Diversitatea lumii vii

Diversitatea lumii vii a impus gruparea organismelor in sisteme de

clasificare.
Principalul criteriu de clasificare este cel reproductiv. Unităţile de
clasificare se numesc taxoni (taxis = ordine), iar ramura biologiei care se
ocupă cu clasificarea organismelor se numeşte taxonomie.
Grupele de organisme se încadrează în mai multe categorii sistematice:

Specia = unitatea de bază în clasificarea organismelor şi cuprinde

indivizi cu caracteristici asemănătoare, care iau naştere din strămoşi
comuni şi se pot încrucişa  dând urmaşi fertili.

Genul = mai multe specii cu caracter foarte apropiat între ele;

Familia = genuri înrudite;

Ordinul = mai multe familii cu caractere comune;

Clasa  = mai multe ordine cu caractere asemănătoare;

Încrengătura = mai multe clase cu caracteristici generale comune;

Regnul = reuneşte încrengăturile cu caractere comune;

Denumirea ştiinţifică a unui individ se scrie în limba latină şi este

formată din 2 cuvinte :

 primul  cuvânt desemnează genul şi se scrie cu literă mare

 al doilea cuvânt reprezintă specia, scris cu literă mică.
Acest sistem pentru definirea organismelor a fost introdus de Carl Linne
şi se numeşte sistem binominal sau nomenclatură binară. Ex. : Allium
cepa (ceapa)

Un alt exemplu,  omul : – specia: Homo sapiens sapiens,

– genul: Homo,

– familia: Hominidae,

– ordinul: Primate,

– clasa Mammalia

– încrengătura: Cordata,

– regnul: Animalia.

Organismele vii sunt clasificate în 5 regnuri :

1. Monera (Procariote)
2. Protista (Protoctista)
3. Fungi
4. Plantae
5. Animalia
 Regnul Monera sunt cuprinse organisme procariote, cu materialul genetic sub formă de
nucleoid, iar în celelalte regnuri sunt cuprinse organisme eucariote, cu structură celulară
complexă, nucleu delimitat de o membrană dublă, organite celulare, diviziune mitotică şi
meiotică.
 Regnul Protista este un grup parafiletic eterogen de microorganisme eucariote cu organizare
celulară simplă. Acestea pot fi fie organisme unicelulare, fie pluricelulare; nu prezintă țesuturi
specializate superioare.
 Regnul Fungii (ciupercile) formează al treilea mare regn al organismelor eucariote alături de
Regnul Animalia și Regnul Plantae cu aproximativ 100.000 de specii cunoscute. Sunt sedentare,
ca și plantele la care au fost incluse de mult timp, dar nu pot practica fotosinteza. Prin urmare, ele
trebuie să se hrănească ca animalele prin asimilarea substanțelor organice (heterotrofie), pe care
însă le absorb din mediu într-o formă dizolvată.
 Regnum Plantae este o categorie sistematică care cuprinde organismele pluricelulare
fotosintetizante, adaptate primar la viața terestră. Acest regn se împarte în briofite (mușchi),
pteridofite (ferigi), spermatofite (gimnosperme și angiosperme).
 Animale (numite și Metazoa) sunt organisme eucariote multicelulare care formează regnul
biologic Animalia. Cu puține excepții, animalele consumă material organic, respiră oxigen, se
pot mișca, se pot reproduce sexual și se dezvoltă pornind de la o blastulă (stadiu embrionar de
formă globulară, cu celulele dispuse într-un singur strat). Au fost descrise peste 1,5 milioane de
specii de animale vii — dintre care aproximativ 1 milion sunt insecte — însă s-a estimat că există
peste 7 milioane de specii de animale în total. Regnul animal variază de la o lungime de 8,5
micrometri la 33,6 metri. Au interacțiuni complexe între ei și mediile lor, formând rețele de hrană
complexe. Regnul Animalia include oameni, dar în utilizarea colocvială termenul animal se referă
adesea doar la animale non-umane. Studiul științific al animalelor este cunoscut sub numele de
zoologie.

Surse: Wikipedia.ro / lectiadebiologie.com