UTCB DEZVOLTARE URBANA SI REGIONALA

GENERAREA CALATORIILOR
Planficarea Transporturilor Urbane
Popescu, Carina anul 2, gr 2

CUPRINS

Definitie si prezentare generala............................................................................................. 3 Procesul de planificare al transporturilor urbane ............................................................. 3 Generarea calatoriilor ca parte a Planificarii transporturilor urbane ................................ 4 Caracteristicile folosite in generarea calatoriilor................................................................... 6 A) B) C) Intensitatea folosirii terenurilor .............................................................................. 6 Caracterul folosirii terenurilor ................................................................................. 6 Localizarea terenurilor folosite................................................................................ 6

Metodele de estimare folosite in generarea calatoriilor....................................................... 8 A) B) C) Estimari si prognoze sociale .................................................................................... 8 Estimari economice ................................................................................................. 8 Metode de estimare a folosirii terenurilor .............................................................. 8

ABORDAREA RECOMANDATA PENTRU GENERAREA CALATORIILOR .................................. 11 Rezumatul procedurii....................................................................................................... 11 Exemplu pt dezvoltarea ratelor de calatorii (rezidentiale) .............................................. 11 Dezvoltarea modelului pentru natura calatoriilor ........................................................... 15 APLICAREA MODELULUI:...................................................................................................... 18

TABELUL FIGURILOR Figura 1: Procesul de Planificare a Transporturilor Urbane....................................................... 3 Figura 2: Etapele de lucru pentru planificarea transporturilor .................................................. 4 Figura 3: Calatorii realizate si studiate intre anii 2000-2001 categorizate dupa scop si separate pe sexe. ....................................................................................................................... 5 Figura 4: Modelul accesibilitatii utilizat in estimarea folosirii terenurilor ................................. 9 Figura 5: Metoda cercetarii oportunitatilor utilizat in estimarea folosirii terenurilor............... 9 Figura 6: Regresia liniara multipla utilizata in estimarea folosirii terenurilor ......................... 10 Figura 7: Rezultatele cross - clasificarii .................................................................................... 13 Figura 8: Analiza calatoriilor generate per gospodarie functie de venituri si autoturismele .. 15 Figura 9: Plotarea calatoriilor dupa natural or si in functie de venituri ................................. 16

Definitie si prezentare generala

Procesul de planificare al transporturilor urbane

Planificarea transporturilor urbane este un proces care urmareste asigurarea conditiilor de transport (costuri si siguranta) pentru persoane si marfuri. Fazele principale ale procesului sunt: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Formularea obiectivelro si a telurilor Organizarea si colectarea datelor Analiza conditiilor curente Prognoza conditiilor viitoare Analiza sistemelor alternative viitoare Elementele ce depind de monitorizarea rezultatelor obtinute in pasii anteriori: rapoarte anuale, dezvoltarea procedurilor

Figura 1: Procesul de Planificare a Transporturilor Urbane

Generarea calatoriilor ca parte a Planificarii transporturilor urbane

Generarea calatoriilor este prima etapa de lucru in cadrul Planificarii transporturilor.

Figura 2: Etapele de lucru pentru planificarea transporturilor

Generarea calatoriilor creeaza o corelatie intre modul de folosire a terenurilor si calatorii (persoane sau marfa). Poate fi separata in 2 faze: In prima faza are loc o cuantificare si dezvoltare a legaturii intre calatorii si modul de folosire a terenurilor, iar in a doua faza, se folosesc cuantificarile obtinute pentru a prognoza necesarul de calatorii. Ca si principiu de baza, orice calatorie are doua capete si scopul e sa se stie unde sunt localizate ambele. Pentru scopul generarii calatoriilor nu se iau in considerare decat aceste capete nu si alte caracteristici precum directia, lungimea, durata. In functie de analiza realizata si presupunerile initiale, capetele pot fi produse si atrase sau se pot numi origine si destinatie. Folosirea terenurilor, din punct de vedere al generarii calatoriilor, este descrisa, de obicei, in termeni precum: intensitatea folosirii terenurilor, caracterul activitatilor pentru care este folosit terenul si localizarea acestuia in mediul urban. Aceste caracteristici sunt input-ul pentru generarea calatoriilor. Activitatile persoanelor sunt considerate scopurile calatoriilor. Activitatile majore sunt casa, serviciul, cumparaturile, scoala, iesitul in oras, socializarea, recreerea, etc. Exista si activitati

care sunt saptamanale, lunare sau ocazionale, precum mersul la doctor, la banca, la saloane de infrumusetarea, etc., si care, de cele mai multe ori intra la categoria Altele. Natura calatoriile poatet fi a) In functie de scop, adica dupa activitatea ce va fi desfasurata la destinatie: la domiciliu, serviciu, scoala etc.

Figura 3: Calatorii realizate si studiate intre anii 2000-2001 categorizate dupa scop si separate pe sexe.

Observatii: Barbatii si femeile au comportamente diferite si scopul calatoriilor lor difera. Majoritatea calatoriilor nu sunt calatorii catre/de la serviciu

Exista dati cand oamenii isi intreprind calatoriile succesive, de exemplu pleaca initial catre birou, de acolo la un centru commercial, iar dupa la un restaurant pentru cina, pentru ca abia ulterior sa se intoarca acasa. b) In functie de destinatie: in interiorul zonei studiate, in exteriorul zonei studiate, care traverseaza zona studiata.

Caracteristicile folosite in generarea calatoriilor

A) Intensitatea folosirii terenurilor

Intensitatea folosirii terenurilor este cuantificarea activitatilor ce pot fi intalnite intr-un spatiu ales. De obicei este definita ca o densitate egala, spre exemplu, cu numarul de angajati pe metru patrat al unui spatiu commercial/de birouri,etc. sau cu numarul de locuinte per kilometru patrat. Densitatea locuintelor per kilometru patrat este invers proportionala cu numarul calatoriilor generate de locuintele respective, deoarece, se considera ca daca exista o densitate mare a unitatilor intr-un anumit spatiu atunci, automat, multe dintre servicii se vor afla in imediata apropriere, renuntandu-se astfel la nevoia de deplasare cu masina, sau, invers, daca densitatea intr-o unitate este foarte scazuta, numarul calatoriilor cu masina va fi mare, deoarece toate serviciile vor fi departe de acea zona.

B) Caracterul folosirii terenurilor

Cum nu se poate folosi doar intensitatea ca si factor definitor al generarii calatoriilor, de multe ori variatiile in calatorii sunt definite prin variabile precum termeni socio-economici sau prin tipul de activitate intreprinsa. De exemplu, la nivel de terenuri pentru locuinte, caracterul este dat de venitul familiei, sau de numarul de personae care detin autoturisme. Familiile cu venituri crescute, de obicei, detin si un numar mai mare de masini, si astfel genereaza mai multe calatorii, in timp ce, familiile cu venituri scazute se bazeaza mai mult pe transportul public. In cazul terenurilor care nu sunt folosite pentru locuinte, caracterul este dat de natura activitatii: comercial, retail, productie, etc.

C) Localizarea terenurilor folosite

Acest factor defineste localizarea spatiala exacta a terenurilor folosite si natura activitatilor intreprinse, dintr-o arie studiata. Localizarea terenurilor rezidentiale este importanta deoarece, spre exemplu, cladirile rezidentiale pozitionate in suburbii vor genera mai multe calatorii decat cladirile rezidentiale pozitionate in Districtele de business centrale. (CBD)

In aceeasi masura, un spatiu comercial situat central va genera mai putine calatorii decat un spatiu comercial, cu aceleasi dimensiuni si densitate a cumparatorilor si magazinelor, situat in suburbii, deoarece, cel dintai va fi mult mai accesibil fara utilizarea unei masini.

Metodele de estimare folosite in generarea calatoriilor

A) Estimari si prognoze sociale 1) Metoda tendintei de evolutie Este o estimare statistica pe baza inregistrarilor in timp. 2) Metoda rapoartelor: Este o estimare bazata pe studii realizate in regiuni diferite si asimilate pentru zona studiata. 3) Metoda componentelor: Este o estimare bazata pe migratia populatiei si cresterea neta a numarului locuitorilor.

B) Estimari economice 1) Metoda curbei de tendinta Este o estimare care foloseste serii dinamice ale evolutiei unor indicatori economici sintetici, pentru stabilirea ecuatiei se poate folosi metoda celor mai mici patrate. 2) Metoda de estimare in pasi Este o estimare ce calculeaza indicatori economici specifici unei zone restranse, bazandu-se pe estimari facute asupra regiunii care contine zona analizata. 3) Metoda coeficientului economic de baza Considera ca dezvoltarea economica locala depinde de un grup de sectoare de baza. Prin aceasta metoda se calculeaza schimbarile in sectoarele de baza, care genereaza modificari ale sectoarelor economiei locala. 4) Metoda estimarilor in lant (Input Output) Considera efectele economice generate de procese successive care se interconditioneaza in lant. C) Metode de estimare a folosirii terenurilor Aceste metode se bazeaza pe faptul ca modurile in care terenurile sunt folosite intr-o zona analizata este dependent de activitatile economice. Pe de alta parte, activitatile economice determina transporturile la nivel regional sau local . In acest mod se pot stabili corelatii intre calatorii si modul de folosire a terenurilor.

1) Metoda gradientului densitate saturatie In aceasta metoda zona analizata este impartita in sectoare circulare concentrice in care sunt analizate din punct de vedere statistic tendintele modelelor de dezvoltare. a) Modelul accesibilitatii:

Figura 4: Modelul accesibilitatii utilizat in estimarea folosirii terenurilor

b) Metoda cercetarii oportunitatilor

Figura 5: Metoda cercetarii oportunitatilor utilizat in estimarea folosirii terenurilor

c) Regresia liniara multipla

Figura 6: Regresia liniara multipla utilizata in estimarea folosirii terenurilor

Numarul calatoriilor care au originea in sau au ca destinatie un anumit scop intr-o anumita zona, sunt descrise de catre ratele de calatorie (o cros-clasificare in functie de varsta sau demografie) sau de catre ecuatii. Variabilele relevante pentru prognoza: Calatorii la domiciliu: reprezinta numarul total de calatorii care incep de la sau se intreapta catre casele dintr-o anumita zona, pot fi descrise ca functii de forma: Tc= f (unitatile de locuire, dimensiunea locuintelor, varsta, venit, accesibilitate, numarul de masini detinute) Calatorii la serviciu: Calatoriile generate cu originea in sau cu destinatia serviciu, pot fi descrise ca functii de forma: Ts= f ( serviciu (metri patrati de spatiu in functie de tip, rata ocuparii) ) Calatorii la cumparaturi: Calatoriile in interes de shopping depinde de urmatoarii factori: Tcump= f ( numarul anagjatilor din magazin, tipul de magazin, metri patrati al spatiului de cumparaturi, locatie, competitie)

ABORDAREA RECOMANDATA PENTRU GENERAREA CALATORIILOR

Pe baza cercetarii si aplicatiilor in domeniul generarii calatoriilor , obtinute in ultimii 15 ani , s-a creat aceasta abordare recomandata, considerandu-se ca lucrarile anterioare sunt suficiente pentru a furniza o baza pentru o abordare simpla si eficienta.

Rezumatul procedurii

Abordarea in scopul obtinerii unei prognoze cat mai exacte se bazeaza pe analiza de crossclasificare pentru generarea calatoriilor rezidentiale sau ratele de calatorie si crossclasificare modificate pentru generarea calatoriilor ne-rezidentiale. Procedura se bazeaza pe un control al numarului total de calatorii care au destinatie finala domiciliul personal. Cantitatea acestor calatorii este o functie de al numarului de gospodarii si caracteristice dependente de gospodarii cum ar fi venitul si numarul de autoturisme detinute. Aceasta analiza are la baza 2 relatii de baza: Prima leaga procentul de gospodarii cu 0,1,2 sau 3 autoturisme de venitul lunar A doua leaga calatoriile per gospodarie cu numarul de autoturisme si venitul lunar O alta variabila ar putea fi densitatea gospodariilor

Exemplu pt dezvoltarea ratelor de calatorii (rezidentiale)

Se va creea o matrice pentru cross-clasificare in scopul producerii calatoriilor. 1) Exemple date legate de gospodarii pentru pt cross-clasificari

Se iau in considerare 20 de gospodarii si se urmareste formarea unei matrice bazata pe venituri si autoturisme.

Gospodarii

Calatorii

Venituri

Autoturisme

4000

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

4 10 5 5 15 7 4 6 13 8 9 9 11 10 11 12 8 8 9

6000 17000 11000 4500 17000 9500 9000 7000 19000 18000 21000 7000 11000 11000 13000 15000 11000 13000 15000

0 2 0 1 3 1 0 1 3 1 1 2 2 2 2 2 1 1 1

2) Matricea obtinuta
Autoturisme 0 _ >6 6-9 Venit ($000'S) 9-12 12-15 >15 1,2 8 4 - - 5 9 7,18 19,20 11,12 - 13 14,15 16,17 3,6,10 1 2 or more

Se va calcula media aritmetica a calatoriilor pe intervalele definite si se va obtine urmatoarea matrice:

Autoturisme 0 _ >6 6-9 Venit ($000'S) 9-12 12-15 >15 3.0 4.0 5.0 - - 5.0 6.0 7.5 8.5 8.5 - 9.0 10.5 11.5 12.7 1 2 or more

3) Resultatele cross-clasificarii

Se ploteaza matricea obtinuta deasupra si se obtine:

Figura 7: Rezultatele cross - clasificarii

4) Producerea generarii calatoriilor rezidentiale

Matricea propusa pentru numarul total de calatorii generate per gospodarie

Ratele de calatorie pot fi ierarhizate dupa grupuri de venituri si autoturisme detinute

Totalul calatoriilor generate per gospodarie Autoturisme Grup de Venituri 1 2 3 4 5 0 3.6 4.1 5.0 5.4 5.3 1 6.4 9.7 11.1 11.4 12.9 2 11.6 12.9 14.6 15.6 16.2 3+ 17.7 18.5 19.2 20.1 20.5 Rata medie Per Grup de venituri 6.4 10.8 12.5 14.2 16.1

Grupurile de veniturii fiind obtinute:

Grup de venituri Limita venituri 1 2 3 4 5 $0-4999 $5,000-6999 $7,000-9999 $10,000-14999 $15,000 & Over Valoarea medie pt plotare $4,000 $6,000 $8,500 $12,500 $18,000

Figura 8: Analiza calatoriilor generate per gospodarie functie de venituri si autoturismele

Valorile din graficele obtinute vor fi ulterior folosite pentru prognoza prin introducerea lor in ecuatii la o valoare data a venitului lunar, cu numarul de gospodarii si cu 0,1,2,3 autoturisme aflate in proprietate.

Dezvoltarea modelului pentru natura calatoriilor

Pentru calatoriile in interiorul unei arii , alegerea scopului calatoriilor va varia in functie de dimensiunea ariei selectionate. Studiile mari vor lua in considerare 5 scopuri: domiciliu servciu, domiciliu cumparaturi, domiciliu scoala, domiciliu altele, si non-domiciliu.

1) Exemplu de distributie procentuala a calatoriilor in functie de scop:

Distributie procent fct de scop Grup de venituri % HBW % HBNW % NHB

1 2 3 4 5

21 15 16 14 14

55 57 59 60 59

24 25 25 26 27

HBW domiciliu- serviciu HBNW domiciliu altele NHB non-domiciliu

2) Plotarea calatoriilor dupa natura si in functie de venit

Figura 9: Plotarea calatoriilor dupa natural or si in functie de venituri

3) Relatiile folosite pentru generarea calatoriilor:

APLICAREA MODELULUI:
PROGNOZA ZONALA A DATELOR SOCIO-ECONOMICE

INTRODUCEREA GRAFICELOR PROCENTUALE PT GOSPODARII CU 0,1,2,3+ AUTOTURISME

Nr. GOSPODARII DUPA VENIT SI AUTOTURISME

INTRODUCEREA GRAFICELOR CU TOTALUL CALATORIILOR PERS PER GOSPODARIE

TOTAL CALATORIILOR PERS PRODUSE PENTRU FIECARE ZONA

INSUMAREA CALATORIILOR PERS PT FIECARE ZONA

DATE ZONALE CU TOATE CALATORIILE PER GOSPODARIE

INTRODUCEREA GRAFICELOR PROCENTULUI DE CALATORII PER SCOP

TOTALUL PRODUS IN FUNCTIE DE SCOP

BIBLIOGRAFIE:
TRIP GENERATION ANALYSIS U.S. Department of Transportation Note curs V. Anton http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/79/Fundamentals_of_Transportation.p df