Sunteți pe pagina 1din 37

FIZIOLOGIA PLANTELOR

-1curs; tema-INTRODUCERE
Obiectivele cursului
Studiul proceselor fiziologice fundamentale
Mecanismele de bioacumulare
Rolul informatiei genetice, a izoenzimelor, a fitohormonilor,
fitoreceptorilor, etc
Reglarile fiziologice ale fotosintezei, transpiratiei,
respiratiei, absorbtiei, prin modificari biochimice adaptative
Modul de desfasurare a proceselor fiziologice in raport
cu factorii de mediu;
Influenta factorilor de mediu asupra proceselor fiziologice
Influenta tehnologiilor silvice asupra proceselor fiziologice
Continutul cursului
1. Mecanisme raspunzatoare de schimburi de
substante si energie la nivel celular
Organizarea celulei vegetale
Metabolismul celular
Schimbul de substante si energie la nivel
celular
Fluxul energetic celular
Continutul cursului (cont)
2. Procese fiziologice fundamentale
Asimilatia carbonului
Transformarea si circulatia substantelor organice
Respiratia
Regimul de apa
Nutritia minerala
Nutritia cu azot
Continutul cursului (cont)
3. Desfasurarea proceselor fiziologice in
dezvoltarea plantelor lemnoase
Dezvoltarea plantelor lemnoase
Poluarea plantelor lemnoase
Productia de biomasa si bioenergie
Promovarea examenului

Participarea la 20%
clasa (curs si
lucrari practice)
Referat (studiu de 30 %
caz)
Examen scris 50%
Cursul 1
1. Organizarea celulei vegetale
2. Metabolismul celular
3. Schimbul de substante la nivel celular
4. Fluxul energetic celular
1. Organizarea celulei vegetale
Celula este unitatea structurala si functionala care
intra in componenta tuturor organismelor vii.A
fost descoperita in 1665 de Robert Hooke,
descoperire confirmata in anul 1671de Grewsi si
in 1672-1675 de Malpighi.
Studiile de microscopie electronica si biochimie
au dat posibilitatea sa se cunoasca ultrastructura,
compozitia chimica si organizarea moleculara a
diferitilor constituienti celulari, a particularitatilor
biologice si genetice ale celulelor.
Perete celular
Protoplast

Protoplastul
Protoplasma
Substante
ergastice
Protoplasma
Citoplasma
Nucleu
Citoplasma
Substanta
fundamentala
(hialoplasma)
Sisteme de
membrane (reticul
endoplasmantic,
dictiozomi)
Citoscheletul
Entitati distincte
(plastide,
mitocondrii,
vacuole, ribozomi)
Plasmalema
Tonoplast
CITOPLASMA
Substanta fundamentala (citosol, hialoplasma): continutul
celular fara membrane si fara toate structurile particulare
Sisteme de membrane (reticul endoplasmatic, dictiozomi)
Citoscheletul (microtubului si filamente de actina)
Organite celulare: mitocondriile, ribozomii, plastidele,
paratul Golgi s.a , dintre care numai ribozomii se
intalnesc si in celula procariota, celelalte fiind absente sau
difera structural de cele din celula eucariota.
Citoplasma sisteme de
Plasmalema indeplineste
membrane
Bistrat
urmatoarele functii : reactiile
imunologice de suprafata,
permeabilitatea si transportul prin
fosfoaminolipidic membrana , pinocitoza ,
adezivitatea s.a .
Proteine integrate Compartimente plasmatice si
superficiale neplasmatice
Plasmalema nu este permeabila
Lanturi glucidice pentru macromolecule ; singurele
Proteine canal particule care o pot traversa sunt
fragmentele de ADN si enzimele
extracelulare.
Citoplasma reticulul
endoplasmatic
Sistem tridimensional de
membrane ce include un spatiu
interconectat si consta din cisterne
turtite si canalicule tubulare
Se afla la originea plasmalemei,
tonoplastului si a membranelor
dictiozomilor
Se ataseaza ARNm- ribozomi cu
rol in sisnteza proteica
Citoplasma functiile reticulului
endoplasmantic
-participa la transportul substantelor in citoplasma si eliminarea unora in mediul
extracelular
-participa la transportul substantelor nutritive in corpul plantelor , deoarece
formatiile canaliculare ale reticulului endoplasmatic sunt orientate in directia
circuitului de seva elaborat
-Vasilieu (1969) arata ca reticulul endoplasmatic rugos are rol in sinteza
substantelor proteice care apoi vor intra in structura reticulului endoplasmatic
neted.De asemenea mai are rol sin in sinteza unor enzime.
-in cisternele reticulului endoplasmatic , situate langa vacuole ,se formeaza
substante proteice care apoi trec in vacuole , mecanismul de trecere ramanand insa
necunoscut.
-Se pare ca membranele reticulului endoplasmatic participa la sinteza substantelor
necesare membranei celulozice si membranei lignificate.
-Mathile si Moor (1968)considera ca din elementele reticulului endoplasmatic se
formeaza niste vezicule sau provacuole care reprezinte de fapt lizozomi , apoi mai
multe provacuole se unesc si formeaza vacuole adevarate.
-Se pare ca atunci cand functia mitocondriei inceteaza , ea este prelucrata temporar
de reticulul endoplasmatic
Citoplasma aparatul Golgi
Totalitatea dictiozomilor dintr-o celula formeaza
aparatul Golgi .La microscopul electronic s-a
observat ca dictiozomul este o formatiune
lamelara sub forma de cisterne suprapuse unele
peste altele, unite prin partea lor centrala, cu
marginile ramanand libere. O cisterna este formata
din doua membrane elementare sudate la capete,
iar intre ele se afla un spatiu plin cu lichid
transparent. De la marginea libera a cisternelor se
detaseaza mereu vezicule sferci ce migreaza in
citoplasma. De obicei membranele dictiozomilor nu
au ribozomi
Dstributia dictiozomilor si numarul lor in
citoplasma depinde de tipul de celula, de starile 8.aparatul Golgi
metabolice si functionale ale celulelor, in celulele 9.fata CIS a aparatului Golgi
10.fata TRANS a aparatului Golgi
meristematice , secretoare , nectarifere
etc.Compozitia chimica a aparatului Golgi este
putin cunoscuta, in anul 1965 Mullerthaler
considera ca veziculele golgiene contin precursorii
membranei celulare, deoarece in ele se gasesc
substante pectocelulozice
Citoplasma organitele celulare
Microbodiile prezinta o singura
membrana si contin enzime ce intervin in
anumite secvente ale lanturilor metabolice
Mitocondriile si plastidele- prezinta doua
membrane si sunt precursoare pentru
leucoplaste, cloroplaste cromoplaste
contin AND secific
Citoplasma citoscheletul
intracelular
Microtubuli rol in stabilizarea citosolului;
Microfilamente orientarea si transportul
organitelor
Nucleul
prezinta la exterior un invelis dublu care lasa loc in pori astupati de
structuri complexe, osmiofile, numite anuli. Prin intermediul acestora
se face schimbul de substanta cu citoplasma;
Nucleoplasma prezinta AND asociat cu proteine histonice formand
structuri condensate nucleozomi;
Nucleozomii, impreuna cu proteinele nonhistonice alcatuiesc
cromatina forma intefazica a cromozomilor dispersati care se
individualizeaza doar in timpul mitozei.
In interfaza se disting nucleolii structuri pentru sinteza de ARN
ribozomal si pentru sinteza ribozomilor
Peretele celular
Limiteaza protoplestul la exterior
Matricea membranei celulare este formata din hemiceluloza si substante pectice
si reprezinta o masa plastica moale, fixata prin fibrile. Prezenta unei structuri
determinate in membrana celulelor vegetale este conditionata de existenta
celulozei. Moleculele se unesc unele cu altele, formad fibrile elementare care au
diametrul 20-30A. Fibrilele elemntare se unesc in fascicule, formad microfibrile
care au diametrul aproximativ 250A.
Membrana celulara isi are originea in procesul de citochineza cand se formeaza
lamela mijlocie din fragmoplast care reprezinta punctul de plecare al formarii
membranei. Peste lamela mijlocie se depun microfibrile de celoloza formandu-
se membrana primara.
Membrana celulelor creste atat in suprafata cat si in grosime.
In timpul ingrosarii membranei, din loc in loc, raman portiunui neingrosate
numite pori sau punctuati prin care trec plasmodesmele care intalnesc
schimburile de substante intre celulele vecine.
Desmotubul
Celula diferentiata
Scade densitatea ribozomilor, nucleul se micsoreaza,
scade sinteza proteica
Protoplastidele evolueaza in cloroplaste, cromoplaste
sau leocoplaste
Mitocondriile se modifica neesential
Apare vacuola cu rol de depozitare potentialul
osmotic
Lignificarea peretelui celular
Apar mecanisme de circulatie a apei si a substantelor
calea simplastica/apoplastica
Cursul 1
1. Organizarea celulei vegetale
2. Metabolismul celular
3. Schimbul de substante la nivel celular
4. Fluxul energetic celular
Metabolismul celular
Insusirea esentiala de a transforma chimic substante si in
acelasi timp de a elibera, inmagazina si transforma energie
Mecanism integrat
Asimilatia (anabolimul) sinteza de micro si
macromolecule organice pornind de la substantele
anorganice din mediu cu incorporare de energie
(endergonic)
Dezasimilatia (catabolismul) degradarea substantelor
organice si eliberarea de energie necesara (exergonic)
Metabolismul proteinelor, glucidelor, energetic, etc.
Cursul 1
1. Organizarea celulei vegetale
2. Metabolismul celular
3. Schimbul de substante la nivel celular
4. Fluxul energetic celular
3. Schimbul de substante la nivel
celular
Insusirile apei
Bipolaritatea: pol pozitiv la atomii de
hidrogen si pol negativ la atomul de oxigen
Tensiunea superficiala mare
Curentul de transpiratie
Ascensiune capilara

Putere mare de dizolvare


Forta de coeziune apreciabila
Hidrogenul necesar reducerii CO2, etc.
Insusirile apei
Imbibitia aderenta moleculelor de apa fata de diferite
macromolecule ce duce modificarea volumului si
proprietatilor acestora;
Difuziunea dispersia substantelor prin miscarea
ionilor sau moleculelor lor, care tinde sa egalizeze
concentratiile in intreg cuprinsul unui sistem.
Potentialul apei.
Osmoza caz particular al difuziunii(difuziune
selectiva)- conditionata de existenta unei membrane
semipermeabile care, separand doua solutii, permite
numai trecerea apei. Potentialul osmotic.
Comportamentul osmotic al
celulei vegetale
Curentul endosmotic apa patrunde in
celula turgescenta
Curentul exosmotic apa iese din celula
plasmoliza incipienta, concava si convexa
Mediu hipotonic/hipertonic
Mecanismul patrunderii apei in
celule
Potentialul hidric in protoplast
Presiunea de turgescenta
Apa patrunde cand potentialul hidric este mai scazut
decat potentialul apei din exterior;
Patrunderea se realizeaza pana cand presiunea de
turgescenta devine maxima. Apa nu mai patrunde
desi potentialul apei din exetrior se mentine ridicat
Apa iese din celule cand potentialul apei din exterior
este mai scazut decat potentialul hidric din protoplast
Schimbul de substante prin

membranele celulare
Modelul mozaic fluid: fosfoaminolipide si proteine de transport
Moleculele hidrofobe (Oxigenul) ca si cele mici si neincarcate polar
(apa sau CO2) trec prin membrana
Celelalte substante trec prin intermediul proteinelor de transport:
transport pasiv si transport activ
Transportul pasiv se realizeaza prin proteine canal si proteine
transportor, functie de gradientul electrochimic- sistem uniport sau
contransport
Transportul activ prin procese energizate de ATP sau energia
radianta
Endocitoza si exocitoza
Transportul prin plasmodesme simplast si apoplast
Cursul 1
1. Organizarea celulei vegetale
2. Metabolismul celular
3. Schimbul de substante la nivel celular
4. Fluxul energetic celular
Fluxul energetic celular
principiile termodinamicii
Principiul conservarii energiei: in schimburile
energetice si conversiile dintr-un sistem, energia
produsilor reactiei, plus energia eliberata in
reactie este egala cu energia reactantilor initiali
Principiul degradarii energiei: in toate
schimburile energetice si conversii, daca nu sunt
intrari sau iesiri de energie in sistem, energia
interna a starii finale va fi mai mica decat energia
interna a starii initiale
Fluxul energetic celular -
oxidoreducerea
Energia stocata in legaturile chimice din unele
substante este transferata in legaturile chimice ale
altor substante
Electronii trec de la un atom sau molecula care se
oxideaza la un alt atom sau molecula care se reduce
Se produce cuantificarea eliberarii energiei
Electronii circula in lungul unor lanturi de
transportori (donatori acceptori dispusi intr-o
anumita ordine)
Fluxul energetic celular
factorul energetic - ATP
ATP- acidul adenozintrifosforic

D-riboza

Grupari fosfat

Adenina
Fosforilarea catalizata de kinaze
Fluxul energetic celular -
enzimele
Reducerea energiei de activare reactiile
se pot desfasura
Specificitate ridicata
Izoenzime
Coenzime (cofactori)
Compartimentarea
Intrebari

S-ar putea să vă placă și