul23 +M(2) [kNml 465.80 1355.5 2627.1 4238.7 6148.2 8313.8 10693.6 13245.3 15927.5 14964.1(5) 17455.9(6) _M(3) [kNml 590.00 1716.7 3327.2 5368.3 7786.8 10529.5 13543.5 16775.3 20172.1 18947.7(5) 22096.8(6)
N<4)

o,

[1]; 6.2.3 (6.5)


[I]; 6.2.3

100 = 0.50%

[1]; 7.4.2; Tabelul 3

deci ~oo>1.5 ~i ~oo<4 => Q=1.714Qs Valorile fortei taietoare de caleul (Q) sunt, de asemenea, Nivelul 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
(I)

d). Condtii de asigurare a ductilitatii •

Qs
[kN]

Cazul solicitarii cu momente pozitive . _ inaltimea relativa a zonei comprimate . S = xIh = 323.4 / 5750 = 0.056 < Slim=0.1(00+2) = 0.1(1.02+2).~ Rezulta ca nu sunt necesare masuri pentru confinarea betonului a sectiunii in talpa. (1l<i>=~u/~,=1O·95).. (17455.6> 8543.4, dec! sectlUnea'nu
r

+Ms [kNml 366.20 1065.6 2065.3 3332.3 4833.5 6536.0 8406.9 10413.0 12521.6 14699.5 17142.3

-Ms [kNml 366.20 1065.6 2065.3 3332.3 4833.5 6536.0 8406.9 10413.0 12521.6 14699.5 17142.3

Q(I)
[kN]

[kNl

0.302
In

[1]; 6.4.1

zona comprimata -~u>~, _ M, »M, •

este subarmata)

Cazul solicitarii cu momente negative _ inaltimea relativa a zonei comprimate . S = xIh = 1614/5750 = 0.281 < Slim=0.1(00+2) = 0.1(1.29+2) ~ ?.329 Rezulta ca nu sunt necesare masuri pentru confinarea betonului In

[11; 6.4.l

zona comprimata a sectiunii in bulb. _~ >~ (1l<i>=~u/~,=4.76) ,_ _ Mu >Mr (22096.8 > 13141.9, deci sectiunea nu este subarmata) e) Verificarea la stabilitate a zonei comprimate ..' Aceasta verificare se efectueaza pentru compresiune • In directie longitudinala, 11p=250 mm > H, / 15 ~ 320~ ~ 15 = 213~_ deci nu exista riscul de instabilitate geometnca. • tn directie transversala, eu talpa in zona comprimata : (Ab> 4 h, =1000 mm) _ talpa. [1]; 6.4.2

126.3 241.2 344.7 436.9 517.7 587.1 645.1 691.8 727.1 751.0 763.6

216.5 413.4 590.8 748:8 887.3 1006.3 1105.7 1185.7 1246.2 1287.2 1308.8

385.6 771.3 1156.9 1542.5 1928.1 2313.8 2699.4 3085.0 3470.6 3856.3 4260.2

In

pentru care talpa este ,montant lamelar:

Calculul din tabelul 2.3 s-a efectuat astfel: Q = 1.714 Qs (2) +M = 1.272 (+Ms) (3) -M = 1.611 (-Ms) (4) N = Ninr (pentru sectiunea activa cu talpa intinsa si bulb eomprimat); (5) Pentru nivelul 2, care face parte din zona A, momentele s-au calculat considerand
(6)

kM = 1.00 ~i valorile 00corespunzatoare sensului de actiune al fortelor orizontale; Valorile momentelor in sectiunea de la baza peretelui (sectiunea de plastificare) sunt valorile momentelor capabile.

25

26

9. Dimensionarea anniiturilor verticale la nivelurile la Incovoiere cu foctii axiala

2 ..;.II

Intrucat conditiile privind dimensionarea arms urilor verticale sunt diferentiate In raport eu nivelul de solicitare, calculul este prezentat pentru fiecare nivel ~i sens de actiune in parte.

Nivelul2

(N = 3856.3 kN, +M = 14964.1 kNm, -M = 18947.7 kNm)

[1]; 6.5.1

La nivelul 2 (etajul 1), aflat in zona A, se pastreaza armarea nivelului 1. Rezulta momentele eapabile ceva mai mari dedit cele care corespund strict diagramei de momente stabilita functie de momentul capabilla baza peretelui si distributia admisii a forte lor orizontale. In aceste conditii, teoretic, deformatiile plastice nu s-ar extinde pe toata inaltimea nivelului 2. Pe >m"jderente de siguranta insii, si la nivelul 2 se vor adopta rnasurile de arr -re mai severe corespunzatoare zonei plastice potentiale. pentru sensul pozitiv a1 momentu1ui • • • • • momentul capabil (ultim) momentul de curgere momentu1 de fisurare forta axiala indicele ductilitatii de curbura (compresiune M"p M, M, N in talpa,

= 16636.5 kNIT = 14338.8 kNm 8072.3 kNm 3856.3 kN 11.12 In bulb) a. Nivelul3

f4

pentru sensul negativ al momentului • • • • • momentul momentul momentul capabiJ (ultim) decurgere de fisurare de curbura

(compresiune M"p Me M, N

= 21228.5 kNm = 18979.2 kNm = 12380.0 kNm = 3856.3 kN 5.48

h. Nivelul4

forta axiala indicele ductilitatii

f4

Asigurarea conditiilor privind procente minime de armare locala in zona eu bulb, intersectia eu talpa ~i in inima este respectata (similar cu nivelul 1; v. pet. 7). Cerintele de ductilitate 1a nivelu1 2 sunt asigurate intr-o masura sporita fatii de nive1u1 I, datorita redueerii fortei axia1e N.

Nivelul

(N=3470.6

kN, +M= 15927.5 kNm, -M= 20172.1 kNm) a annaturii vertica1e In momentul incovoietor de (din bulb ~i din zona de in sectiunea peretelui de pentru cele doua sensuri x = 299.2 mm x =1267.3 mm

III aceasta sectiune apare necesara 0 majorare raport eu armatura de la nivelul 2 ( zona A), deoarece cal cui este rnai mare, iar forta axiala mai mica. S-a adoptat soluta majorarii armaturilor locale intersectie cu talpa). Dispunerea armaturilor verticale la nivelul 3 este data in fig. 2.4.a. Momentele capabile de solicitare a sectiunii sunt: +M"p = 16883.2 kNm > 15927.5 = M - M"p = 21173.1 kNm> 20172.1 = M
plastice),

Incepand de la nivelu1 3, perete1e face parte din zona B (fara deformatii ca atare verificarea conditiilor de alcatuire nu se refera pct.6.4.2 din

c. Nivelul5 Fig.2.4 Amii~ura longitudinalii In perete

d. Nivelurile

6+11

[I ].
27

28

.. ,-1

Conditiile de ampre sunt respectate deoarece s-a dispus mai multa arrnatura dedit in sectiunea de la nivelurile 1 si 2 (pet. 7, a), unde cerintele privind armarea minima sunt indeplinite.

[I]; 7.5.1;TabeluI4 [1]; 7.4.2;TabeluI3

10. Dimensionarea

armiiturilor

v~rticale in rosturile de furnare

Nivelul4

(N=3085.0

kN, +M= 13245.3 kNm, -M= 16775.3 kNm)

Se considera situatia din rosturile de turnare de la cota superioara a placii planseului, Verificarea capacitatii de preluare a lunecarilor (fortei taietoare) in rosturile orizontale de turnare ale peretelui se efectueaza cu relatia Leap= J.l.r(0.6N + unde:

Solutia in fig. 2.4.b. sectiunii sunt: +Mc." - Meap

de armare vertical a a sectiunii de la acest nivel este reprezentata Momentele capabile pentru cele doua sensuri de solicitare a = 13974.9 kNm > 13245.3 =' M = 19234.1 kNm> 16775.3 = M (N=2699.4 din sectiune x = 271 rnm x =1210 rom

A.c

R.) ~ Q

[2]; 3.4.2, (48)

J.l.r eoefieientul de frecare eehivalent; !lr = 0.7 pentru eazurile eurente; = N = forta axiala de eompresiune, normal a pe rostul de turnare; [2]; 3.4.2.5 (in zonele seismiee A+E, forta axiala Neste afectata cu coeficientul 0.6) A.e = aria de armatura intinsa care traverseaza (normal a pe rost). rostul de turnare [2]; 3.4.2.5

Nivelul5
Armatura

kN, +M= 10693.6 kNm, -M= 13543.5 kNm) este datil in fig. 2.4.c; momentele 10693.6=M 13543.5 = M capabile au

rezultat: +Meap = 11880.2kNm> - Meap = 17515.4 kNm> x=244mm x = 967 rom

Se constata ca 0.6J.l.rN ~ Q (tabelul 2.5) la nivelurile 1+5. In restul peretelui armatura verticala dispusa pentru preluarea eforturilor de incovoiere este suficienta ~i pentru indeplinirea rolului de conectare. Astfel la nivelul 11 (intradosul planseului terasa), unde diferenta Q-0.6J.l.rN este maxima, rezulta: A.e
nec

Nivelurile 6+11

= (Q - 0.6J.l.rN) / R,.

iz:

129400/300=

431 rom'

Dispunerea armaturilor in sectiune este prezentata in fig. 2.4.d. In functie de rnarimea fortei axiale ~i sectiunea activa a talpii , rezulta momentele capabile din tabelul 2.4. Tabelul24 Nivelul 11 10 9 8 7 6 +M [kNm] 465.80 1355.5 2627.1 4238.7 6148.2 8313.8 +Meap [kNm}_ 5459.3 6291.5 7117.2 7942.3 8766.0 9582.6 -M [kNml 590.00 1716.7 3327.2 5368.3 7786.8 10529.5 -M

care este mult inferioara ariei armiiturii efective (v.

pet.

9, fig. 2.4.d)

Tabelul25 Nivelul N
[kN]

N
jkN]

0.6!!tN
.W"O.7

Q
_[kN)

Q-O.6J.l.tN [kN]

[leN;;1

11 sup

8607.8 11627.8 12837.5 14027.0 15185.2 16290.3

385.6 771.3 1156.9 1542.5 1928.1 2313.8

l linf
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Momentele capabile din tabelul 2.4 sau detem'iinat in raport cu axa teoretica a peretelui considerata in calculul structural (Yg = 2.19 m). S-a considerat 0 axa rectiliniepe toata inaltimea peretelui (desi Yg se modi fica functie de latimea activa de placa) pentru simplificarea calculelor statice; totodata s-a pastrat constanta excentricitatea fortei axiale gravitationale Ng• Eforturile Mg, stabilite prin calculul ansamblului structurii, au rezultat cu valori neglijabile. Considerand numai criteriul verificarii sectiunii la compresiune excentrica, rezulta ea armatura verticala este in exces (Meap» M). Varianta propusa in fig. 2.4.d s-a adoptat luandu-se in considerare ~i urmatoarele aspecte: • respectarea conditiei privind procentul minim de armare locala in bulb p =A./ A, 100 = (8 •. 201 + 4.78.5) / (600.500 + 250.250).100 [I]; 7.5.I;TabeluI4 p = 0.506 % > 0.50% = Pmin • armarea.bulbilor trebuie sa satisfaca si din punctul de vedere al rolului de stalp al cadrului longitudinal (vezi exemplull, pet. 14).

208.0 385.6 771.3 1156.9 1542.5 1928.1 2313.8 2699.4 3085.0 3470.6 3856.3 4260.2

87.4 161.9 323.9 485.9 647.8 809.8 971.8 1133.7 1295.7 1457.6 1619.9 1789.3

216.5 216.5 413.4 590.8 748.8 887.3 1006.3 1105.7 1185.7 1246.2 1287.2 1308.8

129.4 54.6 89.6 104.9 101.0 77.5 34.5 <0 <0 <0 <0 <0

II Dimensionarea

armaturilor

din centuri [I]; 6.7.4

Forta de suspendaretf', ) de la nivelul planseului (i) se determina in funcjie de fortele taietoare de caleul (tabelul 1.2) de dedesubtul (Q;) ~i de deasupra (Q;+I) planseului: F, =Q, -Q,+I iar sectiunea de armatura din centura A. cent (il = F;I (2 R,.) A.
centt'I)

[I]; 6.7.6 (6.22)

In tabelul 2.6 este prezentat caleulul armaturilor din centuri.


30

29

Tabelul26 .,;.,.;" Nivelul


(i)

Rezulta urmatoarele

sectiuni necesare ale armaturii transversale:

Qi
[kN]

II 10 9 8 7 6 5 4 3 2 I

216.5 413.4 590.8 748.8 887.3 1006.3 1105.7 1185.7 1246.2 1287.2 1308.8

Fi= Qi-Qi+ 216.5 196.9 177.4 158.0 138.5 119.0 99.4 80.0 60.5 41.0 21.6 armaturilor

A-:tcent

[mnr']

Arrnare efectiva 4q,12 4q,12 4cbl0 4q,10 4q,10 4q,10 4q,10 4q,10 4q,10 4q,16 4cbl6

A-acent

[mm']

Nivelul l (zona A)

361 328 296 263 231 198 166 133 101 68 36 transversale

452 452 314 314 314 314 314 314 \I


·----11

A.o = L(A. orizontala in perete + A. centuri + A.plan~eu) Daca se ia in considerare aportul armiiturilor din centuri (4<p16 = 804 mm'), rezulta ca fiind necesara 0 armature orizontala, uniform distribuita: A.o/m = (2938 -804)mm2 / 5.75m = 371 mnr' / m care corespunde unui procent de armare
p= 371 / (250. 1000). 100%= 0.15% < 0.25% = Pmin procentului minim de armare: = 625 mm' / m Deci

A.o = (1308.8 - 603.7). 103/ (0.8.300) = 2938 mrn' Aria de armatura A.o se dispune pe distanta h = 5.75 m (masurata pe verticala).

[1]; 6.4.2, Tabelul3

3l/

80
804

II

A.o/m se stabileste corespunziitor A.o/m = 0.25. 1000.250/100

"...-----1

Se alege armarea cu 2<p10 / 200, rezultand armatura efectiva A.o/m = 785 mnf / m > 625 rnm' / m

12 Dimensi.onarea

la forta taiet: -re

• [I]; 6.4.3

Nivelul Z (zona A)

Verificarea sectiunii de beton (constants pe inaltimea perct, la forta taietoare maxima: Q =1308.8kN < 2bhR, = 2.250.575000.7/1000 = 2012 kN Aria de armatura orizontala A.o rezulta in baza relatiei: A.o ~ (Q - Qb) / (0.8 R.) A = suma ariilor de armaturi orizontale intersectate de 0 fisura inclinata la 450 '0 inclusiv armaturile din centuri ~i zona aferenta de placa (bp=3h., ,,+3h., ",). F orta taietoare preluata de beton Qb rezulta: in zona A (nivelurile I si 2) Qb = 0.300 bh s; 0.6bhR, 0.6bhR. = 0.6.250.5750.0.7. 10"3 = 603.7 kN O.3oobh = O.3N bh / Ab = = 0.3.3678,6.250.5750/ (2.45. 106) = 647.5 kN ~ = 603.7 kN

Se dispune armatura orizontala de la nivelul 1, unde, pentru 0 forta taietoare mai mare, a rezultat armarea din conditiile de procent minim: 2<p1O/ 200 • Nivelurile 3+ 11 (zona B) La nivelul 3 unde Q-Qb este maxim rezulta: A.o = 58.8. 103/ (0.8.300) = 245 mrn'

[I]; 6.5.2.a (6.10)

[I]; 6.5.2; (6.11)

Daca nu se considera armaturile din centum si placa rezulta A.o/m = 245mm2 / 5.75m = 43 mm' / m care corespunde unui procenr de armare Deci

A.o/m

p = 190/ (Z50. 1000). 100%= 0.017% < 0.20% = Pmin se determina corespunzator procentului minim de armare:
= 0.20.1000.250/100

[1]; 6.4.2, Tabelul3

Rezulta:

A.o/m
[I], (6.12)

= 500 mm' / m

in zona B (nivelurile 3+ II) Qb = bh (0.7 R,+ 0.25 (0) 3+ II ale

Functie de N se determine 00 ~i Qb pentru nivelurile peretelui; calculul este dat tabelui 2.7

Tabelul27

Se alege armarea cu 2q,8 / 200, rezultand armatura efectiva A.o/m = 502 mrrr' / m > 500 mrrf / m, armare care se adoptii peste tot deasupra nivelului 3. fn tabelul 2.7 se constata ca Q < Qb la nivelurile 6+ II. 13. Dimensionarea etrierilor din zonele de capat

Nivelul II 10 9 8 7 6 5 4 3

N
[kN]

00
[N/mm']

0.7R,+ 0.250 0.511 0.550 0.590 0.629 0.668 0.708 0.747 0.786 0.826

Qb
[kN]

Q [kN] 216.5 413.4 590.8 748.8 8873 1006.3 1105.7 1185.7 1246.2

Q-Qb [kN] <0 <0 <0 <0 <0 <0 31.9 55.9 58.8

[1]; 7.5.\

208.0 593.6 979.3 1364.9 1750.5 2136.1 2521.8 2907.4 3293.0

0.085 0.242

OAOO
0.557 0.714 0.872 1.029 1.187 1.344

729.06 790.62 848.12 904.19 960.25 1017.7 1073.8 1129.8 1187.4 31

Metodologia de stabilire a diametrului ~i distantei intre etrieri este cea folosita in exernplul 1, pet. 13. Rezulta pe toata iniiltimea peretelui etrieri $8/100 mm (in zona bulbului ~i a intersectiei inima-talpa). 14. Verificarea (v. exemplull, bulbului la eforturile pet 14) transmise de grinzi

32

.1

EXEMPLUL3
ELEVATIE

PERETE STRUCTURAL iN CONSOL..\. SECTIUNE L

I·::~::::~::::
SECTIUNEA 1-1 50

1.Caraeteristieile • • • regimul de inaltime: condltii seismiee: materiale:

prineipale

ale strueturii

P+6E zona C, 1<, == 0.20, T, = 1.5 sec, a=1.0 beton Be30; armaturi PC52 Rezistente de calcul RO = 18.0 Nzmrrr'

[3]
[1]; 7.1.1 [2]; 2.1.2.4.2; Tabe16 [2];2.1.2.2; Tabel3 SUBSOL 5800 6050

beton

R = mbe RO R. = m; RO

RIO =

1.25

Nrmm'

T sectiunea

de incastrare

~= 32500N/mrn2

=0.75.18.0 = 13.5 N'mm' = 0.75.1.25= 0.90 Nrmm' [2]; 2.1.3; Tabel 7 [1]; 7.1.2 [2]; 2.2.1.1; Tabel 8 [2]; 2.2.1.4

a.
Fig. 3.1 Caracteristici geometriee

b. ale peretelui.

armaturi

R. =
geometriee

300

Nzmm'

Ea=210000N/mrn2
2. Caraeteristieile • in sectiune: ale peretelui

4. Eforturi sectionale

in gruparea speeiala de ineiircan

Eforturile sectionale in gruparea specials N, Qs, M, sunt date intabelul 3.1 [1];2.3.1; 7.2.2 Nivelul 7 6 5 4 3 2 S T a b e 113 u 1

b=250mm, h=6.05m, b,> 1725mrn (fig. 3. 1.a) Sectiunea este constants pe toata inaltimea -peretelui H=21.50m H,> 3.50m (fig ..3. 1.b) He=3.00m

(6.4.1; 6.4.2)

fkNl
810 -336 519 384 327 266 184

Qs

fkNl
540 316 662 918 1136 1307.6 1429.5

+Ms fkNm] 1350 2297 4283 7040 10446 14368 19371

-Ms fkNml -1350 -2297 -4283 -7040 -10446 -14368 -19371

N fkNl
875 1590 2305 3020 3735 4450 5165

in elevatie:

3. Sectiunea de ealeul La dimensionarea conditiile:

sa respeete

sectiunilor, dimensiunea

de calcul a talpii trebuie

[1], 5.2.1.b

l-parter [1], (5.3)


[1], (5.4) Nota:

~b", 5 O.I(H-Hi) ~b", 5 0.5(H-Hi)

in zona cornprimata in zona intinsa = 1.475 m) satisface aeeste conditii.

Eforturile pozitive (+Ms) corespund care comprima talpa. .

sensului

de actiune

al fortelor

orizontale

Latimea efectiva a talpii (1.725-0.25

Distributia fortelor seismiee (S) a rezultat din calculul de ansarnblu al structurii Momentele incovoietoare din incarcarile gravitationale se neglijeaza, . 5.Verifieari preliminare ale sectiunii a zonei eomprimate): [1],6.4.2

• Se utilizeaza metoda A de proieetare nivelul planseului peste subsol. • Se exemplifica peretelui, ealculul

.Peretele se considera

ineastrat la


la primele doua niveluri ale

verificarea

grosimii peretelui (conditia de stabilitate ~ 0.25m > 3.50 115 = 0.23m

de dimertsionare

b z HoiveJ 15


33

verificarea efortului unitar axial pe sectiune: no = N I (bhk.) = 5165 1(0.25.6.05.13.5.103) max no = 1.5 A, I A, + 0.35 = 0.35 > 0.253 34

= 0.253

[1]; 4.2.3

V
Tabelul32 Verificarea s-a facut numai rentru sensul eel mai defavorabil al actiunii fortelor orizontale, respectiv eel in care sc comprima capatul fara talpa (A,> 0): Verificarea din [1] pet. 4.2.1 se efectuaza pentru ansamblu structurn; Verifiearea sectiunii la forta taietoare de caleul (Q) este data la pet. 10. 6. Lungimea de cal cui a zonei plastic potentiale [1];6.1 nivel (parter), Zona cornprimata in talpa in lamela N [kNJ 5165 5165

M
fkNml 19371 19371

Mcap

fkNmJ 19370 20794

ro (M"jM) 1.000 1.071

fml
0.47 2.09

8. Verificarea

conditiilor

de alcatuire

l, = 0.4 h +0.05H = 0.4.6.05 + 0.05.21.50= 3.50 m I = 3.50m = Hp= 3.50m, deci zona A (potential plastica) se intinde pe inaltirnea primului restul peretelui fiind in zona B. 7. Dimensionarea armaturilor

a). Armdtura locald - zona de la extremitatea lungimea:

sectiunii

pe care se distribuie

armatura are

vertieale in seetiunea de L b'lza peretelui

600 mm == 0.1 h = 0.1.6050 = 605 mm - procentul dearmare locals se calculeaza • capatul fara talpa

[l]; 7.5.1
pentru: 1.60% [1]; 7.4.1

[1]; 3.2.1 Dimensionarea armaturilor longitudinale se face ell -netoo generala de calcul conform STAS 10107/0-90. Aplicarea ei la cal, "11 sectiunilor este posibila practie numai prin utilizarea unor programe de calcu automat. Armaturile vertieale sunt dimensionate de una din urma vele conditii: - preluarea eforturilor de calcul M si N (tabelul 3.2), nen: 'I ",,;gurarea fata de ruperi in sectiuni normale; - preluarea fortei taietoare in rostul de tumare. Verificarea la for1a taietoare in rosturile de tumare este prezentata 'a pet. 11 al exemplului de ealeu!.
v

p = A.I A, 100 = (12.201)1 (250.0.106050)100 • capatul cu talpa p = A. I Ab 100 = = (4.201 +4.78.5) I (250.0.106050+250.250)100= • capatul talpii (verificare longitudinala a peretelui): necesara pentru cazul solicitarii

0.53% pe directia

[1]; 6.5.1 [1]; 6.5.2.b [2]; 3.4.2.2

p = A. I A, 100 = (4.201) I (250.0.101725)100 Este respectata conditia p% > P min=0.50% b). Armdtura verticald si orizontald distribuitd in camp p = 2.78.5 1(250.200)100 = 0.31 % > Pmin c). Conditii de asigurare - inaltimea a ductilitdtii

= 1.84% [1]; 7.4.1, Tabelul4. [1]; 7.4.2, Tabelul3

Armarea peretelui in sectiunea de la baza este data in fig. 3.2. Rezultatele caleulului la ineovoiere cu forta axiala pentru sectiune sunt date in tabelul 3.2

aceasta

(speeifice zonei A a peretelui) in capatul fllrii talpa: [I]; 6.4.1(6.8)

relativa a zonei comprimate

s= xIh = 2.09/ 6.05 ='0.345 > Slim=0.I(ro+2) = 0.1(1.07+2) = 0.307 deci se impun masuri speciale pentru confinarea zonei comprimate de la aceasta extremitate a sectiunii . . - iniiltimearelativa a zonei comprimate in capatul cu talpa: 0.332

s= xIh = 0.~71 6.05=0.008

< Slim=0.I(ro+2)=0.1(1.32+2)=

d) Verificarea conditiei de stabilitate a zonei.comprimate


- compresiune
Xlim

[1]; 6.4.2

in capatul flira talpa

l 5 b = 500.25 = 1.25 m =1.25 m < 2.09 m = x, deci trebuie respectata conditia b > Hniv,1115 Aceasta conditie este realizata de grosimea peretelui: b=250 mm > 3500/15=233 mm
Xlim

= min

r 0.4 h

(x=2.09 m) = 2.42 m

= 0.4.6.05

- compresiune in capatul cu talpa (x=0.47 m) Conditia de stabilitate este: h, = 250 mm > H, /5 = 3500/15 = 233 mm Conditia privind stabilitatea zonei de talpa comprirnata (mai lunga decat ~=1000 mm) esterespectata intrucat: x = 470mm Fig 3.2 Armarea peretelui la parter. 35

<2

h, =2.250

= 500 mm 36
.>:

9. Determinarea

eforturilor

de ealeul in seetiunile peretelui

11. Dimensionarea

armliturilor verticale in rostuljle

d~ tumare

9.1 Momentele incovoietoare In zona B aperetelui


Mornentele incovoietoare de ealeul se stabilese eu relatia M = ~ ro M, , [1]; 6.2.2 (6.2)

eonsidenind valorile co corespunzatoare fiecarui sens de solieitare a peretelui. In tabelul 3.3 sunt date valorile momentelor incovoietoare de ealeul pe toata inaltimea peretelui.

9.2 Fortele tdietoare de calcul


asociate momentului

Se considers situatia din rosturile de tumare de la eota superioara a placii planseului de la parter. Verifiearea capacitatii de preluare a lunecarilor in rosturile orizontale ale peretelui se efectueaza eu relatia : Loop= f!f (0.6N + A.", Ra) ~ Q [2]; 3.4.2, (48) unde: f!f= 0.7, este coeficientul eehivalentde freeare; N = forta axiala de eompresiune, normalape rostul de tumare; A..c = aria de armatura normala pe rost activa in preluarea fortei taietoare (din inima si bulbul sau talpa intinsa) . Considerand armatura rezultata din ealeululla incovoiere A..e= 26.2.78.5 +12.201 = 6494 mm' daca zona intinsa este la capatul fara talpa ~i A.",=26.2.78.5 + (4.201 + 4.78.5) = 5200 mm' daca zona intinsa este la capatul eu talpa (f!f A..e R.)min = 1092 kN. Valorile pentru Loap siQ sunt date in tabelul 3.5 Tabelul35 Nivelul 7 6 5 4 3 2 1 0.6N [kN1 525 954 1383 1812 2241 2670 3099 0.6f!fN=
=OA2N

Q =~ro
unde:

~ = 1+0.03n = 1+0.03.7=1.21 Q~1.5Qs ~i Q~4Qs ro = 1.07 (valoarea maxima pentrucele doua sensuri de solieitare)

o,

eapabil din sectiunea

de la baza, se determina eu relatia: se obtine: [1]; 6.2.3 [1]; 6.2.3 (6.5)

rezulta: deci: Valorile

~ ro = 1.2101.07 = 1.29 ~ ro =1.5

< 1.50

fortei taietoare de ealeul sunt date in tabelul 3.3. Tabelul33

Leap

fkNl
1460 1760 2060 2360 2661 2961 3261

Q [kN1 810 474 993 1377 1704 1960 2143 cu de

Nivelul 7 6 5 4 3 2 1 (parter)
(I)

Q(l) [tl!l_ 810 474 993 1377 1704 1960.5 2143.5

+M(2) [kNml 1687.5 2872 5354 8800 13058 17961 19370(4)

_M(3) [kNm1 -1804 -3072 -5728 -9416 -13971 -19218 -20794(4)

N [kN1 875 1590 2305 3020 5735 4450 5165

368 668 968 1268 1569 1869 2169

Q = 1.5 Qs (2)+M = 1.25.1.000. M, - eompresiune in eapiitul eu talpa; (Jl_M = 1.25.1.071. M, - compresiuneIn capatul tara talpa; (4)Momentele eapabile in sectiunea de la baza peretelui.

Rezulta ea armatura longitudinala, rezultata din dimensionarea la incovoiere forta axialaeste suficienta pentru asigurarea conectarii in rosturile orizontale turnare. 12. Dimensionarea la forta taietoare

10. Dimensionarea

armaturilor

verticale

la nivelul2

al peretelui

Verifiearea sectiunii de beton (constanta pe iniiltimea peretelui) taietoare maxima: Q = 2143 kN ~ 2bhR, = 2.250.6050.0.9/1000 = 2722.5 kN Aria de armatura orizontala A..o rezulta inbaza relatiei: A..o ~ (Q - Qb) 1 (0.8Ra) A..o = suma ariilor armaturilor orizontale inclinata la 45°, inclusiv ale armaturilor din eenturi Forta tiiietoare preluata de beton (Qb) este: intersectate de

la forta [1]; 6.4.3

[I]; 6.5.2.a (6.8)


0

Pentru aceeasi armatura longitudinala ea in sectiunea rezultat momentele eapabile din tabelul3.4

de la baza peretelui au

fisura

Tabelul34 Zona comprimata in talpa in lamela N [kN] 4450 4450 M [kNm] 17961 19218 Me"" . IkNml 17961 19448
X

[m] 0.33 1.87

In zona A (nivelul I)
Qb= mini •

r.

0.6bhR, = 0.6.250.6050.0.9.10-3

[I]; 6.5.2
= 817 kN [1](6.11)

Rezulta: 37

0.3crobh = L = 0.3.5165 Qh= 817 kN

unde 0o=N/Ab 1 (1.88) .0.25.6.05 = 1246 kN 38

14. Dimensionarea

etrierilor din zonele de capiit

in zona B (nivelul 2 ) Qb = bh(0.7R,+0.25cro


=25006050 Functie

[1] (6.12) =1847 kN armaturi

ZonaA
(zona A) a rezultat inaltirnea zonei

)= (0.700.9+0.2504450/1.88.10-')10-3

tn sectiunea de la baza peretelui comprimate x: (+M) x = 470 mm < Xlim= 2008 mm

de forta taietoare

de ca1cul ~i Qb, rezulta urmatoarele

transversale:

Nivelul 1 (zona A)

(- M) x = 2090 mm > Xlim 2069 mm, deci sunt necesari etrieri pt. confinarea = zonei comprimate in capatul fara talpa, pe jumatate din inaltimea zonei comprimate. Armatura de confinare se calculeaza pe doua directii: transversal ~i in lungul peretelui, cu relatia: unde: A. 0=0. I a, c (0.5 +x/h) a, = distanta intre etrieri; miezului

A..o = (2143-817)103 1 (0.80300) = 5525 mm' Aria de armatura A..o se dispune pe distanta: h = 6.05 m Se alege armarea orizontala curenta 2<1>10/200 si armatura
2

R"/R"
de beton masurata perpendicular pe directia privind

[I] 7.5.2, (7.2)

din centura

de la

c = dimensiunea de calcul.

nivelul I:' 4<1>16 +2<1>12 =1030mm A..o = 2078.505(6.05-0.3)+ 1030 = 5543 mrn' >5525 mm' Armatura din inima corespunde unui procent de armare: p% = 7851 (25001000)100 = 0.31 % > 0.25% = Pmin ZonaB

[1]; 6.4.2, Tabelul3

Armatura pe care 0 alegem trebuie sa respecte impiedicarea flambajului barelor longitudinale, deoarece: p% > 2/R" 1.61100 = 0.016 > 2/300=0.00667 Pentru valoarea grosimii - in lungul peretelui: c=b-2 stratului de acoperire =190mm

~i eonditiile

a, =20mm, rezulta:

(~+d,) = 250-20(20+10)

Se dispune aceeasi armatura ca cea rezulta~a la mvel~1 I intrucat inclinata cu 450 (de la baza) intersecteaza peretele ~1 la acest myel.

Nivelul 2

_.

""

fJ

.. sura

= 72.3mm2 alegem 2<1>10/100 mm: A.o=2078.S =157 mm"> 72.3mm2 - transversal peretelui c=x!2-(ac+d,) = 2090/2-(20+10) =101Smm A.o=0.lolOOolOIS(0.S+2090/60S0)13.S/300 alegem 4<1> 00+2<1>0/200 1011 I A.o=S078.S = 393mm2> 386mm2 = 386mm2

A.o=O.101000190(0.5+2090160S0)13.SI300

• Nivelurile 3+7

Armatura orizontala se poate reduce la 2<1>81200deoarece Q<Qb p %= 2050.31 (2500200)100 = 0.201 % > 0.20% = Pmin 13. Dimensionarea anniiturilor din centuri

Forta (FJ de dimensionare a armaturii din centuri ~e la nivelul planseului (i) se determina in functie de fortele taietoare de ca1cul Qi ~1Qi+l : F, = iar sectiunea A.. cent

Annatura de confinare se'dispune pe distanta xl2 = 2090/2 =1045 rom Sunt respectate conditiile pentru evitarea flambajului barelor comprimate a,:S: 6 d = 6016 = 96 rnm e 100mm [I]; 6.7.4 ~i d,~d/4= Deci annarea 16/4 =4nlin ~i aceste cerinte de alcatuire. cu etrieri <1>1 OllOOmm respecta

[I]; 7.5.1

Q, - Q'+l
de armatura din centura
(')

A.. ,,,,,,:

[1]; 6.7.6 (6.22)

= F, 1 (2 R,,) armaturilor din centuri

In tabelul 3.6 este prezentat ca1culul sectiunilor pe toatii inaltimea peretelui.

Aria echivalata in otel PCS2 a etrierilor 2<1>10/100 din OB37 reprezintii mai multdecat aria celor 2 bare <1>10/200 PCS2 din inima peretelui, tn cazul'm care barele din inirna sunt duse pana la capat ~i ancorate corespunzator, aceastii conditie nu este necesara. S-au previizut suplimentar agrafe <1>6/100 mm pentru a asigura conditia de prindere a fiecarei bare verticale cu arrnaturi orizontale.

Tabelul36 Nivelul
(i)

Q, [leN] 810 474 993 1377 1704 1960 2144

Q,-Q'+l
810 -336 519 384 327 266 184

F,-

Aacent

Armare 4<1>20+2<1>12 4cb16+2<1>12 4<1>16+2<1>12 6<1>12 ~12 ti~12 4<1>16+2<1>12

A-acent

ZonaB,.
(tara deformatii plastice), conditiile [1]; 7.S.1

[nun'] 1350 560 865 640 545 442 304

efectiv

7 6 5 4 3 2 1

1433 1030 1030 678 678 678 1030

Pe inaltimea zonei B a peretelui minime privind etrierii sunt: a,

:s: IS

d = IS ·16 = 240 mm, si d,~ 6 mm,

a, S 200 mm

Se aleg etrieri <I> 8 1 100mm (OB37) si agrafeo 6 1 100mm daca armaturile orizontale din inima peretelui 'se ancoreaza la capete. in caz contrar se aleg <l>10/100mm Etrieri 2
<I>

8/100

OB37 => A. R"", 1 R"o'= 20· SO.2 -210/300 = = 704 mrn' 1 m (PCS2) < A..o = 785 mm' 1 m 40

39

EXEMPLUL4
PERETI CUPLA TI

Etajul6 EtajulS Etajul4 Etajul3

[Jl]

I[:-liJI
II

..... LL...

6x3.00

I. Caracteristicile principale ale structurii •


Etajul2 [3] [1]; 7.1.1 Etajull Parter 3.50

regimul de lnaltime: conditii seismice: materiale:

P+6E zona C, k, = 0.20, Tc = 1.5 sec, a = 1.0 beton Be30, PC52


rezistente de ea1cul

sod
1

2200 2700

800

2200 2700

Jsoc
'I

RO.= 18.0 Nzmrn' RO= 1.25 Nzmrrr' beton in inirna R = m., RO = 0.75.18.0 == 13.5 Nzmrrr' R, = m., RO = 0.75.1.25 == 0.90 N/mm2 beton in bulb R = mbc RO = 0.85.18.0 == 15.3 Nzmm' R, = m, RO = 0.85.1.25 == 1.06 N'mm' . E,> 32500N/mm2 armaturi PC52 R. = 300 Nzmrrr' E.=2I 0000N/mm2
Nota: Se utilizeaza metoda A de proiectare. Peretele se considera Incastrat la nivelul planseului peste subsol.

f2]; 2.1.2.4.2; Tab.6 [2]; 2.1.2.2; Tabel 31

ELEVATIE

SECTIUNE TRANSVERSAL).

Fig.4.1 Caraeteristieile geometriee ale peretilor, In aceasta schema s-a eonsiderat pentru rigle: . I, = 10= 0.8m t;b,,=~ bm=O.25 10=0.20 m .. la nivelurile 1+4, unde riglele au armare eu carcase inclinate I, = O.4Ib(I + 1.5(h,1 I,),) = 0.0342 m' .ja nivelurile 5+7, unde riglele sunt armare cu bare ortogonale 1,= 0.2Ib (1 + (h/l,)2) = 0.0136 m' A., = 0.6Abf= 0.12 m2

[2]; 2.1.3; Tabel7 [1]; 7.1.2 [2]; 2.2.1.1; Tabel 8 [2]; 2.2.1.4
[3]

[1] 5.4.l.b [1] 5.4.2.e

2. Caracteristieile geometrice Exemplul .de ealeul se refera la proieetarea a doi pereti cuplati eu sectiune identica, dispusi simetrie. Riglele de euplare sunt eonstante ea dimensiuni pe verticals. Elevati~ si sectiunea peretilor sunt date in fig. 4.1
.. sectiune:

S-au eonsiderat valori diferite ale momentelor de inertie eehivalente pentru doi [1] 5.4.2.b montanti: unul intins iar eelalalt comprimat prin efectul fortelor orizontale: Ie= 0.5Ib = 0.27m" respeetiv 1,= 0.8Ib=O.432m4• Ca urmare valorile mornentelor incovoietoare in eei doi montanti au rezultat diferite. Pentru calculul fortei axiale din incarcarile de lunga durata s-a eonsiderat 0 suprafata aferenta de planseu de 28 m' pentru un nivel Eforturile sectionale in elementele peretelui euplat, aetionat de incarcarile gruparea speciala, sunt date in tabelele: 4.1, 4.2 ~i4.3. 5. Caleulul riglelor de euplare 5.1 Dimensionarea arm~rii longitudinale fa moment incovoietnr, din

montanti bulb 5001500mm; b=250mm; h=2.70m (sectiune constants pe toata inaltimea peretelui) rigle de euplare b=250mm; h=800mm ; 10=800mm(desehiderea golului) H = 21.50 m H, = 3.50 m; H, = 3.00 m

[1]3.1; 7.2.2 (6.4.1; 6.4.2)

..

elevatie:

3. Seetiunea de ealeul
Sectiunea peretelui, eu rezistente de calcul diferite a.lebeton~lui in bul~ si inima, se. echivaleaza pentru calcul cu 0 sectrune avand aceeasi rezistenta a betonului - eea din inima, In aeest caz : ~ulb."h=~ulb'RbUll/R,=500 15.3/n5=567mm

I
[I} 5.4.1.

. extremitatile

Eforturile seetionale din gruparea speeialaM,. si. Q•. obtinute la riglelor (la !imita zonei infinitrigide) sunt date in tab 4.1 ~i 4.2. Pentru armarea riglelor de euplare s-au alestua variante de armare (fig.4.3):

- Pentru nivelurile 1+4, carcase ine!inate incrucisate. S-a ales aeeasta solutie deoareee Q > 2bhoR = 360kN iar dimensiunile riglelor respecta raportul l, 1 h, < 1.2 si b, 2': 250 mm - Pentru nivelurile 5+7, bare dispuse ortogonal.

[1] 6.6.2(6.18) [1] 7.2.5

4.Eforturi seetionale in gruparea speeialii Cei doi pereti cuplati au fost modelati in ea1cul, ca un eadru echivalent eu 0 desehidere.

de momente intre rigle in limita a20% din [1];6.2.4

fn tabelul 4.1 sunt date momentele de calcul M" varianta de armare ~i momentele capabile corespunzatoare M,w La calculul acestora s-a considerat ~i aportul armaturii intermediare 3.2<1>10~i al placii din zona comprirnata. Cele doua valori (inflsup.) corespund fibrei intinse din moment. In cazul armarii cu carcase incrucisate, aria de armatura .a carcaselor se obtine cu relatia M",p = A,.; R.. h, coso, in care a. =380 iar h. este distanta pe verticals intre centrele carcaselor la limita zonei infinit rigide.

Tabelul42 Nivelul 7 6 5 4 3 2 1 Parter Armare transversala 2 cPI0/I00 211>10/100 2 <1>10/100 2.411>20 2.411>20 2.411>20 2.4$20 Q, [kN] 9 145 349 444 490 512 490 2439
Qs red

[kN] 217 217 217 461 461 461 461 2495

Q,,= (M cap M ",:uP)/lo inf+ 221 221 221 461 461 461 461

Q [kNl 276 276 276 461 461 461 461

[kN] 301 301 301 461 461 461 461

o.,

Tabelul41 Nivelul 7 6 5 4 3 2 l-Parter

M.
inf.
-13.2 49.8 129 153 167 174 168

kNml sup. -6.04 -66.0 -149 -202 -225 -235 -224

A,.;

A. +A.'

M.
inf

2.4<1120 2.4cP2O 2.4<1120 2.4<1>20

kNnJ SuP. -89.8 -89.8 -89.8 -185 -185 -185 -185

2 (2<1112+2<1110) 86.9 86.9 2 (2cPI2+2cPIO) 2 (2<11I2+2cPI0)

86.9 185 185 185 185

LO=
6. Lungimea

articulatiilor

plastice

[1] ;6.1

5.2. Calculul la forlii tdietoare


• Dat fiind mecanismul de rezistenta al riglelor in armate cu carcase de

Lungimea articulati plastice a peretilor este : Ip= 0.4 h + 0.05 H Ip1=0.4.2.70 + 0.05.21.5 = 2.155 m < H, deci zona A, potential plastica, se considera pe inaltimca Lungimea articulatiilor

parterului.

inclinare, relatia 6.21


dimensionare

din [1] reprezinta la moment ~i la forta taietoare.

acelasi timp expresia

plastice ale riglelor de cuplare se determina:

Ip= (0.4h,1 10+ 0.075) 10::>0.510 Ip= (0.4.0.8/0.8 + 0.075) 0.8 = 0.38 m < 0.4 m Se alege lp=O.4 m [1] 6.6 .4(6.21) 7. Calculul peretilor la nivelull.

Q = 2 A.l R.. sin a. Pentru carcasele alese, rezulta: Qcap = 2.4.314.300.0.61.10-3 = 461 kN in care a. =380 este unghiul format de carcasa cu orizontala

si since = 0.61

7.1. Eforturile sectionale din gruparea specialii


Eforturile sectionale in gruparea speciala sunt date in tabelul 4.3 in care: N, = efortul axial din incarcarile verticale de ca1cul; N,1 = efortul axial indirect produs de fortele orizontale de ca1cul; Nl = efortul axial indirect produs de fortele orizontale in situatia plastificarii riglelor la extremitati (Q" - fortele taietoare din rigle, asociate momentelor capabile); Q, = forta taietoare produsa de fortele orizontale din gruparea speciala; M, = momentul incovoietor produs de fortele orizontale din gruparea speciala. Tabelu143
N i
v

• Fortele taietoare de calcul in cazul riglelor armate cu bare ortogonaie se determina cu relatia: Q = I.25(M cap inf+ M ",:uP) 110 Verificarea armaturii transversalese face cu relatia :

[1] 6.2.5 (6.6)

Q::>Q",p in care Qcap= n Aae R..e h, I a, Qcap= 2.78.500.8.300.8001100.10-3

[1] 6.6 .3(6.20) = 301 kN

Solutia de armare transversala a riglelor de cuplare, valorile fortelor taietoare in gruparea speciala Q" a fortelor taietoare dupa redistributie a fortelor taietoare asociate plastificarii la extremitatile riglei Qas, a fortelor taietoare decaleul Q ~i a fortelor taietoare capabile Qcapsunt date in tabelul 4.2

Ng

N,=

'N,1

or.

LQ"

N,= Ng-N"

N= Ng-N1

Q,

M,
[kNm]

Nsi

N,=
N.+N.

N=
N.+N,

Q,

M,
[kNm]

e 1

Perete intins prin efectul indirect al forte lor orizontale 328 650 972 1294 1616 1938 2260 221 442 663 1124 1585 2046 2507 19 125 473 917 1406 1919 2409 347 525 499 377 210 19 -149 107 208 309 170 31 -108 -247 -63 266 288 333 362 366 320 -432 366 570 739 912 1054 1258

Peretele comprimat prin efectul indirect al fortelor orizontale -9 136 484 928 1418 1930 2420 319 789 1456 2222 3034 3868 4680 549 1092 1636 2418 3201 3984 4767 -62 258 338 385 415 434 474 -179 -369

Prin redistributia momentelor (Q,red) nu s-a redus capacitatea Armarea conditiile: transversala

decalcul ~i corespunzator a fortelor taietoare de rezistenta a ansamblu a riglelor (LQ). a carcaselor si inclinate trebuie sa indeplineasca

<1>, <l>m., long = 20 14 = 5 mm > 14 Se aleg costructiv etrieri <I> 61100 mm

a, < 6<1> long= 6.20 = i20 mm min

7 6 5 4 3 2 1

645
923 1197 1482 2170

43

Nota: Fortele axiale si fortele taictoare sunt date in [kN]

procentele

de armare ale armaturii.locale

de la capete (fig. 4.3)

- Capatul fiirii bulb p% = A.I (b 0.lh)100

[l] ;7.5.1 [l] ;7.4.1, Tabelul4

= (4.201)

1 (250.0.1.2700)100

= 1.2% > 0.5%

Fig. 4.2 Armare peretitrnontanti)

- Capatul cu bulb p%=A.1 (ht, hb)100=(4.201 •

+ 6.78.5) 1 (500.500)100

= 0.51% > 0.5%

dispunerea barelor respecta distantele, diametrele hare limits prevazute in [1], 7.

si numarul de

7.3. Dimensionarea

armiiturilor

verticale

Dimensionarea armaturilor longitudinale in sectiunea de la baza peretelui se face cu metoda generaJii de calcul prevazuta in [1]; 3.2.1. Pentru eforturile sectionale de calcul M ~i N, date in tabeluI4.3, rezulta armature longitudinala indicata in fig. 4.3. Valorile momentelor capabile sunt date in tabelul 4.4.
Tabelul44 Fig. 4.3 Armare rigle de cuplare Peretele intins (I) comprimat (C) N [kN] -247 4767

M.
.[kNm] 1258 2170

M,re<!
[kNm] 881 2547

M,ap
jkNm] 1178 4707

x [m] 0.164 1.12

SMa efectuat 0 redistributie a momentelor intre pereti de ",30% din valoarea momentului minim (in montantul intins din actiunea fortelor orizontale): M1=O.3 ·1258 = 377 kNm [ 1];6.2.1

7.2 Verificarea

conduiilor

de alciituire

Este de remarcat cii peretele intins din actiunea fortelor seismice are intotdeauna zona comprimata a betonului la capatul farii bulb, iar peretele comprimat in . zona bulbului. - Verificarea conditiei de asigurare zonei comprimate se face cu relatia: l;=x/h<Slim=0.1«(O+2) unde:
(0

• verificarea grosimii peretelui b > HgoI/15 ... 250 rum > 2700 115= 180 rum verificarea dimensiunilor bulbului ht,;:o: 2b .... 500rum ==.2·250 rum conditia de limitare a efortului axial pe sectiune no = N 1 (bhR.,) < 1.5A, 1Ai+ 0.35 no = 4767. 1031 (250.2700.13.5) = 0.523 1.5A,/A, + 0.35 = 1.5(0.5.0.5) 1 (0.25.2.70) + 0.35 = 0.9 > no = 0.523 Verificarea s-a facut numai pentru peretele comprimat prin efectul indirect al fortelor orizontale, la capatul eu bulb. Varianta conditiilor • de armare a peretelui este aleasa astfel incat sii corespundii • •

a ductilitatii

prin !imitarea iniiltimii [1];6.4.1:

[1];6.4.2

= (Mc..p + N,-L 12) 1 (M

+ N"

Ll2)

[1]; 6.2.2

rezulta:
[1];4.2.3
(0 = (1178+2507.3.85/2) 1 (881+2409.3.8512)= 1.08 in situatia in care fortele orizontale indue intindere in perete (I),

~i (0 = (4707+2507.3.85/2)/(2547+2420.3.85/2) in situatia in care fortele orizontale indue compresiune se obtine: (I) (C) xl h = 0.164/ 2.7= 0.06 < 0.1(1.08+2) xl h = 1.12 12.7 = 0.41> 0.1(1.32+2)

= 1.32 in perete (C)

constructive: procentele de armare ale armaturii din camp (2~10 1200 orizontal [1];7.4.2, Tabelul 3

= 0.308 = Slim = 0.332 = Slim in zona bulbului,

si vertical) sunt superioare

celor necesare = 0.35% > 0,25%

Rezulta ca sunt necesare masuri de confinare a betonului

p%=2·A.1 (b·d)100 > Pmin p% = 2.78.5 1 (250.200)100

46

8. Calculul peretilor la nivelul 2. 8.1. Determinarea eforturilor de calcul -zona BEforturile de calcui sunt : N =Ng+N, M =1.2500 M, 00= 1.08 pentru peretele Intins (I) ~i 00=1.32 pentru peretele comprimat (C ) • Peretele in situatia (I).
0"0= -247000/800000= -0.31 N/nun' Qb= -0.3.250.2700.0.31/1000 = .: 62 kN < 0 deci Qb=O A.c,=336000/(0.8 JOO) =1400nun'

[1],6.2 (6.2) •

unde:

Se alege 2<1>10/200:Aao=2.70.5.2.78.5 = 2120 nun2>1400nun' Peretele in situatia (C)


0"0=4767000/800000=5.96N/nun2

In tabelul 4.5 sunt date momentele din actiunea fortelor orizontale M" momentele dupa redistributie M ,"d ~i momentele de calcul M. Tabelul45 Peretele Situatia (I) Situatia (C) N
[kN]

Qb= min

r (0.3·250·2700·5.96)
(0.6·250·2700.0.9)

/ 1000 = 1207kN / 1000 = 364.5kN

-108 3984

M, [kNm] 1054 1482

Msred

[kNml 738 1798

M [kNm] 996 2967

!kN~1
1369 4458

Mcap

fml 0.20 0.88

Aao=(888-364.5)1000 1 (0.8.300) = 2181 nun' Se alege 2<1>10/150: ao=2.70.6.67.2078.5 = 2827 nun'> 2181 mnf A Se alege armatura maxima din cele doua situatii, adica: 2<1>10/150 de la nivelul 2 (zona B) [1];6.2.3 (6.5)

9.2 Sectiunea

S-a admis aceeasi redistributie de momente intre pere]i de 30% din valoarea momentului montantului intins (valoarea minima) M1 = 0.3.1054 = 316.2 kNm [1],6.2.1
8.2 Dimensionarea armdturilor verticale

- Forta taietoare de calcul este Q =kyoi-Q, In urma redistributiei fortele taietoare rezulta: (I ) Q,=366 ·73811 054=256kN (C) Q,=434 '1798/1482=526kN ko=(1+0.03n)=1.21 Fortele taietoare de calcul in cele doua situatii rezulta: (I) Q= 1.21·1.08·256 = 335 kN < 1.5·Q,=384kN Q= 1.5·Q, =384.15kN (C) Q= 1.21·1.32·526 = 840 kN2: 1.5Q, = 1.5·526 = 789 kN - Verificarea conditiei de limitare a eforturilor tangentiale medii este: Q< 2bhR, 840 kN<2.250.2700.0.9/1000 =1215 kN

Se pastreaza aceeasi armare ca la nivelul I (fig 4.3) Valorile momentelor capabile M"p ~i inaltimea zonei comprirnate sunt date in tabeluI4.5. Se observa ca se respects conditia M< M"p 9. Dimensionarea armaturilor orizontale la forta tiiietoare
9.1 Sectiunea de fa baza peretelui (zona A)

[1];6.2.3 (6.6)

[1];6.4.3.(6.9)

- Forta taietoare de calcul este: Q = ko·oo·Q,unde: ko= 1+0.03n =1.21 1.2< ko <1.5 In urma redistributiei de momente intre pere]i rezulta fortele taietoare: (I) Q, = 320.88111258 = 224 kN (C) Q, = 474.2547/2170 = 556 kN Fortele taietoare de calcul sunt: (I) Q = 1.21.1.08~224 = 293kN < 1.5 Q, deci Q = 1.5 Q, =(5.224 = 336 kN (C) Q = 1.21.1.320556 = 888 kN? 1.5 Q, = 834 kN • Verificarea eforturilor tangentiale medii: Q < 2bhR, ...888 kN < 2.250.2700.0.9/10.00 =1215k

[1]; 6.2.3

- Dimensionarea armaturii orizontale din perete se face cu relatia Aao? (Q-Qb) 1 (0.8 R.) unde, pentru zona B, Qb = bh(0.7 R, + 0.250"0) (0"0=NlAb) Aao - armatura orizontala intersectata de 0 fisura inclinata la 45° • si • Peretele in situatia (I) 0"0=-1080001800000 = -0.135 N/nun' Qb= 250.2700 (0.7.0.9 -0.25. 0.135)/1000 = 402.5 kN Peretele in situatia (C) 0"b= 3984000/800000 Qb= 250..2700 (0.7.0.9 + 0.25.4.98)/1000 = 4.98 N/nun' =1265.6 kN

[1];6.4.3, (6.10) [1];6.4.3, (6.12)

In ambele situatii Q< Qb ceea ce permite utilizarea unei armaturi orizontale minime: 2<1>81200 . nun [1];6.4.3(6.9) 10. Dimensionarea armaturilor verticale in rosturile de tumare Aceasta verificare se face pentru ansamblul peretelui cu relatia : [2], 3.4.2 (48) LQ <Lf.lt(1\,R.+ 0.6N) [2], 3.4.2.5 (I) 1\,=4.201+ 8.78.5 + 20.78.5 = 3002 mm' (4<1>16+8<1>10+20<1>10) (C) A,=4.201+20.78.5 = 2374 nun' (4<1> 16+20<1> 10) • Pentru sectiunea de la baza peretelui (nivelul 1) 336+ 888 =1224 < 0.7[(3002+2374).300/1000+0.6.4767]

• Dimensionarea armaturii orizontale din perete rezulta din relatia: Aao2:(Q -Qb) 1 (0.8 R.) Qb= 0.3bhO"o 0.6bhR, pentru zona A, (0"0=N/Ab) < Aao' armatura orizontala intersectata de 0 fisura inclinata la 45° 47

[1];6.5.2.(6.10) [1];6.5.2.(6.11)

= 3131 kN

• Pentru sectiunea de la nivelul 2 384+789 =1173 < 0.7[(3002+2374).30011000+06.3984] 11. Dimensionarea armiiturilor din centuri

Armatura de confinare se dispune pe distanta xJ2 = 1120/2 = 560 rom. Nu sunt necesare mlisuri pentru evitarea-flambajului barelor verticale deoarece p% < 2JR. (R. exprirnat in Nzmm"): 0.0051 < 2 I 300=0.00667 = 2802 kN [1],6.7.6 Distantele a. S; 10 dintre etrieri respecta conditiile: = 10 ·10 = 100 rom [1]; 7.5.1

a. S; 125 mm,
<Pmln.long

Forta (Fi) de dimensionare a armaturii din centuri de la nivelul planseului (i) se determina in functie de fortele taietoare de calcul Qi ~i Qi+1cu relatia: In tabelul4.6

12.2 Sectiunea de la nivelul2 (zona B) [1],6,7.4 ~= x I h < ~11m 0.1(00+2) = (1) 0.20 I 2.7 < 0.1(1.08+2) 0.072 < 0.308 (C) 0.88 I 2.7 < 0.1(1.32+2) 0.325 < 0.332 deci nu sunt necesare mssuri speciale de confinare in zonele cornprimate Distantele dintre etrieri se limiteaza astfel: [1]; 7.5.1

A. "n,=F/(2·R.) este prezentat calculul sectiunilor


Nivelul
(i)

de armatura din centuri Tabelul46

Q= Q\+Qc,
[kNJ

Fi= 0;-0;+ -125 649 102 92 59 23 -6

A.=,
[rom']

Armare

I A.
i .'

cent

efectiva

7 6 5 4 3 2 1

-125 524 626 718 777 800 794

208 1081 170 153 98. 38.3 10

4~

i)

314 1030

4cb16+2(hJ2 4cbl0 44>10

4cbW
4cbl0 44>10 _ ..

~::
314 314 314

a.S; 200 rom, a. S; 15.10= 150 rom se aleg etrieri <p81100 OB37

12

Dimensionareaetrierilor

din zonele de capat

12.1 Sectiunea de la baza peretelui (zona A) In aceasta sectiune a rezultat x= 1.12m>xllm Armatura peretelui de confinare cu relatia: A.o= 0.1 a. c (9·5 + x I h) R,I R. a, = distanta intre etrieri; c = dimensiunea miezului de beton masurata perpendicular directia de calcul; [1];7.5.2. (7.2) pe se calculeaza pe doua directii: transversal si in lungul iniiltimea zonei comprirnate in situatia (C):

unde:

Se aleg <p10la ae=IOOrom, acoperirea a,= 20 rom Rezulta: • In lungul peretelui c = b ~2 (a,+ de) = 500 - 2 (20+10) = 440 rom A.o=0.10100.440 (0.5+1120/2700)13.51210 = 258rom' 1100 rom Se aleg 2 <1>101100 OB37 +2<1>10/150 PC52 (armlitura orizontala din perete) 2 A.o=2078.5+2078.503001 (21001.5) = 306 rnrn"> 258 rom /100 rom • Transversal peretelui c = xJ2 - (a,+ d.) =1160/2 - (20+10) = 487rom A. 0=0· 101000487(0.5+1 12012700)13.5/210 = 286 rom' 1100 rom Se aleg 4 <l>1011000B37 A.o=4078.5 = 314rom'/I00 rom> 286

rom'l

100 rom

50

EXEMPLUL5
PERETE STRUCTURAL IN CON SOLA. SECIIUNE CU BULBI LA EXTREMIT AIl SI GOL DE USA LOCAL LA PARTER

3. Secliunea de caleul 3.1 Sectiunea reala se echivaleaza corespunzator compresiune a betonului din inima peretelui bbUlb,"h= b"ulb RobulbI Ro= 500.10.5 rezistentei de calculla

19.0 = 583 mm

1. Caracteristicile
Structura

principale

ale structurii transversals 8 pereti de beton

in ansamblu

are in directie

armat, cu urmatoarea alcatuire: _ 4 pere]i identici cu peretele plin prezentat in exemplul 1 de proiectare; _ 4 pereti similsri cu primul, care au la nivelul I (parter) un gol de u~ii (1.20 . 2.15 m'). Cu exceptia grosimii inimii care la parter este de 250 mm, celelalte dimensiuni ale acestor pereti sunt identice cu cele ale peretilor plini. • regimul de inaltime: conditii seismice: rnateriale: S+P+7E zona C, k, =0.20,

3.2 Caracteristici considerate in calculul structural [I]; 5.4.2 Portiunea de perete cu gol, avand la partea superioara si la cea inferioara (subsol) sectiune plina, se comporta ca un perete cu legatura infinit rigida la extrernitati. Ca urmare, ipoteza sectiunilor plane poate fi considerata valabila si pe iniiltimea parterului si determinarea caracteristicilor geometrice se face pentru ansamblul sectiunii :


[3]

sectiunea de perete tara gol Ab = 1.4864 m' = 4.5435 m"

r,

=:>A.=0.7Ab =:> I, = 0.7 I, =:>A.F 0.4Abf

'=

1.0405 m'

[1]; 5.4.2.a


T, = 1.5 sec, u=1.0

AbF 1.0800 m2

= 3.1804 m" = 0.4320 m2

[I]; 5.4.2.a [1]; 5.4.2.a

(v. exemplul 1) beton Bc20 R = 9.0 N/mm2R, = 0.7 armaturi PC52

[I]; 7.1.1

Nrrnrn'

[2]; 2.1.2. Tab.3 ~i 6

sectiune de perete cu gol

[I]; 7.1.2
[2]; 2.2.1.1; Tabelul 8

• .

300 N'mrn' sectiunea de incastrare a peretelui este la nivelul planseului peste subsol. Exemplul de proiectare trateaza numai problemele specifice primului conform PIOO/92.

R. =

A, = 1.3160 rrr' t, = 4.9130 m" AbF 0.5250 rn'

=:>A.=0.7Ab =:> I, = 0.7 I, =:>A.F 0.6Abf

= 0.9212 m2 = 3.4391 m" = 0.3150 rn'


(I)

[1]; 5.4.2.a [1]; 5.4.2.a [1]; 5.4.2.b

nivel al peretelui cu gol de usa, Se utilizeaza metoda "A" de proiectare 2. Caracteristicile • • geometrice

[3]; 5.1

(I) S-a tinut cont de faptul ca un montant este intins (deci nu participa la preluarea fortei taietoare) iar al doilea este comprimat putemic, prin efectul indirect al fortelor seismice.

ale peretelui (fig. 5.1) (fig. 5.3)

4. Eforturi sectionale

din caleulul structuralla

incatcarile

seismice de calcul

in elevatie: H = 23.55m H, = 3.60 m: He = 2.85 m. in sectiune: bulbi 500 I 400 mm; b = 250 mm; h = 5.40 m (Ia parter)
.......
Etaj 1+7 perete en sectiune plina

[1]; 2.3.1; 7.2.2


(6.4.1; 6.4.2)

..

'-

I
0011.20.2.15

J
0 :

I
0

Parter 3.60

Subsol
1700 1120d 1700 '400'

I
Fig. 5.1 Elevatia peretelui structural

I
cu gol de u~a la nivelul I (parter).

Eforturile sectionale in peretele analizat, obtinute in gruparea specials de incarcari, sunt date in tabelul 5.1 S-a considerat numai efectul translatiei sub actiunea seismica transversals. Diagramele de eforturi M, ~i Q, pentru peretii plini si cu gol sunt date in fig. 5.2. Tabelul51 Nivelu +Ms F Qs -Ms Nsup Nnf I . fkNl fkNm] fkNl [kNml [kNl fkNl 143.6 8 409.4 409.4 308.5 214.5 0.551 7 269.8 1178.2 617.1 1178.2 523.1 0.300 6 37.8.9 2258.2 2258.2 .925.6 831.6 0.690 471.5 5 3601.9 3601.9 1234.2 1140.1 1.443 4 548.2 5164.2 1542.7 5164.2 1448.7 2.879 3 618.9 6928.0 6928.0 1851.3 1757.2 5.240 659.3 2 8807.2 8807.2 2159.8 2065.8 1.230 I 515.2 10661.9 2495.3 10661.9 2428.6 -166.01 Nota:

Efortunle de caleul din tabelul 5.1 nu se corecteaza pnn redistributii Momentele incovoietoare din incarcarile verticale sunt neglijabile; F = forta orizontala transmisa prin saiba de>planseu

..

intre pereti;

51

52

Q -1

l'
~
400 1700 PC52 1200 5400 1700

I
125

100
400

a. Diagrarne

Q, ~i M, in peretii plini Fig.5.2 Diagrame de eforturi

b. Diagrame Q, si M, in peretii eu gol. in pereti din artiune seismica.

Fig. 5.3 Armatura

verticala in sectiunea

eu gol de la parter (nivelul

1)

Mornentele ineovoietoare locale din montanti, pro.ruse de actiunea fortei taietoare, se stabilese pe baza fortei taietoare asoeiatii moncntului capabil in sectiunea de la baza peretelui (pet. 7). 5. Verifieari • preliminare ale seetiunii

[1]; 4.2.3 no = N I (bhk.) = 2495300 I (250 • 5400 • 9) = 0.205 max no = 1.5 At I A, + 0.35 = 1.5.400 (583-250) I (250.5400)+0.35 = = 0.50> 0.205 Verifiearea din [1], pet. 4.2.1, privind sectiunea minima necesara a peretilor, se efectuaza pentru ansamblul structurii; Verifiearea sectiunii la forta taietoare de calcul (Q) este data la pet. 11. 6. Lungimea de ealcul a zonei plastiee potentiale [1]; 6.1 nivel

Diagramele de eforturi unitare pe sectiune in stadiul ultim sunt reprez~nta_te in ~g._ 5:4 .. ~istribu~ia de eforturi unitare este data pentru sectiunea d~ la Jumata.tea maltmm golului (2.15 12= 1.075 m), unde momentele locale dm montanti sunt nule. Din distributia de eforturi unitare se eonstatii ea unul dintre montanti este solieitat la intindere (atat pentru Meap ciit si pentru Me). Rezulta ea ipoteza considerata in ealculul static se confirma (montantul intins nu participa la preluarea fortei taietoarc [2]; 3.3.6.) Ipoteza sectiunilor plane este riguros eoreetii pentru ansamblul peretelui numai la jumatatea lnaltimii golului. • Forta taietoare din sectiune, asociata momentului eapabiJ al peretelui, este: [1]; 6.2.3

Q=koCtlQs unde: ko = 1+0.03n = 1+ 0.03 .8= 1.24 oi = 1.1045 Rezulta : Q = 1.383.515.2 = 705.6 kN

l, = 0.4 h +Q.05H = 0.4 5.40 + 0.05 • 23.55= 3.38 m l, = 3.38m < 3.60m = Hp,,,,,,, deei zona A (potential plastca) are dimensiunea primului (parter), restul peretelui fiind in zona B. 7. Dimensionarea armaturilor

Acceptand ipoteza ea sectiunea de moment nul in montant, din efeetul fortei tiiietoare, este la jumatatea inaltimii golului, momentele maxime suplimentare din montantul eomprimat (fig. 5.5 a) sunt: M, = Q hgo, I 2 = 705.6.2.15/2
= 758.5 kNm

vertieale in seetiunea de la baza

Dimensionarea armaturilor longitudinale se face eu metoda generala de ealcul prescrisa de [2], 3.2.1. Pe sectiunea armata ea in fig. 5.3 s-au obtinut urmatoarele valori ale earaeteristieilor de rezistenta ~i de deformatie, pentru ambele sensuri de solicitare: • mornentul capabil Moap =11775.95kNm x=1174mm • • • • • momentul momentul de eurgere de fisurare Me M, N Il$ Ctl 9484.45 kNm 5523.60 kNni 2495.30 kN 7.02 =1.104
X

In montantul intins, tara rigiditate la ineovoiere (toata armatura eurgere) momentele din efeetul fortei taietoare pot fi neglijate. • Forta axiala in montantul eomprimat este:

ajunge

la

= 1995 mm x = 4290 mm (Il$= <l>u I <l>e) [1];6.2.2.

unde:

N; = N + Tm = 2495.3 + 1295.7.= 3795.1 kN Tm = forta din montantul intins;

forta axiala indicele de duetilitate sectionala coeficientul ci= Mg.z M,

N = forta axiala in perete din incarcrile verticale; Nota: Nm se poate ealcula ~i prin integrarea eforturilor unitare de pe sectiunea montantului eomprimat (fig. S.4.b); de regula sunt mai simplude integrat eforturile din ramura intinsa, iar forta de eompresiune (Nm) sa se obtina din conditia de eehilibru axial.

53

54

In calculul momentului capabil pe ansamblul sectiunii (fig. 5.3) a rezultat cli cedarea se produce prin atinger.ea deformatiei limits in betonul comprirnat. Rezulta cli termenul Nm (yg - d) reprezinta momentul incovoietor capabil al sectiunii montantului comprimat (cu forta axiala N ) pentru armarea din fig. 5.3. m
$u

a. La initierea curgerii in armatura Fig. 5.4 Diagramele • Pozitia fortei Nm acestei forte). Eforturile unitare aplicat in centrul montantul este

b. rupere de eforturi unitare pe sec unea peretelui. comprimat (excentric..Jtea a

a. Momente din rotirea perelelui determinata dedeformatiile axiale ale montantilor de la parter.

b. Momenle in montanti din efectul fortei taietoare de la parter (Q este preluat numai de montantul comprimat).
incovoietoare in montanti

Fig. 5.6 Diagrame de momente pe sectiunea montantului

din montantul comprimat nefiind uniforme, Nm nucste de greutate al sectiunii. Din fig. 5.4.b se cor.stata eli solicitat ~i eu moment ineovoietor, corespunzator

Eforturile de cal cui sunt: Nm = 3795.1 kN

~i

M,.'']CUl= 3278.4 kNm

excentricitatii fortei Nm, determinata de curbura de rupere <Pu·(fig. 5.6.a) Punctul de aplieare al fortei Nm se poate determina prin integrarea eforturilor unitare pe sectiune sau din conditii de echilibru. In continuare se utilizeaza a douacale de rezolvare:

Mcap = Tm (h I 2 - a) + Nm (h I 2 - d)
unde: d = distanta de la marginea exterioara a sectiunii montantului comprimat panli la forta Nm (fig. 5.5); a = distanta de la marginea sectiunii la forta T ma =0.893 m rezulta: d=h/2-(M"p-Tm(h/2-a»)1 Nm d=0.214m ~i e=Yg-d=0.664m Centrul de greutate al sectiunii montantului se aflli la Yg=0.878 m de fibra extrema comprimata. • Momente tncovoietoare de calcul in montant (fig. 5.6)

Pentru sectiunea de montant armata ca in fig. 5.3 rezulta: M.."montant= 2520 kNm < M,calcul = 3278.4 kNm deci, cum era de asteptat, este necesara suplimentarea cantitatii de armatura in secpunea. montantului, pe inltimea pe care momentele incovoietoare M, ~i Nm e au acelasi sernn. '. . Sporirea armaturii verticale conduce la 0 anume crestere a momentului capabil al ansamblului sectiunii, Aceasta atrage un spor corespunzator si al fortei taietoare efective ~i al momentelor Mm"lcul din montanti, deci ruperea montantului in sectiunea de la baza nu poate fi evitata, deoarece mtotdeauna, cand ruperea se produce prin cedarea betonului comprimat, rezulta: Moapmontant Nme < M,calcul = Nme + Q hgotf 2 = . Ca atare, armaturile suplimentare se dispun strict pe iniiltimea necesara, a se depasi sensibil jumatatea inliltimii golului.

tara

. Din analiza diferitelor moduri de armare a rezultat ca avantajoasa majorarea cu precadere a armaturilor din bulb (intarirea zonei comprimate). . Bulbulse armeaza suplimentar,

- in sectiunea de la partea superioarii a golului Mm"loul= N; (Yg- d) - Mm


Mm"l""l = 3795.1 (0.878 - 0.214) -758.5 =' 1761.4 kNm In sectiunea de la partea superioara momentul produs de forta taietoare (Mm) reduce solicitarea din inclircarea de ansamblu a sectiunii [ Nm (Yg- dj], in timp ce la partea inferioara.efectele se insumeaza. Verificarea in sectiunea de la partea superioara nu are sens daca Mmoaloul O. >

La rnarginea interioara a sectiunii, in zona intinsa, se suplimenteaza

fata

de armatura

din fig. 5.3, cu 6 $ 25. armatura

verticals cu 2$16. Aceste armaturi se prelungesc de la baza peretelui pe distanta de 1.50 m. Nu se dispun ciocuri sau bucle de ancorare; pentru imbunatatirea conlucrarii cu .betonul armaturile longitudinale se sudeaza de etrieri. Cu armature precizata rezulta: M,apmon t = 3280.61 kNm > Mm,,],,,,l ... Observatie: In.cazul unor montanti cu sectiune mai redusa, de exemplu sectiuni

- in sectiunea de la baza montantului Mm"kul = N, (Yg- d)+ Mm = '" = 3278.4 kNm


55

specifice stalpilor, rezulta, de regula, Nm (Y. - d) « M, = aproxima M;calcul = M,.. ,

Q hgOlI 2,

si se poate

56

Verificarea

conditiilor

de alciituire (ca la exemplull) de ca1cul in zona B

8. Determinarea

eforturilor

rosturile relatia:

Verifiearea orizontale

capacitatii de preluare a lunecarilor (fortei ale peretelui se efectueaza, pentru ansamblul

taietoare) sectiunii,

in cu [2]; 3.4.2 (48); 2.4.2.5

8.1 Momentele incovoietoare.

unde:

In scopul evitarii aparitiei de deformatii plastice in zona B a peretelui, momentele incovoietoare de calcul se stabilesc eu relatia [1]; 6.2.2 (6) M = kMco Mj= 1.25.1.104. M, = 1.38 M, pentru ambele sensuri ale actiunii seismice. . . Aceste valori sunt prezentate in tabelul 5.2. tn cazul nivelului 2 momentul incovoietor de dimensionare este limitat la valoarea coMso (vezi

2! Q !It- = 0.7, este coeficientul de frecare echivalent; N = forta axiala, normala pe rostul de tumare; coeficientul 0.6;

L",p = !It- (0.6 N +A" R,)

N se afecteaza

cu care

A.c = aria de armatura de conectare, din cei doi montanti, traverseaza rostul de tumare (norma Iii pe rost). Se constata ca !It- 0.6.N = 0.7. 0.6.2495.3 deci nu este necesara armatura de conectare. 10. Dimensionarea armaturilor = 1048 kN 2! Q =772.5 kN

relatia 6.2 din [1]). Astfel:


1.25.1.104.8807.2 = 12129.3 > 11775.9 kNm de dimensionare ale armaturilor verticale

transversale

la fortii tiiietoare

Nu se mai prezinta operatiile in zona B a peretelui.

Verificarea sectiunii de beton la forta taietoare maxima: Q = 772.8 kN == 2bhR, = 2.250.2100.0.7 11000 = 735 kN (diferenta in minus de 4.8% poate fi acceptata)

[I]; 6.4.3

8.2 Fortele tdietoare de calcul (asociate


sectiunea de la baza peretelui) se determina cu relatiile:

momentului

capabil

din Aria de armatura orizontala A,o rezulta in baza relatiei: [1]; 6.5.2.a (6.8) (Q - Qb) I (0.8 • R,) A,o = suma ariilor de armaturi orizontale intersectate de 0 fisura inclinata la 450.
A.02!

unde:

Q=kqcoQs kq = 1 + 0.03 n = 1+ 0.03.8 Q > 1.5 Qs co = 1.104 si Q < 4 Qs

= 1.24

[1]; 6.2.3 [1]; 6.2.3 (6.5)

Forta taietoare preluatii zona A sau B a peretelui, astfel:

de beton (Qb) se determina

diferit,

functie de

Rezulta kq co = 1.24 • 1.104 = 1.37 < 1.50 Ca urmare, valorile de calcul ale fortelor taietoare 1.5 Qs (tabelul 5.2). sunt cele minime,

Zona A (nivelul I- montantul comprimat)

[1]; 6.5.2 = 220.5 kN I 0.625 = 956 kN > 0:6bhR,

Qb= min.e 0.6bhR, = 0.6.250.2100.0.7.10-' Rezulta:

l·0.30-0 bh = N/Ab

respectiv

bh =0.3.3795.1.0.525 Qb= 220.5 kN

Tabelul52 Nivelul 8 7 6 5 4 3 2 1 Ms IkNml 409.4 1178.2 2258.2 3601.9 5164.2 6928.0 8807.2 10661.9 M IkNml 565.22 1626.6 3117.7 4972.8 7129.8 9564.9 11775.9 11775.9 Qs
[kN)

~
215A 404.7 568.4 707.3 822.3 928.4 988.9 772.8

143.6 269.8 378.9 471.5 548.2 618.9 659.3 515.2

N fkNl 308.5 617.1 925.6 1234.2 1542.7 1851.3 2159.8 2495.3

Functie de forta taietoare de cal cui ~i Qb se obtine armatura transversalii: A.o = (772.8-220.5). 10' I (~.8. 300) = 2301 mm' Aria de armatura A,o se dispune pe distanta h = 2.10 m (masurata pe vericala), h fiind Inaltimea sectiuni montantului comprimat: A,o/m = 2454 mm' 12.100 m = 1096 mm' 1m care corespunde unui procent de armare p = 1096 I (250.100).100%= 0.438 % > 0.25% = Se alege armarea cu 2$10 I 100, rezultand armatura efectiva A,o/m == 1570 mm' 1m
Pmin

[1]; 6.4.2, Tabelul3

Zona B (nivelurile 2

-i-

8), a armaturilor orizontale se efectueaza ca la

Calculul de dimensionare exemplul 1, pet. 11. 11. Dimensionarea In

9. Dimensionarea

armiiturilor

verticale in rostul de turnare

armiiturii de la partea superioara a golului

Se prezintii calculul in rostul de turnare de la baza montantului. restul sectiunilor calculul se efectueaza ea la exemplul 1.

11.1 Armdtura orizontala


Pentru determinarea armaturii orizontale necesare la partea inferioara a grinzii perete, creata prin prezenta golului, se aplica un model de cal cui de tip

57

58

grinda cu zabrele (denurnit in literatura de speeialitate adopta in mod aeoperitor dimensiunile din fig. 5.7. Rezulta A.:

"strut

and tie").

Se

x = 1173 mm < xlim= 1641 mm (v. pet. 7), deei nu sunt impuse rnasuri pentru eonfinarea zonei comprimate

de beton.

A.
unde:

=_!!_(l-'!!_) =...= 1048 mrrr' 2Ra 21e

.... - -~I I

I, = 3.64 m, distanta intre axele montantilor

hl4

T'"

Se alege armarea 4<jl20. Armatura se ancoreaza ea in eazul tirantilor, eu buele in plan orizontal dispuse in bulbi. Rezulta: A.efectiv= 1256 mm'

Nefiind respectata conditia: J.l < 2/ R. J.l= 0.0101 > 2 / 300 = 0.0067 etrierii trebuie dispusi atfel incat sa fie evitat flambajul aanaturilor vertieale din zona bulbilor. Ca atare, in zona A a peretelui, etrierii aferenti armaturii locale trebuie sa respecte urmatoarele conditii minimale: lie::; 6 <jl in.ong. = 6.16 ml

<jl.;e:<jlmax.!ongl4 =25/4 <jl.;e: jlemin= 6 mm, <

= 96 mm '" 8mm

[1]; 7.5.1

11.2 Armiitura verticalii


La partea inferioara a grinzii nu sunt aplieate incarcari gravitationale, astfel ea nu este necesara 0 armatura verticala "de suspendare", Se armeaza eonstruetiv eu <jl12/150, pentru corelare eu armaturile dispuse in inima perelui la nivelul 2.

+,
I

fig 5.7.

Se adopta arrnarea eu etrieri <b 10/100 IIlITl din otel OB37, tinand cont de armatura orizontala din perete (modularea distantei ~i a diametrelor) ~i de considerentele precizate la pet. 7. Sectiunea etrlerilor nu se veri fica in raporteu armaturile orizontale din inima peretelui, deoareee aeestea au asigurata aneorarea la marginea sectiunii (nu se innadesc prin petrecere eu etrierii). In vederea respectarii conditiei de asezare a fiecarei bare verticale .la punetul de Indiore al etrierilor sau al agrafelor, sunt neeesare agrafe <jl6/100 mm.
Verificarile neexplicitate se efectueaza asemanator eu exemplul 1 de

12. Dimensionarea

armaturilor

din eenturi (i) se determina in

Forta de suspendare (F, ) de la nivelul planseului functie de fortele taietoare ce calcul Qi si Qi+!

[1]; 6.7.4

caleul.

Fi =Qi -Qi+l
iar sectiunea de armatura din centura A.cont(i) = Fi / (2 R.) In planseul subsol rezulta

A. cent = 1288 mrrr' = 360 mm'.

[1]; 6.7.6 (6.21)

A.cont= 772.8103/2/300
iar la nivelul planseului peste parter

A."nt = (988.9-772.8)103/2/300

Se alege arrnarea ~<jl20 in ambele eenturi (A.efcent.=1256 mm') In planseele de la nivelurile 1 + 8, armaturile din centuri se determina ea la exemplul de caleul 1

13. Dimensionarea

etrlerilor din zonele de eapat

Daca ne referim la montantul eomprimat, eonsiderat element izolat, se constata ea inaltimea zonei comprimate x depaseste limita admisa. Conditia din [1], pet. 6.4.1 (reI. 6.8) este data in vederea asigurarii unei capacitati minime de rotire in articulatia plastics (duetilitate); daca nu este respectata, sunt impunse masuri pentru sporirea deformatie specifice ultime in betonul eomprimat, prin dimensionarea etrierilor de eonfinare. In realitate pentru peretele analizat, condita de duetilitate trebuie verificata pentru ansamblul sectiunii, dat fiind modul de eomportare deseris anterior. Astfel rezulta: Xlim ~!imh, = unde h = 5.40 m In sectiunea de la baza peretelui (zona A) a rezultat inaltimea zonei eomprimate: 59

60

EXEMPLUL6
STRUCTURA. 1. Caracteristicile principale CU NUCLEU CENTRAL

5. Lungimea

de calcul a zonei plastice potentiale + 0.05.38.5 . cuprinde = 4.845 m [I] 6.1. (6.1)

Ip= O.4h + 0.05H = 0.4.7.30 I, = 4.845m > 3.50m deci zona A, potential peretelui fiind in zona B.

ale structurii

(l, - Hp) I H, = (4.845 - 3.50) 1 3.50 = 0.384 > 0.200,


plastics, prirnele doua niveluri, restul

regimul de inaltime: conditii seismice: materiale beton Be 25 rezistente de R= R,= 1;,=

2S+P+lOE . zona C, k, = 0.20, T, = 1.5sec, a. = 1.0

[3]
[2] 2.1.2.2 [2] 2.1.2.4.2

R: =

15.0 N/mm2 = 13 = 0.9

R,• = 1.1 ON/mm2

130 2.10 1.80 20 2

calcul mbcRo= 0.85 .15 mb' R,o = 0.85.1.1 30000 N'mm"

70 30

2(

1.80
1

1.80 20 30

armiituri PC52 rezistenta de caJcul • sectiunea de incastrare Se utilizeaza

E.=210000 Nzmm' R.,= 300 Nzmnr' peste subsol [3] 5.1

11f3.50

1" -h
prin nucleu.

a peretelui este la nivelul planseului

metoda "A" de proiectare geometrice ale peretelui

2. Caracteristicile • • in elevatie : in sectiune:

rigle de cuplare

H=42.00m (inclusiv casa troliilor) Hp=3.50m ; H,= 3.50m Grosimea peretelui: b = 300mm (constants pe toata inaltimea peretelui) Dimensiuni pe conturul nucleului: 7.30/7.30 m Goluri de usi 2.20/1.30 II! sectiune b = 300 mm; h = 1300 mm; 10 = 1300 mm. principalele date 'geometrice prtivind de la

Fig.6.1 Elevatie si sectiune transversals

Eforturi in nueleu din grupiirile speciale de inciirciiri. Nivelul ~ SI,2 1019.0 758.0 682.2 606.4 530.6 454.8 379.0 303.2 227.4 151.6 75.8

In fig. 6.1 este sunt prezentate nucleul de pereti structurali, nivelul curent. 3. Eforturi sectionale

iar in plansa R6~ 1 planul cofraj al planseului

J~

Tabelul MSI rkNml 509 3519 8965 16569 26101 37364 50178 64372 79788 96264 113350 QS2 [kNl 517.9 1268.4 1962.0 2576.4 3119.2 3597.0 4013.0 4369.0 4663.0 4897.2 4992.0 MS2 rkNml 875.6 4255 10720 18044 27974 39556 52694 67176 82827 99470 116652 Nmf rkNl 3101.3 5233.2 7368.8 9502.7 11639.0 13767.3 15896.0 18025.6 20150.0 22274.1 24396.0

61 N'!LJi rkN 2004.5 4435.7 6573.0 8706.2 10842.5 12970.0 15100.0 17230.0 19354.0 21477.0 23590.0

11
10 9 8 7 6 5 4 3 2 I

din calcul structuralla

inciirciiri seismice

Eforturile sectionale in perete, obtinute in gruparile speciale de incarcari, precum ~i fortele seismice rezultate din conlucrarea de ansamblu a structurii sunt date in tabelul 6.1 In calculul structural s-a considerat conlucrarea cadrelor perimetrale cu nucleul de pereti structurali de beton armat. Nucleul s-a considerat un element care se deformeaza ca un intreg dupa legea sectiunilor plane. Aceasta ipoteza are la baza rigiditatea mare a riglelor de cuplare, care trebuie dimensionate pentru a lucra in domeniul elastic. 4. Verificiiri • preliminare ale sectiunii

. Nota: S = forta seisrruca de calcul pe toata structura, nucleu ~I cadre perirnetrale. Indicii I si 2 desernneaza directiile indicate in fig. 6.1.
6. Dimensionarea armiiturilor vertic ale in sectiunea de la baza peretelui

448.0 1202.0 1896.5 2511.5 3055.8 3536.4 3956.4 4318.8 4624.2 4870.5 4976.3

Verificarea pe directia 1 (fig.6.1),paralelii cu peretii plini: no= N I (bhR) =24396000 1 (2.300.7300.13) =0.428 max no= 1.5 A/ A; + 0.35 = 1.5.2.7 1 7.3 + 0.35 = 0.905>

[I] 4.2.3. (4,2)


0.428

Pe directia transversala, in care sectiunile sunt slabite de golurile de usi (directia 2 conform fig. 6.1):, rezulta: no= N I (bhR) =24396000 I (2.300.6000.13) = 0.521 max no = 1.5 A,f A; + 0.35 = 1.5.6.7/2/6.0 + 0.35 = 1.187> 0.521 61

Dimensionarea armaturilor longitudinale s-a efectuat cu metoda generals de cal cui din STAS 10107/0-90, cu utilizarea unui program de calcul automat specializat. Armaturile longitudinale in sectiunea de la bazaperetelui, sunt calculate pentru valorile eforturilor : N=24396 kN si M=I13350 kNm a) pe directia 1, b) pe directia 2, N=24396 kN si M=116652 kNm
62

Pentru sectiunea armata ea in fig. 6.2, s-au obtinut urmstoarele valori ale earacteristicilor de rezistenta, penh Ji ccare sens de actiune 0 iS1IDea: a) Direetia I Sens + (compresiune in peretele din dreo> a.jig. 6.1) • momentuleapabil M,,,,=120046.9kNm • momentul de eurgere M, =104187.3 kNm • momentul de fisurare M, = 71088.3 kNm • • forta axiala inaltimea zonei comprimate N x = 24396 kN = 1046.4 mm (in stadiul ultim) [1] 6.2.2

• Mo",>Mf (12160.38kNm>7063.95kNm) Ca urmare, cantitatea de armatura este rnai mare dedit minimul neeesar asigurarii unei comportari de element de"beton armat.

[1]7.5.1

(7.1)


• • • • • • • •

indicele de ductilitate al sectiunii


coeficientul Sens momentul momentul momentul
oi=

J.4
(()

= 11.07
= 1.059

(~=q,~ /,pc)
Fig.6.2 Armatura verticals in sectiunea de la nivelurile 1 ~i 2 ale

M",pl M,

eapabil de eurgere de fisurare

forta axiala inaltimea zonei comprimate indieele de duetilitate al sectiunii eoefieientul

M",p =121603.8 m M, =1046i.Oklffi Mf = 706~. 5 kNm N = 24396 kN x 1108.0 .nm

5~16

(in stadiul ultim) [1] 6.2.2

[MOO
7. Determinarea eforturilor

nucleului.

f4 = 10.15
ro

co = Mo.p 1 M,

= 1.073

• • • • •

b) Direetia 2 Sens + (compresiune momentul eapabil momentul de eurgere momentul de fisurare forta axiala

in peretele din dreptullijturilor, M",p=117229.6 M, =101742.6 M, = 83846.0 N x (()

jig. 6.1) kNm kNm kNm (in stadiul ultim) [1].6.2.2

de caleul in seetiunile de la nivelurile

2+ 11

inaltimea zonei comprimate indicele de ductilitate al sectiunii eoeficientul Sens momentul momentul momentul

= 24396 kN 440.6 mm = 1.005

7:1 Momentele fncovoietoare tn zona B a peretelui In scopul evitarii aparitiei de deformatii plastice in zona B a peretelui, momentele inconvoietoare de ealeul se stabilesc cu relatia: M = k (() M, unde: kM= 1.25 M [1] 6.2.(fig.6.3)

f4 = 26.29

• • • •

or= Mo.pl Mo
capabil de curgere de fisurare

Mosp=124845.0 kNni M, =109199.0 kNm Mf = 83616.0 kNm N = 24396 kN (in stadiul ultim) [1] 6.2.2

sectiunea

7.2 Fortele tiiietoare de calcul (asociate momentului capabil din in care s-a dirijat formarea articulatiei plastice, la baza pereteluijse Q=ko(()Qs unde: ko= 1+ 0.03 [1] 6.2.3 (6.5) [I] 6.2.3 (6.6)

determine astfel:


• •

forta axiala inaltimea zonei eomprimate indicele de ductilitate al sectiunii coeficientul o= M,,,, 1 M,

= 1+ 0.03.11=

1.33

x 504.5 mm f4 = 22.98
(() = 1.070

Q ~1.5Qs ~i Q

s 4Qs
de calcul ale

Pentru directia fortei seismice, 1 sau 2, rezulta valorile eforturilor in nucleu din tabelul 6.2.a, respectiv din tabeluI6.2.b. • Actiunea seismica pe directia 1 Pentru momentele pozitive: (()

Verifiearea

eonditiilor

de alcatuire [1]; 7.5.1 [1]; 7.5.1

=1.059 =1.320 =1.073

a). Armatura locala de la extrernitatile sectiunii -Iungimea pe care se distribuie aceastii armatura este 750 mm _ procentul de armare locala p = A) Ab.100 = (l0.78.5+8.201)/(300.1350) = 0.59 % > 0.5% = Pmm .100=

Rezulta: kM ro = 1.25.1.059
Pentru momentele negative (()

Rezulta: ~ (()= 1.25.1.073 =1.340 In calculul fortei taietoare, coeficientul ko =1.33 • 1.073 = 1.43 < 1.5, deci

ko =

1.5

b). Armature distribuita (PC52; 24>101200mm) p = 2.78.5 1 (300.200) .100 = 0.26 % > 0.20 % = Pmm e). Condtii de asigurare a ductilitatii (specifice zonei A a peretelui) _ Inaltimea relativa a zonei eomprimate S = x 1 h = 2156.9/7300 = 0.2954 < Slim=0.3073 Shm= 0.1«(()+2) = 0.1(1.073+2)
= 0.3073

[1]; 7.4.2 Tabelul3

[I]; 6.4.1

=1.005 =1.256 Pentru momentele negative (() =1.070 Rezulta: kM (()= 1.25.1.070 =1.337 In calculul fortei taietoare, coeficierr'vl ko =1.33 • 1.070

Actiunea seismica pe directia 2 Pentru momentele pozitive co Rezulta: kM (()= 1.25.1.005

64

1.42

<

1.5, deei ko '" 1.5

63

.Actiunea Nivelul II 10 9 8 7 6 5 4 3 2 I QSI [kN]

seismica pe directia MS1 [kNm] 509.0 3519.0 8965.0 16569.0 26101.0 37364.0 50178.0 64372.0 79788.0 96264.0 113350.0

I -M [kNml 687.2 4750.0 12102.7 22368.0 35236.0 50441.4 67740.0 86902.0 107714.0 103965.0 121603.8

Tabelul 6.2.a Q [kN] 767.0 1897.0 2920.0 3767.2 4583.7 5304.6 5934.6 6478.2 6936.3 7305.6 7464.0 Zona de perete Actiunea Nivelul II 10 9 8 7 6 5 4 3 2 I seisrnica pe directia N [kN] 3101.3 5233.2 7368.8 9502.7 11639.0 13767.3 15896.0 18025.6 20150.0 22274.1 24396.0 I Tabelul 6.3.a +M"p . [kNm] 44195.7 51674.7 59133.3 66525.0 73864.0 81139.3 88391.4 100843.5 110117.0 114292.2 120046.9 ~M [kNm] 687.2 4750.0 12102.7 22368.0 35236.0 50441.4 67740.0 . 86902.0 107714.0 103965.0 121603.8 -M,,,,, fkNml 45977.7 53456.7 60915.3 68307.0 75646.2 82921.3 90173.4 102795.8 111980.0 116548.6 121603.8

+M [kNm] 671.9 4645.0 11834.0 21871.0 34453.0 49320.0 66235.0 84971.0 105320.0 101654.0 120046.9

448.0 1202.0 1896.5 2511.5 3055.8 3536.4 3956.4 4318.8 4624.2 4870.5 4976.3

B B B B B B B B B
A A

+M [kNm} 671.9 4645.0 11834.0 21871.0 34453.0 49320.0 66235.0 84971.0 105320.0 101654.0 120046.9

Actiunea seisrnica pe directia 2 Nivelul II 10 9 8 7 6 5 4 3 2 I QS2 [kN} 517.9 1268.4 1962.0 2576.4 3119.2 3597.0 4013.0 4369.0 4663.0 4897.2 4992.0 MS2 [kNm} 875.6 4255.0 10720.0 18044.0 27974.4 39556.0 52694.0 67176.0 82827.0 99470.0 116652.0 +M [kNm} 1099.7 5344.3 13464.3 22663.0 35135.3 49682.0 66183.6 84373.0 104030.7 99947.5 117229.6 -M fkNml 1171.1 5691.0 14338.0 24133.0 37415.2 52906.0 70478.0 89847.9 110781.1 106433.7 .J24845.2

TabeluI6.2.b Q [kN} 776.8 1903.0 2943.0 3864.6 4678.8 5396.0 6019.5 6554.0 6995.0 7346.0 7488.0 Zona de perete Actiunea seismica pe directia 2 Tabelul 6.3.b

B B B B B B B B B
A A

II

Nivelul II 10 9 8 7 6 5 4 3 2 I

N [kN} 3101.3 5233.2 7368.8 9502.7 11639.0 13767.3 15896.0 18025.6 20150.0 22274.1 24396.0

+M [kNm} 1099.7 5344.3 13464.3 22663.0 35135.3 49682.0 66183.6 84373.0 104030.7 99947.5 117229.c

+Mcap
[kNm] 38761.3 46288.6 53792.5 61252.3 68685.8 76043.8 83347.4 95707.0 104572.0 110117.5 117229.6

M m] 1171.1 5691.0 14338.0 24133.0 37415.2 52906.0 70478.0 89847.9 110781.1 106433.7 124845.0

[k 46078.6 53605.0 61113.3 68582.0 76010.7 83366.8 90668.2 103444.9 112320.0 117880.0 124845.0

8. Dimensionarea armiiturilor In zona B a peretelui

verticale la Ineovoiere

eu forta axiala

Armaturile verticale sunt dimensionate de una din urmiitoarele conditii: - preluarea eforturilor de calcul M ~i N, pentru asigurarea fata de ruperi In sectiuni norma Ie; . - preluarea fortei tiiietoare in lungul rosturilor de tumare (prin armaturi locale, aneorate corespunzator pe fiecare parte a rostului), verificare efectuata la pet. 9. Eforturile de cal cui si momentele capabile rezultate in urma dimensionarii armaturilor vertic ale sunt prezentate in 'tabelele 6.3.a si 6.3.b.

!~)I:f
:.,':.,

Ml2_

/2<1>10/200

,.'f
::::

":J
I::
2<1>10/200 ;.:

(~!
1::1
2<1>10/200';: ;!

· 'I
,: :1

'''I

;::1
• .1

:J2<1> 1 0/200 i::1


I!...!J

i::(
i··j
i'_~

I::

,··r
.l

Nivelul s (N = 20150.0 kN, M.= 110781.1 kNm)


7"'16 _
"<; .•
~.".

Fig.6.3 Armiitura verticala in sectiunea Ja nivelul 3.

de

In aceasta sectiune se impune 0 majorare a arrnaturii verticale in raport cu armatura de la nivelul 2 (zona A), deoarece momentul inconvoietor de cal cui este mai mare (MJ=II078I.1kNm > M2=106433.7kNm), iar forta axiala

: ::
: :: 2<1>10/202..

: :1

NJ<N2•
Pentru sporirea armiiturii vertieale s-au prevazut suplimentar cj>16 la fiecare capiit de montant sectiunile de ealcul. (fig. 6.3), ancorate 65 care 2 bare fatii de corespunziitor

: :i .ffiQ_ M10/200. :::::::::::::::::::::.:::::::::::::

• .1

2<1>10/200 :::: ., • ·1 .~::

"

.~

:.:::;

tn tabelul 6.5 este prezentat calculul armaturilor totale din centuri, considerand pentru ambele directii de cal cui fortele taietoare de pe directia 2 (tabeluI6.2.b). Tabelul65 Q [kNl 776.8 1903.0 2943.0 3864.6 4678.8 5396.0 6019.5 6554.0 6995.0 7346.0 7488.0 Fi= 0;-0,+ 776.8 1126.2 1040.0 921.6 814.2 717.2 623.5 534.5 441.0 351.0 142.0


Nivelul4

(N = 18' 25.6 kN, M~' U-3 kNm) Solutia de armare a sectiunii este aceeasi ca jp '.velurile 1 ~i 2; rezulta: Mcap=95707 kNm > M= R4:"7~ kNrr: in sectiune este identica cu cea de la nivelurile

Nivelul 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 Armatunle

[mm21
1294 1883 1705 1412 1360 1202 1050 906 763 615 264

A.cen'

Armare
(in 2 centuri)

A.cen' efectiva 1608 2036 2036 1608 1608 1231 1231 904 904 628 628 la

2.4<b16
204q,18 2.4q,18 M<b16 2.4q,16 M<b14

Nivelurile 5+ 11 Dispunerea armaturilor

1, 2 si 4, insa cu armatura locala $16 mm inlocuita cu bare de 12 mm diametru. 9.Dimensionarea annaturilor verticale in rosturile de tumare

[ll

6.5.2.b (2) 3.4.2.1 (48)

Se considers situatia din rosturile de tumare de la cota superioara a placii planseului, Verificarea capacitatii de preluare a lunecar ..r (fortei taietoare) in rosturile orizontale ale peretelui se efectueaza cu relatia: unde: Loap=J.l.r(0.6N+A.cR.) 2: Q J.l.r= 0.7, este coeficientul echivalent de frecare; N = forta axiala, normala pe rostul de tumare (N) 0 pt. c -npresiune); A.c= aria de armatura intinsa care traverseaza rostul de turnarc al arrnaturii de conectare este prezentat

2.4<b14
Mq,12

2.4<b12
M<bl0 Mq,lO

se vor ancora corespunzator pe toata lungimea. annaturilor transversale

pentru a putea fi mobilizate

Calculul de dimensionare

'.1 ta·eJ.ui

intreaga lor capacitate

6.4.

11.Dimensionarea

la forta tiiietoare

[1] 6.5.2

Tabelul64

r Nivelul
11sup llinf 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

N [kN] 2304.5 3101.3 5233.2 7368,.8 9502.7 11639.0 13767.3 15896.0 18025.620150.0 22274.1 24396.0

0.6J.l.rN/2 1.lr=0.7 483.9 651.2 1099.0 1547.5 1995.5 2444.2 2891.1 3338.2 3785.3 4231.5 4677.5 5123.2

Q [kN] 776.8 776.8 1903.0 2943.0 3864.6 4678.8 5396.0 6019.5 6554.0 6995.0 7346.0 7488.0

Q-O.3flrt.-r [kN] 292.9 125.6 804.0 1395.5 1869.1 2234.6 2504.9 2681.3 2768.7 2763.5 2668.5 2364.8

l\"'cnoc [mm"] 976 419 2680 4652 6230 7449 8350 8938 9229 9212 8895 7883 • •

11.1 Calculul pe directia 1


Verificarea sectiunii de beton la forta taietoare maxima: Q = 7464.0kN < 2bhR, =2.300.7300.2.0.9/1000 = 7884 kN Aria de armatura orizontala

A.n

rezulta in baza relatiei:

Qb) / (0.8 R.) A.n = suma ariilor de armaturi orizontale intersectate de 0 fisura inclinata la 45°, inclusiv armaturile din centuri ~i zona aferenta de placa (b, = 3hp ,,+3hp ",). Forta taietoare preluata de beton (Qb) se determina A ~i Bale peretelui, astfel: diferit, pentru zonele

A.n 2: (Q'-

Zona A (nivelurile

1 si 2)
6

La nivelurile 1+5 armatura vertical a in inima peretelui reprezinta 8475 mm' iar in rest 7067 nun'; rezulta ca aceste arii de armature cumulate cu armatura din talpa intinsa (",2629 mm'), sunt mai mari dedit ariile A.c.n"" calculate in tabelul 6.4: A.cnoc= (Q ~ 0.6J.l.rNI2)1 R, < A.c efectiva 10.Dimensionarea annaturilor din centuri din centura de la nivelul planseului (i)

~=minim: 0.6bhR,= 0.6.300.2.7300.0.9.10-3 = 2365 kN 0.3 o, bh = 0.3Nbh/Ab = 0.3.22274.1.10-3 .2.300.7300/ Rezulta

o, =2365

(8.88.10

=3295.96

kN

kN Qb = bh (0.7R,+ 0.25cro) de cal cui si Qb rezulta urmatoarele armaturi

Zona B (nivelurile Functie transversale:

3+11)

de forta taietoare

• [1] 6.7.4

Nivelul 1 si 2 (zona A )

Forta de calcul (F, ) a armaturilor reprezinta Fi=Qi-Qi+!

diferenta dintre fortele taietoare de calcul Qi si Qi+l :

Aria de armatura

A.o = (7464 - 2365) .103 / (0.8.300) = 21246 mm' A.n se dispune pe distanta h= 7.30 m (masurata pe verticala): A.o = !(A. o!izon'oI0 A. +
centurl .;.

A. p!,o.~u ) de

Sectiunea de armatura din centura (A, con') este determinata, tinand cont de faptul ca nucleullucreaza cu doua sectiuni de forfecare, cu relatia:

Daca se neglijeaza aportul armaturilor din centuri ~i zona aferenta placa, intr-un perete rezulta necesara 0 annaturii orizontala unifonn·distribuitii: [I] 6.7.6 (6.22)

F;
A, cent
(i)

= 2(2Ra)

A.n/m

= 21246mm'

1 (2.7.30)m

= 1455 mm' / m 68

care corespunde

unui procent de annare p = 1455861 (30001000) .100% = 0.49 % > 0.25% = PDlin Se alege annarea cu 24>10 1100, rezultilnd annatura efectiva A.o/m = 1570 mmvm •

Nivelul3 (zona B) Qb = bh(0.7R, +0.250'0) =2.300.7300.(0.7.0.9+0.250211500103/8.880106) Qb = 5367 kN Contilnd ~i pe armatura din centura rezulta: A.o = (6936.3 - 5367) .103 I (0.80300) - 904 = 5635 mm' sau 0 armatura uniform distribuita pe inaltimc: A.o/m =5730mm2 I (7.300.2) m = 386 mm'/rn. Se armeaza cu 24>10 1100, rezultilnd annatura efectiva A.oIm= 1570 mrn'/m. La nivelurile • • • • Nivelul Nivelul Nivelul Nivelul 1n 4+ 11, rezulta urmatoarele armaturi transversale:

Ca unnare, rezistenta se poate sectiune plinii.

golurile pot fi considerate efectua utilizilnd expresiile

relativ "rnici" ~i calculul de calcul pentru peretele

de cu

A (zona B) 24>10 1150 => A.o/m = 1047 S (zona B) 24>10/150 => A.o/m = 1047 ti (zona B) 24>10 1200 => A.o/m = 785 Zs-I l (zona B) 24>10/250 => A.o/m = 628 toate cazurile A,o/m > A '0 min: A.omin = 0.20.1000.300 1100 = 600 mrrr/m

mrrr/m. rnm'/m mrrr'/m mrrf/m.

In cazul dimensioniirii la forta tiii~toare a peretilor, capacitatea de a betonului se detenninii tinand seama de prezenta golului, considerilnd in calcul 0 inaltime a sectiunii peretelui egala cu h-Io. De asemenea, anniiturile orizontale sunt active in preluarea fortelor taietoare intr-o fisura inclinata la 450 pe 0 lungime egala tot cu h-Io (fig. 6.5). Trebuie observat ca expresiile pentru calculul valorii Qb sunt strict empirice. Aceste relatii tin seama explicit numai de 0 parte a factorilor care intervin in mecanismul de rezistenta la forta taietoare al betonului si sunt calibrate astfel incdt sa fumizeze valori acoperitoare in marea majoritate a cazurilor.

rezistenta

In exemplul de cal cui ill. 4 verificarea la forta taietoare s-a abordat intr-o maniera diferita, considerand ca montantul comprimat preia in intregime acest efort. Se poate veri fica cu usurinta ca aplicarea relatiilor de dimensionare pentru ansamblul peretelui conduce la valori mai miei ale ariei de armatura orizontala, Rezulta, astfel, cajxocedeul de calcul utilizat acolo este mai acoperitor. 12. Dimensionarea Zona A In sectiunea comprimate: • etrierilor din zonele de margine

11.2 Calcullll pe directia 2 Dimensionarea armaturilor orizontale la forta taietoare de ca1cul se face considerilnd 0 fisura inclinata ca in fig 6.5. Ca atare calculul se efectueaza ca pe diretia I, considerand sectiunea de beton redusa corespunzator latimii golului. Armarturile efective rezultate in unna ca1culului sunt:

de la baza peretelui

(Zona A) a rezultat

inaltimea

zonei

x =1108 mm < xlln> S h = 0.1 (00 + 2) h = 0.3073 .7300 = 2243 mm, = deci nu se impun masuri speciale pentru confinarea zonei comprimate de beton. Coeficientul de annare locala este: deci nu este necesara legarea armaturilor pentru evitarea falambajului. La nivelurile 0.0063 < 2 1 R, = 2/300 = 0.0066 longitudinale eu etrieri sau agrafe

[1] 6.4.1 [1] 7.5.2

Fig. 6.5


Nivelurile

1 si 2 (zona A)

Qb= 1944 kN (h = 6.00 m) A,o=(7488 - 1944) .103 1(0.8.300) = 23100 A,o/m = 23100/6.00:;= 3850 mmi/m.

1 ~i 2 se dispun, in zonele de capat:

[I] 7.5.1

rnrrr'

Etrieri 4>10/100 mm si agrafe 4>6/100 mm din otel OB37. Zona B Pe inaltimea zonei B a peretelui minime privind etrierii sunt:

Nivelll13

(zona B)

24>16/100 => A.o/m = 4020 mm'/m. Qb=441I kN A.o=(6995 - 4411) .103/ (0.8.300) = 10767 mm" A.o/m = 10767/6.00 = 1795 mmvm. 24>12/100 24>10/100 24>10/150 24>10 1200

(fara deformatii

plastice),

conditiile


Nivelulrile 4~i5 (zona B) Nivelul 6 (zona B) Nivelul Zs-l l (zona B)

=> A.o/m => A.o/m => A.o/m => A.o/m

= 2260 mmvm, = 1570 mrrr'/m. = 1047 mmvrn = 785 mrrr'/m.

a, :$15 4>min.IOng 15.12 = 180 mm = a, :$ a,ma, = 200 mm ~i 4>,;::: P,.min = 6 mm Se aleg etrieri 4>8/150 mm si agrafe 4>61150 mm 13.Dimensionarea annaturiilor din rigla de cuplare

Armarea minima, stabilita functie de procentul de annare (Pmin=0.2%), este mai mica decilt ariile de armatura orizontala efective la fiecare nivel: A,omin = 0.20.1000.300/100 = 600 min2/m < A.o/m= 785 mm' 1m [1] 7.4.2 (tab. 3)

S-a adoptat un sistem de annare cu bare (carcase) inclinate, adecvat nivelului de solicitare al riglelor de cuplare. Aria de armatura A, in fiecare diagonals se stabileste cu relatia: A.I = 2R. sina a = unghiul de inclinare al carcaselor de armatura.

Nota. Asa cum s-a ararat, capacitatea inalta de rezistenta ~i de rigiditate a riglelor de cuplare asigura practic 0 cuplare totala a elementelor verticale ale nucJeului, astfel incilt ansamblul acestora se cornporta caun element structural unic, in consola, cu sectiuni care respecta legea de deformare Bernoulli. 69

[I] 6.6.4 (6.21)

70

F orta tiiietoare de ealeul in riglele de euplare Pentru determinarea valorilor de dime.is.onare ale fort lc .toare din riglele de cuplare se eonsiderii doua scheme de calcul: .' a) 0 schema constand din echilibrul de ansam lu .al fortelor t;;]~toare din rigle ~i fortele verticale aferente unci 'urn. .. du: sccpunea peretclui (cea solicitatii la intindere), pe intreaga inaltime a cladirii (fi.g. 6.6.a):. . b) 0 schema constand din echilibrul fo~e1or tiileto~r~ din ngl~ ~I.fortele verticale aferente aceleeasi jumatati a nucleului, dar numal. mtre s~cl1Umle care marginesc inferior (lanivelul planseului peste subsol) ~I supenor (deasupra planseului peste etajull) zona plastica potenlial~ (fig. 6.6.b). . _ Dintre cele doua valori se reline cea mal mare, care se considera III mod acoperitor valoare de dimensionare pe~tru. toa~e riglele. ~~eastii pr~ced:uril s~ explica prin incertitudinile legate de distributia fortelor taleto.~ dill .gle ~I variatia eforturilor din armaturile verticale, pe inaltimeastructum.
A

Pentru dimensionarea riglelor de cuplare se considera forta tiiietoare maxima care se arnplifica cu 50% pentru.a tine seama de posibilitatea incarcarii inegale a celor doua rigle: Qrigli = 1.5 Qbrigli= 1.5.789 = 1 183,5 kN Forta taietoare maxima admisa este 3.5bhoR. = 3.5.300.1300.0.9.10,3
= 1228 kN

[1] 6.6.1. (6.19)

< Qrigli
= 3234 mrrr' [1] 6.6.4. (6.21)

A; = Q / (2R" sin a) = 1183.5 / (2.300.0.61).1000 Rezultii 0 carcass fermata din 8 armaturi:


4cp25

+ 4cp20

(PC 52)

A,ief,otiv= 3220 mrrr' se realizeaza cu etrieri, respectand

Armarea transversala urmatoarele conditii:

a carcaselor

''''''T
ZonaB

- distanta dintre etrieri, a, $ 10 CPi,min 10 .20 =200 mm = (CPi,min diametrul minim al armaturilor inclinate) = -a,$ I50mm
- diametrul minim al etrierilor cP,;?:cP,- / 4 = 25 / 4 "" 8mm Se aleg etrieri cp8 din otel OB37 la 150 mm distanta. Nu s-au aplicat prevederile din [1], 7.6, intrucat riglele de cuplare sunt dimensionat la eforturile corespunzatoare riispunsului elastic. Armaturile inclinate, asamblate in carcase, au lungimea de ancorare: I, = minimum 60cp = 60.25 = 1500 mm. [1] 7.6.2 Lungimea de ancorare este stabilitii pentru situatia solicitarii armaturii in domeniul post-elastic; riglele de cuplare fiind dimensionate astfel incat sa lucreze in stadiul elastic, rezulta ca fiind posibila reducerea lungimii de ancorare a armaturilor din carcasele inclinate la valoarea: 1,= 50cp = 1250 mm Armarea-riglei de cuplare este prezentatii in fig. 6.7. [2] 6.2.1.3

-tZona A a. Fig. 6.6. a. Calculul pentru ansamblul nucleului: Pentru schema din fig. 6.6.a, rezulta forta taietoare din rigla de cuplare: IQ: = N'o',l/ 2 + A,R" = 24396 / 2 Q'rig,,= 16450/22 = 748 kN b.

+ 4252

= 16450 kN Fig.6.7. Armarea riglelor decuplare. Volumul Iimitat al lucriirii nu permite ~i prezentarea aspectelor proiectiirii eelorlalte componente structurale: cadrele perimetrale sistemul infrastructurii ~i al fundatiilor. Pentru aceste elemente in exernplul considerat. sunt prezentate unele aspecte particulare specifice ale ~i interioare, . care au aparut

b. Calculul in zona deformare a articulatiei plastice: Se considera schema de solicitare a riglelor de cuplare de la nivelurile 1 si 2, ca in fig.6.6.b. Forteledin armaturi corespund: - curgerii otelului in sectiunea de la baza; . .• - unor eforturi reduse proportional cu rnicsorarea pe verticala a momentelor incovoietoare, in sectiunea de sus (ipoteza acoperitoare pentru zona plastica). Rezulta: Qbrig" = (4252 + 872 + 872 ~ 2839) !4 = 789 kN

Cadrele perimetrale 8i interioare Calculul biografic sau analiza dinarnica neliniara releva faptul ca plastificarea peretilor care alcatuiesc nucleul conduce intotdeauna la aparitia de deformatii plastice in cadre, pe tORti!iniillimea structurii.

71

Ca atare, proiectarea cadrelor interioare ~i perimetrale trebuie sa considere si aspectele legate de asigurarea unui mecanism favorabil de plastificare al acestora. Cadrele perimetrale precum ~i grinzile interioare rezemate pe nucleu au fost dimensionate astfel incat articulatiile plastice sa sa fie dirijate in rigle si nu . in stiilpi. Plastificarea stalpilor in sectiunea de la nivelul planseului peste subsol practic nu poate fi evitata. In acest scop eforturile de dimensionare pentru rigle ~i stalpi sunt stabilite conform prevederilor pentru structuri in cadre solicitate seismic. Infrastructura Infrastructura este alcatuita ca 0 "cutie rigida si rezistenta", dezvoltata pe inaltimea de 7.00m (subsolul 1 ~i 2), care asigura "incastrarea" nucleuluisi a stalpilor perimetrali la nivelul planseului de la cota - 0.05 m. Solutia constructiva adoptata estecu pereti perimetrali si interiori, considerati in calculul structural ca un sistem de grinzi pe mediu elastic (radier casetat). Sistemul de grinzi pe mediu elastic este solicitat cu incarcarile corespunzatoare eforturilor capabile transmise de. nuc1eu ~i de cadrele perimetrale; pentru a evita incursiunile in domeniul post-elastic de comportare al materialelor, eforturile s-au majorat cu coeficientul: kM = 1.5 [I] 6.2, (fig. 6.3) Fundatia Fundatia este 0 daliigroasa, care conlucreaza cu peretii infrastructurii. Ca1culul de placa rezemata pe peretii interiori si de pe contur, incarcata cu presiunile transmise de teren, trebuie corelat cu comportarea ansamblului infrastructurii. Astfel, pe una din directiile panourilor de placa solicitarea este de intindere excentrica cu excentrioitate mica (fig. 6.8). Rezulta ca pe aceasta directie capacitatea dalei radierului de a prelua forta taictoare este neglijabila ([2] 3.3.6), iar preluarea acestor forte se poate realiza numai prin mecanisme de rezistenta in care rolul armaturii de incovoicre este preponderent.

Fig.6.8

rID--

'" ..~ '"

~ ~

PLANSA 6.1 PLAN COFRAJ NIVEL CURENT.


73

, EXEMPLUL
Pentru sensul negativ al momentului 7 • • • • momentul forta axiala capabil (ultim) (compresiune N = in bulb) x = 1614,lmm kN Meag = 22096.8 kNm 4260.20

Fn:cn

'P!

~LI:' CALCUL

ALtMBINARILOR

ductilitatea sectiunii (~=<Pu 1 <Pc) ~ = 4.76 coeficientul co= Mcap,/M, co = 1.289 (co = 22096.8/17142.3) [1]; 6.2.2. Calculele pentru verificarea sectiunii de beton si de dimensionare a armaturilor sunt ca la exemplul de calcuJ 2, ca atare nu vor fi prezentate. • 2. Eforturi de lunecare in rostul vertical dintre talpa si inima peretelui

Exemplul de ealeul eonstituie 0 reluare a exemplului modificari (fig 7.1): - inirna peretelui exte prefabricata; - talpa este prefabricata; ~ bulbul este din beton armat tumat monolit.

2, cu urmatoarele Forta gravitationala totala transmisa direct talpii este: Ngt = 806.9 kN Armatura verticals din talpa, in sectiunea de la baza, este A.,=6254 mm' Forta de lunecare (L"ivT) in rostul vertical se calculeaza pentru cazul eompresiunii in talpa. lntrucat x = 323.4 mm (h, = 250 mm), la atingerea stadiului ultim, in talpa se aplica practic toata forta de compresiune din sectiune, Ca atare, forta de luneeare se poate calcula eu relatia: LT = (A. - A.,) R. + N - Ngt=7702.300/1000+4260.2-806.9= 5763.9 kN unde: A. = armatura verticala totala din sectiune; N = forta axiala din rnontant, in sectiunea de la baza peretelui. Forta de lunecare medie pe tnaltimea unui nivel rezulta:

Se exemplifies nurnai modul de determinare a efor+riloi : !unecare in imbinarile verticale. Caracteristicile geometrice, materialele ~i eforturile calcul in perete, sunt similare eu exemplul 2 de calcul; in continuare sunt cal .Iat eforturile de lunecare in imbinarile verticale ale peretelui, considerand "nu intervin deformatii de lunecare la interfata dintre zonele monolite ~i prefaoricct-. Solicitarea imbinarilor in domeniul elastic L c.unportare al materialelor eonstituie un obiectiv priori tar al proiectarii «ntiseismice a structurilor prefabricate sau mixte.

L::V~= t, 1 11 = 524.0

kN

1. Eforturi din calculul static (directia transversala)


Tabelul7 Nivelul 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 S [kNl 126.3 114.9 103.5 92.2 80.8 69.4 58.0 46.7 35.3 23.9 12.5 I

Pentru a tine seama de neuniformitatea distributiei forte lor de luneeare pe inaltimea peretelui se ia 0 valoare de dimensionare a armaturilor orizontale din rost:

LDivT = 1.5 L::V~= 1.5 .524 = 786.0 kN

Qs

+M,
[kNml

-Ms
[kNml

Nsup

3. Eforturi de lunecare in rostul vertical dintre bulb si inima peretelui

IkNJ
126.3 241.2 344.7 436,9 517.7 587.1 645,1 691.8 727.1 751.0 763.6

[kNi

~
385.6 771.3 1156.9 1542.5 1928.1 2313,8 2699.4 3085,0 3470.6 3856.3 4260.2

Nota:

Momentele

pozitive compnma

..

366.2 1065,6 2065.3 3332.3 4833.5 6536.0 8406.9 10413.0 12521.6 14699.5 17142.3

-366.2 -1065.6 -2065,3 -3332.3 -4833.5 -6536.0 -8406,9 -10413.0 -12521.6 -14699.5 -17142.3

- talpa

208.0 593.6 979.3 1364,9 1750.5 2136,1 2521.8 2907.4 3293.0 3678.6 4064.2

Forta gra .... itationala totals transmisa direct bulbului rezulta:


Ngt= 538kN verticala din bulb, in sectiunea de la baza peretelui, este: A.=2914 mm' F orta de lunecare (LDivB) in rostul vetical se calculeaza pentru cazul compresiunii in bulb cu relatia: Armature

L = 2914.300/1000 + 600.500.10.5/1000 - 538 = 3486 kN Forta de lunecare medie pe inaltimea unui nivel rezulta:

= A. R. + bhk,

- Ngt

L:i:!= L 111

= 316.7 kN armaturilor kN imbinare vertieala talpa - inima (LDivT orizontale se face considerand forta de lunecare:

sectiunii .

..

Dimensionarea

LDivB = 1.5
din fig. 2.3, rezulta:

L::! == 475.4

In sectiunea

de la baza pertelui, cu armaturile longitudinale (compresiune in talpa) Mo.p = 17455.9 kNm N = 4260.2 kN
=

Pentru sensul pozitiv al momentului • momentul capabil (ultim) • • • forta axiala

x = 323.4 mm

Fig. 7.1

ductilitatea sectiunii (~=<Pu 1 <PO>~ coeficientul oi= Meap,/M, ro

10.95

= 1.018

(ro
75

17455.91 17142,3)

[1]; 6.2.2. 76

ANEXA 1
CALCULUL SECTIUNILOR DE BETON ARMAT SOLICITATE LA INCOVOIERE CU FORTA. AXIAL A.
l.INTRODUCERE
in prezenta anexa se prezinta principalele caracteristici (ipoteze, relatii de caIcul, particularitati de aplicare) ale metodei generale de calcul, conform STAS 10107/0-90. Metoda are ca obiect determinarea starii de eforturi si de deformatii in sectiunile nonnale la axa elementelor de beton annat solicitate la incovoiere cu forta axiala, Caracterul general al metodei decurge din faptul ca solutionarea problemei se face pe baza conditiilor generale, statice (de echilibru), geometrice (de compatibilitate a deformatiilor) si fizice (proprietatile de defonnare sub incarcari ale rnaterialelor), utilizate in mecanica constructiilor, Metoda pennite investigarea starii de eforturi ~i de deformatii nu numai in stadiul de cedare, dar si in alte stadii semnificative, cum sunt stadiul fisurarii sau stadiul de initiere a curgerii in armatura, Metoda se poate aplica sectiunilor de forma ~j annare oarecare ~i este destinata calculului automat. in cele ce urmeaza se vor da si indicatii perivind intocmirea algoritmilor in vederea elaborarii programului de caIcul.

(b) pennite evaluarea deformatiilor specifice In armatura daca se cunoaste distributia in beton, pe baza relatiei s, = E" la nivelul fiecarei armaturi,

deformatiilor

Distributia eforturilor unitare in beton si in armaturi se obtine functie de diagramele O'+E din fig. A2, date in STAS 10107/0-90. Acestea pot fi inlocuite, de la caz la caz, cu diagrame mai fidele comportarii materialelor pentru respectivele cazuri. De exemplu, daca betonul comprimat este confinat eficient, se utilizeaza diagrame corectate corespunzator, cu valori Cbu sporite, functie de cantitatea armaturii transversale.
0'

(R,,)O'ai

Cbj

Cbo ~O.002

Cbu~O.0035

0',

a. Diagrama

o+s pentru betonul comprimat. FigA2.

b. Diagrama O'+c pentru armatura.

2. BAZELE METODEI
Metoda are la bazii urmatoarele ipoteze de caIcul (fig. AI): a) Sectiunea plana, normals la axa elementului, este plana ~i in pozitie deformata (ipoteza lui Bernoulli); b) Armatura nu luneca in raport cu betonul; c) Eforturile unitare in beton si in armaturi se obtin din curbele caracteristice ale celor douii materiale (fig. A2), corespunzator valorilor deformatiilor specifice inregistrate la nivelul fibre lor de beton ~i al armaturilor.

Asa cum s-a aratat metoda de caIcul permite determinarea starii de eforturi si de deformatii, in diferite stadii de lucru. In cazul solicitarii la incovoiere, cu sau lara forta axiala, este semnificativa relatia M-~ (moment - curbura fibrei medii defonnate). Aceasta relatie, care caracterizeaza global proprietatile de defonnare sub incarcari ale sectiunii de beton armat, se numeste si legea constitutive a acesteia (fig. A3).

ARMA1lJRA BETON

Fig. A3. Diagrama moment - curbura (M +~)

i(l) I~,_I

Pentru nevoile practice diagrams M-lj> poate fi schematizata prin linia poligonala OABCD. Construirea acesteia implica determinarea valorilor M ~i ~ numai pentru 3 stadii de solicitare ~i anume fisurarea, initierea curgerii in arrnatura cea mai intinsa si stadiul de cedare. Distributia c. Fig. AI.
C

Sectiunea transversals a ..

Discretizarea sectiunii de beton b.

Distributia

0'

in toate aceste stadii se cunoaste sectiunii. Conditia privind aceasta este data sunt: • valoarea

valoarea deformatieispecifice specifice


(C,ond)

la nivelul unei anurnite fibre a de pe sectiune (AI) (A2) in care

deformatiei
c,ond.

si punctul

d.

in stadiul de aparitie afisurilor: in stadiul de initiere a curgerii:

= Cbtu (Cbtu = O. 1+0.2°/00) - in fibra de beton cea mai intinsa; (s, = R"I Ea) - in armatura cea mai intinsa;

Ipoteza (a) penni te detenninarea distributiei pozitia axei neutre si valoarea deformatiei specifice

(Coond)

deformatiilor specifice C pe sectiune functie de intr-unul din punctele sectiunii, iar ipoteza

Eoond. = C,

77

78

in stadiul de rupere: - daca ruperea intervine in armiiturii: - daca ruperea intervine in beton:
Econd.

£,ood. Cau =
Sbu

- in armatura cea rna: intinsii;

- in fibra cea mai comprimatil


daca x !> h dacii x > h (A3) (A4) 8. Calculul momentului eu axa sectiunii: in raport (A9)

da

Pentru determinarea modul de cedare a sectiunii, prin ruperea armaturii cele mai intinse sau a betonului din fibra cea mai eomprimatil, se stabileste valoarea fortei axiale (N) pentru situatia in eare ruperea se atinge simultan in beton si armiiturii. Se compara forta axialii datil N, eu valoarea N: - dacii N, > N ruperea se produce in betonul eomprimat; - daeii N, < N ruperea se produee in armiitura eea mai intinsa. Determinarea distributiei din conditia de eehilibru axial: N=
E

M = Labi (bihi)Ybi+ LaaiA,.; Yai

f:

pe sectiune

implica ~i stabilirea

pozitiei

ici neutre (valoarea x),


(AS) Pentru elaborarea unui program etape din schema logicii de mai sus. de cal cuI automat se prezinta detalii privind rezolvarea unor

abdA + LaaiA.i

VaIoarea momentului incovoietor, corespunzator stadiului de soncitare respectiv, se obtine prin insurnarea momentelor eforturilor din armaturi ~i din zona comprimatil de beton in raport cu axa elementului: M=

f:

abYbdA + LaaiA,.;Yai sau rotirea specifica, rezulta din relatia:

(A6)

®~i®
Nb=O Mb=O j = 1 ... m

Integrarea eforturilor unitare in beton ~i armiiturii:


• pentru beton (sectiunea este cornpusa din m dreptunghiuri)

Curbura fibrei medii deformate,

<1>= -

=-

8"

(A7)

Adaptarea schemei de rezolvare pentru caIculul automat implica operatii de discretizare a sectiunii de beton, in vedere integrarii eforturilor unitare o, in relatiile AS ~i A6. In acest scop sectiunile de forma oarecare se echivaleaza cu sectiuni alcatuite din dreptunghiuri. lnaltimea acestor dreptunghiuri trebuie sil fie suficient de mica, corelata cu forma sectiunii (fig Al.b). Pentru integrarea eforturilor, fiecare dreptunghi component al sectiunii de beton este impiirtit in fli~ii pe care ab se considera constant. Inaltimea fli~iilor se alege astfel incat precizia de integrare sii fie suficienta.

br=bj se stabileste hr"'hj/imox se calculeaza

imax functie de h ~i hj
CI~i ~ functie de distributia C ~i geometria sectiunii)

i = l...imax
fli~ia i Ei abl '" f (Cbi) Nbi = abl b.h, Mbl = Nbi Yi N, = Nb + Nbi Mb=Mb+Mbi (calculat functie de CI, E2, hj ~i i) (diagrama a + E pentru beton) s,

3. ALGORITMULDE REZOLVARE
Schema bloc a operatiilor pe care Ie implica determinarea valorilor M ~i <I> pentru 0 sectiune eu dimensiuni si armare eunoseute, solieitatil la ineovoiere eu 0 forta axiala datil Nd este urmatoarea:

l i. Stabilirea
I . stadiului

deformatiei speeifiee earaeteristiee de comportare analizat (C,ood):

(Yi = distanta de la centrul de greutate al Ia~iei i. la centrul de greutate al sectiunii de beton)

, 2. Alegerea pozitiei axei neutre (x) Intr-o prima I aproximalie;

_j

" 3. Determinarea distributiei ~i valorilor E pe ,---""-"i,seeliune pe baza miirimilor stabilite la (I) ~i (2) sau (7);!

14. Determinarea

,II

eforturilor unitare in beton ~i armatura functie de diagramele o-ss earaeteristice


J

I
!

Observatie: (A8) - Inaltimea fli~iei 'fit determina preeizia de integrare a eforturilor unitare a in beton; numarul imax se alege functie de raportul intre hj si h, respectiv mai mare daca raportul este mare ~i mic daca acest raport este mie; - Ei este determinat la jumatatea lnaltirnii fli~iei "i".

i 5.
I

CaIculul rezuItantei

eforturilor unitare pe sectiune:

N = Labi (bih;) + IaaiA.i

79

• pentru armatura N,=O M,=O i=l...n


C,;

(pe sectiune sunt dispuse n armaturi)

l
®
(J)

= s, E, N,; = 0; A,;
O'i

calculat functie de pozitia armaturii daca

I a; I > R,. -+

0;

= R,.

C;

II I
C;

(i) si

CI><, Cb;) C

(legea a +

pt. armatura)

M,;=N,;y,; N,= N, + N'i M,=M,+M,;

Cy; = distanta de la armatura i la centrul de greutate al sectiunii)

Pentru toata sectiunea rezulta: N=Nb+N, M=Mb+M,

Pecizia de determinare a pozitiei axei neutre (valoarea x):

Conditia N - Nd pozitiei axei neutre.

I:s; ON

, prin valoarea

ON, influenteaza

direct precizia

de deterrninare

Pentru ON se pot consideravalorile

urmatoare:

ON = Nd 1/1000 oN=O.1 kN

daca N, daca N,

=0

*' 0

~i

Determinare pozitiei axei neutre (valoarea x):


axei neutre se pot utiliza diferite

Pentru reducerea iteratiilor in vederea determinarii pozitiei metode. fn fig A4 este exemplificata metoda interpolarii liniare. Fie x, ~i X2 valorile alese in etapele imediat anterioare ciciului de calcul. Daca pentru x, a rezultat Nb iar pentru X2 valoarea N" atunci in etapa urmatoare de calcul: Nt

N2

f-1----------c/ N, 1-N, f--------7f'

(AIO)
X X

Fig. A4.

Functie de valoarea lui va determina CI>< cu relatia A4.

~i

C,ond_

se determina

distributia

pe sectiune. Daca rezulta

:> h se

IIUln.nul.

;,..~C{..,rr~} ..

"'--.--~~'-ftf.
81

".&,,~L.lt:JTE'CA