DIVERSITATEA LUMII VII

CLASIFICAREA ORGANISMELOR
 Nomenclatura binară

TAXONOMIA este ştiinţa

identificării şi clasificării organismelor
vii. Termenul a fost introdus de
botanistul elvețian De Candolle si
derivă de la cuvintele greceşti taxis -
aranjament si nomos - lege).
Taxonomia oferã pe de o parte, o
imagine realã a diversitãții
organismelor vii de pe pãmânt, iar pe
de altã parte asigurã informațiile
necesare construirii filogeniei vieții
prin furnizarea datelor utile explicãrii
fenomenelor evolutive.
 Naturalistul suedez Carl von Linné
a introdus la jumătatea secolului XVIII
NOMENCLATURA BINARĂ pentru a
denumi o specie. Primul cuvânt al
binomului, scris cu literă mare
reprezintă GENUL, cel de-al doilea
SPECIA.
Exemple 
Canis familiaris-câinele
Rosa canina-macesul
Felis silvestris-pisica

În realizarea clasificãrii
organismelor vii, taxonomia utilizeazã
diferite categorii sistematice – Taxonii
sunt termeni abstracți, dar
organismele cuprinse în aceștia sunt
concrete.
• Specia - este categoria de bază în studiul organismelor vii
animale şi vegetale.Specia grupează indivizi care se pot
împerechea între ei pentru a da naştere unor urmaşi fertili. Nu
este neapărat necesar ca toţi indivizii unei specii să arate la fel -
există la foarte multe specii diferenţe mari între sexe.

• Genul grupează toate speciile de acelaşi tip, similare sau

strâns înrudite.
• Familia cuprinde mai multe genuri apropiate.
• Totalitatea familiilor de acelaşi tip formează ordinul, iar
ordinele asemănătoare sunt grupate în clase.
• În sfârşit, clasele sunt grupate în încrengături (phylumuri), iar
mai multe încrengături formeaza un regn.
• Pe lângă aceste categorii taxonomice, sunt frecvent utilizate si altele - unele in
mod curent, altele doar pentru anumite grupe de organisme.
Astfel există o serie de categorii taxonomice infraspecifice, cum sunt rasele ,
subspeciile sau infraspeciile.
• Distincția între rase și subspecii este extrem de greu de precizat pentru un
mare număr de specii. Din aceata cauză, de multe ori termenii de rasă si subspecie
sau infraspecie sunt consideraţi sinonimi, existând însă și cazuri particulare.
•De asemenea, pot fi intâlnite categorii taxonomice supraspecifice: tribul (notiune
intermediară între gen și familie), subfamilia, suprafamilia, sectiunea, infraordinul (la
păianjenii ), subordinul, supraordinul, infraclasa (la miriapode), subclasa,
supraclasa, subîncrengatura, subregnul.

• Rase de pisici
 Pentru exemplificarea
modului de folosire a
categoriilor taxonomice,
prezentăm mai jos
încadrarea taxonomică a unei
specii comune*denumirea
speciei are întotdeauna două
componente - genul, scris cu
majuscule și specia, scrisă cu
literă mică, urmată de numele
autorului care a descris
pentru prima dată specia și
de anul descrierii.
 Robert Whittaker a propus un sistem de organizare format din
cinci regnuri de bază:
1. Procaryotae (Monera)
2. Protista
3. Fungi
4. Plantae
5. Animalia
 Constituirea acestor regnuri se bazează pe:
* tipul si structura celulară, organizarea și
* tipul de nutriție.
Investigațiile microscopice au permis identificarea a douã tipuri de
organizãri celulare: – cu nucleu neindividualizat/procariot și – cu nucleu
individualizat/eucariot, separat prin membranã nuclearã de restul
componentelor celulare.
1.Regnul Monera
– procariote unicelulare mobile și imobile – heterotrofe și
autotrofe ;se reproduc asexuat;

2.Regnul Protista – eucariote unicelulare, coloniale

– absorb, ingerã sau produc hrana prin autofotosintezã
– se reproduc asexuat și sexuat;

3.Regnul Fungi– eucariote unicelulare, sincițiale și

pluricelulare ; absorb hrana ;se reproduc asexuat și
sexuat;
4. Regnul Vegetal– eucariote pluricelulare
imobile;fotoautotrofe – se reproduc asexuat și
sexuat

5.Regnul Animal-– eucariote pluricelulare

mobile ; heterotrofe – se reproduc asexuat și
sexuat
 Este important de reținut că virusurile nu sunt incluse în
nicio clasificare, ca o recunoaștere a caracterului lor de agenți
infecțiosi care nu au echivalent în lumea vie .