SISTEMATICA ORGANISMELOR.

REGNUL ANIMALE

CEBOTARI ELENA
 Nomenclatura binară
• Naturalistul suedez Carl von Linné a introdus la jumătatea secolului
XVIII NOMENCLATURA BINARĂ pentru a denumi o specie. Primul cuvânt al
binomului, scris cu literă mare reprezintă GENUL, cel de-al doilea SPECIA.
Exemple 
• Canis lupus familiaris- câinele
• Canis lupus - lupul
• Rosa canina- macesul
• Felis silvestris- pisica

În realizarea clasificãrii organismelor vii, taxonomia utilizeazã diferite

categorii sistematice – Taxonii sunt termeni abstracți, dar organismele
cuprinse în aceștia sunt concrete.
TAXONOMIA este ştiinţa identificării şi
clasificării organismelor vii. Termenul a
fost introdus de botanistul elvețian De
Candolle si derivă de la cuvintele greceşti
taxis - aranjament si nomos - lege).
Taxonomia oferã pe de o parte, o
imagine realã a diversitãții organismelor
vii de pe pãmânt, iar pe de altã parte
asigurã informațiile necesare construirii
filogeniei vieții prin furnizarea datelor utile
explicãrii fenomenelor evolutive.
Sistematica– disciplină a biologiei care se ocupă cu studiul diversității organismelor și al
relațiilor dintre ele
Clasificare – ordonarea organismelor într-o serie de grupuri pe baza structurii externe și a
celei interne, a proceselor vitale, etc.
Taxonomie – ramură a sistematicii, care are la bază anumite principii (criterii), reguli,
metode.
Taxoni/unități taxonomice – un grup distinct de organisme cu caracteristici asemănătoare
(formează un sistem ierarhic)
• Specia - este categoria de bază în studiul organismelor vii animale şi vegetale.Specia
grupează indivizi care se pot împerechea între ei pentru a da naştere unor urmaşi fertili. Nu
este neapărat necesar ca toţi indivizii unei specii să arate la fel - există la foarte multe specii
diferenţe mari între sexe. (Ex. Vitis vinifera – vița-de-vie; )
• Genul grupează toate speciile de acelaşi tip, similare sau strâns înrudite.
• Familia cuprinde mai multe genuri apropiate.
• Totalitatea familiilor de acelaşi tip formează ordinul, iar ordinele asemănătoare sunt grupate
în clase.
• În sfârşit, clasele sunt grupate în încrengături (phylumuri), iar mai multe încrengături
formeaza un regn.

!!! Specia Genul Familia Ordin Clasă Încregătură Regn

Pentru exemplificarea modului de folosire a categoriilor taxonomice,
prezentăm mai jos încadrarea taxonomică a unei specii comune*denumirea
speciei are întotdeauna două componente - genul, scris cu majuscule și
specia, scrisă cu literă mică, urmată de numele autorului care a descris
pentru prima dată specia și de anul descrierii.
• Pe lângă aceste categorii taxonomice, sunt frecvent utilizate si altele - unele in mod curent, altele
doar pentru anumite grupe de organisme.
Astfel există o serie de categorii taxonomice infraspecifice, cum sunt rasele , subspeciile sau
infraspeciile.
• Distincția între rase și subspecii este extrem de greu de precizat pentru un mare număr de specii.
Din aceata cauză, de multe ori termenii de rasă si subspecie sau infraspecie sunt consideraţi
sinonimi, existând însă și cazuri particulare.
• De asemenea, pot fi intâlnite categorii taxonomice supraspecifice: tribul (notiune intermediară între
gen și familie), subfamilia, suprafamilia, sectiunea, infraordinul (la păianjenii ), subordinul,
supraordinul, infraclasa (la miriapode), subclasa, supraclasa, subîncrengatura, subregnul
Regn: Plantae

Diviziune: Magnoliophyta

Clasă: Liliopsida

Ordin: Poales

Familie: Poaceae

Gen: Triticum
L.

Specia tip

Triticum aestivum
• Robert Whittaker a propus un
sistem de organizare format
din 5 regnuri de bază:
1. Procaryotae (Monera)
2. Protista
3. Fungi
4. Plantae
5. Animalia
Constituirea acestor regnuri se bazează pe:
tipul și structura celulară, organizarea și tipul de nutriție.
Investigațiile microscopice au permis identificarea a două tipuri de
organizări celulare: – cu nucleu neindividualizat/procariot și – cu
nucleu individualizat/eucariot, separat prin membranã nuclearã de restul
componentelor celulare.
1.Regnul Monera
• – procariote unicelulare mobile și imobile – heterotrofe și
• autotrofe ;se reproduc asexuat;

2.Regnul Protista – eucariote unicelulare, coloniale

• – absorb, ingerã sau produc hrana prin autofotosintezã
• – se reproduc asexuat și sexuat;

3.Regnul Fungi– eucariote unicelulare, sincițiale și

• pluricelulare ; absorb hrana ;
• se reproduc asexuat și sexuat;
4. Regnul Vegetal/ Plantae– eucariote pluricelulare
• imobile;fotoautotrofe – se reproduc asexuat și sexuat

5.Regnul Animal-– eucariote pluricelulare

• mobile ; heterotrofe – se reproduc asexuat și sexuat
 !!! Este important de reținut că virusurile nu sunt incluse în nicio clasificare, ca o recunoaștere a caracterului
lor de agenți infecțiosi care nu au echivalent în lumea vie .
 Animalele :
Organisme pluricelulare ce trăiesc în toate mediile de pe Terra: uscat, bazin acvatice, spațiu
aerian;
Sunt mobile, sunt consumatori – nutriție heterotrofă, se reproduc ;
Au diferite mărimi: mic (ca puricii) până la mari ( balena);
Forma animalelor variază în funcție de caracteristicile fiecărui grup;
Participă la polenizarea multor plante, răspândirea semințelor, purificarea bazinelor acvatice,
degradarea resturilor organice, sporirea fertilității solului. Pe unele le folosim ca hrană și ca
materie primă;
Alte animale au rol negativ: provoacă distrugerea plantelor de cultură, a produselor
alimentare, pot fi agenți cauzali ai bolilor sau gazde intermediare ale unor paraziti(ascarida).
 TEMĂ PENTRU ACASĂ

De elaborat „paşaportului” unui reprezentant din regnul Animale conform

algoritmului:
• * denumirea reprezentantului;
• * particularităţile structurale ale reprezentantului specifice unităţii
taxonomice;
• * rolul reprezentantului în natură şi în viaţa omului;
• * măsuri de protecţie ale reprezentantului.