CLASIFICAREA LUMII VII IN REGNURI.

SCURT CARACTERIZARE I RELAII FILOGENETICE

Masterand- Galan Petrior

Sectiunea la care esti tu An II

INTRODUCERE
tiinta a evoluat n toate domeniile sale de manifestare. Asta nu nseamn c lumea vie se schimb n functie de modificrile aprute n conceptiile tiintifice. Lumea vie este aceeasi, nu de la nceputul timpului biologic, ci dupa intrarea n viata a omului, care este ultima specie rezultata din evolutia arborelui vietii. Omul este cel mai recent fruct al Pomului Vietii. Odata cu omul apare o noua directie evolutiva cosmica evolutia spiritului. Dac urmrim scara lucrurilor aristotelian vom sesiza ca lumea materiala este mpartita n trei mari regnuri: mineral, vegetalsi animal. Intuitia geniala i-a permis lui Aristotel sa sesizeze ca la fruntarii, la limita dintre regnuri, este foarte dificil sa realizezi o separare transanta. Trecerea este asa de finasi de subtila de la regnul mineral la cel vegetal, deci la viata, nct cu anevoie poti sa le separi. Parcasi mai dificila pare separarea dintre plantesi animale. Acest lucru este confirmat de faptul ca unele organisme, precum ar fi Euglena viridis, dar nu numai ea, sunt nca studiate n mod separat de catre botanistisi de catre zoologi. Prin punerea la punct a microscopului optic a fost descoperita o lume nebanuita pna atunci, a microorganismelor. Unde pot fi ele ncadrate? Cele mai multe (bacteriile, virusurile si algele unicelulare) au fost trecute n lumea plantelor, n timp ce organismele mai dinamice au fost nregistrate n lumea animalelor. Marele naturalist, nas al naturii, Carol Linn a pecetluit pentru totdeauna aceasta mpartire a lumii vii. Microorganismele au fost, n timp, bine amanuntite, iar cercetarile de genetica, privind structura materialului ereditar au probat ca Bacteriile au celula altfel structurata fata de toate celelalte fiinte vii. Nu au un nucleu bine individualizatsi ausi multe alte caractere care i-au ndreptatit pe microbiologi sa le scoata din lumea plantelorsi sa formeze chiar un superregn aparte Prokarya. Toate celelalte fiinte vii intrnd n supraregnul Eukarya cu nucleu bine individualizatsi structurat. Alti biologi si anume unii micologi au considerat ca nu mai putem forta lucrurile plasnd ciupercile n continuare ntre plante. n primul rnd nu sunt autotrofe, ci heterotrofe. Apoi, nu au peretele celular constituit din celuloza,si multe alte caractere care nu mai sunt ntlnite la alte grupe de organisme, nct ar trebui sa constituie un regn aparte. Daca ruptura s-a realizat, iata casi organismele unicelulare au fost separate n regnul Protoctista (Protista), chiar daca acest regn este obositor de heterogensi nu nglobeaza numai organisme unicelulares. Reprezinta mpartirea lumii vii n mai multe regnuri o moda? De ce unii biologi nu se aliniaza la acest nou concept? Nu este 2

vorba de o moda, ci de ntelegerea mai profunda a lumii vii. Pare anacronic pentru un biolog care studiaza bacteriile sa sustina ca, de fapt, cerceteaza plantele, chiar daca unele dintre bacterii au clorofilasi fac fotosinteza. Faptul ca 6 unii biologi nu se aliniaza acestui concept fiind conservatoristi, se explica prin interesele de breasla. Un profesor care preda sistematica plantelor se simte nedreptatit sa nu mai predea si bacteriilesi ciupercile. mpartirea lumii vii n regnuri a devenit o necesitate a zilelor noastre, ca urmare a nivelului de dezvoltare la care a ajuns biologia. Este firesc sa fim informati n ce consta aceasta reclasificare a lumii vii, sa cunoastem care sunt principiile calauzitoaresi sa fim receptivi la noutatile care apar n acest domeniu. Nu este exclus ca, ntre timp, sa fi fost facute alte propuneri de mpartire n regnuri a lumii vii. Estesi firesc. Trebuie sa fim receptivi la toate noutatile care aparsi sa le filtram n functie de acumularile noastre n domeniu. ORGANIZAREA LUMII VII Organizarea lumii vii este deosebit de complex. Pentru nlesnirea nelegerii ei, se folosesc mai multe abordri, urmrindu-se particularitile morfologice i fenotipice, asemnrile i deosebirile dintre grupurile de indivizi care o alctuiesc. Organizarea sistematic a lumii vii (sistematica vieuitoarelor). Principalul mijloc de evideniere a categoriilor biologice nzestrate cu via este taxonomia sau sistematica biologic. Primul care a sistematizat n mod tiinific grupurile fiinelor ce populeaz Pmntul, a fost biologul i medicul suedez Carl Linne. Taxonomia lui Linn, dei dateaz din 1735, st n bun parte i azi n picioare, dei a fost de nenumrate ori adjustat, de multe ori absolut nejustificat, astfel nct azi, observm c una i aceiai specie, are cte 5 sau 6 denumiri tiinifice, gsindu -se parc mereu cte un prilej pentru un nou "botez". Descifrarea materialului genetic, a adus la nceputul acestui veac, o adevrat revoluie n sistematic, de data acesta pe deplin justificat. Astfel s-a gsit o cale obiectiv de stratificare a speciilor biologice i o cheie de necontestat n ceea ce privete gradul de nrudire dintre ele. Noua revoluie sistematic, atinge n mic msur vieuitoarele observabile cu ochiul liber, cci aezarea lor taxonomic, dup nsuirile observabile, sunt cu totul susinute de genom. Oricum, structura lsat de Linn, de arbore, cu trunchi comun, care se divide n crengi, ramuri i lstari de diferite ordine, dei se reaeaz, se pstreaz nc. n ultimii ani, mai ales sub presiunea tiinelor medicale anglo-saxone, apare tendina de a se renuna la structura arboricol taxonomic i la nomenclatura latin impus de Linn, aa cum se 3

ntmpl azi n cazul virusurilor (amintim aici de celebrul Ah1n1). Acest demers este deja un "prea departe", cci transform diversitatea viaii, ntr-o simpl baz informatic de date. nc n jurul anului 1990, taxonomia, cel puin la baza ei (regnuri), era aproape similar cu ceea ce a lsat n urm cu 250 de ani Linn. astfel, se descriau doar 2 regnuri: - Plantae (bacterii, alge albastre, alge fotosintetizante, ciuperci, licheni, muchi, ferigi, plante cu semine) - Animaliae (protozoare, nevertebrate, vertebrate, mamifere). n jurul anului 2000, taxonomia devenea deja mult mai complex, mprind lumea vie n 2 domenii (3 dup alte ncadrri) i n 6 regnuri, aa cum se poate vedea n tabelul de mai jos. Domeniu Procarya (Prokarya) Eucarya (Eukarya) Regn - Archaebacteria - Eubacteria - Protista - Fungi - Plantae - Animalia Alctuire Cuprinde Cuprinde bacterii, microorganisme organisme protozoare, procariote: unele licheni, virui, o serie de bacterii. eucariote: ciuperci,

muchi, ferigi, conifere, planete cu flori i cu fructe, animale nevertebrate (viermi, crustacee, animale reptile, mamifere. molute, vertebrate psri), insecte, (peti, animale acarieni), amfibieni, vertebrate

ncadrrile sistematice la care se apela pn nu demult, prezentau unele dificulti, cci adesea se ntmpla s se constate existena unor organisme intermediare ntre dou grupuri taxonomice. De exemplu, ricckettsi ocup o poziie intermediar ntre virui i bacterii; actinomicetele sunt la limita dintre bacterii i ciuperci; lichenii sunt asociaii de ciuperci i alge, etc.. Sistematica vieuitoarelor, mai ales al acelora care se afl n poziii inferioare ale "clasamentului" taxonomic, a cunoscut o nou reaezare ncepnd cu anul 2002, ea bazndu -se azi, mai puin pe caracterele morfologice ale populaiilor i mai mult pe materialul genetic aflat n nucleul celulelor. Astfel, nrudirea fenotipic a fost nlocuit cu nrudirea genotipic. Sistematica lumii vii, aa cum arat din 2008, cuprinde 8 regnuri, dup cum se poate vedea n tabelul de mai jos.

Regn Virui Archaea Chromista Bacteria Protozoa Fungi Plantae Animalia

Caracteristici i reprezentani Procariote, virui. Se respect din ce n ce mai puin taxonomia Linn, cu denumiri latine Bacterii procariote Reprezint grupul Protista din clasificrile anterioare, fiind alctuit din microorganisme eucariote fotosintetizante, din grupul algelor unicelulare Bacterii eucariote Eucariote, protozoare Eucariote, ciuperci (fungi) Eucariote, planete Eucariote, animale i om

ORGANIZAREA LUMII VEGETALE

Lumea vegetal este ncadrat

n 2 subdiviziuni mari ale domeniului Eucarya (dup

sitematica mai veche) sau direct n 2 regnuri (dup sistematica actual): -regnul Fungi (ciuperci, drojdii mucegaiuri, licheni), -regnul Plantae (alge, muchi, ferigi, conifere, plante superioare). Pentru nelegerea mai facil a taxonomiei lumii vegetale, am alctuit o schem, care poate fi urmrit n imaginea de mai jos.

Dup cum se poate observa, organismele cu tal (talofite) sunt specifice grupului fungilor i a plantelor inferioare din categoria muchilor, n timp ce organismele cu corm (cormofitele) reprezint plante vascularizate inferioare i superioare. O imagine de ansamblu asupra organizrii i sistematicii lumii vegetale, se poate avea i dac se urmrete filogenia vegetal.

Cap.I. REGNUL ANIMAL

Cuprinde 35 de filumuri care reunesc peste un million de specii dintre care 95% sunt specii nevertebrate si 5 % vertebrate. Organismele animale au urmatoarele caracteristici : - Sunt pluricelulare, mai sunt denumite metazoare, - Sunt heterotrofe si au ca substanta de rezerva glicogenul, - Celulele sunt lipsite de perete cellular de natura celulozica, - Au tesuturi diferentiate, - Se reproduce sexuat, - Stadiul diploid este dominant in existent lor. Principalele filumuri ale regnului animal sunt 9 : -porifera , cnidaria, platemintes, nematelmintes, molusca, anelida, artropoda, echinoderma, chordata. I.1. FILUM PORIFERA (spongerii)- cuprinde aprximativ 9 000 de specii.traiesc in apa si sunt sedentari. Corpul spongilor este fie lipsit de simetrie fie are o simetrie radiara, fiind perforat de pori inhalanti, si un singur orificiu exalant numit oscul. Inmultirea se face asexuat prin fragmentare si sexuat prin gametii produsi de acelasi individ hermafroditism. Clasificare : cuprinde clasele : calcarea , desmospongia , hexactinellida. Importanta : spongerii sunt filter vii pentru apele dulci si sarate, unii sunt adapost pentru atropode cu tegument moale. I.2.FILUM CNIDARIA cuprinde celenteratele , animalelecu simetrie radiara si didermice. Traiesc in apa solitar sau colonial, mobil sau sedentar. Sunt pradatori. Corpul este in forma de sac, prevazut cu un orificiu buco-anal inconjurat de tentacule cu ajutorul carora prind hrana. Peretele corpului este compus din 2 straturi de cellule. Intre cele 2 straturi este mezogleea. In structura peretelui corpului se diferentiaza tesuturile. Nu au organe differentiate. Se inmultesc asexuat prin inmugurire si sexuat formand o larva ciliate, numita planula. Clasificare cuprinde 3 clase ;

hydrozoa , scifoza, anthozoa. Importanta : din punct de vedere economic, scheletul coralilor poate constitui materie prima pentru fabricarea unor obiecte decorative. I.3. FILUM PLATHELMINTHES - cuprinde viermii lati, traiesc in ape sau mediu umed, dar sip e corpul altor animale. Nu au system respirator . reproducerea este asexuata prin regenerare si sexuata . importanta viermilor lati : au rol ecologic hranindu-se cu resturi ale animalelor moarte. I.4. FILUM NEMATHEMINTHES - sunt specii de viermi cilindrici , traiesc in cele mai variate nise ecologice, liber sau ca parazit. Nematodele sunt viermi nesegmentati, microscopici , au corpul cilindric acoperit cu o cuticula. Reproducerea este sexuata. Nematodele parazite sunt raspunzatoare de producerea multor boli la plante, animale dar si la oameni (parazitii intestinali lambriile). I.5. FILUM ANNELIDA sunt viermi inelati, celomati, si cu simetrie bilaterala. Traiesc atat pe uscat cat si in apa. Au toate sistemele de organe differentiate : system nervos scalariform, tub digestive cu orificiu bucal si anal, system circulator inchis, o pereche de organe excretoare in fiecare metamer. Reproducerea este predominant sexuata, dar exista o mare putere de regenerare. Clasificare : cuprinde 3 clase policaete , oligocaeta, hirudinea. Importanta anelidele terestre utile in agricultura, optimizind oxigenarea , umiditatea, ph-ul, compozitia solului. Ramele contribuie la circuitul materiei in natura. I.6. FILUM MOLLUSCA sunt animale nevertebrate cu corpul moale( melci, scoici, caracatite), tridermice celomate, nesegmentate, cefalizate cu simetri bilaterala in afara de melci. Corpul este compus din cap, masa visceral si picior musculos. Tegumentul se prelungeste cu mantaua, un val fin care acopera tot corpul si produce cochilia calcaroasa ce protejeaza corpul majoritatii molustelor. Reproducerea este sexuata iar fecundatia este in general interna. Clasificare cuprinde 6 clase, dintre care : gastropoda, bivalvia, cefalopoda. Importanta in apa au rol de filter vii, purifica apa , molustele constituie hrana, materie prima pentru confectionarea bijuteriilor, scoicile produc perle. I.7. FILUMUL ARTHROPODA sunt animale nevertebrate, tridermice, celomate cu corp segmentat si simetrie bilateral. Sistemul nervos este cefalizat si centralizat. Corpul este protejat de exoschelet. Au inima dispusa dorsal. Se reproduce sexuat . clasificare cuprinde mai multe clase dintre care amintim : crustaceea (caracatitele), arachnida (paianjeni), insecta (lacustele). Importanta constituie hrana pt mai multe vietuitoare, polenizarea plantelor, in medicina. Unele, se hranesc cu vegetale, fiind astfel un real pericol pentru agricultura. I.8. FILUMUL ECHINODERMATA sunt specii libere sedentare, care traiesc in mediul acvatic (stelele de mare, aricii de mare). Corpul are simetrie radiara sau pentaradiara. Scheletul este 7

compus din placi calcaroase. In cavitatea corpului este un ansamblu de canale care formeaza sistemul ambulacrar, cu rol in miscare, sensibilitate, respiratie, circulatie. Nu au structure excretoare. Sexele sunt separate sau sunt hermaphrodite. Clasificare cuprinde 5 clase , dintre care : asteroidean, echinoidea, holoturoidea. Importanta in ecosisteme, pradatoarele, limiteaza extinderea numerica a populatiilor de moluste, mentinand echilibrul ecologic. Unele specii sunt comestibile. I.9. FILUMUL CHORDATA sunt tridermice, cu simetrie bilateral si celomate.sunt animale la care se diferentiaza coarda dorsal, au fante perifaringiene, cordoane nervoase dispuse dorsal, muschi segmentari, system circulator inchis, reproducere sexuata. Clasificare in 3 subfilumuri ; urocordata immobile, isi pierd coada la maturitate, : cefalochordatele mobile , : vertebrata notocordul este inlocuit de vertebre care constituie coloana verticala. Supraclasa vertebrata cuprinde doua supraclase : - supraclasa Agnatha- cuprinde ciclostomii, sunt considerate cele mai vechi vertebrate (pesti); - supraclasa Gnathostomata cuprinde la randul ei 4 clase : Clasa Chondricht - primele vertebrate cu falci articulate (rechinii, cainii de mare, Clasa Osteictyes sunt pesti ososi , liberi, carnivore, ierbivori si ominivori - Pestii pestele fierastrau, pisica de mare). sunt primul grup de vertebrate care au diferentiat un schelet osificat. Dupa gradul de inlocuire a cartilagiului osos, se grupeaza in pesti cartilaginosi si pesti ososi. Corpul pestilor are forma hidrodinami-ca, este acoperit cu solzi. Tegumentul este bogat in glande mucoase, gura este situate terminal, au inotatoare codala cu lobi egali si inotatoare perechi. Reproducerea este sexuata, sexele separate, si fecundatia externa. Importanta icrele si uleiul de peste este bogat in vitamina D, constituie o importanta veriga in lanturile trofice ale ecosistemelor. Clasa Amfibia sunt primele vertebrate tetrapode, care s-au adaptat structural si functional la mediul terestru. Corpul are forme variate, member dezvoltate, respiratia pulmonara, tegument bogat in glande mucoase, subtire si bine vascularizat, prezinta glande lacrimale, inima este tricamerala, sistemul nervos si organelle de simt sunt dezvoltate mai bine decat la pesti. Sexele sunt separate , fecundatia este interna la salamander si externa la broaste. Clasa Reptilia (soparle, serpi, broaste testoase, crocodili) sunt primele vertebrate care s-au adaptat la mediul terestru si sunt independente de mediul acvatic. Au inregistrat modificari in 3 mari domenii ; tegumentul este gros, acoperit de solzi, scheletul este bine osificat, coastele se articuleaza lastern, craniul prezinta singur condil occipital. 8

Clasa Aves pasarile sunt vertebrate care au cucerit spatiul aerian. Sunt

caracterizate prin prezenta penelor, prin transformarea membrelor anterioare in aripi, disparitia dintilor, reducerea numarului de oase, prezenta oaselor pneumatic, aparitia sacilor aerieni, reducerea unui ovar la female, dezvoltarea sistemului nervos si a organelor de simt. Clasa Mammalia cuprinde cele mai evaluate vertebrate (lilieci, ursi, lupi, foci, mistreti, cai, elefanti, gorile). Corpul este format din cap trunchi, membere si coada, corpul este acoperit cu par si blana, iar tegumentul este bogat in glande. Scheletul se dezvolta mai ales la nivelul neocraniului, iar regiunea cervical a coloanei vertebrale este in general compusa din 7 vertebre. Sunt hemeoterme. Cel mai bine dezvoltat este simtul mirosului. In general au membrele terminate cu 5 degete. Majoritatea nasc pui, care sunt hraniti cu lapte produs de glandele mamare.

Cap.II. REGNUL FUNGI Cuprinde eucariote immobile,heterotrofe, organism cu roluri ecologice fundamentale in asigurarea circuitului substantelor in natura. Mediul de viata apa, sol arbori in descompunere, oriunde exista apa. Modul de viata in general fungi sunt imobili. Toate speciile sunt parasite sau saprofite. Caractere generale fungi sunt eucariote cu corpul format fie dintr-o celula sferica sau ovala, fie din una sau mai multe cellule filamentoase ramificate numite hife care se impletesc formand o masa compacta numita miceliu. Dupa structura materialului nuclear, hifele pot fi haploid, dicariotice si diploide, unicelulare cu structura de sincitiu sau multicelulare. In peretele cellular este prezenta chitina, depoziteaza glycogen. Fungi se reproduce asexuat - prin fragmentare, prin diviziune sau prin spori asexuati , si sexuat. Organul in care se diferentiaza sporii sexuati este sporangele. Clasificare regnul Fungi cuprinde 4 filumuri majore, delimitate prin modul in care se formeaza sporii : Filum Chytridiomycota cuprinde reprezentanti acvatici, care se reproduce prin Filum Zygomycota cuprinde fungi terestri care nu elibereaza spori decat in sporiasexuati, prevazuti cu flageli. In peretele cellular contin chitin si celuloza. atmosfera umeda. Hifele lor sunt de tip sincitii. In conditii de uscaciune formeaza spori de rezistenta numiti zigospori. Filum Ascomycota caracteristica lor este prezenta hifelor saptate si a sporangelui in forma de sac numita asca. 9

Filum Bazidiomicota cuprinde fungi cei mai avansati evolutiv, cu micelii formate

din hife multicelulare, care se inmultesc prin spori produsi in bazidie. Importanta fungilor: - Asigura circuitul materiei in natura, - Unele specii sunt sursa directa de hrana sau sunt utilizate pentru producerea de antibiotic , alcool, vitamine, citostatice, tonice. - Cu abilitatea lor de a absorbi apa si nutrimentele pe o suprafata mare, aprovizioneaza plantele cu apa si saruri minerale din sol. Lichenii:-Reprezinta o combinative intre doua regnuri : Fungi si Protista. Mediul de viata aproape oriunde pe glob, la poli, pe stanci, in zone ecuatoriale etc. Modul de viata pe stanci golase si in paduri pe trunchiurile copacilor, insa fara a fi paraziti. Caractere generale sunt asociatii simbiotice intre fungi si alge. Partenerul heterotrof (ciuperca) este incapabil sa supravietuiasca fara cel autotrof(alga). Dupa morfologie se deosebesc licheni frunzosi , crustosi, si tufosi. Inmultirea - se face prin fragmentare sau prin structure specializate numite izidii si soredii. Importanta lichenilor: - Erodeaza stancile, contribuind la formarea solului; -Sunt numiti pionierii vegetatiei; - Sunt excelenti bioindicatori. Cap. III. REGNUL MONERA(PROCARIOTE) III. 1. Bacteriile (Bacteryophytya) Din acest regn fac parte bacteriile si algele albastre-verzi, care sunt organisme unicelulare sau coloniale lipsite de un nucleu tipic, de mitocondrii si dictiozomi. Substanta nucleara este reprezentata de nucleoid. Nutritia este heterotrofa sau autotrofa. Se reproduc asexuat prin diviziune directa (amitoza). Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, raspandite pretutindeni in natura, in sol, in apa, in aer, in corpul plantelor, animalelor si al omului. O celula bacteriana este formata din: perete celular, membrana, citoplasma si substanta nucleara difuza, numita nucleoid. La exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fi inconjurate de o capsula gelatinoasa . Bacteriile pot prezenta unul sau mai mutlti cili dispusi de jur imprejurul celulei sau la unul din capetele ei.

10

Forma bacteriilor poate fi: sferica (coci), de bastonas (bacili), de virgula (vibrioni), de spirala (spirili). Uneori pot forma colonii: diplococi (2 coci), stafilococi (aspectul unui ciorchine), streptococi (sub forma de siraguri). Majoritatea bacteriilor au nutritie heterotrofa.. Unele se hranesc cu substante oganice pe care le descompun pana la produsi simpli - bacterii saprofite, iar altele utilizeaza substantele organice din celulele vii, producandu-le diferite boli -bacterii parazite. Un numar mic de bacterii au nutritie autotrofa. Unele au capacitatea de fotosin-teza (utilizeaza energia solara), iar altele au capacitatea de chimiosinteza (utilizeaza energia eliberata in urma reactiilor chimice la intuneric). Reproducerea se realizeaza prin amitoza si rar sexuat. In conditii nefavorabile de viata isi diferentiaza o forma de rezistenta numita spor. Bacteriile cuprind doua grupe: - Arhebacteriile; - Eubacteriile. Arhebacteriile constituie un grup restrans care traieste in medii lipsite de oxigen. Sunt metalogene, care produc gaz metan, si halo-file, care traiesc in medii bogate in saruri. Clasificarea Eubacteriilor dupa criterii fiziologice: bacterii fermentative, care produc fermentatii datorita enzimelor proprii: fermentatia lactica, fermentatia acetica, fermentatia butirica, proces intalnit la topirea plantelor textile; bacteriile fixatoare de azot, care traiesc in radacinile plantelor leguminoase, formand nodozitati (Rhizobium legumi-nosarum); bacterii de putrefactie, care descompun resturile organice; bacterii chimiosintetizante, nitrobacterii-le, sulfobacteriile, ferobacteriile; bacterii fotogene care produc lumina in urma unor procese de oxidate; bacterii cromogene care produc pigment (rosii, albastri, galbeni) neasimilatori; bacterii patogene, care produc boli denumite: bacterioze, la plante (cancerul bacterian al pomilor, al tomatelor, raia neagra a cartofului), animale si om (holera, febra tifoida, tuberculoza, ciuma, sifilisul etc.). III. 2. Algele (Cyanophytya) Algele albastre-verzi sunt organisme unicelulare, cu celule izolate sau reunite in colonii, sferice sau filamentoase. Traiesc in ape dulci in substante organice in descompunere pe soluri, stanci si pereti umezi. Nutritia acestor alge este autotrofa, iar ca produs de asimilatie este un amidon specigic asemanator

11

glicogenului. S-a constatat ca unele alge albastre, printre care si Nostoc, sunt capabile sa fixeze azotul atmosferic pe care-1 utilizeaza in sinteza de substante organice mai complexe. Reproducerea se realizeaza prin amitoza, adica injumatatirea celulelor din colonia algei, sau pe cale vegetativa prin heterocisti (celule cu pereti ingrosati, de culoare galbuie). A. Cleiul-pamantului; B. Oscillatoria sp. Reprezentantul tipic al algelor albastre-verzi este cleiul-pamantului (Nostoc co-mmune). Colonia acestei alge este formata din numeroase celule sferice, de culoare verde-albastruie, iar din loc in loc apar heterocisti, cu rol in reproducerea vegetativa. Intreaga colonie este inconjurata de o teaca gelatinoasa. O celula a coloniei este formata dintr-un perete celular, la exterior, o membrana si citoplasma care, la periferie, confine pigmentul verde (clorofila), pigmentul albastru (ficocianina) si pigmentul rosu (ficoeritrina). Aceasta zona se numeste cromatoplasma. Zona centrala a citoplasmei (centroplasma) este reprezentata de un nucleu difuz numit nucleoid, ca la bacterii. Aceasta alga pe vreme de ploaie apare ca o masa gelatinoasa de culoare verde-inchis sau albastruie, iar pe vreme de us-caciune formeaza o pojghita scortoasa, uscata, de culoare neagra-verzuie. Alti reprezentanti: Oscillatoria sp., Anabaena sp., Rivularia. Cap. IV. REGNUL PLANTE Regnul Plante cuprinde un nr. De peste 280 000 de specii, in medii acvatice si terestre. - sunt organism eucariote , pluricelulare , fotoautotrofe cu cellule protejate de peretele cellular. - sunt caracterizate prin lipsa mobilitatii, fiind fixate de substrat, prin structure ca rizozi sau radacini , au un mod de viata sedentary. - miscarea plantelor se realizeaza prin crestere Clasificarea are drept criteria diferentierea tesuturilor conducatoare si a organelor vegetative : Plantele se divid in 2 categorii : plante avasculare si vasculare. - Plantele avasculare sunt algele pluricelulare si briatele. Algele pluricelulare sunt organism acvatice fotoautotrofe. Corpul lor se numeste tal. Dupa tipul pigmentilor asimilatori, se deosebesc 4 grupe majore de alge : 1. Algele verzi (Filum Chlorophyta).aproximativ 7 000 de specii; 2. Algele rosii (Filum Rhodophyta). Circa 4 000 de specii; 3. Algele brune marine (Filum Phaeophyta). Cuprinde 1 500 de specii.

12

4. Algele aurii (Filum Bryophyta). Cuprinde 25 000 de specii care provin din primele plante adaptate la mediul terestru. Reprezentantii acestui grup sunt considerati amfibienii plantelor deoarece traiesc pe uscat, dar au nevoie de apa pentru reproducere. Briofitele sunt eucariote fotoautotrofe, pluricelulare, singurele talofite incluse in regnul plante. Lipsa tesuturilor vasculare a dat numele grupului briofitelor de plante avasculare. Talul lor este diferentiat in : rizoid , tulpinita si frunzisoare, iar pe aceasta structura se formeaza organelle de reproducere si cele de formare a sporilor. Se inmultesc asexuat si sexuat , iar gametii(flagelatii) sunt dependent de apa. Inmultirea asexuata se produce prin fragmentare si propagule, iar cea sexuata , prin sporii produsi in organelle reproducatoare pluricelulare. Clasificarea Brifiotelor : cuprinde 3 grupe , hepaticatae, antocerotatae, briatae(muschii propriu-zisi). Importanta Briofitelor: au diferite functii ecologice: Descompunatori ai organismelor moarte, Impiedica eroziunea solului, mentin umiditatea solului, Sunt buni indicatori pentru schimbarile intervenite in ecosisteme, Constituie hrana pentru unele animale, si adaposturi pentru insecte.

Plantele Vasculare in acest grup sunt reunite plantele superioare, care sunt caracterizate prin diferentierea tesuturilor conducatoare si a organelor vegetative. In grupa plantelor vasculare sunt incluse 2 Filumuri : Filum Pteridofita cuprinde ferigile care formeaza grupa primelor plante vasculare aparute pe pamant. Ferigile se gasesc in padurile tropicale , dar si in regiunile de deal si munte, in paduri in locuri umede si umbroase. Caractere generale cormul ferigii este format din radacini adventive, tulpini de tip rizom subteran si Frunze mari dublu penat-compuse numite fronde. Nu formeaza flori si nici seminte. Reproducerea este asexuata prin sporii produsi de sporangi, iar reproducerea sexuata, se realizeaza prin gamete sexuati diferentiati in gametofit. Clasificare : Filum Pteridofita cuprinde 3 clase: licopodiatae, echisetatae, filicatae. Importanta Pteridofitelor cele fosile, au format carbunii superiori, Cele actuale sunt utilizate in diverse domenii,floricultura, Rizomul unor ferigi este folosit la combaterea viermilor intestinali, oprirea hemoragiilor, sau ca expectorant. Filum Spermathophyta sunt plante vasculare , cu seminte, adaptate mediului terestru. Sunt caracterizate prin : tesuturile vasculare care au o structura complexa si sunt prezente in toate organelle plantei. Reproducerea sexuata este independent de apa deoarece gametii 13

masculine nu inoata. Diferentiaza spori sexuati diferiti: microspori(masc.) si macrospori(fem.) dupa fecundare macrosporii raman pe sporofit si se transforma in samanta. Acest filum contine doua mari subfilumururi: Gymnospermatophita i, Angiospermatofita. Subfilum Gymnospermatofita sau rasinoase,conifere - cuprinde spermatofite cu seminte neinchise in fruct. In structura vaselor conducatoare lemnoase sunt prezente traheidele, florile sunt organizate in conuri si sunt unisexuate. Lemnul lor este larg utilizat in constructii, in industria celulozei si hirtiei, mugurii de conifer sunt utilizati in medicina. Polenizarea este realizata cu ajutorul vantului. (bradul, molidul). Subfilumul Angiospermatofita populeaza toate zonele globului. Sunt plante vasculare contin tesuturi vasculare lemnoase compuse din trahei. Se reproduce sexuat, organelle de repro. Sunt: floarea fructul si samanta. Florile au ovulele inchise in ovar. Dupa fecundatie ovulul se transforma in samanta, care va fi inchisa in fructul format in ovar. Importanta mentinerea echilibrului biosferei, fabricarea de medicamente, sursa de hrana pentru om si animale, din in , bumbac, canepa, se fac diverse tesaturi, lemnul ciresului, nucului ,stejarului, este folosit in constructii, etc. Cap. V. REGNUL PROTISTA Este un grup extreme de divers care cuprinde cele mai simple eucariote. Mediul de viata datorita modului de hranire si a incapacitatii de deplasare, traiesc in medii lipsite de apa. Modul de viata protistele sunt specii libere, solitare si colonial. Un singur grup de protiste(algele) sunt fotoautotrofe, iar celalalte sunt heterotrofe. Caractere generale cele mai multe specii sunt unicelulare, altele sunt coloniale. Au nucleu individualizat, alaturi de care exista numeroase organite celulare. Miscarea este realizata cu ajutorul flagelilor si cililor prezenti pe membrane plasmatica. Respiratia celulara este anaeroba la majoritatea speciilor . reproducerea este asexuata prin diviziune, dar si sexuata. Clasificare regnul Protista se grupeaza in 3 mari categorii : Grupa protistelor cu caractere de animal sau grupa protozoarelor cuprinde 4 filumuri : Filum Sarcodina cuprinde amoebele, Filum Zoomastigina cuprinde protozoare care au atasati la suprafata celulei unul sau mai multi flageli (organite care le asigura mobilitatea. Filum Ciliophora cuprinde protozoare heterotrofe care au ca organite de miscare cilli.

14

Filum Sporozoa cuprinde protiste immobile, care se inmultesc prin spori si sunt exclusive parazite. Grupa protistelor cu character de fungi cuprinde organisme unicelulare care traiesc in solurile umede , pe substraturi organice aflate in descompunere , fiind saprofite. Grupa protistelor cu caracter de plante (alge) cuprinde organism unicelulare, acvatice, si in general, fotoautotrofe. Importanta protistelor - Participa la intretinerea ciclurilor bio-geo-chimice ca producatori, consumatori si descompunatori; - Au rol de filter ale mediului inconjurator (acvatic ,mai ales); -Fertilizatori pentru sol.

15

BIBLIOGRAFIE
Crciun T., Crciun L.L., Dicionar de Biologie, Bucureti: Editura Albatros, 1989 C. Linnaeus (1735). Systemae Naturae, sive regna tria naturae, systematics proposita per classes, ordines, genera & species; E. Haeckel (1866). Generelle Morphologie der Organismen. Reimer, Berlin. . Chatton (1925). Pansporella perplexa. Rflexions sur la biologie et la phylognie des protozoaires. Ann. Sci. Nat. Zool 10-VII: 184. . Chatton (1937). Titres et Travaux Scientifiques (19061937). Sette, Sottano, Italy. H. Copeland (1938). The kingdoms of organisms. Quarterly review of biology 13: 383420. doi:10.1086/394568. H. F. Copeland (1956). The Classification of Lower Organisms. Palo Alto: Pacific Books. Whittaker RH (1 ianuarie 1969). New concepts of kingdoms of organisms. Science 163 (3863): 15060. doi:10.1126/science.163.3863.150. PMID 5762760. C. R. Woese, W. E. Balch, L. J. Magrum, G. E. Fox and R. S. Wolfe (1 august 1977). An ancient divergence among the bacteria. Journal of Molecular Evolution 9 (4): 305311. doi:10.1007/BF01796092. PMID 408502. Woese CR, Fox GE (1 noiembrie 1977). Phylogenetic structure of the prokaryotic domain: the primary kingdoms. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 74 (11): 508890. doi:10.1073/pnas.74.11.5088. PMID 270744. Woese C, Kandler O, Wheelis M (1990). Towards a natural system of organisms: proposal for the domains Archaea, Bacteria, and Eucarya.. Proc Natl Acad Sci U S A 87 (12): 45769. doi:10.1073/pnas.87.12.4576. PMID 2112744. PMC 54159. Bibcode: 1990PNAS...87.4576W. Cavalier-Smith, T. (2004), Only six kingdoms of life, Proc. R. Soc. Lond. B 271: 125162, doi:10.1098/rspb.2004.2705, PMID 15306349, PMC 1691724, accesat la 29 aprilie 2010

16